Sunteți pe pagina 1din 13

1) Analiza pacientului, recomandari lentile de contact sau lentile aeriene de corectie.

Generalitati
Afectiunile de vedere pot sa apara in orice moment al vietii, iar agravarea lor depinde atat de
momentul stabilirii unui diagnostic corect si inceperea unui tratament, cat si de specialistul care
se ocupaadeasolutionareaaproblemei.
Din acest motiv, informatiile despre simptomele care necesita un consult medical de specialitate
si consultarea medicului care le poate gestiona corect sunt aspecte pe care oricine ar trebui sa le
cunoasca, pentru rezolvarea eficienta a bolilor care afecteaza organele vazului.
Simptome care anunta afectiunile de vedere
- Miopia vedere incetosata care se agraveaza la focalizarea obiectelor indepartate; persoanele cu
miopie au de regulao acuratete vizuala foarte buna in observarea detaliilor din apropiere.
- Hipermetropia vedere incetosata prezenta la observarea obiectelor din departare si apropiere.
- Prezbitia vedere incetosata a obiectelor situate la mica distanta (30 cm).
- Astigmatismul vedere ingreunata la orice tip de distanta, pe fondul refractiei incorecte a
luminii, care insoteste de regula si alte afectiuni de vedere.
- Dezlipirea de retina izbucnirea rapida a flashurilor luminoase, combinate cu aparitia de puncte
negre in campul vizual, insotite de senzatia ca o perdea neagra se extinde pe suprafata retinei si
intuneca privirea.
- Daltonismul dificultatea de a distinge nuante sau intensitati ale culorilor.
- Cecitatea orbirea nocturna (nictalopia) dificultatea de a distinge obiectele in conditii de lumina
difuza.
- Cataracta vedere neclara ingreunata de lumina puternica, capacitate vizuala scazuta pe timp de
noapte (greutate in sesizarea miscarilor, detaliilor si a obiectelor), disconfort sporit resimtit in
fata luminii puternice, nevoia unei iluminariintense in timpul cititului, culori percepute la o
intensitate mai mica decat in realitate sau ingalbenite, imbunatatire neasteptata a vederii de
aproape (pe masura ce vederea la departare se deterioreaza), vedere dublata sau triplata la un
singur ochi, zone albicioase aparute pe pupila (in stadiile avansate ale bolii), inflamatii si
presiuni dureroase la nivelul ochiului.

- Strabismul ochii nu se mai misca intr-un tipar coordonat, incrucisandu-se in interior sau
exterior (copiii cu strabism isi pot freca ochii, pot clipi frecvent sau isi pot inchide si deschide
ochii repetitiv pentru a vedea mai bine).
- Glaucomul dureri oculare intense, dureri de cap, vedere incetosata, aure colorate in jurul
luminilor, inrosirea ochilor, senzatie de greata, varsaturi.
- Degenerarea maculara vedere distorsionata (mai ales in timpul cititului), perceperea liniilor
drepte ca fiind neregulatedistorsionate, pierderea graduala a vederii centrale precise, puncte albe
in campul vizual central.

Solicitati un consult medical de urgenta, daca:


- Prezentati simptomele detasarii de retina (afectiunea poate degera foarte rapid in orbire);
- Deveniti brusc hipersensibil la lumina puternica (poate fi vorba despre o infectie in interiorul
ochiului,aprecumairitaasauauveita);
- Aveti un corp strain in ochi care nu se elimina cu ajutorul apei;
- Lentilele de contact va produc un disconfort sesizabil, iar durerea nu cedeaza dupa inlaturarea
lor (poate fi vorba despre o abraziune, o inflamatie a corneei sau despre ulcerul corneal;
- Ati suferit o leziune la nivelul ochilor care va afecteaza vederea (poate fi vorba despre o
hemoragie interna sau o fractura a osului din proximitatea ochilor);
Regula generala este contactarea medicului oftalomog imediat ce apare orice inrosire, iritatie,
durere, secretie sau schimbare brusca a capacitatii de vedere. La fel de important este sa
cunoasteti si medicii specialisti care se pot ocupa de problemele de vedere specifice cu care va
confruntati.
Medicul oftalmolog
Este specializat in ingrijirea medicala si chirurgicala a ochilor si sistemului vizual, precum si in
prevenirea bolilor de vedere si a leziunilor care se pot petrece la nivelul organelor de vaz.
Oftalmologii pot fi doctori in medicina (se concentreaza pe diagnosticarea si stabilirea

