Evolutia Tehnologiei

de Spatan Laurentiu,Ienciu Gabriel si Varcus Briana

Ce este tehnologia?
Tehnologia (engleză technology, franceză technologie) este
ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau aplicate
asupra materiilor prime, materialelor și datelor pentru
realizarea unui anumit produs industrial sau comercial.
Ingineria aplică imaginația, judecata și disciplina intelectuală
cunoștințelor umane existente pentru a crea sau folosi
tehnologia în mod util și eficient.
Importanța tehnologiei pentru dezvoltarea economică este larg
recunoscută, având în vedere impactul pe care îl poate avea
tehnologia asupra succesului, supraviețuirii sau insuccesului
activității economice a companiilor, în special într-un mediu de
concurență intensivă și globală.
Evolutia Tehnologiei in zona Romaniei
Dupa cum stim tehnologia a evoluat din primele perioade ale omenirii, cand se folosea
piatra si lemn ,pana in zilele noastre , cand se folosesc betonul si metalul , in viitor
presupunandu-se ca va fii folosita foarte mult sticla.
Capacitatea creatoare a poporului nostru s-a manifestat încă din cele mai vechi timpuri.
De-a lungul mileniilor de evoluție umană, generațiile care s-au succedat au perfecționat
necontenit uneltele și procedeele de producție pentru a le face tot mai productive. Stau
mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe
valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale viețuirii umane pe teritoriul
țării, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creațiile remarcabile ale perioadei de
utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire,
strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la
impresionantul sistem de fortificații din munții Orăștiei.
În perioada feudalismului, iscusiți meșteri anonimi au realizat mari valori materiale și
spirituale: construcții de o mare ingeniozitate, obiecte de meșteșug și de industrie casnică,
instalații originale pentru folosirea apelor curgătoare. În epoca modernă, se afirmă mari
ingineri și inventatori ca: Vlaicu, Vuia, Coandă, Saligny și mulți alții, care în multe domenii
s-au manifestat ca adevărați deschizători de drumuri.
Preistoria
În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar
primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită.
În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și
cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate.
În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii
uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului.
Fișier:Cucuteni Gov PD.jpg Ceramică de Cucuteni
În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se
trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare).
În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea
cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei
perioade apare plugul primitiv de lemn.
Tot mai mult se perfecționează ceramica.
Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei.
Epoca Bronzului si Epoca Fierului
Epoca Bronzului se derulează pe teritoriul țării în perioada 2.000 - 1.200 î.Hr. și se caracterizează
în primul rând prin dezvoltarea metalurgiei bronzului.
agricultura:
are loc prima mare diviziune socială a muncii (separarea triburilor de agricultori de cele de păstori)
se generalizează utilizarea plugului de lemn cu brăzdar de corn, tras de bovine
se cunosc grâul comun, unii pomi fructiferi.
tehnica uneltelor:
toporul de bronz cu orificiu pentru fixarea cozii
noi tipuri de arme: pumnalul, sabia, toporul de luptă.
locuințele:
au formă rectangulară și erau construite fie din pari care susțineau acoperișul, zidurile fiind din nuiele
împletite cu pământ (sistem paiantă), fie din cărămizi nearse dar uscate la soare (chirpici).
au podeaua din bârne despicate sau din argilă bătătorită
uneori sunt fortificate cu șanțuri sau ziduri de apărare de piatră.
metalurgia:
bogatele zăcăminte din zona subcarpatică permit dezvoltarea metalurgiei bronzului
la sfârșitul epocii bronzului, este atestat la Hinova, Mehedinți un atelier de prelucrare a aurului. Pe
teritoriul țării, Epoca Fierului debutează prin 1.200 î.Hr., când se confecționează primele arme și unelte
de fier, care la început sunt utilizate în paralel cu cele de bronz.
Arme din Epoca
Bronzului
apartinand dacilor
Dacia Romana
Prelucrarea fierului în Dacia cucerită de romani ia un
puternic avânt. Aceasta este dovedită de inscripțiile
descoperite în zona Petroșaniului (și ulterior și în alte
așezări) care atestă exitența unui collegium fabrum,
corporație a fierarilor.
