Sugo Monica Marinela

Istorie, anul III

UMFST Targu Mures

Economia si descoperirile geografice

Abstract:
The Great Geographic Discoveries and economy were two aspects of history that experiences
close relationships. By time they shaped the existence of different societies, they determined
humans how to develop like person and like social group. The Great Discoveries were
determined by multiple reasons: social, politic, economy, religion, perfection in technology and
development of geographical knowledges. The biggest consequence of great discoveries was the
point of birth of capitalism which changed a lot the economic history.

Abstract:
Marile Descoperiri Geografice si economia au fost doua aspecte din istorie care au avut parte de
o relatie stransa. Pe parcursul timpului ele au avut efecte asupra existentei diferitelor societati, ele
au determinat ca oamenii sa se dezvolte ca persoane individuale si ca grup social. Marile
Descoperiri Geografice au fost determinate de o serie de cauze : sociale, politice, religioase,
evolutie in tehnologie si dezvoltarea cunostintelor geografice. Cea mai mare consecinta a
Descoperirilor Geografice este determinarea unui punct de aparitie a capitalismului care a avut
un impact major in istoria economica.
 Introducere:
Istoria economica mondiala este structurata pe mai multe etape de evolutie iar una din
cele studiate o constituie epoca marilor descoperiri geografice, baza de formare a actualului
capitalism.Pentru a intelege mai bine conceptul este necesar o introducere prin descrierea e scurt
a perioadei de inceput din perspectiva geografica si a efectelor acestora. Terenul europenilor
exploratori a fost pregatit cu mult timp inainte de civilizatiile antice grecesti, romane si a
nordicilor.
Secolele XV-XVI reprezinta o noua etapa in istoria europeana, sunt realizate o serie de
calatorii prin intermediul carora au loc un schimb de informatii si bunuri cu efecte directe in
sectorul economic. Cauzele care au determinat marile descoperiri europene sunt strans legate
unele de altele iar acestea cuprind aspect de natura politica, sociala, economica,
religioasa,tehnica, dezvoltare si imbogatire a informatiilor geografice, fiecare aducand cu sine un
element ce va construi o parte din consolidarea statal ace vor sustine financiar expeditiile.
Economia a jucat un rol important in parcursul istoriei, a avut puterea de a forma
populatiile atat la nivel de grup cat si personal. Dorinta de a se dezvolta a dus la nevoia de a
parasi locul de origine si de a descoperi noi teritorii cu resursele specifice, de a implementa reguli
si a utiliza materiile prime. Au fost realizate mediile coloniale, organizate astfel incat castigul sa
ajunga in visteria statelor mai mari europene.
Epoca descoperirilor geografice au determinat un schimb de informatii intre populatiile de
bastina si noii veniti, in unele cazuri se consemneaza o serie de conflicte dupa care urmeaza o
perioada de liniste si acceptare in vreme ce in alte spatii interactiunea se realizeaza mai simplu.
Cunoscutele expeditii initiate de Bartolomeo Diaz, Henric Navigatorul, Vasco da Gama,
Fernando Magellan, Sebastian Elcano, Cristofor Columb, Amerigo Vespucci scot in evidenta o
serie de noi cunostinte geografice, modalitati de imbunatatire a navigatiei si a orientarii,
dezvoltarea oraselor comerciale lasand in urma alte orase, Lisabona si Sevilla ajung superioare
asupra oraselor Genova si Venetia. Se contureaza clar itinerariile comerciale din Oceanul Atlantic
in defavoarea Marii Baltice si Marii Mediterane. Modificarea preturilor resurselor de metale(aur
si argint),materii prime in agricultura si a tesaturilor determina impulsul de a continua calatoriile
in noile spatii geografice ceea ce duce la imbogatirea sectorului comercial si aparitia unui nou
concept denumit capitalism. Legaturile intre Europa si Orient cunosc o schimbare, apare o
scindare intre cele doua datorita cu cuceriri Constantinopolului de turci, rutele comerciale au fost
oprite constituind o prima cauza principala a marilor descoperiri geografice.
Europa a cunoscut o serie de noi elemente folosite in prezent in alimentatie si alte materii,
au fost aduse de catre expeditionari cartof, porumb, tutun, fructele de tomate, fasole, mirodenii
din India, materiale pentru obtinerea textilelor.
Nasterea capitalismului:
Pana la nasterea propriu-zisa a capitalismului sunt parcurse doua mari etape, prima
constituie expeditiile prin care sunt descoperite teritorii ale Americii prin secolul XVI iar a doua
etapa este ascensiunea si vizibilitatea burgheziei in cadrul social in secolul XVII. Procesul este
unul complex, in timpul formarii burgheziei apar initiative de a forma state modern, de a se
asimila unor idei nationale, schimburile apar in tot mai multe colturi ale lumii. Au loc schimbari
in ce priveste modul de abordare a productiilor, se dezvolta o ramura care are in vedere
modificarea tehnicilor iar pe de alta parte se formeaza un sistem de influenta din partea tarilor
care cuceresc diversele teritorii. `` Monarhi avizi de marire si bogatii, state luptind pentru
suprematie, negustori si bancheri incurajati sa se imbogateasca: iata fortele care vor anima
comertul, cuceririle si razboaiele, care vor sistematiza jaful, care vor organiza traficul de sclavi,
care vor inchide pe vagabonzi pentru a-i constringe sa munceasca`` 1
Capitalismul in Spania:
Primul motiv pentru inceperea expeditiilor de cucerire al Americii il constituie febra dupa
metale pretioase care reprezenta un substrat pentru actiunile de convertire la crestinism a
populatiilor bastinase. Consiliul stabilit in Castilia decide sa i-a in stapanire orice tara in care
locuitorii nu sunt formati pentru a se apara.
Motto-ul pe baza careia s-a realizat mobilizarea este redat de navigatorul Cortez in
Mexic,acesta este de parere ca spaniolii sunt un popor ce sufera de o patologie cardiaca iar unicul
remediu il reprezinta resursele bogate de aur care mai tarziu in scrieri apar sub forma unor statui,
tacamuri,elemente de arhitectura si decor al caselor si a templelor, elemete de mobilier precum
mesele erau realizate integral din aur.
In perioada 1521-1660 aproximativ 18.000 de tone de argint si 200 tone de aur au fost
aduse din America in Spania cu pretul sacrificarii unei majore parti a populatiei de origine, astfel
au fost reduse in proportie de 90% popultia din Mexic si 95% din populatie in Peru. Oamenii au