tratamentului corespunzator pentru bolile de vedere) sau doctori in osteopatie (se concentreaza
pe pierderea structurii si functionalitatii diverselor parti anatomice, inclusiv a ochilor).
In calitate de specialist calificat, medicul oftalmolog este autorizat sa ofere ingrijire
oftalmologica totala, de la serviciile de imbunatatire a vederii, pana la examinarile organelor de
vaz, ingriijirea medicala si chirurgicala a ochilor, diagnosticarea si stabilirea unui tratament al
bolilor, precum si gestionarea complicatiilor care sunt cauzate de alte afectiuni (diabetul, de
pilda).
Specialistul optometrist
Specializat in optometrie, medicul optometrist este instruit sa examineze, diagnosticheze, trateze
si sa monitorizeze unele boli si tulburari ale ochilor si sistemului vizual.
Optometristii pot examina structura interna si externa a ochilor, pentru a detecta afectiuni precum
glaucomul, detasarea de retina sau cataracta. Acesti specialisti nu sunt autorizati pentru a efectua
interventii chirurgicale si nici sa trateze tot spectrul de boli ale vederii.
In schimb, optometristul poate diagnostica si trata tulburari de vedere, precum miopia,
prezbitismul, hipermetropia sau astigmatismul. Tot acest specialist poate prescrie ochelari de
vedere, lentile de contact, exercitii pentru ochi, terapii vizuale si medicamente menite sa trateze
diferite disfunctii ale vederii.

Specialistul optician
Acesta lucreaza cu medicul oftalmolog si cu specialistul in optometrie pentru furnizarea de
servicii privitoare la diagnosticarea si tratarea problemelor de vedere si a bolilor oculare.
Opticianul asista oftalmologul si optometristul in oferirea ingrijirii complete unui pacient inainte,
in timpul si dupa efectuarea analizelor si testelor medicale, procedurilor de specialitate sau
interventiilor chirurgicale.

Opticianul mai poate analiza si interpreta prescriptiile medicale oftalmologice, poate numi
lentilele necesare unui pacient si poate distribui, inlocui, regla, repara si reproduce lentilele,
ochelarii sau ramele comandate anterior de solicitant.

Analiza pacientului
Miopia este una din cauzele frecvente de vedere neclara. Pentru pacientii cu miopie obiectele
aflate la distanta apar neclare. Aceste persoane, in efortul de a percepe clar obiectele aflate la
distanta se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.
Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. Mai rar aceasta poate apare
datorita sau in cadrul unor boli.
Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Acesta la
subiectii normali este rotund, dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Din
aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina(membrana situata la nivelul polului posterior
al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase, care sunt apoi
transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini), se
focalizeaza in fata ei.
Miopia este de obicei o conditie mostenita, astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul
sau ambii parinti sufera de miopie.
S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp
indelungat a vederii de aproape, cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la
o distanta prea mica. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie, dovedind ca persoanele care
lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai
avansate decat alte persoane.
In afara de aceste modificari ale formei globului ocular, mai exista cateva cauze rare de miopie.

Acestea sunt:
- miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte
dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara)
- miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea
prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina), sindromul Down
- pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din
cauza unei alte boli, cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente.
Rar miopia poate fi produsa de boli oculare, ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor
anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei;
corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara
transparenta si alta posterioara opaca).
Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil, mai ales daca prezinta
retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu
oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului
normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia).
Persoanele care au un grad inalt de miopie, conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa
au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul
globului ocular). Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute.
Factori de risc:
Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial
(mai multe persoane cu miopie intr-o familie).
Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea, odata dezvoltata, de a avea o
forma mai severa de boala decat barbatii.
Prematurii, in special cei care au retinopatie de prematuritate, au un risc crescut. Exista boli
mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire.
Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea
la aproape (de exemplu cititul) si miopie.
Simptome

Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata, neclara. Persoanele care sufera de
aceasta boala pot prezenta:
- dificultati in vederea obiectelor situate la distanta, cum ar fi vederea la tabla la scoala, la
televizor sau la ecranele cinematografelor
- reducerea performantelor scolare sau sportive.
Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta, dar parintii
sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul:
- priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata
- tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata
- sta in bancile din fata clasei, in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau
computer
- nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta
- frecvent are dureri de cap (cefalee).

