UNIUNEA ECONOMICA

SI MONETARA

Prof.univ.dr.Gabriela Dragan
Facultatea Relatii Economice Internationale

1
Structura prezentarii
■ Ce este UEM ?
– Tratatul de la Maastricht
■ Momente importante in evolutia UEM:
– De la CEE la UEM
– Etape in realizarea UEM
■ Extinderea UEM
– Criteriile de la Maastricht

2
UEM
■ Uniunea economică şi monetară reprezintă o etapă
superioară a integrării economice, care presupune:
– o politică monetară comună
– o strânsă coordonare a politicilor economice ale statelor membre
– o monedă unică
– liberalizarea fluxurilor de capital
– un sistem instituțional care să coordoneze şi administreze politica
monetară
■ Toate statele membre ale UE participă la UEM, însă în mod diferit:
§ o monedă unică şi o politică monetară comună, pentru cele din
zona euro
§ o strânsă coordonare a politicilor economice şi fiscale, pentru toate
statele
§ rămân la nivel de stat membru:
§ Politica fiscală (impozite, cheltuieli)
§ Politicile structurale (legate de forţa de muncă, pensii şi piaţa de
capital)

3
Argumentele în favoarea unei uniuni economice şi
monetare în cadrul Uniunii Europene:

■ completarea pieței unice (o piaţă unică are nevoie de o monedă

unică);
■ creşterea vitezei de transfer a fluxurilor monetare şi eliminarea
costurilor de conversie;
■ reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale şi investiţii prin
eliminarea fluctuaţiilor ratei de schimb;
■ transparenţa preţurilor;
■ disciplina monetară (guvernele nu vor mai putea utiliza politica
valutara ca instrument de politică economică);
■ scăderea inflaţiei (datorită disciplinei impuse economiilor care
formază zona Euro);
■ creşterea eficienţei şi obţinerea unor ritmuri de creştere economică
mai înalte;
■ facilitează atingerea ţelului creării uniunii politice;
Argumente împotriva formării unei uniuni monetare în
cadrul Uniunii Europene:

■ pierderea controlului şi a puterii de decizie cu privire la

problemele monetare
■ pierderea flexibilității în plan monetar (guvernele
naţionale nu vor putea lua decizii de politică monetară
care să permită protejarea economiilor lor de şocurile
externe, în detrimentul altor ţări).
■ diferenţe relativ mari în ciclurile de afaceri şi standarde
de viaţă între statele membre
■ pericolul cresterii diviziunilor în UE ( între state din
interiorul şi din afara UEM)
■ costurile materiale pe care le incumbă înlocuirea
monedelor naţionale cu moneda unică şi modificările de
natură legislativă cerute de acest demers.
6
De la Tratatul Roma /CEE la Tratatul
Maastricht/UEM
q 1957 Treaty of Rome had little to say about a monetary
union
– the post-war order for the market economies of Europe, North
America and Japan was founded on the Bretton Woods
system which provided the international framework for
currency stability, with gold and the US dollar as the
predominant monetary standards.
■ Treaty of Rome: mentioned main aspects of economic
integration implemented up to the 1992 Maastricht
Treaty.
– The Treaty s intention was to create an unified economic area
= area where firms and consumers located anywhere in that
area would have equal opportunities to sell or buy goods
throughout the area, and where owners of labour and capital
should be free to employ their resources in any economic
activity anywhere in the area: 4 freedoms : goods, service,
workers and capital + common policies where necessary.
Abandonarea sistemului de la Bretton Woods
■ Bretton Woods conference established an international
monetary system (rules, institutions and procedures), agreement
signed on 22 July 1944
■ based on a system of fixed exchange rates :
– the dollar as the anchor of the system + gold as final source of
value; US $ the only currency covered in gold (US government
guarantying its value in terms of gold) and all other currencies
defined in terms of dollar;
– established the IMF and the International Bank for Reconstruction
and Development (IBRD), which today is part of the World Bank
Group ; IMF provides emergency assistance (resources to help
members in balance of payments difficulties)
■ The dollar gradually became overvalued and:
– USA ‘suspended’ the dollar’s convertibility into gold in August 1971
(Nixon Shock);
– ‘fixed but adjustable’ exchange rates principle was officially
abandoned in 1973.
Principalele momente în formarea UEM (I)