În secolul al III-lea, la Tomis și în multe alte localități
subcarpatice, este atestată existența unor cuptoare de ars
cărămidă.
În așezarea daco-romană de la Târgșorul Vechi (
județul Prahova), s-au descoperit vase în care se păstra
țiței sub forma de smoală (secolele V-VI).
Podul peste
Dunare construit
de Apolodor din
Damasc
(103-105)
Evul Mediu
Descoperirile arheologice din zona subcarpatică dovedesc faptul că, după retragerea administrației romane, pe teritoriul țării
noastre exista o populație stabilă de origine latină, care se ocupa cu cultura plantelor, creșterea vitelor și care avea cunoștințe
remarcabile in domeniul metalurgiei fierului și al ceramicii. Iau ființă formațiunile statale feudale românești. Se dezvoltă orașe
mari, manufacturi, bresle și tot mai multe meșteșuguri pentru necesitățile cotidiene.
Prin 1060 este atestată creșterea viermilor de mătase, dar a căror cultură începe sistematic abia prin secolul al XV-lea.
Într-un document din 1075 este menționată ocna de sare de la Turda, care se exploata încă din timpul romanilor.
Exploatarea aurului și argintului este menționată de un document din 1238, de unde rezultă stabilirea în zonele Zlatna și Câlnic a
primilor mineri germani în scopul exploatării acestor metale prețioase. În secolele următoare, alte exploatări de metale neferoase
apar și la Abrud (1277), Cavnic (1336), Baia Sprie (1329), Bratilovu (către 1400).
În secolele XV-XVI, meșteșugul aurarilor transilvăneni atinge cote înalte de dezvoltare.
În secolul al XIV-lea, sunt menționate în Transilvania primele șteampuri, acționate hidraulic, de măcinat minereuri.
Asemenea dispozitive se răspândesc și în celelalte provincii române.
Tot în secolul al XIV-lea este atestată construcția morilor de apă românești tip "roată cu făcaie", considerate un adevărat strămoș al
turbinei hidraulice a lui Pelton.
Aceeași tip de energie este folosită și la acționarea fierăstraielor, menționate în 1559 prin documentele domnitorului moldovean
Alexandru Lăpușneanu și la presele cu valțuri la monetăria din Baia Mare (1580).
Moară de apă și moară de vânt, Muzeul Țăranului Român
La 8 decembrie 1366 datează cea mai veche mențiune documentară referitoare la fabricarea berei pe teritoriul țării.[1] Printr-un act
datat pe 31 octombrie 1402 același lucru este atestat și în Moldova, iar prin 1522 și pentru Muntenia.
În ceea ce privește alcoolul, distilarea acestuia este menționată în jurul lui 1400.
Spre sfârșitul secolului al XIV-lea este atestată utilizare ceramicii smălțuite în construcții (la finisaje), lucru vizibil la
Biserica Sfânta Treime din Siret și la Mănăstirea Cotmeana.
Arme din sec. al XII-
lea
(Muzeul National din Alba
Iulia)
Evul Mediu
În ceea ce privește tehnica militară:
în Țările Române , praful de pușcă este folosit cu mult înaintea altor țări europene [2] și anume către sfârșitul secolului al XIV-lea [3]
pe la jumătatea secolului al XV-lea, pentru asediatul cetăților, românii utilizau bombardele.[4]
În jurul lui 1500 este consemnată utilizarea, în minerit, a vagonului mergând pe șine de lemn, fiind utilizat în minele de aur din Brad. Este
considerat cel mai vechi vehicul mișcat pe șine din istoria tehnicii. [7] Calea de rulare era prevăzută chiar și cu macaze. [8]
Prin 1531/1532 este consemnată existența morilor de vânt în Muntenia.[9]
Rachetă descrisă de Conrad Haas (Coligatul de la Sibiu)
În 1539, negustorul Hans Fuchs împreună cu Hans Benkner instalează la Brașov prima "moară" (fabrică) de hârtie din Transilvania. O astfel de
moară funcționează la Sibiu în 1573 și în anul următor. De asemenea, în perioada 1584 - 1587 apar la Cluj-Napoca mai multe mori de hârtie.