Pentru persoanele cu probleme de vedere, clasicii ochelari sunt permanent concurai de


lentilele de contact, mai moderne i mai discrete, devenite mai accesibile ca pre. Fiecare dintre
cele dou opiuni prezint avantaje i inconveniente.
i pstreaz adepii, n ciuda aparitiei lentilelor de contact, dar s-au modernizat i ei: pot veni la
pachet cu lentile de plastic, antireflex, heliomate, progresive etc. Avantaje: Specialitii i
recomand pentru corectarea defectelor de vedere la copii.
Sunt apreciai i de aduli pentru c sunt mai uor de manipulat dect lentilele de contact.
Sunt uor de pus i de scos.
Vederea e omogen pe tot parcursul zilei.
Pot fi utilizai i n caz de secreie lacrimal slab.
Se recomand i celor suferinzi de afeciuni oculare (conjunctivite).

Dezavantaje:Imaginile prin lentilele ochelarilor sunt puin deformate, din cauza distanei ntre
ochi i sticl.
Cmpul vizual e limitat, din cauza ramelor, iar vederea periferic nu e clar.
Sunt mai puin practici dac faci sport.
Greutatea ramelor poate produce iritaii i nroiri pe aripile nasului sau n spatele urechii.

Lentilele de contact, practice, estetice, dar mai pretenioase

Conform specialitilor, lentilele de contact sunt utilizate cu precdere pentru corectarea miopiei
i, n mai mic msur, n caz de hipermetropie, astigmatism i prezbitism.
Dup ce consuli un specialist, poi alege lentile: pentru purtare zilnic lpentru purtare lunar;
trimestrial; anual.
Bine de tiut! nainte de a-i cumpra lentilele de contact, oftalmologul va trebui s verifice dac
ochiul tu secret suficiente lacrimi pentru a putea suporta produsul respectiv.

Avantaje:Sunt practic invizibile ceea ce reprezint un privilegiu din punct de vedere estetic.
i asigur libertate total, dac eti o persoan activ, faci sport sau dansezi. Nu se recomand
totui s le pori la not.
Scapi de corvoada ntreinerii n cazul celor de unic folosin.
Le poi purta concomitent cu ochelarii de soare.
i permit o vedere clar la 360. n absena ramelor clasice i pentru c lentila urmeaz micrile
ochiului, cmpul vizual e mult mai larg.
i ofer o bun vedere periferic, fr zone de umbr, de aceea sunt indicate n profesii care
necesit acuitate vizual mare (n chirurgie, fotografie).

Nu se aburesc, fiindc lichidul lacrimal le umezete n permanen.Lentilele de contact rigide,


din polimeri silicon-acrilat, sunt recomandate n corecia astigmatismelor mari (4-5 dioptrii) i n
keratoconus (afeciune n care corneea e deformat i subiat).

Dezavantaje:Se pot pierde cu uurin, iar apoi sunt greu de recuperat.


Cele care nu sunt de unic folosin trebuie curate n mod regulat n caz contrar exist risc de
infecii i iritaii.
Utilizatorii de lung durat sunt mai sensibili la infecii oculare i la alte efecte secundare minore
din cauza currii deficitare, a amplasamentului necorespunztor sau a infeciilor bacteriene.
Utilizatorii pot dezvolta alergii la produsul de curare.
Mai rar, pot declana edeme ale corneei situaie care poate fi prevenit prin control
oftalmologic regulat.
Vederea nu e mereu omogen de dimineaa pn seara, din cauza depunerilor care se
acumuleaz.

