Sunteți pe pagina 1din 1

Filosofia Medievala

Filosofia medievală este filosofia epocii cunoscută astăzi ca medievală sau Evul Mediu, perioada ce
durează aproximativ de la căderea Imperiului Roman de Apus în secolul 5 până la Renașterea din secolul
16. Filosofia medievală, înțeleasă ca proiect de investigație filosofică independentă, a apărut în Baghdad,
la mijlocul secolului 8, și în Franța, la curtea lui Carol cel Mare, în ultimul sfert al secolului 8.[1] Este în
parte definită ca proces de redescoperire a culturii antice dezvoltată în Grecia și Roma în perioada
clasică, și în parte de nevoia de a aplica problemele
teologice și doctrina sacră în conexiune cu învățătura
profană.

Istoria filosofiei medievale este tradițional divizată în două


perioade principale: prima perioadă începe în Evul Mediu
Timpuriu și se termină în secolul 12, când lucrările lui
Aristotel și Platon erau păstrate și cultivate, și 'epoca de
aur', a secolelor 12, 13 și 14, în occidentul latin, care a fost
martora culmii recuperării filosofiei antice, alături de
recepționarea comentatorilor arabi și progresele
semnificative în domeniul filosofiei religiei, logicii și
metafizicii.

Deși de multe ori când se face referire la filosofia


medievală, se vorbește doar de gândirea Occidentului
acelui timp, Evul Mediu a dat și filosofia bizantină, apărută
și dezvoltată în răsărit, în Bizanț.

Epoca medievală a fost tratată cu dispreț de umaniștii


Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de mijloc' barbară, între epoca clasică a culturii grecești și
romane și renașterea culturii clasice. Istoricii moderni consideră că epoca medievală a fost una a unei
dezvoltări filosofice puternic influențată de teologia creștină. Unul dintre cei mai notabili gânditori ai
epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii.

Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și
simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea
a individuației.[3]

S-ar putea să vă placă și