1
1. Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000, Editura Cartier, Chisinau, 2001,p.24;
fost victime ale violentei, ucisi in massacre de masa, altii au avut parte de o gratiere fiind trimisi
ca sclavi in Castilia iar o a treia categorie se regasea in munci pana la epuizare, in cea mai mare
parte lucratori in minele locale.
O alta preocupare o reprezinta cultivarea trestiei de zahar pentru a obtine materii precum
rom,melasa si zahar acestea fiind completate de comertul cu sclavi, jafuri si preluarea a mari
cantitati de resurse metalifere pretioase sunt principalele activitati care transfera regelui spaniol
bogatii cu ajutorul carora plateste datorii externe si isi consolideaza propria armata.
In vreme ce tara este asigurata cu mari cantitati de metale pretioase are loc un fenomen
mai putin obisnuit are loc un salt al preturilor la alimentele de baza, la fel se intampla in
Anglia.Franta,Italia iar in momentul in care metalele se regasesc din ce in ce mai putin se isca o
serie de revolte datorita scaderii salariilor pentru clasele sociale defarozitate financiar.
Ca masuri pentru protejarea visteriilor tarile iau diverse hotarari, in Spania este interzis
expotul de metale pretioase, in Franta se interzice circulatia externa a banilor iar in Anglia se
propune supunerea negotului cu monede si control amanuntit asupra agentilor guernamentali insa
fara success. Pe parcurs se creeaza manufacture, se acorda drepturi celor care initiaza productii
noi, este incurajat limitarea importului de marfa, astfel se formeaza o legatura stransa la nivel
intern care va deveni mai tarziu piata nationala.
Incep sa se observe evolutii la nivelul comertului European, pilonii fiind munca fortata in
America iar scaderea salariilor ducal aparitia unui surplus. Incet burghezia se face remarcata,
ocupa un loc de consolidare, clasamentul se prezinta astfel: Venetia, Florenta,
Anvers,Londra,Lyon si Paris. Aceste tari experimenteaza o etapa de dezvoltare economica si o
crestere a populatiilor.
In tot acest timp ``taranul continua sa cultive pamantul si sa fie strivit de taxe si corvezi;
nobilul sa vaneze si sa petreaca;regale sa domeasca si sase razboiasca.Cine putea banui ca un alt
zeu, si anume capitalul, se pregatea sa-si instaureze doninatia asupra lumii?`` 2sunt cuvintele
descrise de Thomas Morus in lucrarea lui ``Utopia`` din 1516.
Realitatea secolului al XVII-lea cuprinde ascensiunea burgheziei in prim plan, iar in
planul secund se afla un numar semnificativ de tarani care se ocupa de agricultura prin metodele
traditionale, secerea este folosita la culegerea roadelor, semanatul se face in araturi superficial

