Sunteți pe pagina 1din 38

Asigurări internaționale

1. Noțiuni generale privind asigurările și


reasigurările internaționale

Lect. univ. dr. Oana Popovici

Facultatea de Relații Economice Internaționale


2020
Bibliografie

• Ciurel, Violeta , Asigurari si reasigurari – o perspectiva globala,


Rentrop & Straton, Bucuresti, 2011, România
• Rejda, George E, Principles of Risk Management and Insurance,
Prentice Hall, 2010, Statele Unite ale Americii
• Dionne, Georges , Handbook of Insurance (Huebner International
Series on Risk, Insurance and Economic Security), Springer,
London, 2011, Marea Britanie
• Harrington, Scott; Niehaus, Gregory, Risk Management and
Insurance, McGraw Hill / Irwin, 2003, Statele Unite ale Americii
Cuprins

1. Definirea asigurărilor. Originea și evoluția asigurărilor


2. Beneficiile și costurile asigurării
3. Noțiunea de risc
4. Tipuri de riscuri
5. Forme de protecție
6. Mecansimul de funcționare al asigurărilor și reasigurărilor
7. Funcțiile asigurărilor și reasigurărilor
8. Actorii pieţelor internaţionale de asigurare / reasigurare
Ce este asigurarea?

• „Este o operaţiune prin care unei părţi, asiguratul, i se promite prin intermediul unei
remuneraţii pe care o plăteşte (prima) pentru el sau pentru un terţ, că, în caz de realizare a
unui risc, cealaltă parte, asigurătorul, luănd în sarcina sa un ansamblu de riscuri, le va
compensa în conformitate cu legile statisticii ”.
(Hémard, „Teoria şi practica asigurărilor terestre”)

• „Sub aspectul său tehnic, care este fundamental, asigurarea este operaţia prin care un
asigurător, organizând pe principiul mutualităţii un număr mare de asiguraţi, expuşi la
producerea anumitor riscuri, îi indemnizează pe aceia dintre ei care suferă un sinistru, pe
seama fondului comun constituit din primele încasate”.
(Ivonne Lambert-Faivre)
Ce este asigurarea?

• Un acord de voință între asigurător (compania de asigurări) și


asigurat prin care asigurătorul oferă asiguratului protecție pentru
riscurile pe care și le-a asumat, obligându-se să acopere
contravaloare daunelor în caz de producere a acestor evenimente,
în schimbul plății de către asigurat a unei sume de bani, numită
primă de asigurare.
Beneficiile și costurile asigurării

Beneficii Costuri
• Plata daunelor • Tendința de a provoca paguba
• Creștere economică cu scopul de a beneficia de
• Prevenirea pagubelor suma asigurată.
• Eliberarea de frică: „Cel care nu se • Pagube și vătămări cauzate de
teme de nimic este rege. Eliberat indiferență.
de frică, omul este rege al creației;
poate îndrăzni să se aventureze;
oceanul însuși îl ascultă și el îi
încredințează averea” (Seneca).
RISC

Primă de asigurare ASIGURĂTOR


(compania de asigurări)

Contract de asigurare
ASIGURAT

ți e trăzne
n da t
In u Căderi de
LOVIRE corpuri

ere
d i s trug FURT
DESPĂGUBIRE Incendiu zgâriere
Noțiunea de risc

Riscul - element esenţial al asigurării:


• Reprezintă elementul specific al conceptului de asigurare, fiind
definit în diverse moduri în lucrările de specialitate:
• în domeniul asigurărilor: „pericol, primejdie la care sunt supuse bunurile,
oamenii, afacerile şi pentru care societăţile de asigurări pot oferi
protecţie”.
• în domeniul comercial, riscul reprezintă un eveniment viitor posibil, a cărui
producere poate provoca pierderi materiale.
• La originea riscului stă incertitudinea => riscul este incertitudinea
privind apariția unei pierderi, probabilitatea unei pierderi
Noțiunea de risc

RISC HAZARD
• Cauza posibilă a unei pierderi • Condiție ce poate crea sau spori
• Ex: incendiu, furt, accident posibilitatea producerii unei pierderi
(sau unui risc)

Focul care distruge o casă RISC


Casa era construită din lemn HAZARD
Coliziunea care a distrus o mașină RISC
Șoferul mașinii era beat
HAZARD
Tipuri de hazard