În 1555, inventatorul sas Conrad Haas, în lucrarea Coligatul (Manuscrisul) de la Sibiu, emite ideea utilizării prafului de pușcă pentru lansarea
rachetelor.[10]
Inovații în agricultură:
1322: prima mențiune documentară a pământurilor agricole îngrășate cu gunoi (terra fimatae) și aceasta în Transilvania.
la începutul secolului al XVII-lea, se introduce cultura pepenelui verde
prin 1650 se extinde cultura fasolei și este și cultura mazărei atestată documentar [11]
în secolul al XVII-lea, este atestată, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească , cultura porumbului.
secolul al XVIII-lea:
extinderea asolamentului bienal
introducerea cultivării trifoiului pentru furaj
se extinde cultura tutunului
prin 1700 se introduce lucerna
în perioada 1718 - 1721 se amenajează prima orezărie de pe teritoriul țării noastre (Ghiroda, Timiș).
Fabrici de sticlă sunt construite încă de pe timpul lui Matei Basarab , lângă Târgoviște, unde este atestată documentar în 1644. La începutul
secolului al XVIII-lea, în Moldova se fabrică sticlă pentru geamuri.
Moara de apa si
vant
(Muzeul Taranului Roman)
Teasc pentru
zdrobirea fructelor
din Rasinari
(Muzeul Astra )
Sec. al XVIII-lea
Inaugurări de capacități în domeniul metalurgiei fierului:
1718: la Oravița este construit primul furnal de fontă din România actuală
1718: la Dognecea, Caraș-Severin se fabrică primele lupe de oțel (ulterior, instalația a fost mutată la Bocșa apoi la Reșița)
1754: Toplița, Hunedoara furnal pentru fontă
1763: Certeju de Sus, Hunedoara
1769: Reșița, ateliere de prelucrare
1771: Reșița, furnale de fontă[13]
1796: uzina pentru oțel și laminate din Oțelu Roșu
1800: ciocan de laminat, cuptoare de încălzit la Văliug, Caraș-Severin.
Fabrica de bere Timișoreana (înființată în 1718)
Metalurgia neferoasă:
1724: Drajna, Prahova, prelucrarea aramei
1742: Dognecea, Caraș-Severin, se instalează cuptoare de topit aramă.
Manufacturi de sticlărie, atestări:
1724: Calina, Caraș-Severin
1740: Călugăra, Bacău
1725: atestată documentar la Făgăraș.
Fabrici (mori) de hârtie, atestări documentare:
1712: Brașov
1718: Cluj-Napoca
1752: Roșcani, Hunedoara
1754: Gurghiu, Mureș
1768
Fundeni,Ilfov
Cârțișoara,Sibiu
Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud
1770: Orlat, Sibiu
1775: pe apa Leaotei, lângă Snagov.
Tipografii:
1741: Școala Văcăreștilor din București (prima tipografie laică din Muntenia)
1788: Sibiu
Industria textilă:
1755: Manufactură de pielărie la Timișoara și Gherla
Manufacturi de postav:
1764: Chiperești, Iași
1766: Pociovaliște, lângă București.
Inovații în agricultură:
la începutul secolului este introdusă cultura de lucernă[14] și cultura ciupercilor
1763: atestată prima mașină de tocat furaje (Sânpetru de Câmpie, Mureș)
c. 1750: cultura crizantemei.
Alte domenii:
1783: atestare șantiere navale de la Brăila, Galați
1790: intră în funcțiune prima exploatare minieră din România actuală, mina de huilă de la Anina
1718: este înființată Fabrica de bere Timișoreana, construită de Eugeniu de Savoya.[15]
Steamp asemanator
celui folosit in
exploatarile aurifere
din Transilvania
Sec. al XIX-lea
Invenții și inovații
1818: În prezența domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, se lansează Balonul Mihai Bravul (primele
experiențe de navigație aeriană)
1827: Petrache Poenaru inventează și brevetează condeiul portăreț fără sfârșit, precursorul stiloului.
1841: pietrele de moară sunt înlocuite cu valțuri din fontă, oțel sau porțelan
1843: (București) primul atelier de daghereotipie din țară
1853: inaugurarea primei linii de telegraf electric; aceasta făcea legătura între Sibiu, Timișoara și
Viena.