2
1. Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000, Editura Cartier, Chisinau, 2001,p.30;
trasate iar roadele devin mediocre. Oamenii au animale care sunt slab hranite si in numar putin.
Alimentatia populatiei cuprinde paine, fierturi simple iar in timp scurt isi face aparitia foamentea.
In cee ace priveste nobilii ei isi mentin atat privilegiiile cat si rangul, la un momenta dat
Henri de Mesme sustinea ca cele trei clase sociale prezente pot fi considerate egale cee ace a
stranit reactii negative in randul nobililor care raspund prin idea ca relatiile dintre ei si ceilalti ar
trebui sa fie precum realtia valet-stapan.
O a treia componenta sociala importanta este Biserica, aceasta are rolul de a supraveghea
ordinea ideilor,aplica sanctiuni in momentul in care sunt propagate alte idei decat cele impuse de
ea. Mari personalitati in acesasta etapa se regasesc in ipostaze diferite, Galileo Galileii este fortat
sa isi retraga ereziile, Campanella este condamnat la o perioda de 27 de ani de inchisoare,
Giordano Bruno este condamnat la moarte prin ardere pe rug iar Erasmus este pus la index.
In Provinciile Unite situatia se prezinta diferit, exista o oarecare stabilitate redate de un
comert activ si dezvoltat, sectorul agricol se prezinta intro forma moderna, in ce priveste paturile
sociale burghezia este predominanta, nobilimea este pe locul doi. Se incurajeaza o mentalitate
toleranta ceea ce il determina pe Rene Decartes sa se mute in Olanda.
In anul 1609 in ciuda faptului ca sunt considerate slabe, Provinciile Unite isi obtin
independenta fata de tara mai puternica, Spania.
Capitalismul Olandez:
Se prezinta sub forma a trei piloni, primul pilon este Compania Indiilor Orientale; al
doilea este Banca din Amsterdam iar al treilea este flota.
Olanda dezvolta un capitalism in care sunt incurajate ideile noi, burghezii intreprind
activitati bancare, negustoresti unde se adauga manufactura.
Compania Olndeza a Indiilor Orientale a aparut in anul 1602 prin unirea a sase camera de
comert. Componenta interna era formata din spatezeci si trei de directori avand fiecare in
administrare o companie comerciala. In cadrul acestei este selectat un Colegiu al celor
Saptesprezece care au putere de decizie in ce priveste orgnizarea flotelor, a stabilirii destinatiei ;I
a tarifului atribuit fiecarei categorii de marfuri.
Monopolul companiei era asupra Indiilor, coloniile erau exclusiviste, englezii, potughezii,
si francezii aveau interdictie in teritoriile ocupate de Olanda. Compania avea si roluri legate de
numirea guvernatorilor si a consilierilor, putere asupra curtii martiale,incheierea tratatelor cu
populatia bastinasa si hotararea asupra perioadelor de pace sau razboi.
 In India se formeaza armata care cuprindea intre 10.000-200.000 de Soldati reprezentand
armata de uscat iar pe mare se inregistra un efectiv de saizeci de vase de lupta.
Banca din Amsterdam a fost fondata pentru a stopa activitatile de schimb, in administratia
ei intra toate depozitele de monede/lingouri care depasesc suma de trei sute de florin. Securitatea
fiind punctul forte determina ca si din exterior sa soseasca solicitari iar in acest mod banca are in
component ei o diversitate de monede iar in situatiile care o cer vor ajunge la negustori. Treptat
banca devine una cu un caracter de credit, incepe sa ofere avansuri pentru evenimente majore,
ofera imprumuturi intreprinderilor private iar pe langa se pot observa existenta unor banci private
care isi mentin ferm pozitia datorita imprumuturilor, datorita scontarilor de titluri.
Flota avea vase grele, solide si cu un vast continut de armament, au construit un model de
vase specific numite fluitschip, vase de mici dimensiuni, usoare insa cu spatiu de transport
modest pentru marfurile mari si dificile. Pe vase era anagajat personal din randul strainilor, erau
pregatiti temeinic prin disciplina dura in ce priveste ordinea.