FIZIC MORAL ETIC


Proprietăți fizice care sporesc Atitudine deschisă față de Creșterea probabilității de producere
posibilitatea producerii/ asumarea unor situații care pot a unui eveniment, ca urmare a lipsei
dimensiunea unei pierderi ca spori probabilitea producerii unui de onestitate a asiguratului.
urmare a producerii unui risc. eveniment nefavorabil, încurajată
de siguranța conferită prin  George are dificultăți financiare,
asigurare. așa că va da foc biroului pentru a
 Casa lui George e primi banii din asigurare.
construită din lemn.  Simona își uită intenționat ceasul
 George se simte protejat de asigurare,
 Un apartament de 3 de aur asigurat într-o gară. Ea va
așa că își lasă mașina deschisă ori de
camera e locuit de 6 sesiza compania de asigurări
câte ori pleacă la pescuit.
persoane. pierderea pentru a fi despăgubită.
 O benzinărie are un angajat care
fumează frecvent în timp ce lucrează.
Tipuri de riscuri

Riscuri

Sociale/ Asigurabile
Previzibile/ Interne/ Pure/ Fundamentale
Economice/ Neasigurabil
Imprevizibile Externe Speculative Particulare
Politice e
Tipuri de riscuri

• Riscuri previzibile şi imprevizibile:


• Previzibile: provocate de factori ce pot fi prevăzuţi înainte de asumarea obligaţiilor contractuale,
precum: boala, munca în mediu toxic, bătrâneţea, maternitatea, decesul, fluctuaţiile valutare,
etc.
• Imprevizibile:
• provocate de factori imprevizibili, ce nu pot fi prevăzuți înainte de asumarea obligaţiilor contractuale,
precum: seceta, inundaţiile, grindina, alunecările de teren, cutremurele de pământ, uraganele, furtuna,
• riscurile provocate de evenimente de forţă majoră în cadrul raporturilor între om şi natură, sau cele
provocate de evenimente fortuite, în cadrul raporturilor dintre oameni, cum sunt războaiele, revoltele,
grevele, blocadele economice.
Tipuri de riscuri

• Riscuri interne şi externe:


• Interne:
• generate de factori care acţionează pe plan intern precum: incapacitatea profesională; dotarea
insuficientă cu mijloace materiale, financiare şi valutare; defecţiuni în depozitarea, manipularea şi
transportul pe teritoriul naţional; nerealizarea la timp a investiţiilor proiectate; slaba aprovizionare
şi nerealizarea la timp a producţiei, etc.
• Externe:
• pot rezulta din: faliment; interzicerea transferului valutar sau amânarea plăţilor în valută prin acte
de guvernământ; anularea, tot prin acte de guvernământ, a transferului profitului şi a repatrierii
fondurilor; defecţiuni în depozitarea, manipularea şi transportul pe teritoriu străin, etc.
Tipuri de riscuri

• Riscuri sociale, riscuri economice şi riscuri politice

• Riscurile sociale:
• provocate de evenimente sociale: îmbolnăvirile, accidentele, invaliditatea, pierderea locului de muncă,
diminuarea nivelului de trai, maternitatea, etc.
• Riscurile economice:
• Cele mai numeroase.
• Clasificarea lor se face în funcţie de natura factorilor economici care le determină: riscuri în agricultură,
industrie, transporturi, comerţ, finanţe, turism, etc.
• Riscurile politice:
• determinate de evenimente politice majore: stările beligerante, revoltele, revoluţiile, grevele, blocadele
economice, embargoul, manevrele militare, naţionalizările, sechestrul în interes public, interzicerea
exportului în interesul consumului naţional, etc.
Tipuri de riscuri

• Riscuri pure și speculative:


• Pure: prin producere provoacă numai pierdere și niciodată câștig (ex.: incendiu,
explozie, accidente, naufragiu etc.).
• Speculative: producerea lor poate determina fie pierdere, fie câștig (ex.: pariuri,
jocuri de noroc, extinderea unei afaceri etc.).

Neasigurabile

• Riscuri fundamentale și particulare:


• Fundamentale: prin efectele producerii lor, afectează o mare parte a societății și a
lumii, nu numai anumite personae (război, foamete, poluare etc.).
• Particulare: cu consecințe relative limitate sub aspectul întinderii efectelor.
Tipuri de riscuri

• Riscuri asigurabile și neasigurabile:


• Asigurabile:
• Generale: incendiu, explozie, naufragiu, cutremur, erupție vulcanică etc.
• Speciale:
• Produse prin acțiunea oamenilor: război, greve, revoluție, răscoală, revolt etc.
• Care țin de natura mărfurilor: ruginire, coclire, spargere, zgâriere, mucegăire etc.
• Neasigurabile (excluse):
• Evenimente a căror producere este certă sau apropiată de certitudine
• Cauzate de asigurat, produse cu intenție (ex.: ambalare necorespunzătoare a mărfii)
• Care țin de caracteristicile fizico-chimice ale bunului (evaporarea lichidelor, moartea
natural a animalelor, uzura normal a bunului asigurat)
• Utilizarea armeor de război care folosesc fisiunea sau fuziunea nucleară.
Noțiunea de risc

