Sunteți pe pagina 1din 6

Cauze Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular.

Acesta la subiectii normali este rotund, dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina(membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase, care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini), se focalizeaza in fata ei. Miopia este de obicei o conditie mostenita, astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie. S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape, cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie, dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular, mai exista cateva cauze rare de miopie.

Acestea sunt: - miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) - miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina), sindromul Down - pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli, cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente. Rar miopia poate fi produsa de boli oculare, ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei; corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca).

Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil, mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). Persoanele care au un grad inalt de miopie, conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. Factori de risc Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea, odata dezvoltata, de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii. Prematurii, in special cei care au retinopatie de prematuritate, au un risc crescut. Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie. Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata, neclara. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: - dificultati in vederea obiectelor situate la distanta, cum ar fi vederea la tabla la scoala, la televizor sau la ecranele cinematografelor - reducerea performantelor scolare sau sportive. Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta, dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: - priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata - tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata - sta in bancile din fata clasei, in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer - nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la

distanta - frecvent are dureri de cap (cefalee). Mecanism fiziopatologic Miopia incepe sa se dezvolte de obicei in copilarie sau la inceputul adolescentei, intre 8 si 14 ani. Majoritatea copiilor se nasc cu o usoara hipermetropie (dificultati in vederea la aproape) care este insa corectata de dezvoltarea normala a globului ocular in timpul copilariei. Dar daca globul ocular creste mai mult decat este normal si lumina nu mai este focalizata direct pe retina ci in fata ei, copii devin miopi. In timpul adolescentei, odata cu cresterea globului ocular, miopia poate apare si se poate inrautati rapid. Adolescentii pot avea nevoie de o pereche noua de ochelari la fiecare 12 luni sau chiar mai des. Avansarea miopiei se opreste de obicei in jurul varstei de 14-16 ani in cazul femeilor si la aproximativ 25 ani in cazul barbatilor. Frecvent miopia se stabilizeaza intr-un stadiu usor sau moderat. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat, se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari, lentile de contact sau interventia chirurgicala. Desi tratamentul nu poate opri evolutia, este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid; cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala, pierd increderea in sine. Dupa varsta de 40 ani, pacientii dezvolta frecvent prezbiopie (incapacitatea de a focaliza obiectele situate aproape). In aceasta situatie este recomandata folosirea ochelarilor cu lentile bifocale sau a lentilelor de contact. Miopia creste riscul pentru boli mai grave, cum este dezlipirea retinei, desi in aceasta situatie riscul este destul de mic. Riscul este direct proportional cu gradul de miopie; astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta, glaucom sau dezlipire de retina. Consult de specialitatul Medicii specialisti recomanda ca fiecare persoana, fie ca are miopie sau nu, sa efectueze consultatii de specialitate periodic de-a lungul vietii. In

afara acestor examinari de rutina se apeleaza la un consult de specialitate cand: - un copil sau adolescent are simptomele unei miopii sau acuza vedere neclara - miopia la un adult se inrautateste brusc - exista modificari in toleranta lentilelor de contact (de exemplu nu mai pot fi purtate tot atat de mult ca inainte). Medici specialisti recomandati Medicii care pot diagnostica si prescrie ochelari corectori sunt: - medicul oftalmolog - medicul oftalmometrist (medic care se ocupa cu masurarea modificarilor vederii normale). Personalul medical care efectueaza teste screening (teste efectuate persoanelor asimptomatice pentru a depista riscul de boala sau boala intrun stadiu incipient) pentru a detecta problemele de vedere sunt: - medicul pediatru - medicul de familie - medicul internist. Expectativa vigilenta Diagnosticarea si tratarea miopiei cat mai rapid poate evita problemele scolare sau de socializare ale copiilor. Daca se suspicioneaza aceasta afectiune este recomandat un consult de specialitate efectuat de un medic oftalmolog. Investigatii Un control de rutina poate detecta miopia sau alte probleme de vedere, ca si alte boli ce afecteaza ochiul. O consultatie completa dureaza intre 30 si 60 de minute. Un astfel de control cuprinde: - intrebari despre antecedentele patologice personale (alte boli pe care

bolnavul le-a avut sau le are) si examenul fizic - teste vizuale: acuitatea vizuala, campul vizual si teste de refractie oculara - examinarea ochiului folosind microscopul si o sursa de lumina - tonometria prin care se masoara presiunea din interiorul globului ocular - oftalmoscopia care permite vizualizarea polului posterior al globului ocular. Diagnostic Consultatiile de rutina pentru evaluarea acuitatii vizuale sunt parte a fiecarui examen fizic efectuat in copilarie; astfel exista teste screening pentru copii sub 5 ani pentru ambliopie (tulburare de vedere caracterizata prin vedere incetosata, determinate de lipsa transmiterii sau transmiterea scazuta a semnalelor luminoase catre creier; de obicei afecteaza un singur ochi), strabism (tulburare in care ochii nu privesc in aceeasi directie din cauza lipsei de coordonare a muschilor globilor oculari) si tulburari ale acuitatii vizuale. Tratament Tratament - Generalitati Desi miopia nu poate fi vindecata, tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta, ele prezinta riscul de infectie. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK,

keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser), implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). De retinut! Nu exista un singur tratament pentru toate persoanele cu miopie, tratamentul trebuie indivilualizat pentru fiecare pacient. Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte in alegerea unui tratament specific pentru un anume pacient: - ce eficienta va avea tratamentul (va avea ca urmare corectia necesara pacientului respectiv?) - cat de eficiente in timp sunt rezultatele. Corectia obtinuta se va schimba in timp? - care sunt riscurile si complicatiile posibile - care sunt ingrijirile necesare dupa tratament - care sunt urmarile estetice ale procedeului - trebuie luata in considerare varsta pacientului; pana la circa 20 de ani forma globului ocular se poate modifica astfel ca nu se practica interventia chirurgicala pana la aceasta varsta - interventiile folosind laser-ul produc modificari permanente ale ochiului, pe cand procedeele mai noi cum sunt implantul de inel corneea sau de lentile intraoculare sunt reversibile - care sunt costurile tratamentului.