1854: Carol Knappe introduce în București iluminatul cu lămpi cu ulei de rapiță, în locul vechilor
opaițe și lumânări
1857 (30 aprilie): București este primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant[16]
1880: Dumitru Văsescu construiește la Paris un automobil cu aburi, care este apreciat de francezi ca
fiind cel mai reușit tren fără șine[17]
1882: la București, prima convorbire telefonică experimentală; un an mai târziu va intra în funcțiune
1899: Constantin I. Istrati descoperă o nouă clasă de coloranți
1900: Nicolae Teclu inventează becul cu reglare automată a curentului de aer și gaz, care ulterior îi
va purta numele.[18]
Furnalul din
Govajdia in 1900
Sec. al XIX-lea
Metalurgia și construcții de mașini
1810: se dă în funcțiune Furnalul din Govăjdia, primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan mondial.[20]
1845: (Reșița) primul laminor de tablă
1846: (Reșița) primul ciocan cu aburi
1851: Atelierele de la Reșița încep laminarea șinelor pentru calea ferată
1884: la Hunedoara intră în funcțiune primul furnal modern pentru producerea fontei
1888: se dau în funcțiune la Reșița primele două cuptoare de pudlaj cu vatră dublă
1891: se înființează Uzina de vagoane din Arad
1899: ia ființă Șantierul Naval Constanța.
Transporturi și infrastructură
Vedere asupra Podului de la Cernavodă de la începutul secolului XX
1843: construirea primelor nave militare moldovenești
1845: primele lucrări pentru captarea și filtrarea apei în scopul alimentării Bucureștiului
1845: prima șosea din România actuală: Turnu Severin - Vârciorova, începe pietruirea cu bolovani de râu
1846: începe construcția unui sistem de drumuri care leagă Bucureștiul de Sibiu, Brașov, Focșani, Orșova și Brăila
1846: începe construirea cele mai vechi linii de cale ferată de pe teritoriul țării, Oravița - Baziaș, ale cărei lucrări se încheie în 1854.
1856: primele transporturi de călători pe linia Oravița - Baziaș
1848: la București, primul serviciu de transport cu omnibuzul cu cai[21]
1869: la Timișoara, este pus în circulație tramvaiul cu cai
1872: la 28 decembrie același tip de tramvai este inaugurat și în București
1880: Dumitru Văsescu construiește un automobil cu motor cu aburi
1883: peste râul Prahova este construit primul pod metalic de cale ferată, în grinzi cu zăbrele, proiectat și executat de ingineri români
1886: Alexandru Ciurcu construieste prima ambarcatiune cu reacție
1890 - 1895: Construcția podului de la Cernavodă (Anghel Saligny), cel mai lung pod din Europa continentală a acelei epoci
1896: Teodor Dragu inventează un injector-pulverizator pentru cazanele locomotivelor, care aduce îmbunătățiri în exploatarea locomotivelor cu aburi folosind combustibili lichizi
1894: (9 decembrie): Se dă în exploatare prima linie de tramvai electric din București; în anii următori, apar linii de tramvai și în multe alte orașe mari
1895: în București sunt date în circulație, pentru transportul de materiale, primele două automobile cu abur.
1895: (1 octombrie (stil vechi: 19 septembrie)): inaugurarea Podului de la Cernavodă, construit după proiectul și în realizarea inginerului Anghel Saligny
1897: înființare Șantierul Naval Galați[22]
1900: la serviciul de circulație al Capitalei, Bazil Gheorghe Assan înregistrează primul autom
Castelul de apa din
Drobeta-Turnu
Severin
Realizat in 1910-1913 dupa
proiectul inginerului Ilie
Radu .
 Elie Radu
Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botoșani
- d. 10 octombrie 1931) a fost un inginer
constructor de poduri și șosele,
pedagog și academician român. S-a
dovedit un luptator pentru drepturile
profesionale ale inginerilor, a stimulat
și a îndrumat creația inginerească. A
deținut funcția de președinte al
Societății Politehnice în anii 1898, 1903
și 1904.