■ Summitul de la Haga (1969) în care s-a pus problema

creării unei uniuni economice şi monetare;
■ Planul Werner (1970), care a propus crearea Uniunii
Monetare Europene prin fixarea irevocabilă a parităţilor
dintre monedele statelor membre şi liberalizarea totală a
fluxurilor de capital;
■ Crearea Sistemului Monetar European (1979):
■ o unitate de cont europeană (ECU) utilizată în decontările
financiare;
■ un fond de cooperare monetară, instituit în 1973;
■ Instituirea unui mecanism al cursurilor de schimb I (MCS
I);
 Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană
■ Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), semnat la
Maastricht, la 7 februarie 1992, a intrat în vigoare la
1 noiembrie 1993.
■ Acesta instituie o Uniune Europeană fondată pe trei piloni:
– Comunităţile Europene,
– Politica externă şi de securitate comună (PESC) şi
– Cooperarea în domeniul poliţienesc şi judiciar în materie penală (JAI).
■ Tratatul instituie o cetăţenie europeană, consolidează puterile
Parlamentului European şi lansează Uniunea Economică şi
Monetară (UEM).
■ Criteriile de convergență economică sunt menționate în
articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene.

10
Instituirea unei Uniuni Europene
■ Primul pilon este format din Comunitatea Europeană, din Comunitatea
Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi din Euratom şi se referă la
domeniile în care statele membre îşi exercită împreună suveranitatea prin
intermediul instituţiilor comunitare.
– În cadrul acestui pilon se aplică procedura supranumită metoda
comunitară, şi anume Comisia Europeană face propunerea legislativă,
Consiliul şi Parlamentul European o adoptă, iar Curtea de Justiţie
asigură controlul respectării dreptului comunitar.
■ Cel de-al doilea pilon instaurează Politica externă şi de securitate comună
(PESC), prevăzută în Titlul V al Tratatului privind Uniunea Europeană.
– Aceasta înlocuieşte dispoziţiile din Actul Unic European şi permite
statelor membre să întreprindă acţiuni comune în domeniul politicii
externe.
– Acest pilon este supus unui proces decizional interguvernamental
care recurge în primul rând la unanimitate. Rolul Comisiei şi al
Parlamentului este modest, iar jurisdicţia Curţii de Justiţie nu se aplică
acestui domeniu.
■ Al treilea pilon este consacrat cooperării în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne (JAI) prevăzute în Titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.
– Procesul decizional este, de asemenea, interguvernamental.

11
12
Crearea unei Uniuni Economice și Monetare
■ Obiectivul politicii monetare comune este introducerea unei monede unice
şi garantarea stabilităţii acestei monede, prin stabilitatea preţurilor şi
respectarea regulilor economiei de piaţă.
■ Politica monetară are la bază Sistemul European al Băncilor Centrale
(SEBC), compus din BCE şi băncile centrale naţionale. Aceste instituţii sunt
independente de autorităţile politice naţionale şi comunitare.
■ Există dispoziţii specifice pentru două state membre privind trecerea la
UEM:
– Regatul Unit nu s-a angajat să treacă la cea de-a treia etapă a UEM.
– Danemarca a obţinut un Protocol care prevede că decizia trecerii sale
la cea de-a treia etapă va fi luată în urma unui referendum.
■ Tratatul prevede introducerea unei monede unice în trei etape succesive:
– prima etapă, de liberalizare a circulaţiei capitalurilor, începe la 1 iulie
1990;
– a doua etapă începe la 1 ianuarie 1994 şi permite convergenţa
politicilor economice ale statelor membre;
– a treia etapă trebuie să înceapă cel mai târziu la 1 ianuarie 1999
prin crearea unei monede unice şi instituirea unei Bănci Centrale
Europene (BCE).

