Sunteți pe pagina 1din 2

Teologia si filosofia în Evul Mediu

Filosofia medievală este filosofia epocii cunoscută astăzi ca medievală sau Evul Mediu, perioada ce
durează aproximativ de la căderea Imperiului Roman de Apus în secolul 5 până la Renașterea din
secolul 16. Filosofia medievală, înțeleasă ca proiect de investigație filosofică independentă, a apărut în
Baghdad, la mijlocul secolului 8, și în Franța, la curtea lui Carol cel Mare, în ultimul sfert al secolului 8.
Este în parte definită ca proces de redescoperire a culturii antice dezvoltată în Grecia și Roma în
perioada clasică, și în parte de nevoia de a aplica problemele teologice și doctrina sacră în conexiune
cu învățătura profană.

Istoria filosofiei medievale este tradițional divizată în două perioade principale: prima perioadă începe în
Evul Mediu Timpuriu și se termină în secolul 12, când lucrările lui Aristotel și Platon erau păstrate și
cultivate, și 'epoca de aur', a secolelor 12, 13 și 14, în occidentul latin, care a fost martora culmii
recuperării filosofiei antice, alături de recepționarea comentatorilor arabi și progresele semnificative în
domeniul filosofiei religiei, logicii și metafizicii.
Deși de multe ori când se face referire la filosofia medievală, se vorbește doar de gândirea Occidentului
acelui timp, Evul Mediu a dat și filosofia bizantină, apărută și dezvoltată în răsărit, în Bizanț.

Epoca medievală a fost tratată cu dispreț de umaniștii Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de
mijloc' barbară, între epoca clasică a culturii grecești și romane și renașterea culturii clasice. Istoricii
moderni consideră că epoca medievală a fost una a unei dezvoltări filosofice puternic influențată de
teologia creștină. Unul dintre cei mai notabili gânditori ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a
considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii.

Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și
simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea
a individuației.

S-ar putea să vă placă și