Sec. al XIX-lea
Industria textilelor și a pielăriei
Castelul de apă din Drobeta-Turnu Severin [24], realizat în perioada 1910 - 1913 după proiectul
inginerului Elie Radu
1840: primele fabrici de tăbăcit: București, Fălticeni
1842: filatura de bumbac de la Zărnești
1843: ia ființă prima țesătorie mecanică (fabrică de postav) din Muntenia
1853: Mihail Kogălniceanu înființează, lângă Târgu Neamț, prima fabrică de postav din Moldova
1885: ia ființă fabrica de textile de la Buhuși, Bacău
1885: intră în funcțiune fabrica de tăbăcărie Grigore Alexandrescu din București, devenită
ulterior Dâmbovița.
Agricultura
1808 - 1818: Cultura cartofului se extinde din Transilvania în Moldova și Țara Românească.
1805: introducerea rasei de oi Merinos
1835: primele experiențe cu mașini agricole în Muntenia
1840: înființarea primului atelier de mașini agricole de România
1845: introducerea culturii rapiței pentru fabricarea uleiului.
Sec. XX
Aviație
Avionul „Vuia I”
(martie 1906)
Fișier:Aurel Vlaicu - Avionul.jpg Aurel Vlaicu la bordul unuia din avioanele sale
Aeronava Coandă-1910,
primul avion cu propulsie prin reacție din lume conceput (realizat în 1910)
1903 (17 august): Traian Vuia brevetează un aparat de zbor mai greu decât aerul
1910 (16 decembrie): zborul efectuat de primul avion cu reacție din lume, realizat de Henri Coandă
1906 (18 martie): Traian Vuia realizează primul monoplan din lume, care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii, fără utilizare vreunei instalații auxiliare
1912 - 1913: Aurel Vlaicu proiectează avionul Vlaicu III
1910 (17 iunie): Aurel Vlaicu zboară cu un avion de construcție propria la care s-au aplicat o serie de elemente originale, cum ar fi: aripa cu profil variabil,
două elice contrarotative, tren de aterizare cu roți independente etc.
1910 (16 decembrie): este experimentat primul avion cu motor autoreactiv din lume, inventat construit și pilotat de Henri Coandă[25]
1919 - 1922: Traian Vuia construiește în Franța elicopterele Vuia-1 și Vuia-2
1923: Hermann Oberth proiectează o rachetă pentru pasageri funcționând cu combustibil lichid
1924: Aurel Persu realizează primul automobil cu profil aerodinamic
1925: fondarea Uzinelor IAR Brașov adică a industriei aeronautice românești
1925: Radu Stoika realizează primul hidroavion românesc[26]
1930: Elie Carafoli realizează avionul monoplan de aripă joasă (IAR-11 CV), de mare performanță pentru acea vreme
1932: inaugurare Întreprinderea de construcții aeronautice românești (ICAR); funcționează până în 1951
1933: Filip Mihail inventează stabiloplanul
1934: Cristian Constantinescu realizează primul elicopter autogir românesc
1936: se dă în funcțiune noul aeroport Băneasa-București
1937: la IAR Brașov se fabrică primul motor românesc pentru avioane
1982, august: la Întreprinderea de Avioane București se termină construirea primului mare avion turboreactor românesc, ROMBAC 1-11.
Avionul Vuia 1
Martie 1906
Aeronava Coanda
1910,primul avion cu
propulsie prin reactie din
lume conceput.
Energetica
1911: se înființează la București prima fabrică de acumulatoare ("Tudor"), care marchează începutul
industriei electrotehnice din țară
1915: la Uzinele Reșița începe fabricarea mașinilor electrice
1925: Traian Vuia construiește un generator de aburi cu ardere în cameră închisă și cu evaporare
instantanee
1928 - 1930: se construiește hidrocentrala de la Dobrești, Dâmbovița, cea mai mare din România
actuală la acea vreme
1929: la centrala termoelectrică de la Filaret este instalat un grup electrogen Diesel, cel mai mare de
acest tip din Europa
1929 - 1930: construcția termocentralei de la Schitu Golești, Argeș
1939 - 1940: construcția hidrocentralei Valea Sadului
1948: începe construcția unei întinse rețele de transport și distribuție a energiei electrice trecându-se
de al tensiunea de 110 kV la 220 și apoi 400 kV, realizându-se ulterior interconectarea cu țările vecine
1949: se înființează la Craiova uzina Electroputere, care va produce motoare electrice, aparataj electric
de înaltă tensiune, transformatoare electrice de mare putere
1952: intră în funcțiune termocentrala de la Doicești, Dâmbovița
1960: sunt finalizate lucrările de construcție a hidrocentralei de la Bicaz.