13
 Eurosistemul verus SEBC (Sistemul European al Bancilor
Centrale)
■ BCE + Bancile centrale naționale Zona Euro = Eurosystem (central banking system
of the euro area)
– The main objective of the Eurosystem is to maintain price stability:
safeguarding the value of the euro.
– Eurosystem = “n” euro countries with “n” National Central Banks (NCBs) and
a new central bank at the centre: the European Central Bank (ECB).
■ Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC): BCE + toate BC naționale din UE.
 Trei etape succesive
libertatea deplină de derulare a operațiunilor cu capital

PRIMA ETAPĂ intensificarea cooperării între băncile centrale

de la 1 iul. 1990
utilizarea liberă a ECU (unitate monetară europeană care a precedat
euro)
îmbunătățirea convergenței economice

înființarea Institutului Monetar European (IME)

instituirea interdicției de finanțare a sectorului public

consolidarea coordonării politicilor monetare

A DOUA ETAPĂ consolidarea convergenței economice
de la 1 ian. 1994
finalizarea procesului de realizare a independenței băncilor centrale
naționale, cel târziu până la data înființării Sistemului European al
Băncilor Centrale

derularea activităților pregătitoare pentru a treia etapă

15
■ Prima etapă a UEM
■ Pe baza Raportului Delors, Consiliul European a hotărât, în luna iunie 1989,
ca prima etapă a realizării uniunii economice și monetare să înceapă la 1 iulie
1990. În principiu, la acea dată au fost eliminate toate restricțiile privind
libera circulație a capitalurilor între statele membre.
■ A doua etapă a UEM
■ Înființarea Institutului Monetar European (IME) la 1 ianuarie 1994 a marcat
atât debutul celei de-a doua etape a UEM.
■ În luna decembrie 1995, Consiliul European a convenit asupra denumirii
„euro” pentru unitatea monetară europeană care urma să fie introdusă la
începutul celei de-a treia etape, confirmând totodată că această etapă a UEM
urma să debuteze la data de 1 ianuarie 1999. A fost anunțat, în prealabil, un
calendar al evenimentelor legate de trecerea la euro.
■ Noile bancnote: în luna decembrie 1996, IME a prezentat Consiliului
European și, ulterior, publicului larg elementele grafice selectate pentru
bancnotele euro care urmau să fie puse în circulație la data de 1 ianuarie
2002.
■ Pactul de stabilitate și creștere
■ Pentru a completa și a clarifica dispozițiile Tratatului referitoare la UEM,
Consiliul European a adoptat, în luna iunie 1997, Pactul de stabilitate și
creștere – cuprinzând două regulamente –, menit să asigure disciplina
bugetară în contextul UEM. În luna mai 1998 pactul a fost completat printr-o
declarație a Consiliului în care se reafirmau angajamentele statelor membre.
Acesta a fost modificat în mod substanțial în 2005 și 2011.
16
 fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb

introducerea monedei euro

implementarea politicii monetare unice de către

Sistemul European al Băncilor Centrale
A TREIA ETAPĂ
de la 1 ian. 1999

intrarea în vigoare a mecanismului european al

cursului de schimb (MCS II)

intrarea în vigoare a Pactului de stabilitate și creștere

17
A treia etapă a UEM

■ Isi incepe activitatea BCE

– IME și-a îndeplinit misiunea odată cu înființarea BCE la 1 iunie
1998.
– În conformitate cu articolul 123 [fostul articol 109 litera (l)] din
Tratatul de instituire a Comunității Europene, IME s-a dizolvat în
momentul creării BCE.
■ Fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb
– Cea de-a treia și ultima etapă a UEM a debutat la 1 ianuarie
1999 cu fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb pentru
monedele celor 11 state membre participante inițial la Uniunea
Monetară și cu implementarea de către BCE a unei politici
monetare unice.
– Numărul statelor membre participante a ajuns la 12 la data de
1 ianuarie 2001, când Grecia a intrat în a treia etapă a UEM.

18
 Articolul 140
(ex-articolul 121 alineatul (1), ex-articolul 122 alineatul (2) teza a doua și ex-articolul 123
alineatul (5) TCE)

■ (1) Cel puțin la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face
obiectul unei derogări, Comisia și Banca Centrală Europeană prezintă
Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre care fac
obiectul unei derogări în îndeplinirea obligațiilor care le revin (...)
■ Rapoartele examinează, de asemenea, dacă a fost realizat un grad înalt de
convergență durabilă, analizând în ce măsură fiecare stat membru a
îndeplinit următoarele criterii:
– realizarea unui grad înalt de stabilitate a prețurilor; acesta rezultă dintr-
o rată a inflației apropiată de rata a cel mult trei state membre care au
cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor;
– caracterul solid al finanțelor publice; acesta rezultă dintr-o situație
bugetară care nu cunoaște deficit public excesiv în înțelesul articolului
126 alineatul (6);
– respectarea limitelor normale de fluctuație prevăzute de mecanismul
cursului de schimb din Sistemul Monetar European, timp de cel puțin
doi ani, fără devalorizarea monedei în raport cu moneda euro;
– caracterul durabil al convergenței atinse de statul membru care face
obiectul unei derogări și al participării sale la mecanismul cursului de
schimb, care se reflectă în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.
19
What is measured How it is measured Convergence criteria

Not more than 1.5

Harmonised consumer price percentage points above the
Price stability rate of the three best
inflation rate
performing EU countries

Government deficit as % of Reference value: Not more

Sound public finances
GDP than 3 %

Sustainable public Government debt as % of Reference value: Not more

finances GDP than 60 %

Not more than 2 percentage

points above the rate of the
Durability of convergence Long-term interest rate three best performing EU
countries in terms of price
stability