Compania Olandeza ajunge in mai multe destinatii printer care se Numara China in
1601,Japonia in 1600, pe costele din America reusesc sa se impuna doar in cateva locatii,
formeaza Noul Amsterdam dar care mai tarziu este cucerit de englezi care schimba denumirea in
New York ajung prin multe alte locuri in care interactiunea lor cu ceilalti colonialisti se
desfasoara violent. In Ambon au loc altercatii cu englezii care sunt invinsi, in Capul Bunei
Sperante ajung sa se lupte impotriva portughezilor.
Se stabilesc in Aden,Cochin,Tasmania, prin Nagasaki ajung pe insula Deshima,
Malacca,Singapore. Olanda este o putere comerciala care se isi va dezvolta si alte activitati in
locurile cucerite. Are in vedere prelucrarea, infiinteza industrie a branzeturilor in Haarlem, o
industrie textile in Leiden(lana), prelucrarea pietrelor pretioase in Amsterdam, prelucrara
zaharului,a boabelor de cacao, industrie de metale grele in Rotterdam.
Clasa burgheza devine din ce in mai influenta, se remarca cetateni precum negutatorul
Louis Trip care in anul 1674 detinea peste un million de florini, detinea fabrici de matase; Jean de
Neufville de profesie morar lasa la sfarsitul vietii 800.000 de florin.
Olanda este numita tara capitalista prin excelenta prin jumatatea secolului al XVII-lea, el
a ramas in timp un adevarat simbol al capitalismului financiar si comercial. Imaginea a ramas
imprimata pentru a sta dovada perioadelor ulterioare prin picturile realizate de Rembrandt.
 Seria de picturi, constructorul de nave si sotia sa;sindicul postavarilor si cantaritorul de
aur ne arata statutul burgheziei in timp ce desenul reflecta starea sociala saraca, prezenta
cersetorilor, a negrilor si lupta pentru supravietuire de pe o zi pe alta.
Calatoria Angliei spre liberalism:
In cazul Angliei se regaseste o burghezie care foloseste ca instrument nemultumirile
populatiei pentru a contracara absolutismul si pentru a adduce putere propriei clase.
Ca putere coloniala are de infruntat Franta, ocupa un loc de opozitie fata de Olanda si se
impune Spaniei, incepanad cu secolul al XVII-lea se dezvolta o expansiune, este fondata
Campania Indiilor Orientale iar dupa un timp acumuleaza un efectiv de douazeci de stabilimente
in India, insulele Indoneziene, Japonia, Persia, Bombay, Quebec.Jamaica, Barbados. America de
Nord va fi plina de noi colonii engleze.
Comertul se bazeaza pe industria de huila, se utilizau forje de mari dimensiuni, ciocane
hidraulice, industria de alaun, industria de hartie si textile. Burghezia sustine comertul si
manufactura insa se dorea o protective a acestora astel au fost impuse masuri de pastrare in
interiorul tarii a bunurilor banoase, se fac controale asupra fabricilor, se limiteaza accesul la
materii prime din Olanda si Franta, Parlamentul impune utilizarea tesaturii de lana in giulgiuri si
haine pentru doliu. Erau descurajate ideile originale din domeniul agricol, monopolul era condus
de stat.
Societatea engleza din secolul XVII vazuta prin perspectiva oferita de Gregory King ne
arata un clasament al claselor sociale si ale veniturilor anuale ale unei familii, pe care acestia le
obtin astfel pe primele cinci locuri se afla lorzii cu 2590 de lire sterline, urmat de baronet cu 880
de lire sterline, cavalerii aveau 650 de lire, grajdarii 450 de lire, negustorii pe mare 400 si cei de e
uscat 200 de lire. In spatele clasamentului se afla vagabonzii cu 2 lire, taranii saraci 6 lire,
soladatii aveau 14 lire, mestesugarii 40 de lire, iar in partea de mijloc sunt fermierii 44 de lire,
clerul superior 60, juristii si alti oameni din domeniul juridic 140 de lire.3
Liberalismul se realizeaza incepand cu anul 1670 cand se exporta cantitati mari de grine ,
La Methuen se incheie un cord de pace are deschide calea spre Brazilia, in 1713 se consolideaza
relatia cu putrea oponenta,Spania iar in anul 1694 este fondata Banca Angliei.
Franta si mercantilismul:

3
1. Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000, Editura Cartier, Chisinau, 2001, p.41;
 Mercantilismul francez este descries de Montchrestien ca fiind bogatia statului intro
stransa legatura cu bunastarea clasei burgheze iar prosperitatea economica este mereu legata de
prosperitatea politica el spune ca `` nu belsugul de aur si argint, nu abundenta perlelor si a
diamantelor constituie bogatia sau opulenta unui stat, scrie el ci buna rinduiala a lucrurilor
necesare pentru hrana si imbracaminte`` totodata el sustine ca ``este imposibil sa se faca razboi
fara oameni, sase intretina oamenii fara solda, sa lise asigure sold afara tributuri,sa se sporeasca
tributurile fara comert.``4 negustorii sunt o componenta importanta in interiorul statului, acestia ar
trebui incurajati sa intreprinda cat mai multe si diverse activitati, iar regula era ca fiecare
comerciant sa prezinte origini francize ceilalti fiind considerati instrumente care storc de resurse
tara.
Franta a create o serie de companii in afara tarii unele din ele au inregistrat un success, in
Antile se face remarcata compania Insulele Americii, compania Indiilor Orientale in Madacascar,
comapania Capului Verde in Senegal, in spatial Canadian isi face aparitia compania O Suta de
Asociati, in Algeria si Maroc.

Bibliografie:

1. Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000, Editura Cartier, Chisinau,
2001;
2. Bruce R. Scott, The concept of Capitalism, Editura Springer, USA, 2009;
3. Charles E. Novel, The Great Discoveries and the First Colonial Empires, Editura Cormell
University, prima editie, 1954;

4
1. Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000, Editura Cartier, Chisinau, 2001,p.48;