•Pentru a fi asigurat, un risc trebuie să îndeplinească anumite criterii de asigurabilitate:

• Să fie calculabil
• Să nu poată fi evitat
• Să fie suportabil financiar ca mărime și frecvență (de către asigurător)
• Să fie compensatoriu
• Să fie contractual
• Să fie compatibil cu reglementarile legale în vigoare
Modalități de abordare a riscului

Evitare

Transfer Acceptare

RISCUL

Dispersie Reducere
Modalități de abordare a riscului

Evitare
• Reducerea probabilității apariției riscului la 0.
• Uneori nu este posibil/practic să eviți riscul.

• În cazul unei pierderi, cei afectați o acoperă singuri.


Acceptare • Poate fi acceptată numai o parte a riscului, restul fiind gestionat prin alte mijloare.
• Autoasigurarea – formă de autofinanțare în caz de pierderi.

• Reducerea frecvenței riscului, prin prevenirea pagubelor (ex: interdicția de a fuma

Reducere lângă materiale inflamabile).


• Reducerea severității riscului prin diminuarea pierderilor (ex: instalarea unui sistem
de stropire în caz de incendiu).

Dispersie • Identificarea de forme multiple pentru gestionarea riscului


Modalități de abordare a riscului

Transfer • cea mai uzuală metodă –> ASIGURAREA

• Prin achiziționarea unei polițe de asigurare, asiguratul transferă


anumite riscuri către asigurător. Dacă apare o pierdere acoperită
de polița de asigurare, asigurătorul o va despăgubi.
Asigurarea

• Exprimă o protecţie financiară pentru pierderile suferite de


indivizi sau de companii, pierderi datorate unor diverse riscuri.
• Această formă de protecţie a fost organizată sub forma unor
societăţi de asigurări care să funcţioneze în baza unei legislaţii, a
unor norme, principii economice şi de protejare a persoanelor ce
consimt să participe la aceste fonduri financiare.
Asigurarea

• Operaţiunea prin care „un asigurător constituie, pe principiul mutualităţii, un


fond de asigurare, prin contribuţia
unui număr de asiguraţi expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi
indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din
primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a
activităţii desfăşurate”.
• Are la bază un acord de voință (contract) încheiat între asigurat și asigurător.
Mecanism de funcționare

Fond de
resurse
Acord de
voință
ua lit a te
Mut
Mecanism de funcționare

• Acordul de voinţă:
• principiu de bază care permite realizarea unui contract între asigurat şi
asigurător, prin care asiguratul beneficiază de protecţie pentru riscurile pe care
asigurătorul şi le-a asumat.
• asigurătorul, prin contractul de asigurare, în schimbul încasării primei de
asigurare, se obligă să plătească asiguratului despagubiri, astfel incat acesta
din urma sa fie repus in situatia financiara, materiala in care se afla inaintea
producerii evenimentului ce i-a cauzat o pierdere.

• Existenţa unei comunităţi de risc: persoanele fizice sau juridice,


expuse la aceleași potențiale riscuri, acţionează în sensul apărarii
intereselor lor comune.
Mecanism de funcționare

• Principiul mutualităţii:
• fiecare asigurat contribuie cu o sumă de bani – prima de asigurare – la crearea
fondului de asigurare din care asigurătorul acoperă daunele suferite de
asiguraţi.
• asigurătorul este custodele acestui fond de asigurare, având obligaţia de a
administra banii încredinţaţi în interesul asiguraţilor, astfel încât în orice
moment să dispună de lichiditaţile necesare pentru a onora obligaţiile
financiare ce decurg din contractele semnate.
• Fondul de resurse:
• destinat acoperirii pagubelor provocate de anumite fenomene sau evenimente:
• se formează pe seama sumelor de bani (prime de asigurare/contribuţii) pe care
le achită persoanele fizice şi juridice interesate în înlăturarea pagubelor pe
care ar urma să le suporte, dacă s-ar produce anumite fenomene (evenimente).
Mecanism de funcționare

• Elementul de bază al funcționării pieței de asigurări:


pierderile câtorva sunt acoperite de contribuțiile multora.
• Condiții:
• Existența unei comunități de risc (transferul unor tipuri similare de risc).
• Plata unei prime de asigurare proporțională cu riscul.
• Punerea în comun a primelor de asigurare, din care sunt despăgubiți cei
afectați de acel risc specific.
• LEGEA NUMERELOR MARI
• Asigurătorul își poate calcula pierderile probabile și, astfel, va percepe o
anumită primă de asigurare, care este suficientă pentru a acoperi
despăgubirile, costurile de operare și administrare și a aduce profit
asigurătorului.
Funcțiile asigurării

• Reducerea efectelor producerii evenimentelor nedorite.