Participation in ERM for 2

Exchange rate stability Deviation from a central rate years without severe
tensions
2015-2016 20
https://www.economist.com/special-report/1998/04/09/maastricht-follies 21
Instrumentele pentru administrarea Uniunii
Economice si Monetare
■ Politica monetară din ZE - administrată de către Banca
Centrală Europeană şi de către băncile centrale naţionale
din zona euro;
■ Pactul de creştere şi stabilitate - instrumentul principal de
coordonare a politicilor economice şi fiscale, administrate
în plan naţional de către guverne şi coordonat de Consiliul
UE;
■ Cadrul general al politicii economice – adoptat de către
Consiliu la propunerea Comisiei , prin care se stabilesc
standarde generale legate de stabilitate macroeconomică,
reforme structurale, susţinere financiară, etc.
Guvernanţa UEM
■ Consiliul European: Stabileşte principalele orientări politice
■ Consiliul Uniunii Europene (prin ECOFIN/ Eurogrup):
coordonează politicile economice, decide asupra propunerilor de politici
elaborate de Comisie, decide daca un stat membru poate adopta
moneda Euro
■ Comisia Europeană: DG ECFIN (DG Afaceri Economice si Financiare)
■ Banca Centrală Europeană: instituție independentă, ia decizii
privind politica monetară a ZE, obiectivul principal fiind mentinerea
preturilor
■ Statele membre: conduc propria politică fiscală în limitele bugetare
acceptate pentru deficit şi datorie publică cumulată (3%, respectiv
60%), elaborează propriile politici structurale (privind ocuparea,
asigurările sociale, piaţa de capital ), îşi coordonează în mod obligatoriu
politicile economice.
24
 Euro vs non-euro countries
The following members
of the European
Union use the
euro:
The following members of the
European Union do not use
■ Austria the euro:
■ Belgium
■ Cyprus Bulgaria,
Croația, R ■ Bulgaria,
■ Estonia
Cehă, Da epublica
■ Finland nemarca
Polonia, , Ungaria ■ Czech Republic,
■ France România ,
Regatul U , Suedia și ■ Denmark,
■ Germany
nit nu fac
■ Greece din zona parte ■ Croatia,
■ Ireland
euro.
■ Hungary,
■ Italy
În cazul a
■ Latvia două țări ■ Poland,
aplică de se
■ Lithuania rogări, re ■ Romania,
Marea Br s pe c C v
ita
Danemar nie și
■ Luxembourg
■ Sweden,
■ Malta
ca (în tem
Protocoa ei ■ United Kingdom.
lelor 15 ș ul
■ Netherlands
■ Portugal
tratatele i 16 la
■ Slovenia UE).
■ Slovakia
■ Spain
Opt-out clauses
■ Maastricht Treaty introduced, for the first time, the idea
that a major economic integration stage could leave
some countries out.
■ By virtue of its opt-out, introduced in a Protocol added to
the Maastricht Treaty, the United Kingdom is under no
obligation to make its legislation compatible.
■ Denmark, following the initial rejection of Maastricht
Treaty in the 1992 referendum, received as well this
clause and it is treated (in accordance with Protocol No
12 attached to the Treaty) as a country with a derogation.
■ Sweden – formally did not negotiate an opt-out clause
but did not join the ERM II and thus failed to meet all
convergence criteria
 Aderarea la ZE
■ Pentru adoptarea euro, sm trebuie sa-si compatibilizeze legislația cu
reglementările UE si sa îndeplinească condiții specifice menite sa asigure
convergenta economica.
■ Aceste condiții au fost agreate de sm la Maastricht (TM 1992/93) si sunt
cunoscute sub numele de criterii de convergentă (nominală).
■ TM menționează si obligația evaluării altor factori relevanți pentru nivelul
de convergentă si integrare economica (precum nivelul integrare al
piețelor sau situația balanței de plăti).
■ Conform Tratatelor, cel puțin o dată la doi ani, sau la solicitarea sm cu
derogare, Comisia si BCE evaluează progresele înregistrate de
candidatele la ZE si publică concluziile în Rapoartele privind convergența.
– Convergence Reports: The Convergence Reports examine whether
the Member States satisfy the necessary conditions to adopt the
single currency.
– https://ec.europa.eu/info/node/4679
■
27
Criteriile de convergenta nominală. Criteriile
Maastricht
■ 1. Stabilitatea prețurilor
– Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale
peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune
rezultate.
■ 2. Finanțe publice solide și sustenabile
– Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria
publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
■ 3. Stabilitatea cursului de schimb
– Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb
(ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la
cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central
bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.
■ 4. Ratele dobânzilor pe termen lung
– Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2
puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care
înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a
prețurilor.
28
What is measured How it is measured Convergence criteria

Not more than 1.5

Harmonised consumer price percentage points above the
Price stability inflation rate rate of the three best
performing EU countries

Reference value: Not more

Sound public finances Government deficit as % of GDP
than 3 %

Sustainable public Reference value: Not more

Government debt as % of GDP
finances than 60 %

Not more than 2 percentage

points above the rate of the
Durability of convergence Long-term interest rate three best performing EU
countries in terms of price
stability

Participation in ERM for 2

Exchange rate stability Deviation from a central rate years without severe
tensions
2015-2016 29
Overview table of economic indicators of convergence
ROMANIA

Romania met all nominal convergence criteria in 2017 …

but
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/ecb.cr_annex201805_ro.en.pdf
31
 Evolution of the Economic & Monetary Union (EMU)
■ Economic & monetary union is a common market with a common
currency.
■ The best example of economic and monetary union is the Eurozone,
which includes the member countries of the EU that have adopted the
EU as their currency.

21.12.2019 2019-2020
33
34
Reforma guvernantei economice in UEM

■ Criza economică, financiară și bugetară care a izbucnit în 2008 a

demonstrat că dezechilibrele financiare, bugetare și
macroeconomice sunt interconectate strâns, nu doar în cadrul
economiilor naționale, ci și la nivelul UE, și într-o măsură cu atât
mai mare în cazul țărilor membre ale zonei euro.
■ Prin urmare, sistemul consolidat de guvernanță economică instituit
în 2011 și aflat în curs de dezvoltare vizează mai multe domenii
economice, printre care politicile fiscale, aspectele
macroeconomice, gestionarea crizelor, supravegherea
macrofinanciară și investițiile.

35
36
37