2) Lentilele de contact oftalmologice


Introducere
Lentilele de contact sunt sunt dispozitive medicale, folosite n special pentru a corecta diverse
vicii de vedere: miopie, hipermetropie, astigmatism, presbitie. Lentilele de contact sunt mici
discuri din material moale (de exemplu, silicon-hidrogel) usor concave, puse direct pe ochi. De
aceea, alegerea corecta a lentilelor este esentiala pentru comoditatea si siguranta vederii.
nceputurile lentilelor de contact se situeaza undeva n secolul al XIX-lea, dar primele generatii
de lentile purtabile au aparut abia la mijlocul secolului XX. Odata cu dezvoltarea industriei
chimice si n special a derivatilor polimerici, a aparitiei materialelor biocompatibile, aceasta
varianta optica a cstigat teren.
De ce sunt lentilele de contact mai speciale dect ochelarii? n primul rnd, pentru ca, datorita
dimensiunii lor reduse (diametrul cuprins ntre 9 si 14,5 mm) si a faptului ca se aplica direct pe

ochi, pe cornee, nu se vad, adica nu modifica fizionomia. Dar nu jeneaza, nu fac rau?. Lentilele
de contact nu creeaza probleme daca sunt prescrise corect si pacientul respecta regimul lor de
purtare si ntretinere. Pacientii disciplinati care se spala pe mini si le scot atunci cnd li se
recomanda, care schimba zilnic solutia de intretinere si se prezinta o data la cteva luni la un
control periodic nu au probleme. Ca orice alt obiect folosit mai mult sau mai putin zilnic au si ele
o durata de viata care este variabila de la un tip de lentila la altul si atunci cnd medicul o
recomanada, ele trebuiesc nlocuite.
n zilele noastre exista o mare varietate de lentile de contact. Tipul care ti se potriveste cel mai
bine depinde de problema de vedere pe care si de stilul tau de viata.
Ochii ca magnet al interferarii umane, se spune ca "vorbesc" si sunt oglinda sufletului. n cazul
n care sunt ascunsi n spatele unei perechi de ochelari, acestia trebuie sa devina o bijuterie, un
accesoriu de lux care sa se mbine perfect cu imaginea noastra. Probleme de vedere nu mai sint o
rusine, handicap sau problema nerezolvabila.
Tehnica noua a permis aparitia lentilelor de contact, folosite pe plan larg n toata lumea. nsa si
folosirea acestora necesita alegerea cu mare grija a modelului (normale, colorate), materialului
(dure, moi), perioadei de schimbare. Toate aceste recomandari nu le poate face dect un
specialist - medicul oftamolog - n care trebuie sa ai ncredere maxima..
Conceptul lentilelor de contact pare a fi o descoperire a lumii moderne, nsa e defapt o idee
veche de peste 500 de ani. Leonardo da Vinci a schitat primele desene cu privire la un obiect
simplu si direct de aplicat pe globul ocular pentru a ajuta n corectia vederii. Pna n secolul XX,
cnd a nceput productia si folosirea acestora pe scara larga, au existat pe parcursul istoriei nume
care au contribuit prin idei si brevete n dezvoltarea conceptului. Experimente, prototipuri si
chiar ncercari de comercializare a lentilelor de contact fabricate manual din sticla sunt primii
pasi n dezvoltarea conceptului. Erau mari (acopereau tot globul ocular) si foarte grele, din acest
motiv nu au avut nici success la public.
O data cu dezvoltarea industriala, aparitia materialelor plastice si sintetice, atentia acordata
dezvoltarii acestui concept a crescut, ducnd la aparitia lentilelor de contact din plastic; moi si
confortabile. ncepnd din 1939 (productia primelor lentile de contact din plastic), apoi n 1948
(primele lentile de contact facute exact pe marimea corneii), industria optica a dezvoltat si
mbunatatit calitatile acestor produse. n prezent se gasesc lentile de contact bifocale, de unica
folosinta, cosmetice, si lista poate continua.