• Menținerea securității financiare.
• Realizarea distribuirii daunelor între mai mulţi deţinători de polite.
• Compensare financiară a pagubelor, posibilă datorită faptului că a fost creat un fond de asigurare din
primele de asigurare plătite de către asiguraţi
• Refacerea unei situaţii financiare în urma daunelor pe care le pot suferi asiguraţii şi preluarea obligaţiilor
de către societatea de asigurări faţă de unele evenimente pentru care asiguraţii sunt direct răspunzători.
• Prevenirea pagubelor (prin finanţarea unor activităţi de prevenire a producerii riscurilor, programe de
informare si educare a asiguraţilor).
• Reducerea costurilor cu protecţia socială pentru bugetul de stat.
• Contribuție la finanţarea şi creditarea economiei naţionale (prin fondurile pe care le centralizează
temporar, formate din încasările de prime, precum şi prin rezervele constituite, cu deosebire în asigurările
de viaţă).
Alte forme de protecție

• Coasigurarea:
• practicată mai ales când valoarea bunului asigurat este mare şi este implicată o răspundere
mare a asigurătorului.
• constă în transferul riscului de la un asigurat către doi sau mai mulţi asigurători.
• Prin coasigurare, asiguratul cedează cote părţi din riscul asigurat mai multor asigurători
până la 100% din valoarea riscului (nu se va depăși acest procent).
• Autoasigurarea:
• formă de autoprotecţie care constă în crearea unui fond propriu la nivelul unei societati,
destinat acoperirii pagubelor rezultate din producerea evenimentelor neprevăzute (incendii,
calamităţi, furt etc).
• nu are la bază un contract de asigurare.
• este uneori completată prin stipularea unor poliţe de asigurare a unor anumite riscuri, în
condiţii speciale.
Alte forme de protecție

• Reasigurarea:
• asigurătorul direct (iniţial) cedează o parte a riscului asumat prin
contractul încheiat cu asiguratul unui alt asigurator, contra unei prime
de reasigurare, urmând ca în eventualitatea producerii evenimentului
asigurat, reasigurătorul să contribuie la despăgubirea asiguratului pentru
daunele suferite.
• face posibilă dispersarea riscurilor asumate inițial de asigurător,
redistribuirea lor între mai multe societăți specializate și pe diverse arii
geografice.
- Reasigurarea

• Principalul rol al reasigurărilor: a oferi protecție asigurătorului. Prin


reasigurare, o societate de asigurări dobândește o stabilitate financiară
mult mai mare și în plus poate accepta noi riscuri.
• Necesară deoarece riscurile asigurate devin tot mai numeroase și pot
genera daune extrem de mari.
• În cazul apariției unor pierderi foarte mari rezultate în urma unui
eveniment asigurat, societățile de asigurare nu dețin capacitatea
financiară necesară pentru a suporta plata tuturor despăgubirilor, ceea ce
conduce în multe cazuri la situații falimentare.
• Reasiguratorul preia astfel o parte din risc (sau tot riscul).
- Reasigurarea

• Relația de reasigurare are loc între compania cedentă și reasigurător, între


asiguratul original și reasigurător neexistând nicio legătură.
• În cazul producerii unei daune, asiguratul solicită despăgubiri de la asigurător,
care la rândul său le preia de la reasigurător, în conformitate cu acordul de
reasigurare.
• Prin reasigurare, pierderea suferită de compania de asigurari este dispersată mai
multor societăți.
• Reasigurătorul poate, la rândul său, să își reasigure o parte din riscurile acceptate
de el, printr-o operațiune denumită retrocesiune; compania cedentă se numeste
retrocedent, în timp ce compania la care se reasigură devine retrocesionar.
Mecanismul asigurării, reasigurării, coasigurării,
retrocedării
Rt2
R2
Risc O parte din risc O parte din risc
A2
Primă de asigurare Primă de reasigurare Primă de retrocedare

A3 Agent

Asigurat Contract Asigurător PJ Contract Reasigurător PJ Contract Retrocesionar


PF, PJ asigurare Reasigurat A1 reasigurare Retrocedent R1 retrocedare PJ

Broker Broker Broker


An
Despăgubire O parte din
O parte din
Rm despăgubire Rtp despăgubire

A – asigurător, R -reasigurător, Rt - retrocedent


Funcțiile reasigurării

• Protejează asigurătorii direcți.


• Realizeaza o dispersie mai mare a riscurilor.
• Ajută asigurătorul să obțină un grad de stabilitate a daunelor.
• Îmbunătățirea flexibilității asigurătorului privind dimensiunile și
tipurile de riscuri, precum și volumul activităților pe care acesta
le poate subscribe.
• Creșterea capacității de subscriere a asigurătorului.
• Reasigurătorul poate oferi asistență și servicii tehnice pentru
riscurile mari, complexe sau speciale, prin oferirea de informații
etc.
Actorii pieţelor internaţionale de asigurare /
reasigurare
• Indivizi (PF)
• Companii (PJ)
Clienți

• Agenți de asigurare
• Brokeri de asigurare
Intermediari
• Companiile de asigurări directe
• Companiile de reasigurări
• Companiile captive de asigurări şi reasigurări
Ofertanți • Asociaţiile mutuale
• Sindicatele Lloyd’s
• Pool-uri de subscriitori (naţionale şi regionale)
- Intermediari

AGENȚI de asigurare BROKERI de asigurare


• Reprezintă interesele asiguratului/ reasiguratului
• Reprezintă interesele asigurătorului • Cumpără asigurări / reasigurări pentru clientul său, numit
• Vând poliţe ale unuia sau mai multor asigurători principal
• PF - lucrează full-time sau part –time pentru • PJ independente, specializate în intermediere în
asigurătorul pe care-l reprezintă pe baza unui asigurări
contract • Sunt experţi în asigurări
• Nu sunt profesionişti în asigurări • Poate fi invocată prin acţiune în primă instanţă
• Nu poate fi invocată prin acţiune în primă instanţă neglijenţa în exercitarea profesiei sau îndeplinirea
neglijenţa în exercitarea profesiei defectuoasă
• Remunerat de asigurător prin salariu, comision sau o • Remunarat de asigurător prin comision, denumit brokeraj
combinaţie a acestora • Atribuţii complexe, de găsire a protecţiei optime,
• Atribuţii limitate uneori încheierea contractului, administrare de daună
- Ofertanți

• Companiile de asigurări / reasigurări (asigurătorii direcți): companii de


asigurări directe, reasigurătorii / companii profesionale de reasigurare,

• Companii captive de asigurări și reasigurări


• Companii de asigurări sau reasigurări deținute sau controlate de o societate, cu
altă activitate decât cea de asigurări, create în principal pentru a asigura sau
reasigura riscurile societății-mama sau ale filialelor acesteia.
• „Autoasigurare oficializată”.
• Dezvoltare strâns legată de formarea marilor companii industrial și comerciale.
• Tipuri:
• După sfera de cuprindere a activității desfășurate: private și mixte
• După locul de implementare: onshore și offshore.
- Ofertanți
• Asociațiile mutuale
• Formă de asociere a mai multor personae care contribuie la crearea fondului de asigurare din
care vor fi despăgubiți cei care vor sporta pagube.
• Nu au capital și aparțin contractanților asigurărilor -> asociaţii sunt, deopotrivă, asiguraţi şi
asigurători.
• Sindicatele Lloyd’s
• Piața Lloyd’s: cea mai importantă și reprezentativă piață din lume.
• Considerată bursă de asigurări și reasigurări.
• NU preia riscuri în asigurare; acest lucru este făcut de PF și PJ ca membrii ai săi, organizați în
asociații de subscriitori individuali și corporatiști Lloyd’s.
• Lloyd's este renumită pentru flexibilitate, inovație, orientare puternică spre client -asigură
riscuri neobișnuite care, în mod normal, sunt considerate riscuri excluse de asigurătorii obișnuiți.
• Prima poliță de asigurare a locuințelor împotriva riscului de spargere, a autovehiculelor, de
aviație, a sateliților.
- Ofertanți

• Pool-uri de subscriere
• Asociere a asigurătorilor care își împart primele de asigurare și plata
daunelor pentru a realiza o dispersie a riscurilor.
• Oferă posibilitatea companiilor de asigurare mai mici să concureze cu cele
mari.
• Scop: a reduce cererea pentru reasigurare oferită pe piețela tradiționale de
asigurări prin folosirea capacităților locale/naționale.
• Clasificare după spașiul geografic în care își desfășoară activitatea:
• Naționale: pot fi foarte specializate (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor
Naturale din România).
• Regionale: deși numeroase, volumul afacerilor încheiate este mic în raport cu
dimensiunile pieței internaționale a asigurărilor și reasigurărilor.

S-ar putea să vă placă și