Automobil cu forma
aerodinamica
(brevetata de Aurel Persu in
1924)
Constructii
1933: se încheie construcția Palatului telefoanelor, cea mai
înaltă construcție din București din acea perioadă și
printre primele construcții mari realizate pe structură
metalică
1938: Emil Prager introduce metode de execuție a
betonului armat prin utilizarea cofrajelor metalice
1948: prin Legea naționalizării, Societatea Franco-
Română de Material de Drum de Fier devine
Progresul Brăila, firmă specializată în utilaj terasier,
utilaje pentru construcții, rotoare pentru turbine, cilindri
pentru laminoare etc.
Tehnologia materialelor
1924: se construiește la Mediaș prima fabrică de geamuri mecanizată din
România actuală[27]
1931: la Fieni se produce ciment alb, având rezistența celui de tip Portland
1936: la Diciosânmartin este construită prima instalație din Europa
pentru fabricarea amoniacului sintetic
1938: la Cluj-Napoca și la Turda încep să funcționeze primele fabrici de
porțelan din România actuală
1938: inaugurare fabrici de faianță la Ploiești și la Diciosânmartin
1938: intră în funcțiune fabrica de cauciuc de la Băicoi, prima fabrică de
anvelope din România actuală
1947: la Turnu Severin se înființează Fabrica de placaje și produse
stratificate din lemn
1948: intră în funcțiune Combinatul chimic de la Târnăveni.
Transporturi si infrastructura
Transporturi și infrastructură
Locomotivă electrică de 5100 kW, fabricată de Electroputere după licența suedeză ASEA
Rama Bombardier MOVIA 346, utilizat de Metroul din București
Autoturismul Dacia 1300
Autoturismul Daewoo Cielo
1906: inginerul George Cosmovici inventează cutia de ungere continuă pentru roțile vagoanelor de cale ferată
1906: în București este pus în circulație un tramvai cu abur, care a circulat doi ani
1912: în podgoria Aradului circulă primul tren electric din Europa [28]
1923: profesorul Stan Mateescu construiește un giropter
1923: se construiește, la Reșița, prima locomotivă cu aburi din România actuală
1926: la 24 iunie se înființează prima linie aeriană internă (București - Galați)
1929: pe linia Hărman - Întorsura Buzăului, este dat în exploatare tunelul Teliu, cel mai lung tunel de cale ferată dublă din România actuală
1936-1937: se construiesc uzinele auto Astra din Brașov (astăzi: platforma industrială Roman S.A.)
1942: se introduc la Timișoara, primele troleibuze
1943: darea în exploatare a căii ferate București-Urziceni-Făurei (tronsonul București Nord–Urziceni fusese inaugurat încă din 1912)
1944: intră în funcțiune Uzina mecanică constructoare de mașini din Câmpulung, viitoarea ARO; la început, producea pale de elice pentru
Uzinele IAR Brașov
1945: la IAR Brașov, sub conducerea lui Radu Manicatide se realizează un microautomobil cu motor în doi timpi (de motocicletă)
1945 - 1947: construcția conductei pentru transport gaz metan din Transilvania în sudul țării
1947: la 18 martie este lansat, la Șantierul Naval Galați , primul tanc petrolier construit în întregime în România actuală
1947: la 24 august este inaugurată calea ferată București–Roșiori–Craiova , primele lucrări de construcție fiind inițiate încă din 1915
1948: la 1 aprilie încep lucrările de construire a căii ferate Salva–Vișeu de Jos , inaugurate în anul următor
1948: este pusă în circulație calea ferată Bumbești–Livezeni (începută încă din 1923), construcție de mare dificultate, care a ridicat probleme
deosebite (conține 37 de tunele)
Locomotiva electrica
de 5100 de Kw
fabricată de
Electroputere după
licența suedeză ASEA
Rama Bombardier
MOVIA 346, utilizat
de
Metroul din Bucure
ști
1949: în București este introdus primul troleibuz (între Piața Victoriei și
Hipodrom) 1949: începe construcția Canalulului Dunăre-Marea Neagră, care era
tema unui proiect mult mai vechi, de la sfârșitul secolului al XIX-lea 1955: se
introduce troleibuzul în București 1953: intră în funcțiune uzina Autobuzul, a
cărei denumire, în 1990, devine "Rocar" 1954: este realizat primul autocamion
românesc (SR-101), la Brașov[29] 1957: Uzina de la Câmpulung începe să producă
autoturismele de teren IMS 57, M59 și M461 1968: intră în funcțiune
Uzina de Automobile Pitești care începe să fabrice Dacia 1100 1969: la aceeași
uzină, încep să fie fabricate autoturisme Dacia 1300 1975: începe proiectarea
rețelei de metrou din București 1979, 19 decembrie: este inaugurat primul tronson
al magistralei I al metroului bucureștean 1981, 29 iunie: este dat în folosință noul
Pod Grant din București 1982: sunt fabricate primele autoturisme Oltcit 1983: la
19 august este inaugurat al treilea tronson al metroului bucureștean 1984: la
26 mai este inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră 1996 - 2007: se produc
autoturismele Daewoo Cielo la Daewoo Automobile România.
Autoturismul
Dacia 1300
Autoturismul
Daewoo Cielo
Daewoo Matiz
Autobuzul DAC
112UDM, utilizat pe
liniile RATB
Felix PC
Felix PC a fost un calculator românesc proiectat și
adus până în faza de model de laborator, avându-se în
vedere compatbilitatea cu IBM PC, la
Institutul Politehnic București, Catedra Calculatoare,
între anii 1983-1984, fiind apoi preluat de către
Intreprinderea de Calculatoare Electronice Felix S.A.
pentru tehnologizare și introducere în fabricația de
serie, între anii 1985-1990.
Agricultura
1910 Dumitru Brumărescu construiește mașina de tăiat stuf
1923: la stațiunea agricolă din Studina, Olt se încep lucrările experimentale pentru obținere a unui nou soi de porumb (care
ulterior va purta numele localității)
1923 - 1948: Nicolae Teodoreanu și continuatorul său, Savu Timaru, obțin rasa de ovine Merinos de Pallas
1926: la Pietroasele, Buzău se înființează prima plantație viticolă experimentală din țară
1928: Gheorghe Ionescu-Sisești inițiază cercetări pe parcele mici, trecând astfel de la agricultura demonstrativă a lui
Ion Ionescu de la Brad la cea experimentală
1931: Constantin Băicoianu întemeiază la Băneasa prima stațiune avicolă din țară
1932 - 1934: Vasile Velican și Eugen Rădulescu creează soiurile de grâu Cenad-635 și Cenad-650
1933: Gheorghe Ionescu-Sisești introduce în cultură soiul de grâu A-15, de mare productivitate
1945: la stațiunile experimentale de la Mărculești, Ialomița și Studina, Olt se organizează primele experiențe pentru studiul
regimului de irigație a culturilor agricole
1945: crearea stațiunii viticole de la Murfatlar
1946: realizarea primului tractor românesc, IAR 22, la Uzina Tractorul Brașov
1947: se introduc primele pluguri acționate mecanic
1948: se fabrică prima semănătoare românească cu tracțiune mecanică pentru cereale
1949: la Voinești, Dâmbovița se înființează o stațiune pentru cercetări pomicole
1949: ia ființă uzina de mașini agricole Semănătoarea, singurul producător român de combine de recoltat
1950: crearea stațiunii viticole de la Valea Călugărească
1950: la uzinele "Semănătoarea", se construiesc primele combine tractate din România actuală
1957: se fabrică prima semănătoare românească cu tracțiune mecanică pentru culturile de plante prășitoare.
Tractorul IAR 22,
primul tractor
românesc
 The End
de Spatan Laurentiu,Ienciu Gabriel si Varcus Briana