Se pot comanda lentilele de contact n functie de urmatorii parametrii: dioptrie, culoare, raza de
curbura, compozitia materialului din care sunt confectionate (materialele moderne asigura o
permeabilitate mare la oxigen, permit un schimb optim ntre tesutul ocular si mediul ambient),
continutul n apa care asigura umiditatea si lubrifierea ochilor, filte UV pentru a proteja ochii de
radiatiile ultraviolete nocive. Lentilele de contact nu sunt doar o tendinta a modei folosita de
adolescenti sau tineri. Tot mai multe persoane apeleaza la lentilele de contact pentru corectarea
vederii dar si pentru a face o schimbare de imagine prin intermediul lentilelor de contact
cosmetice, devenind un accesoriu inedit.
Oameni de toate varstele poarta lentile de contact, impreuna sau in locul ochelarilor, pentru a
corecta diferite probleme vizuale sau doar pentru a-si schimba infatisarea (lentile de contact
cosmetice). De asemenea lentilele de contact au cateva avantaje fata de ochelari insa sunt mai
greu de intretinut. Alegerea lentilelor inseamna mai mult timp dedicat igienei pentru evitarea
problemelor. Exista mai multe tipuri de lentile de contact : Lentile de contact conventionale (cu
purtare de lunga durata - 1 an) Sunt lentile de contact moi, usor de suportat, ce pot fi purtate
maxim 1 an, zilnic, cu scoatere in fiecare seara. Sunt economice din punct de vedere financiar.
Adaptarea lor este relativ simpla, sigura, praful din mediul inconjurator nu poate patrunde decat
greu in spatiul dintre lentila si cornee. Lentile de contact cu purtare de durata medie Acest tip de
lentila de contact cu inlocuire lunara este adecvat stilului de viata a omului activ. Sunt concepute
extra subtiri, confortabile si totusi suficient de durabile pentru regimul de purtare zilnic. Au un
continut ridicat de apa, permitand umezirea ochiului si in acelasi timp oxigenarea acestuia. Se
comercializeaza in seturi de 6 bucati, fiecare lentila fiind sigilata in propriul recipient. Pachetul
este usor de utilizat si de transportat. Inlocuirea lunara preintampina incarcarea excesiva cu
depuneri proteice, oferind o vedere clara si maximum de confort. Lentilele de contact cu purtare
zi si noapte sunt folosite timp de 30 zile, fara a fi scoase, chiar si atunci cand dormi. Nu trebuie
sa le manevrezi sau sa le cureti, iar dupa 30 de zile vor fi aruncate si inlocuite cu o noua pereche
de lentile de contact. Astfel va fi eliminat stresul zilnic al manevrarii si intretinerii lentilelor de
contact. Lentile de contact cu purtare de scurta durata (dispozabile) Aceste lentile sunt foarte
moi, subtiri, flexibile, ceea ce le face confortabile si usor de manevrat. Ele permit oxigenarea
ochiului chiar si in timpul somnului. Unul dintre avantajele acestui tip de lentile de contact este
faptul ca sunt foarte igienice, acestea fiind inlocuite inainte ca depozitele proteice sa reduca
performantele acestora. Cele mai igienice lentile de contact sunt cele cu inlocuire zilnica.

Acestea pot fi purtate 24 h, zi - noapte, sau ocazional, in alternanta cu ochelarul (dupa care se
arunca si se vor inlocui cu o noua pereche). O alta varianta a lentilelor de contact cu inlocuire
frecventa o reprezinta lentilele cu purtare prelungita. Acestea pot fi purtate fie 2 saptamani (1
saptamana purtare zilnica, a doua saptamana zi si noapte), fie 3 saptamani cu scoatere in fiecare
seara. Lentilele moi au avantaje dar si dezavantaje:initial mai confortabile si mai usor de adaptat
decat cele rigide, fiind stabile pe ochi sunt o buna varianta pentru practicarea sporturilor;sunt
disponibile si in varianta de lentile cu inlocuire frecventa si cosmetice, mai putin probabil sa tina
particule sub lentila ca RGP. Lentilele moi sunt mai greu de intretinut si curatat ,expira mai
repede ,nu pot fi folosite cu picaturi medicamentoase pentru ochi ,nu pot fi folosite la corectarea
unor forme de astigmatism . Lentile de contact RGP sunt mai durabile in timp ,mai usor de
curatat ,mai ieftine ,pot fi folosite impreuna cu tratamente medicamentoase pentru ochi.Acestea
sunt ,in schimb, mai greu de adaptat si initial mai putin confortabile,pot sari de pe ochi ,se pot
sparge sau zgaria ,pot retine particule intre lentila si cornee.
Dupa cum se stie, omul nu poate suporta diferenta mai mare de 3dioptrii la ochelari intre cei doi
ochi. Ce se poate face in cazul in care diferenta este mult mai mare (ex: OD: -1, OS: -8; sau OD:
0, OS: +7 etc)? Inaintea aparitiei lentilelor de contact, nimic. Este motivul principal pentru care
s-au inventat acest mijloc de corectie optica. La vremea respectiva nu existau cristaline
multifocale sau alte metode de corectie in afara ochelarilor.
La lentilele de contact, orice diferenta de refractie intre cei doi ochi este posibila. In plus, este
stiut faptul ca lentila de contact confera o acuitate vizuala superioara celei date de ochelari
datorita faptului ca se aplica direct pe ochi, imitand anatomia acestuia. Se elimina asfel stratul de
aer dintre lentilele ochelarilor si ochi. Lentilele de contact sunt recomandate deci in cazul
anizometropiilor (diferenta de refractie dintre cei doi ochi mai mare de 3 dioptrii) sau in viciile
de refractie mari.
Avand in vedere ca purtarea lentilelor de contact poate genera complicatii grave, personal
nu recomand purtarea lor in cazul viciilor de refractie mici, care se pot corecta usor cu
ochelari. La fel in cazul celor in scop pur estetic.
Exista 4 tipuri de lentile de contact: - cu dioptrii, in scop optic

terapeutice, care se aplica pe cornee in situatii patologice care necesita tratament


estetice, in scopul schimbarii culorii ochilor sau in situatia in care ochiul este inestetic dupa
accidente diferite
speciale, indicate in coloboame (lipsuri) iriene, cu implicatii asupra acuitatii vizuale sau in
aniridie (lipsa totala a irisului).

Sunt situatii in care purtarea lentilelor de contact este contraindicata, si anume:


persoane care nu le pot suporta (dau senzatie de corp strain, inrosire, lacrimare) = intoleranta la
lentile de contact
inflamatii cronice sau acute ale ochiului (cornee, conjunctiva, mai rar pleoape)
ochiul uscat
persoane care nu pot pastra o igiena foarte riguroasa a mainilor si ochilor, sau o intretinere
defectuoasa a lentilelor si lichidului in care se mentin.
Lentilele de contact pot fi mai moi (duple) sau dure. Cele dure (rigide) sunt prescrise in fazele
incipiente ale bolii numite keratoconus.
Complicatii ale purtarii lentilelor de contact:
Conjunctivite
Eroziuni corneene
Infiltrate corneene sau ulcere corneene cu suprainfectie.
Acestea sunt complicatii foarte grave care netratate la timp pot duce la pierderea vederii sau
chiar a globului ocular ca entitate anatomica. De retinut ca exista diferente serioase ale

structurii globului ocular si ale anexelor sale, motiv pentru care sfaturile neprofesioniste sunt
neavenite, ele putand duce la o atitudine gresita cu consecinte foarte grave asupra vederii.
Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei.
Simptomele ce pot sa apara sunt roseata, durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului, serozitate, vedere
incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie). Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore
dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog.
Lentile de contact purtate zilnic
Purtarea lentilelor de contact moi, zilnic, presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si
reintroducerea lor dimineata. Ingrijirea acestora este relativ usoara, dar se deterioreaza repede.
Purtarea lentilelor de contact timp indelungat
Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. Apoi sunt indepartate, curatate si
reimplantate. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea
ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat
poate
fi
incomoda
si
creste
riscul
aparitiei
leziunilor
de
la
nivelul corneei.
S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul
aparitiei leziunilor corneene. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact.
Lentile de contact rigide gaz permeabile
Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale, sunt ceva mai putin durabile, dar sunt mult mai
confortabile decat acestea din urma. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in
timpul noptii, pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat.
Lentilele de contact conventionale dure
Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe
forma ochiului. Acestea sunt ieftine si durabile, dar sunt lentilele cele mai putin confortabile. Pentru ca reduc
cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee, indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei.