UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 347: 339.543 (043.3)


ERHAN IANU

STATUTUL JURIDIC AL ORGANELOR VAMALE #N
REPUBLICA MOLDOVA: PROBLEME I SOLU&II


SPECIALITATEA: 12.00.02 DREPT PUBLIC (VAMAL);
ORGANIZAREA I FUNC&IONAREA INSTITU&IILOR DE DREPT

Tez' de doctor *n drept


Conduc'tor ,tiin.ific: C/RNA& Teodor
doctor habilitat *n drept, conferen.iar
universitar

Autor: ERHAN Ianu,





CHIIN1U, 2013
2





















Erhan Ianu,, 2013























3

CUPRINS:

ADNOTARE (*n limba rom2n', rus', englez') ...................................................................... 5
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE #N TEZ1 ................................................................. 8
INTRODUCERE .................................................................................................................... 10

1. ANALIZA CONCEP&IILOR TIIN&IFICE PRIVIND ORGANELE VAMALE
CA AUTORIT1&I ALE ADMINISTRA&IEI PUBLICE CENTRALE
#N CONTEXTUL CERCET1RILOR TEORETICO-PRACTICE ..................................... 16
1.1. Aspecte ale statutului juridic al organelor vamale n literatura de specialitate .................... 16
1.2. Organele vamale aspecte conceptuale: notiune, competente legale
si principii de activitate ............................................................................................................ 22
1.3. Aspecte teoretico-practice ale diferitor modele de organizare si activitate
a organelor vamale .................................................................................................................. 38
1.4. Concluzii la capitolul 1 ...................................................................................................... 48
2. ORGANIZAREA ACTIVIT1&II ORGANELOR VAMALE
ALE REPUBLICII MOLDOVA: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE .......................... 50
2.1. Aspectul organizational al activittii organelor vamale ale Republicii Moldova ................. 50
2.2. Cadrul normativ de reglementare a activittii organelor vamale
ale Republicii Moldova si problematica reglementrilor respective .......................................... 58
2.3. Locul si rolul organelor vamale n cadrul sistemului organelor statale ............................... 69
2.4. Concluzii la capitolul 2 ...................................................................................................... 82
3. REALIZAREA FUNC&IILOR I ATRIBU&IILOR ORGANELOR
VAMALE ALE REPUBLICII MOLDOVA ......................................................................... 84
3.1. Notiuni generale ale functiilor si atributiilor organelor vamale ......................................... 84
3.2. Atributiile organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a statului ............ 92
3.3. Atributiile organelor vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept ............................... 112
3.4. Atributiile organelor vamale n domeniul cooperrii internationale si nationale ............... 118
3.5. Concluzii la capitolul 3 .................................................................................................... 129
4. REFORMAREA I MODERNIZAREA ORGANELOR
VAMALE ALE REPUBLICII MOLDOVA ....................................................................... 131
4.1. Notiunea activittii de reformare si modernizare a organelor vamale
si activittii acestora ............................................................................................................... 131
4.2. Dezvoltarea activittii vamale si organelor vamale n Republica Moldova prin
reformare si modernizare ....................................................................................................... 136
4

4.3. Integrarea sistemului vamal al Republicii Moldova n cadrul spatiului
vamal al Uniunii Europene ..................................................................................................... 149
4.4. Concluzii la capitolul 4 .................................................................................................... 160
CONCLUZII GENERALE I RECOMAND1RI .............................................................. 163
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 171

Anexa 1. Structura nivelului central al Serviciului Vamal al Republicii Moldova...................191
Anexa 2. Structura aparatului central al Serviciului Vamal conform Anexei Nr. 1
la Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 4 din 2 ianuarie 2007,
n redactia din 02.01.2007............................................................................................................192
Anexa 3. Lista punctelor de trecere internationale la frontiera de stat moldo-romn..............193
Anexa 4. Lista punctelor de trecere la frontiera de stat moldo-ucrainean.................................194
Anexa 5. Evolutia structural a aparatului central al Serviciului Vamal....................................196
Anexa 6. Totalul drepturilor de import/export ncasate n anul 2011.........................................202
Anexa 7. Evolutia ncasrilor vamale n ultimii ani....................................................................203
Anexa 8. Datele statistice ale Serviciului Vamal pe parcursul anului 2010
n domeniul practicii contraventionale........................................................................................204
Anexa 9. Accesul organelor centrale de specialitate ale administratiei
publice centrale la Sistemului Informational Integrat Vamal
al Serviciului Vamal al Republicii Moldova...............................................................................205
Anexa 10. Proiect de Lege privind modificarea si completarea
Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern...............................................................206
Anexa 11. Proiect de Hotrre a Guvernului Cu privire la aprobarea modificrilor
si completrilor ce se opereaz n Hotrrea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007................207
Anexa 12 Proiect de Lege pentru completarea Codului vamal
al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000..............................................................209
Anexa 13 Proiect de Lege pentru completarea si modificarea Codului contraventional
al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.......................................................210

DECLARA&IA PRIVIND ASUMAREA R1SPUNDERII...................................................211
CV- UL AUTORULUI..............................................................................................................212





5

ADNOTARE
Erhan Ianu, Statutul juridic al organelor vamale *n Republica Moldova: probleme
,i solu.ii, tez' pentru ob.inerea gradului ,tiin.ific de doctor *n drept, Chi,in'u, 2013


Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale si recomandri,
bibliografia din 246 de titluri, 13 anexe, 170 pagini text de baz. Rezultatele obtinute sunt
publicate n 10 lucrri stiintifice.
Cuvinte-cheie: organe vamale, administratie vamal, sistem vamal, serviciu vamal,
activitate vamal, politic vamal, legislatie vamal, cod vamal, uniune vamal.
Domeniul de studiu: Drept public (vamal).
Scopul lucr'rii ,i obiectivele lucr'rii. Scopul tezei l constituie analiza stiintific a
statutului juridic al organelor vamale, exprimat prin studiul aprofundat si detaliat al notiunii
organelor vamale, structurii si organizrii organelor vamale, competenta acordat conform
prevederilor legale, locului si rolului organelor vamale n cadrul organelor de stat. Obiectivele
lucrrii sunt: de a defini si concretiza notiunea de organ vamal si cea de statut juridic al
organelor vamale cu analiza componentelor ce determin statutul dat; de a determina
organizarea organelor vamale ale Republicii Moldova; de a petrece o analiz complex a
sistemului organelor vamale existent si de a cerceta caracteristicele juridice si organizationale a
elementelor constitutive ale sistemului respectiv; de a examina si descrie cadrul normativ de
activitate a organelor vamale si de a elabora si argumenta propuneri si recomandri ndreptate la
mbunttirea legislatiei nationale ce determin statutul juridic al organelor vamale; de a
determina locul si rolul organelor vamale n sistemul organelor de stat; de a determina specificul
exercitrii competentelor organelor vamale prin intermediul realizrii functiilor si atributiilor
conferite de legislatie; de a stabili conditiile de reformare si modernizare a organelor vamale si
de a analiza si propune cile de dezvoltare a organelor vamale nationale; de a determina
compatibilitatea sistemului vamal national cu reglementrile vamale ale Uniunii Europene.
Noutatea ,i originalitatea ,tiin.ific' se axeaz pe concluziile stiintifice naintate n
vederea determinrii statutului juridic al organelor vamale nationale si stabilirea mai multor
propuneri si recomandri n vederea dezvoltrii acestuia.
Problema ,tiin.ific' important' solu.ionat' const n examinarea complex a
aspectului juridico-organizational al activittii vamale exprimat prin definirea si analiza
detaliat a statutului juridic al organelor vamale nationale.
Semnifica.ia teoretic' ,i valoarea aplicativ' a lucr'rii se exprim prin faptul c,
concluziile si recomandrile referitoare la statutul juridic al organelor vamale si cele privind
reformarea si modernizarea activittii acestora pot fi utilizate pe larg att de teoreticieni, care vor
continua investigatiile n dreptului vamal national, ct si de practicieni pe parcursul solutionrii
problemelor legate de organizarea si functionarea organelor vamale, dar si n procesul de
modificare si completare a cadrului legal de activitate a organelor vamale din Republica
Moldova.
Implementarea rezultatelor ,tiin.ifice. Rezultatele tezei au fost implementate cu succes
de ctre autor n cadrul orelor teoretice si practice la disciplina Drept vamal, predat la ciclul I
de studii si la disciplinele Organizarea activittii vamale, Drept vamal comunitar si
Probleme teoretico-practice n rspunderea vamal predate la ciclul II de studii (masterat) la
Facultatea Drept a Universittii de Stat din Moldova.







6

344683:;<
>@BDE <EFH, I@JKJLMOQJR OSDSFO SDTUWMEEXB U@YDEUZ Z [MO]F^_JQM
`U_KUZD, bDKDLJ J @MHMEJc, KJOOM@SDdJc ED OUJOQDEJM FLMEUR OSM]MEJ KUQSU@D
]@DZD, eJHJEfZ, 2013

hS@FQSF@D KJOOM@SDdJJ: nneenne, 4 rnant, saxnmuenne n pexomenannn, 246
nanmenonann nnnorpa]nn, 13 npnnoxenn, 170. crpannn ocnonnoro rexcra. Pesyntrart
onynnxonant n 10 nayuntx paorax.
e_jLMZXM O_UZD: ramoxennt opran, ramoxennax cncrema, ramoxennax cnyxa,
ramoxennoe eno, ramoxennax nonnrnxa, ramoxennoe saxonoarentcrno, ramoxennt
xoexc, ramoxennt coms.
6^_DOSk JOO_MKUZDEJc: Hynnunoe npano (ramoxennoe npano).
:M_k J sDKDLJ @D^USX. Hent paort xnnxercx nayunt ananns npanonoro craryca
ramoxenntx opranon, ntpaxennoe n erantnom n noponom nsyuenne nonxrne
ramoxenntx opranon, crpyxrypy n oprannsannm anntx opranon, xomnerennnm
npeocrannenno n coornercrnnn c saxonoarentcrnom, mecro n pont ramoxenntx opranon n
rocyapcrnennom annapare. 3aaun paort xnnxercx: oosnaunrt repmnnt "ramoxennt
opran" n "npanono craryc ramoxenntx opranon" n nponecrn ananns +nemenron
onpeenxmmnx annt craryc; onpeennrt oprannsannonnt acnexr ramoxenntx opranon
Pecnynnxe Monona; nponecrn ncecroponnn ananns cymecrnymme cncremt ramoxenntx
opranon n nccneonart npanonte xapaxrepncrnxn n oprannsannonnte xomnonenrt +ro
cncremt; paccmorpert n onncart npanonte ocnont ramoxennoro ena, a raxxe oocnonart
npenoxenn n pexomenann no conepmencrnonanne nannonantnoro saxonoarentcrna,
onpeenxmmne npanono craryc ramoxenntx opranon; onpeennrt mecro n pont
ramoxenntx opranon n cncreme rocyapcrnenntx opranon, onpeennrt cnenn]nxy
ocymecrnnennx xonxperntx nonnomoun ramoxenntx opranon nyrem ntnonnennx saau n
oxsannocre, nosnoxenntx na nnx saxonom; npenoxnrt ycnonn nx pe]opmnponannx n
moepnnsannn ramoxenntx opranon, paspaorart n npenoxnrt nyrn pasnnrnx
nannonantntx ramoxenntx opranon, onpeennrt conmecrnmocrt nannonantno
ramoxenno cncremt c ramoxenntmn nonoxennxmn Enponecxoro Comsa.
4DFLEDc EUZJbED J U@JYJED_kEUOSk JOO_MKUZDEJc ocnonana na pesyntrarax,
npecrannenntx nx onpeenennx npanonoro craryca ramoxenntx opranon n npenoxenne
pexomenann no ero pasnnrnm.
[MHMEEDc EDFLEDc bDKDLD saxnmuaercx n xomnnexcnom paccmorpenne npanontx n
oprannsannonntx acnexron ramoxenno exrentnocrn ntpaxenno n onpeenenne n
anannse npanonoro craryca nannonantntx ramoxenntx opranon.
8MU@MSJLMOQDc J ]@DQSJLMOQDc bEDLJTUOSk JOO_MKUZDEJc ntpaxaercx n rom, uro
ntnot n pexomenannn, xacammnecx npanonoro craryca ramoxenntx opranon, a raxxe
pe]opmy n moepnnsannm nx exrentnocrt moryr trt mnpoxo ncnontsonant xax
nayuntmn corpynnxamn, xoropte yyr npoonxart nccneonannx n onacrn
ramoxennoro npano, rax n ramoxenntmn corpynnxamn n pemenn nonpocon, cnxsanntx c
oprannsanne n exrentnocrn ramoxenntx opranon, onrnmnsannn anno exrentnocrn n
nponecce nnecennn nsmenenn n ononnenn npanono ast.
lEMK@MEJc EDFLEXB @MbF_kSDSUZ. Pesyntrart ncceprannn tnn ycnemno
peannsonant na reopernuecxnx n npaxrnuecxnx sanxrn no npemeram Tamoxennoe
npano, Oprannsannn ramoxennoro eno, Tamoxennoe npano Enponecxoro Comsa n
Teopernuecxne n npaxrnuecxne acnexrt ramoxenno ornercrnennocrn, npenoanaemte
anropom na Rpnnuecxom uaxyntrere Iocyapcrnennoro Vnnnepcnrera Monont.




7

ANNOTATION
Erhan Ianu, The legal Status of customs organs in Republic of Moldova: problems
and solutions, Ph. D. thesis, Chisinau, 2013

Thesis structure: Introduction, four chapters, conclusions and recommendations,
bibliography of 246, 13 annexes, 170 pages of basic text. The results are published in 10
scientific papers.
Key-words: customs administration, customs system, customs service, customs activity,
customs policy, customs legislation, customs code, customs union.
The field of study: Public Law (Customs Law).
The Goal and the objectives of the thesis. The Goal of the work is the scientific
analysis of the legal status of customs bodies, expressed through the description of the structure,
competence, organization of customs administration in accordance with the legal provisions, on
the place and role of customs administration in the framework of State bodies. The objectives are
following: notion definition and specification of ,,customs administration and the ,,legal status
of the customs administration with the analysis of climatic characteristics determine what
distinct status; the determination of the appearance of the development and organization of
customs administration of the Republic of Moldova; spending a comprehensive analysis of the
existing system of customs administration and legal and organizational research on climatic
characteristics of the components of that system; the examination and the description of the
regulatory framework of customs administration, elaboration and argumentation of proposals and
recommendations on the improvement of national legislation to determine the legal status of
customs administration; the determination of the place and role of customs administration in the
system of State bodies; determination of the specifics of exercising the duties of customs
administration through the realization of functions and powers conferred by legislation;
establishment of conditions for the reform and modernization of customs administration, analysis
and proposal of development means of the national customs administration; the determination of
the national customs system compatibility with the customs regulations of the European Union.
Novelty and scientific originality focuses on advanced scientific findings to determine
the legal status of national customs and establishing several proposals and recommendations for
its development.
The important scientific problem solved consists in a complex examination of the legal
and organizational aspect of the customs activity, determination and detailed analysis of the legal
status of national customs authorities.
Theoretical and practice significance of the results of the research is reflected by the
fact that the conclusions and recommendations concerning the legal status of customs reform and
modernization of their activity can be used both by theorists, which will continue investigations
in customs law, as well as by practitioners during the solution of questions relating to the
Organization and functioning of customs administration, and optimizing their activity and in the
process of amending and supplementing the legal framework of customs administration of the
Republic of Moldova.
The implementation of scientific results. The results of the thesis have been
implemented successfully during the theoretical and practical hours to discipline ,,Customs
Law, learned to the first cycle of studies and to the disciplines ,,Organization of customs
activity, ,,European customs law and ,,The theoretical and practical Problems in Customs
responsibility studied to the second cycle of studies (Masters) in the Law Faculty of the State
University of Moldova.




8

LISTA ABREVIERILOR
ADR certificat de agreere pentru vehiculele care transport mrfuri periculoase;
AELS Asociatia European a Liberului Schimb (membrii actuali ai Asociatiei date
sunt: Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia);
AMTAI Agentia Moldovei pentru Transport Auto International;
ALS Acord de Liber Schimb;
ALSAC Acord de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinztor;
ATP Sistemul Preferintelor Comerciale Autonome;
CEE Comunitatea Economic European;
CEE ONU Comisia Economic pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite;
CEFTA Acordului Central European de Comert Liber;
CEMT Conferinta European a Ministrilor Transporturilor;
CMR Conventia relativ la Contractul de transport international al mrfurilor pe sosele;
CNA Centru National Anticoruptie;
TIR Conventia vamal relativ la transportul international al mrfurilor sub acoperirea
carnetelor TIR;
CSI Comunitatea Statelor Independente;
DV-6 declaratia vamal completat de persoanele fizice;
EUBAM Misiunea Uniunii Europene de Asistenta la Frontiera Moldovei si Ucrainei;
GATT Acordului General pentru Tarife si Comert;
GUAM Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economic (Georgia, Ucraina,
Azerbaidjan, Moldova);
INTERBUS Acordului privind transportul international ocazional de cltori;
MAI Ministerul Afacerilor Interne;
NCTS Noul Sistem Computerizat de Tranzit;
OEA Operator Economic Autorizat;
OLAF Oficiul European de Lupt Antifraud;
ONU Organizatia Natiunilor Unite;
OMC Organizatia Mondial a Comertului;
OMPI Organizatia Mondial a Propriettii Intelectuale;
OMV Organizatia Mondial a Vmilor;
PAIES Sistemul de Schimb Preliminar de Informatii;
PG Procuratura General;
RILO ECE Oficiul Regional al Schimbului de Informatii pentru Europa de Est si
Central;
9

RM Republica Moldova;
R.S.S.Moldova Republica Sovietic Socialist Moldova;
SECI Centrul Regional al Initiativei de Cooperare n Sud-Estul Europei;
SELEC Centrul Sud-Est European de aplicare a legii;
SIIV Sistemul Informational Integrat Vamal;
SIS Serviciul de Informatie si Securitate;
SRL Societate cu rspundere limitat;
SV Serviciul Vamal;
SUA Statele Unite ale Americii;
TARIC Tariful Vamal Integrat al Comunittii Europene;
TARIM Tarifului Vamal Integrat al Republicii Moldova;
TVA Taxa pe valoare adugat;
TVC Tariful Vamal Comun;
UE Uniunea European;
ZLSAC Zona de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinztor dintre Republica Moldova si
Uniunea European;
art. articol;
alin. alineat;
nr. numr;
mln. milioane;
pct. punct;
sec. secolul.











10

INTRODUCERE

Actualitatea i importan#a problemei abordate. Astzi, devine din ce n ce mai actual
discutia privind tendinta Republicii Moldova ctre spatiul comunitar si procesul care atrage dup
sine procedura de asociere, pre-aderare si n final de integrare n cadrul Uniunii Europene a trii
noastre. Dar, mai nti de toate, integrarea n cadrul Uniunii Europene presupune o integrare
vamal.
Integrarea vamal, la rndul su, se exprim printr-un proces de elaborare si armonizare a
legislatiei nationale conform principiilor acquisu-lui comunitar, inclusiv cel n domeniul vamal.
n al doilea rnd, cadrul institutional, de organizare si activitate a Serviciului Vamal, care este
unul din principalii arhitecti si regulatori ai activittii economice externe a statului, se prezint ca
un element-cheie n procesul de integrare european a trii noastre.
Totalitatea organelor vamale, institutiilor si subdiviziunilor subordonate constituie un
mecanism complicat si diversificat, care are menirea solutionrii multitudinii problemelor ce
apar n cadrul activittii vamale. Gsirea celui mai bun model de organizare a organelor vamale
implic schimbarea sistemului de administrare vamal, restructurare, introducerea tehnologiilor
avansate n procesul de vmuirea a mrfurilor, punerea n aplicare a politicilor de personal, care
presupune completarea Serviciul Vamal cu specialisti de nalt calificare.
Astfel, actualitatea temei investigate este determinat de rolul organelor vamale n cadrul
reglementrii activittii economice externe, asigurrii suveranittii si securittii economice a
statului, realizrii functiilor si atributiilor conferite n domeniul activittii vamale, precum si de
locul acestora n cadrul organelor de stat, care const n pozitionarea organelor vamale fat de
organele supreme n stat, precum si fat de alte organe de specialitate ale administratiei publice.
La moment, dup 20 de ani de la declararea independentei si respectiv de la crearea
organelor vamale nationale suntem n situatia cnd nc se caut cel mai optim model de
organizare a organelor vamale, de exercitare a competentelor acordate, de dezvoltare a formelor
si metodelor de activitate a acestora, care ar fi capabile s asigure dezvoltarea economic a trii
n conditiile accenturii integrrii economiei nationale n economia regional, ct si cea
mondial.
Reiesind din faptul c, sistemul vamal al Republicii Moldova este destul de tnr,
necesitatea n analiza practicii internationale n scopul scoaterii n evident a legittilor comune
de dezvoltare si activitate, precum si specificul organizrii organelor vamale n diferite state,
exprimat prin cercetarea bazei normativ-juridice, este mai mult ca evident.
n cadrul lucrrii am ncercat s examinm diferite modele de organizare a organelor
vamale ale altor state, evidentiind att aspectele pozitive, ct si cele negative din activitatea
11

acestora, ca n final s propunem cel mai bun model pentru Republica Moldova, precum si
preluarea celor mai bune practici n domeniul organizrii activittii vamale. n acest sens, a fost
studiat activitatea organelor vamale ale statelor-membre ale Uniunii Europene, n special a
Romniei, Germaniei, Poloniei, Suediei, Frantei, Ungariei etc., a Statelor Unite ale Americii,
Chinei, dar si a Federatiei Ruse, Ucrainei, Belorusiei etc.
Cu toate c, constatm un interes stiintific sporit fat de activitatea organelor vamale, dar
si de ntreg domeniu vamal, este necesar s mentionm c, la moment din totalitatea cercetrilor
stiintifice lipsesc lucrri ndreptate la studierea statutului juridic al organelor vamale n general,
precum si a aspectelor legate de structura organizational a acestora, n particular. n conditiile
date analiza stiintific a activittii organelor vamale anume sub aspectul determinrii statutului
juridic al acestora are un caracter destul de actual.
Analiza stiintific a statutului juridic al organelor vamale este actual si pentru c, se
impune necesitatea ca acesta s fie perfectionat, racordat la cerintele stabilite de principiile si
reglementrile internationale n domeniu, precum si pentru a face fat provocrilor ce stau n fata
organelor vamale, si anume pe de o parte facilitarea operatiunilor economice externe legale, iar
pe de alt parte asigurarea la nivel corespunztor a securittii economice a statului.
Din studiul literaturii de specialitate, stabilim c, n general tema dat nu a fost
investigat si este prima de acest gen, att pentru dreptul vamal national, ct si ce tine de aspectul
institutional al organelor vamale, n particular, fapt ce a motivat alegerea temei de ctre autor.
Totodat, examinarea statutului administrativ-juridic al autorittilor administratiei
publice constituie un subiect traditional pentru investigatiile n domeniul stiintei dreptului
administrativ. Astfel, conceptiile stiintifice privind statutul respectiv sunt aplicabile si pentru
statutul juridic al organelor vamale, dup regula de la general la particular. n acest sens, la
studierea problematicii date au fost folosite conceptiile stiintifico-practice ale cunoscutilor autori
autohtoni, si anume: Cobneanu S., Costachi Gh., Popa V., Gutuleac V., Crnat T., Orlov M.,
Belecciu St., Creang I., Rusu V. si altii.
La cercetarea subiectului indicat a fost utilizat n cea mai mare parte doctrina rus, iar la
elaborarea tezei au contribuit esential cercetrile urmtorilor savanti specializati n domeniul
dreptului vamal Borisov C.G., Rasolov M.M., Nozdraciov A.F., Bechiasev C.A., Moiseev E.G.,
Halipov S.V., Sandrovschi C.C., Timosenko I.V., Gabricidze B.N., Draganov V.G., Tolkuskin
A.V., Bakaeva O. Iu. si altii. n afar de aceasta, au fost folosite conceptiile cercettorilor rusi n
domeniul dreptului administrativ Aliohin A.P., Borodin S.S., Gromco S.S., Bahrah D.N.,
Rosinschii B.V., Starilov Iu.N. si altii.
La fel, au fost folosite lucrrile stiintifice elaborate de autorii romni, precum Caraiani
Gh., Diaconu G.S., Moldovan A.T., Mladen C., Suceav I., care sunt printre cei mai importanti
12

cercettori din Romnia n domeniul dreptului vamal. Totodat, la elaborarea lucrrii au fost
aplicate conceptiile savantilor romni din cadrul dreptului administrativ Priscaru V., Blan E.,
Iorgovan A., Brezoianu D. si altii.
Un rol deosebit la ntocmirea lucrrii l-au avut strategiile si alte documente de politici
elaborate de ctre Organizatia Mondial a Vmilor, mai ales cele care stabilesc procedura de
organizare si activitate a organelor vamale, n conditiile n care statul nostru este membru cu
drepturi depline al organizatiei date.
n cadrul cercetrii stiintifice au fost examinate actele normative ce tin de activitatea
organelor vamale nationale adoptate pe parcursul anilor de independent, inclusiv si cele
abrogate, dar care prezint interes stiintific din punct de vedere al determinrii statutului juridic
al organelor vamale.
n afar de aceasta, sub aspect comparativ a fost examinat cadrul normativ relevant din
Uniunea European, precum si legislatia statelor vecine, Ucraina, Romnia, Federatia Rus, ct
si legislatia vamal n curs de formare a uniunii vamale Federatia Rus Belorusia Kazahstan.
Scopul i obiectivele tezei. Scopul prezentei lucrri l constituie analiza stiintific a
statutului juridic al organelor vamale, exprimat prin studiul aprofundat si detaliat al notiunii
organelor vamale, structurii si organizrii organelor vamale, competenta acordat conform
prevederilor legale, locului si rolului acestora n cadrul organelor de stat.
Pentru realizarea acestui scop, n cadrul cercetrii stiintifice au fost stabilite urmtoarele
obiective: a) de a defini si concretiza notiunea de organ vamal si cea de statut juridic al
organelor vamale cu analiza componentelor ce determin statutul dat; b) de a determina
organizarea organelor vamale ale Republicii Moldova; c) de a efectua o analiz complex a
sistemului organelor vamale existent si de a cerceta caracteristicele juridice si organizationale ale
elementelor constitutive ale sistemului respectiv; d) de a examina si descrie cadrul normativ de
activitate a organelor vamale si de a elabora si argumenta propuneri si recomandri ndreptate la
mbunttirea legislatiei nationale ce determin statutul juridic al organelor vamale; e) de a
determina locul si rolul organelor vamale n sistemul organelor de stat; f) de a determina
specificul exercitrii competentelor organelor vamale prin intermediul realizrii functiilor si
atributiilor conferite de legislatie; g) de a stabili conditiile de reformare si modernizare a
organelor vamale si de a analiza si propune cile de dezvoltare a organelor vamale nationale;
h) de a determina compatibilitatea sistemului vamal national cu reglementrile vamale ale
Uniunii Europene.
Noutatea tiin#ific$ a rezultatelor ob#inute se axeaz pe concluziile stiintifice naintate n
vederea determinrii statutului juridic al organelor vamale nationale si stabilirea mai multor
propuneri si recomandri n vederea dezvoltrii acestuia.
13

Problema tiin#ific$ important$ solu#ionat$ const n examinarea complex a aspectului
juridico-organizational al activittii vamale exprimat prin definirea si analiza detaliat a
statutului juridic al organelor vamale nationale.
Elementele de noutate au fost reflectate n continutul concluziilor, care se manifest prin:
1. definirea notiunii de organe vamale si de statut juridic al acestora;
2. determinarea aspectului institutional de activitate al organelor vamale ce presupune
modalitatea de organizare, redistribuire a functiilor si atributiilor ntre diferite subdiviziuni
structurale;
3. argumentarea n baza prevederilor legale a locului si rolului organelor vamale n
cadrul organelor de stat;
4. analiza critic a prevederilor nationale referitoare la statutul juridic al organelor
vamale ale Republicii Moldova;
5. sugestii pentru perfectionarea reglementrilor legale, care stabilesc statutul juridic al
organelor vamale nationale;
6. propuneri de amendare a legislatiei nationale la reglementrile din Uniunea
European, dar si implementarea celor mai bune practici internationale si comunitare n
activitatea organelor vamale nationale.
Importan#a teoretic$ i valoarea aplicativ$ a lucr$rii se exprim prin faptul c
concluziile si recomandrile referitoare la statutul juridic al organelor vamale si cele privind
reformarea si modernizarea activittii acestora pot fi utilizate pe larg att de teoreticieni, care vor
continua investigatiile n domeniul dreptului vamal national, ct si de practicieni pe parcursul
solutionrii problemelor legate de organizarea si functionarea organelor vamale, precum si n
procesul de modificare si completare a cadrului legal de activitate a acestora.
Astfel, valoarea aplicativ a lucrrii cuprinde mai multe aspecte, si anume:
1. doctrinar teoretic, n cadrul cruia se fundamenteaz conceptul de statut juridic al
organelor vamale, notiunea de organ vamal, sistem vamal, competent legal, principii de
organizare si functionare a organelor vamale, etc.;
2. legislativ normativ, care implic analiza reglementrilor legale ce determin statutul
juridic al organelor vamale si se propun recomandri stiintifice pentru modificarea si optimizarea
cadrului legislativ-normativ n domeniul organizrii si functionrii acestor organe, iar
propunerile de lege ferenda naintate, considerm c, vor fi utile pentru dezvoltarea legislatiei
vamale nationale, n general, ct si a prevederilor ce determin statutul juridic al organelor
vamale, n particular, si
3. juridico didactic, presupune c analiza statutului juridic al organelor vamale va fi
util pentru mediul academic, procesul stiintifico-didactic, precum si persoanele care activeaz n
14

rndurile organelor vamale pentru ntelegerea mai bun a procesului de organizare si activitate a
organelor vamale, precum si fundamentarea stiintific a activittii de transpunere si realizare n
practic a reglementrilor vamale nationale.
La fel, materialele incluse n cadrul tezei de doctor au servit pentru petrecerea de ctre
autor a orelor teoretice si practice la disciplina Drept vamal, predat la ciclul I de studii si la
disciplinele Organizarea activittii vamale, Drept vamal comunitar si Probleme teoretico-
practice n rspunderea vamal predate la ciclul II de studii (masterat) la Facultatea Drept a
Universittii de Stat din Moldova.
Aprobarea rezultatelor tezei. Teza de doctor a fost elaborat n cadrul Catedrei Drept
Constitutional si Drept Administrativ a Faculttii Drept a Universittii de Stat din Moldova, fiind
examinat si aprobat n cadrul sedintei Catedrei Drept Constitutional si Drept Administrativ si
sedinta seminarului stiintific de profil. Concluziile si recomandrile formulate n lucrare au fost
comunicate si reflectate n cadrul conferintelor stiintifico-practice internationale, Respectarea
drepturilor omului conditie principal n edificarea statului de drept n Republica Moldova
(Blti-Chisinu, 17.09.2010), Cresterea impactului cercetrii si dezvoltarea capacittii de
inovare dedicat aniversrii 65 de la fondarea Universittii de Stat din Moldova (Chisinu, 21-
22.09.2011), Teoria si practica administrrii publice (Chisinu, 22.05.2012), n manualul
Drept vamal comunitar (Editura Print-Caro SRL, Chisinu 2011, 469 p.), precum si un sir de
articole stiintifice publicate n Revista National de Drept si Legea si Viata.
Sumarul compartimentelor tezei. Teza de doctorat este structurat n dependent de
scopul si obiectivele cercetrii stiintifice, fiind alctuit din adnotare, lista abrevierilor,
introducere, patru capitole, care contin 17 paragrafe, concluzii generale si recomandri,
bibliografie, anexe si CV-autorului.
n capitolul 1, Analiza concep#iilor tiin#ifice privind organele vamale ca autorit$#i ale
administra#iei publice centrale 'n contextul cercet$rilor teoretico-practice, este redat
investigarea notiunii de organe vamale si a statutului juridic al acestora expuse n literatura de
specialitate din Federatia Rus, Romnia, Uniunea European si Republica Moldova, finalizat
cu o caracterizare a scopului si obiectivelor cercetrii stiintifice. n acest sens, doctrina juridic
expune si desfsoar notiunea de statut juridic al organelor vamale, argumentnd rolul acestora
n asigurarea suveranittii si securittii economice a statului, precum si protectia drepturilor si
liberttilor persoanelor, investignd trsturile caracteristice, domeniul de competent, principiile
de activitate, precum si aspectul conceptual al activittii vamale.
O important deosebit l prezint aspectul comparativ desfsurat n acest capitol, prin
investigarea diferitor modele de organizare ai organelor vamale ale altor state, cu evidentierea
caracteristicelor distincte din punct de vedere organizational si functional al acestora.
15

n capitolul 2, Organizarea activit$#ii organelor vamale ale Republicii Moldova:
aspecte teoretico-practice, este analizat procesul de organizare a organelor vamale nationale,
fcndu-se o caracteristic asupra elementelor de baz ale organizrii respective, cu un studiu
aprofundat al cadrului normativ de activitate al organelor vamale, prin delimitarea
reglementrilor vamale n cele internationale si cele nationale si argumentarea necesittii
modificrii acestuia n vederea stabilirii unor prevederi clare si coerente n vederea determinrii
statutului juridic al organelor vamale. La fel, am determinat locul si rolul organelor vamale n
cadrul organelor administratiei publice centrale, fiind naintate mai multe propuneri de
dezvoltare a rolului organelor vamale nationale n contextul transformrilor ce au loc att n
interiorul sistemului vamal, ct si n afara acestuia. Am argumentat locul organelor vamale n
afara Ministerului Finantelor, n cadrul cruia sunt organizate la moment, cu determinarea
aspectelor pozitive, ct si celor negative ntru sustinerea pozitiei date.
n capitolul 3, Realizarea func#iilor i atribu#iilor organelor vamale ale Republicii
Moldova este descris competenta organelor vamale exprimat prin exercitarea functiilor si
atributiilor de care dispun, cu efectuarea unei analize detaliate a acestora pe anumite domenii de
activitate, si anume cele din domeniul implementrii politicii vamale a statului, din domeniul
ocrotirii normelor de drept si cele din domeniul cooperrii. O atentie deosebit am acordat
cooperrii organelor vamale, ca o determinant a statutului juridic al acestora, fiind trasate
aspectele benefice si priorittile cooperrii respective, att la nivel national, ct si international.
n capitolul 4, Reformarea i modernizarea organelor vamale ale Republicii Moldova
este analizat notiunea activittii de reformare si modernizare a organelor vamale si activittii
acestora, care are drept scop realizarea ct mai eficient a competentelor acordate de ctre stat,
ct si solutionarea provocrilor ce stau n fata organelor date. Totodat, am argumentat
necesitatea reformrii si modernizrii organelor vamale ale Republicii Moldova, fiind puse n
discutie domeniile prioritare din activitatea acestora ce necesit a fi reformate si modernizate. La
fel, un aspect de important major pentru sistemul vamal national l reprezint integrarea
acestuia n spatiul vamal al UE cu toate consecintele ce decurg din procesul dat, asupra cruia
ne-am expus prin investigarea cadrului legislativ si normativ privind organizarea si functionarea
organelor vamale prin prisma prevederilor similare din cadrul UE.
n finalul capitolelor sunt prezentate concluziile pentru fiecare dintre acestea, teza
ncheindu-se cu concluzii generale si recomandri. La fel, au fost recomandate mai multe
propuneri de modificare si amendare a legislatiei vamale nationale ce determin statutul juridic
al organelor vamale, fiind propuse, totodat, anumite directii prioritare de dezvoltare a activittii
vamale n Republica Moldova.

16

1. ANALIZA CONCEP&IILOR TIIN&IFICE PRIVIND ORGANELE VAMALE
CA AUTORIT1&I ALE ADMINISTRA&IEI PUBLICE CENTRALE #N CONTEXTUL
CERCET1RILOR TEORETICO-PRACTICE

1.1 Aspecte ale statutului juridic al organelor vamale *n literatura de specialitate

Aspectul conceptual al cercetrilor stiintifice privind statutul juridic al organelor vamale
se axeaz pe cercetarea, dezvluirea conceptului de organ vamal, locul si rolul acestora n cadrul
sistemului organelor statale, precum si pe competenta cu care este nzestrat organele vamale.
O tem traditional abordat de majoritatea cercettorilor din domeniul dreptului vamal
se refer la organele vamale si anume organizarea acestora, principiile de activitate, functiile si
atributiile pe care le detin.
Exponentii doctrinei ruse permanent, nc n primele cercetri n domeniul dreptului
vamal si pn la cele mai recente se axeaz pe aceleasi idei atunci cnd se refer la statutul
juridic al organelor vamale. n acest sens, autorii Nozdraciov A.F. [184, p.86-147], Halipov S.V.
[203, p.19-43], Bechiasev C.A. si Moiseev E.G. [173, p.38-49], Andriasn H.A., Svinuhov V.G.
si Balakin V.V. [170, p.24-62], Tolkuskin A.V. [198, p.447-456] si altii expun statutul juridic al
organelor vamale prin prisma reglementrilor vamale nationale ale Federatiei Ruse. Totodat,
majoritatea dintre acestia accept ideea, c organele vamale sunt organe de executare a legii,
detinnd n acelasi timp statutul de organe de drept.
Astfel, autorul rus Nozdraciov A.F. cu referint la organele vamale, indic expres si
explicit c, sunt organe ale puterii executive, iar locul specific al organelor vamale n sistemul
organelor executive este determinat de caracterul sarcinilor si functiilor ndeplinite de ctre
acestea [184, p.86-92]. La fel, autorul dat mentioneaz caracterul de ocrotire a normelor de drept
al activittii organelor vamale.
De aceiasi prere sunt autorii rusi Bechiasev C.A. si Moiseev E.G., care disting statutul
de organe executive si de organe de drept al organelor vamale [173, p.38-49], iar un alt autor rus
Agabalaev M.I. n monografia Bazele organizatorico-juridice ale activittii organelor vamale
ale Federatiei Ruse si functiile de baz ale acestora, pe deplin desfsoar acest statut [168, p.64-
112].
La rndul su, cercettorii rusi Frolov D. si Iniutina O. analiznd vama [201, p.17-26],
n calitate de institutie economic, apreciaz corect c, aceasta este una din institutiile cel mai
putin studiate si consider c, faptul dat se datoreaz gradului ridicat de complexitate al
activittii vamale, precum si situatiei c, procesului de cercetare a aspectelor institutionale ale
relatiilor economice externe nu i este acordat atentia cuvenit.
17

Suntem de acord cu aceast prere si considerm c, majoritatea autorilor rusi analizeaz
statutul juridic al organelor vamale prin prisma reglementrilor nationale (administrative,
vamale, fiscale etc.), dar nu si din punct de vedere conceptual pentru a ptrunde n esenta
mecanismului de organizare si activitate a organelor vamale.
Pe de alt parte, autorii romni Suceav I. [166, p.28-65], Mladen C. [132, p.29-44] si
Moldovan A.T. [133, p.53-64] sunt printre primii cercettori din Romnia, care acord o atentie
teoretic aprofundat aspectului organizational al autorittilor vamale (notiune identic cu cea de
organe vamale). Astfel, n ultimele cercetri n domeniul dreptului vamal de ctre autorii
nominalizati, un compartiment destul de vast, este rezervat sistemului institutional al autorittilor
vamale, care include asa componente ca: structura organizatoric, atributiile, drepturile si
obligatiile autorittilor vamale, dezvoltarea activittii vamale, modernizarea organelor vamale
etc.
Dac, anterior n lucrrile savantilor Caraiani Gh. [13, p.27-35] si Diaconu G.S. [14,
p.26-35], compartimentul dat nu era studiat sau era reflectat tangential numai n interpretare cu
alte institutii ale dreptului vamal (vmuirea mrfurilor, regimurile vamale, facilitarea comertului
international etc.), atunci odat cu stabilirea foii de parcurs n vederea aderrii statului vecin la
Uniunea European o important sporit a nceput a fi acordat aspectului institutional al
organelor vamale, ca organe menit s asigure securitatea frontierelor externe ale UE, precum si
s transpun n practic acquis-ul comunitar n domeniul vamal.
n acest sens, suntem de acord cu autorul Suceav I., care fcnd o caracteristic din
punct de vedere al dezvoltrii organizationale a organelor vamale n diferite etape si sub diferite
aspecte n dependent de volumul competentelor pe care le-au detinut, mentioneaz c: a fost
un drum lung n sistemul de organizare al vmii romne, drum n care s-au exprimat diferite
forme de organizare [166, p.54].
O abordare mult mai complex o regsim n lucrarea Drept vamal romnesc si
comunitar a autoarei Mladen C., care merge mai departe si n afar de aspectele indicate mai
sus abordeaz si un domeniu destul de esential n determinarea statutului juridic al organelor
vamale, si anume restructurarea si modernizarea sistemului vamal, mentionnd c:
Administratia Vamal Romn a nregistrat progrese n procesul de reform si structur
administrativ si institutional, avnd ca obiectiv principal pregtirea conditiilor necesare
aderrii la Uniunea European [132, p.33]. Si dac ideile date erau actuale pentru statul vecin n
anul 2003, la momentul elaborrii lucrrii indicate Romnia nefiind stat membru al Uniunii
Europene (Romnia a aderat la UE la 1 ianuarie 2007), atunci calea pe care o parcurge la
moment statul nostru n linii generale este aceiasi, doar cu unele caracteristici distincte, care vor
fi reflectate pe parcursul lucrrii.
18

Dat fiind faptul c, organele vamale fac parte din cadrul organelor de stat la abordarea
statutului juridic al acestora sunt aplicabile si conceptiile stiintifice generale, care se refer la
statutul juridic al autorittilor administratiei publice centrale. n sensul dat, un interes deosebit l
reprezint abordrile cercettorilor n domeniul dreptului administrativ.
Astfel, cu referint la statutul juridic-administrativ al organelor puterii executive, autorul
Gutuleac V. consider c: este determinat de Constitutia Republicii Moldova si de alte legi,
regulamente cu privire la organe, mentionnd totodat, caracterul sublegislativ al activittii
organului puterii executive [52, p.83-84].
Caracterul subordonat legii al activittii organelor puterii executive este un aspect
important al statutului juridic al acestora. n ntreaga sa activitate acestea trebuie s se conduc
cu strictete de cerintele Constitutiei, legilor, s le execute n limitele competentei si s acorde
asistent la realizarea acestora de ctre alti subiecti [169, p.99].
Pe de alt parte, Borodin S.S. si Gromco S.S. sunt de prerea c: Statutul juridic al
organului puterii executive este determinat de scopul specific, locul si rolul n sistemul de
conducere. Cu toate acestea statutul juridic al organului executiv are urmtoarele caracteristici
comune:
acordarea dreptului de dispozitie, adic de emitere a actelor normative subordonate
legii;
supravegherea si controlul organelor inferioare de ctre cele superioare;
independenta operativ a organului n limitele competentelor;
acordarea dreptului de a aplica msuri de constrngere statal [175, p.67-68].
Bahrah D.N., Rossinskii B.V. si Starilov Iu.N. n completarea ideii indicate supra
consider c: Statutul juridic al organelor puterii executive este caracterizat prin acea c, aceste
organe sunt independente si autonome anume n realizarea atributiilor acordate [172, p.191].
Gabricidze B.N. si Cerneavskii A.G., analiznd statutul juridic al organelor statale sunt de
prerea c, la determinarea acestuia urmeaz a rspunde la urmtoarele ntrebri: crui organ se
subordoneaz organul respectiv; la care tip de organe se atribuie n dependent de continutul de
baz al activittii sale; de ctre cine este creat, organizat si de ctre cine i sunt formate statele de
personal; cui i se subordoneaz, fat de cine raporteaz, de ctre cine este verificat, supravegheat
si fat de cine este responsabil; care este competenta organului; cine i se subordoneaz, pe cine
poate verifica, supraveghea; care este puterea juridic a actelor emise de ctre organul dat si care
este denumirea oficial a actelor date; care este simbolica de stat pe care o poate folosi; care este
sursa de finantare; detine sau nu personalitate juridic si drepturile ce decurg din acest statut
[178, p.65-66].
19

Dup cum vedem, autorii respectivi, au o abordare mult mai descriptiv atunci cnd
ncearc s disting statutul juridic al organelor de stat.
Aceiasi autori, n alt lucrare [177, p.86] analiznd nemijlocit la statutul juridic al
organelor vamale indic c, acesta are un continut diferentiat. n primul rnd, el include structura
organului si modalitatea de formare a acestuia, n al doilea rnd se refer la competent, adic
cercul de drepturi si obligatii, si n al treilea rnd, la raporturile cu alte organe, inclusiv si
similare.
Suntem ntru totul de acord cu conceptia dat, mai ales c aceasta reflect cele trei
componente de baz ale statutului juridic al organelor vamale: structura organului si modalitatea
de formare a acestuia, competenta si raporturile cu alte organe.
Ce tine de investigarea aspectului institutional al organelor vamale nationale, cu regret
pn la moment, lipsesc investigatii stiintifice complexe n domeniul dreptului vamal, fiind
dificil de a da o caracteristic conceptiilor stiintifice n acest sens. Abordrile existente sunt
tangentiale si nu cuprind tot spectrul de probleme legate de statutul juridic al organelor vamale.
Astfel, unii cercettori, Rusu V. [163, p.65-71], Vlaicu V. [167, p.26-28] si Gorobievschi S. [50,
p.282-283] reflect doar statutul fiscal al organelor vamale, abordarea dat fiind una incomplet,
deoarece statutul respectiv nu pot fi examinat separat de statutul de organ executiv si cel de
organ de drept al organelor vamale.
Totodat, statutul juridic al organelor vamale a fost reflectat partial n diferite articole sau
publicatii, mai ales cele care se refer la compatibilitatea sistemului vamal national cu
reglementrile din Uniunea European, dar si cu cele internationale.
n acest sens, expertii nationali Mincu G. [130, p. 15-20, p.23-24, p.27-48] si Chivriga V.
[15, p.14-36] abordeaz subiectul dat din punct de vedere al conditiilor economice de activitate a
organelor vamale, lsnd nereflectate alte aspecte ale statutului juridic al acestora. La fel, autorii
mentionati evalueaz gradul de corespundere al activittii organelor vamale cu standardele
internationale, mai ales cele stabilite de ctre Organizatia Mondial a Comertului (OMC) si
Organizatia Mondial a Vmilor (OMV).
Totodat, de ctre autor n lucrarea Drept vamal comunitar, dar si alte publicatii la
tema n cauz s-a ncercat dezvoltarea conceptiilor stiintifice referitoare la statutul juridic al
organelor vamale nationale, mai ales prin prisma integrrii europene a trii noastre.
Astfel, definind sistemul vamal ca fiind acea structur complex, care cuprinde prghiile
utilizate de stat pentru influentarea activittii vamale, metodele administrative si de conducere,
cadrul institutional (alctuit din institutii si organe cu atributii n domeniul vamal), cadrul juridic
(format din legi, decrete, hotrri si alte reglementri cu caracter normativ n domeniul activittii
vamale) [38, p.93], am specificat c, componenta institutional a sistemului vamal o constituie
20

organele vamale, ca entitti menite s transpun n practic reglementrile vamale ce determin
regimul juridic vamal aplicabil n cadrul unui stat. n acest sens, n conformitate cu
reglementrile sale nationale, fiecare stat este nzestrat cu atributii de ndeplinire a functiilor
statale cu privire la protejarea suveranittii sale vamale si realizarea politicii vamale, iar una din
institutiile de baz n realizarea politicii date l reprezint, organele vamale, ca parte component
a sistemului vamal.
O important nu mai mic la determinarea statutului juridic al organelor vamale o au
studiile si recomandrile elaborate de ctre OMV, care se refer la organizarea organelor vamale,
precum si optimizarea activittii acestora. Astfel, este indicat c: Guvernele urmeaz s impun
agentiilor de stat, inclusiv organelor vamale, s fie orientate pe servicii care s ndeplineasc
asteptrile societtilor si ntreprinderilor [234, p.4].
Pe de alt parte, Strategia Vamal de dezvoltare a capacittilor institutionale, elaborat de
ctre OMV mentioneaz c: Fr o administratie vamal eficient si eficace, guvernele nu vor fi
n msur s ndeplineasc obiectivele lor de politic n ceea ce priveste colectarea veniturilor,
facilitarea comertului, ntocmirea statisticile de comert, precum si protectia societtii [233, p.1].
Astzi, cnd au demarat discutiile privind aprofundarea relatiilor cu UE, mai ales sub
aspect economic, se impune o revizuire a institutiilor de stat responsabile de domeniul activittii
economice externe. Iat de ce revizuirea statutului juridic al organelor vamale prin aceast
prism se prezint ca o prioritate. n acest sens, sunt relevante propunerile fcute de ctre expertii
internationali n domeniu si anume Gonciarz A., Moody R., Wheatly R. [49, p.21-138], Walsh
J.T. [199, p.48-51], Acri J. [206, p.83-86], Gordhan P. [209, p.49-54], Grainger A. [210, p.17-
28], care se axeaz anume pe aspectul ce vizeaz reformarea si modernizarea organelor vamale
n vederea facilitrii activittii economice externe, dar si pentru a face fat proceselor
integrationiste ce au loc la moment, la nivel regional, ct si mondial.
Desigur, recomandrile date au un caracter mai mult practic dect teoretic, dar totusi nu
pot fi neglijate la determinarea statutului juridic al organelor vamale nationale.
La fel, n vederea evalurii gradului de compatibilitate a sistemului vamal national cu
standardele UE, au fost folosite recomandrile stabilite n Customs Blueprints, care reprezint
un document, elaborat de Comisia UE ce cuprinde standarde si cele mai avansate practici n
domeniul vamal, iar ce tine nemijlocit de domeniul organizare si management este indicat c:
scopul recomandrilor respective este dezvoltarea unei administratii vamale moderne, care s se
conformeze cu standardele internationale si s corespund necesittilor prtilor participante, prin
intermediul planificrii efective a activittii, managementului si comunicrii interne si externe
[207, p.17].
21

Reiesind din prioritatea de integrare european a Republicii Moldova, stabilit n
Strategia de reform a administratiei publice centrale n Republica Moldova, care indic c:
Procesul de integrare european va fi prioritar pentru optimizarea institutional si functional a
structurii administrative (centrale) si pentru dezvoltarea capacittii administratiei publice
(centrale) pe urmtorii 7-10 ani [74], se impune ca optimizarea mentionat n privinta organelor
vamale s contribuie n cel mai direct mod la realizarea acestei prioritti.
Totodat, conform Strategiei de reform a cadrului de reglementare de stat a activittii de
ntreprinztor [79] cadrul institutional trebuie s asigure implementarea prghiilor pentru
atingerea rezultatelor concrete referitoare la persoane fizice si domeniul afacerilor. Aceasta s-ar
solda cu rezultate benefice, printre care majorarea volumului investitiilor, cresterea economic,
sporirea calittii mediului, prosperitatea economic.
Aspectul institutional a fost reflectat si n documentele de politici elaborate de ctre
Serviciul Vamal, cum ar fi Planul de dezvoltare institutional al Serviciului Vamal pentru anii
2009-2011 [142, p.66], Programul de dezvoltare strategic pentru anii 2012-2014 [225, p.3-35],
Strategia de dezvoltare a Sistemului Informational Integrat Vamal pentru anii 2012-2016 [229,
p.3] etc. Este evident, c acestea reflect doar pozitia oficial a Serviciului Vamal, lsnd fr
critic aspectele negative din activitatea organelor vamale nationale, precum si cile de nlturare
a acestora, dar care indiscutabil prezint interes stiintific n vederea determinrii componentelor
statutului juridic al organelor vamale.
Analiza stiintific a statutului juridic al organelor vamale este determinat de importanta
activittii organelor date, care la nivel national este indicat n Programul de activitate al
Guvernului Integrarea European: Libertate, Democratie, Bunstare pentru perioada 2009-
2013, care la domeniul Politica bugetar-fiscal si gestionarea finantelor publice ca una din
actiuni stabileste consolidarea capacittilor institutionale ale organelor vamale [224 p.30].
Ca o completare a ideilor date, n Planul de activitate al Guvernului pentru anii 2011-
2014 [88], au fost reflectate mai multe actiuni care vizeaz activitatea organelor vamale ale
Republicii Moldova, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, armonizarea legislatiei
nationale la standardele internationale si cele comunitare etc.
Conform noului Plan de actiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015 [93] ca o
continuitate a ideilor mentionate supra sunt indicate: simplificarea si uniformizarea procedurilor
de vmuire a mrfurilor prin preluarea experientei trilor UE n domeniu, introducerea normelor
si standardelor internationale n domeniul vamal n vederea reducerii duratei si costurilor efectiv
suportate de agentii economici pentru vmuirea mrfurilor n vam etc.
Astfel, cadrul institutional, de organizare si activitate a organelor vamale, are o influent
direct si nemijlocit asupra politicii comerciale a statului si politicii vamale, ca o component a
22

acesteia, dar si de asigurare a intereselor legale ale persoanelor fizice si juridice implicate n
activitatea economic extern.
Lipsa investigatiilor stiintifice, care ar determina conceptul de statut juridic al organelor
vamale, dar si ar desfsura componentele conceptului dat, credem c, se reflect negativ asupra
perceperii si determinrii locului si rolului organelor vamale n cadrul administratiei publice
centrale, fiind totodat un impediment major n procesul analizei stiintifice a activittii organelor
vamale, ca autoritti abilitate s transpun n practic politica vamal, dar si s asigure
securitatea economic a statului.
Din aceste considerente am propus urmtoarea definitie statutul juridic al organelor
vamale constituie totalitatea caracteristicelor distincte, care delimiteaz organele date de alte
organe de stat, fiind stabilite de prevederile legale si care determin modalitatea de formare si
organizare a organelor vamale, competenta atribuit, locul n cadrul administratiei publice
centrale, raporturile cu alte organe, precum si rolul acestora n realizarea politicii statului n
domeniul vamal, dar si alte domenii conexe.

1.2. Organele vamale aspecte conceptuale: no.iune, competen.e legale ,i principii
de activitate

Att legislatia Republicii Moldova, ct si doctrina opereaz cu mai multi termeni atunci
cnd se refer la organele vamale, si anume cel de organ executiv, de organ al administratiei
publice, autoritate public, organ public etc. Evident c, pentru a defini organele vamale, mai
nti este necesar definirea termenilor indicati.
Prin organ al puterii executive autorii Aliohin A., Carmolitchii A. si Cozlov Iu., nteleg
entitatea politic, organizat pentru participarea n ndeplinirea functiilor acestei puteri si
acordarea n acest scop a mputernicirilor cu caracter statal de dispozitie [169, p.96].
Autorul autohton Gutuleac V. defineste organul puterii executive: ca o formatiune
social structural integr independent ce realizeaz functional activitatea executiv si
dispozitiv n scopul nfptuirii sarcinilor societtii si statului n sferele social-politic, social-
cultural, economic si interdepartamental a activittii de stat [52, p.83].
Astfel, organul puterii executive (administratiei publice) este o component a aparatului
de stat, detine o competent determinat de legi si alte acte normative, structur, mod de creare,
nivel teritorial de activitate si este n drept de a activa din numele statului, de a realiza activitatea
executiv de dispozitie prin reglementarea permanent a relatiilor organizationale, social-
culturale si dirijarea domeniilor administrativ-politice si interdepartamentale [182, p.150].
23

Autorii Orlov M. si Belecciu St. sustin idea c, notiunile de organ public si autoritate
public sunt echivalente, iar prin notiunea de organe ale administratiei publice, care
caracterizeaz si organele vamale, nteleg o structur organizational avnd ca suport uman
unul sau mai multi agenti, constituit pe baza legii, dotat cu mijloace materiale si financiare
potrivit legii, care are capacitate juridic si este nvestit cu competenta necesar, pentru a putea
actiona n vederea organizrii executrii legii si prestrii de servicii publice, n limitele legii
[141, p.58-59].
Prerea dat este mprtsit si de autorul romn Blan E., care mentioneaz c: Organul
administratiei publice reprezint o formatiune, care grupeaz una sau mai multe persoane
alctuind personalul organizatiei respective, dotat cu mijloace financiare si materiale, cu o
anumit competent si personalitate juridic, care s i permit s actioneze n scopul pentru care
a fost creat [6, p.56].
Ce tine de trsturile specifice, ale organelor administratiei publice, n prezenta crora
acestea pot fi atribuite la categoria dat, autorul Priscaru V. mentioneaz urmtoarele: a.
organele administratiei publice sunt organe de stat, ceea ce implic, pentru asigurarea realizrii
sarcinilor lor specifice, posibilitatea de a folosi forta public a statului; b. organele administratiei
publice sunt nfiintate prin lege sau n baza legii, pentru c nfiintarea, n alt mod, a acestor
organe, le-ar lipsi de autoritatea public de care au nevoie n ndeplinirea atributiilor ce le revin;
c. ntreaga activitate a acestor organe se desfsoar pe baza si n vederea executrii legii; c. actele
juridice adoptate sau emise de aceste organe sunt supuse unui control de legalitate prevzut de
lege; d. activitatea acestor organe este realizat n practic de un personal de specialitate
functionari publici; e. ntreaga activitate a acestor organe se desfsoar n interesul statului,
precum si al particularilor (persoane fizice sau juridice) [144, p.98].
La rndul su, Drganu T. defineste organele statului ca structuri institutionalizate,
constituite n vederea exercitrii unor atributii n cadrul functiilor statului si integrate ntr-un
sistem nzestrat cu fort public de constrngere [35, p.11].
Pentru a ntelege esenta organelor vamale, ca structuri institutionalizate ale sistemului
vamal si mecanismul de activitate, mai nti este necesar definirea acestora. Astfel, referitor la
notiunea organelor vamale, n literatura de specialitate sunt ntlnite mai multe definitii si dac
doctrina rus si legislatia Republicii Moldova folosesc notiunea de organe vamale, atunci
cercettorii romni, ct si reglementrile UE folosesc notiunea de autoritate vamal sau de
administratie vamal, n toate cazurile avnd acelasi sens.
Una din cea mai simpl notiune a organelor vamale este urmtoarea: organe de drept,
care exercit nemijlocit activitatea vamal [205, p.444].
24

O alt definitie a organelor vamale este cea care stabileste c: Organele vamale sunt
organe de stat ale puterii executive, care nemijlocit efectueaz activitatea vamal [170, p.24].
Autorul rus Timosenko I.V. defineste organele vamale ca organe de stat, care
reglementeaz raporturile juridice ce apar, se modific si se sting n cadrul activittii vamale
[197, p.73]. Referitor la activitatea vamal aceasta se constituie: din implementarea politicii
vamale, asigurarea respectrii reglementrilor vamale la trecerea mrfurilor, mijloacelor de
transport si persoanelor peste frontiera vamal a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de
import si drepturilor de export, vmuirea, controlul si supravegherea vamal [20].
Conform prerii autorului rus Borisov C.G.: organele vamale, sunt organe statale
responsabile de protectia suveranittii economice, inclusiv a celei vamale si respectarea
reglementrilor vamale, att a celor nationale, ct si internationale n cadrul relatiilor vamale
dintre state [174, p.25].
Autorul Cosarenco N. defineste organele vamale ca fiind: organele de stat ale puterii
executive, care efectueaz nemijlocit activitatea vamal pe calea protectiei regimului vamal si
aplicrii msurilor de influent juridic n privinta persoanelor care ncalc acest regim [181,
p.25].
Sidorov V.N., la rndul su, defineste organele vamale ca: organe ale puterii executive,
fiind dup caracterul su organe de drept nzestrate cu mputerniciri cu caracter autoritar pentru
ndeplinirea sarcinilor si functiilor n sfera activittii vamale cu ajutorul formelor si metodelor
specifice de activitate [191, p.41].
Dup prerea cercettorului rus Prusacova N.V.: Organele vamale pot fi determinate ca
organe de stat, care efectueaz activitatea executiv de dispozitie n sfera special a reglementrii
de stat, legat de trecerea peste frontiera vamal a diferitor mrfuri, inclusiv a bagajului si
trimiterilor postale, valutei si valorilor valutare, precum si a mijloacelor de transport folosite
pentru transportarea persoanelor si mrfurilor [189, p.4].
O definitie mai complex este dat de autorii Gabricidze B.N. si Cerneavski A.G., care
definesc organele vamale ca: organe ale puterii executive, care dup caracterul su sunt organe
de drept, ce activeaz din numele statului si sunt nzestrate cu atributii de conducere, ndeplinind
sarcinile si functiile sale n cadrul activittii vamale si n alte domenii legate de activitatea dat
cu ajutorul formelor si metodelor de activitate specifice [177, p.89].
Autorul Caraiani Gh. defineste autoritatea vamal, ca fiind acea institutie
guvernamental constituit, organizat si investit n vederea aplicrii regulamentelor vamale, a
politicii vamale [12, p.41].
Caracteristic pentru toate definitiile date l constituie faptul c, autorii mentionati
definesc organele vamale, n primul rnd, ca organe de executare a reglementrilor legale, iar
25

altii indic expres, c acestea sunt organe de drept, dorind s accentueze statutul acestora ca
organe de ocrotire a normelor de drept [41, p.38].
Ct priveste notiunea legal Constitutia Republicii Moldova nu foloseste expres notiunea
de organe vamale, aceasta fiind dat de Codul Vamal, care n art. 9 indic c: Organele
vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri
vamale si posturi vamale [20].
Definitia dat este criticabil din mai multe considerente. n primul rnd, din analiza
acesteia nu este clar statutul juridic al organelor vamale, legiuitorul limitndu-se doar la o
caracteristic structural a acestora. n al doilea rnd, considerm necesar definirea organelor
vamale sub aspect conceptual, care ar reflecta n esent rolul organelor vamale, dar si statutul
special pe care l detin ntru realizarea politicii vamale a statului [41, p.38].
Ce tine de legislatia vamal a UE, Codului Vamal modernizat n art. 4 prin notiunea dat
ntelege: administratiile vamale ale statelor-membre responsabile pentru aplicarea legislatiei
vamale si orice alte autoritti abilitate, prin legislatia national, s aplice anumite dispozitii
vamale [159].
Acelasi articol defineste administratia ca fiind autorittile publice si alte organisme
din trile participante care sunt responsabile cu administrarea vmilor si a activittilor vamale
conexe [38, p.95].
Din aceast definitie constatm c, legiuitorul comunitar plaseaz, n prim plan,
responsabilitatea aplicrii legislatiei vamale, iar caracteristica distinct a organelor vamale este
anume aceea c, acestea sunt responsabile de aplicarea reglementrilor vamale. Totodat, din
definitia dat, constatm c, reglementrile UE lrgesc notiunea administratiilor vamale si la
acele autoritti, care nu numai c, sunt responsabile cu administrarea vmilor, dar si a
activittilor vamale conexe [41, p.38].
Suntem de acord n mare parte cu definitiile indicate si dup cum observm notiunea de
organe vamale este divers si difer n dependent de volumul si capacitatea juridic acordat
acestora prin lege, doar c acestea nu cuprind si nu definesc n ntregime statutul juridic al
organelor respective.
Din considerentele date ne-am propus urmtoarea definitie a organelor vamale organ al
puterii executive, care are caracter de organ de drept, activeaz din numele statului, este
mputernicit cu atributii, si ndeplineste functiile si sarcinile n sfera activittii vamale si n alte
domenii cu ajutorul formelor si metodelor de activitate specifice si este responsabil de aplicarea
reglementrilor vamale si altor reglementri conexe.
Dac mai sus, ne-am referit la notiunea de organe vamale, atunci n afar de aceasta
att n literatura de specialitate, ct si n legislatie este ntlnit si notiunea de institutii vamale.
26

Putem defini institutiile vamale ca acele subdiviziuni structurale ale organelor vamale, care nu
aplic nemijlocit reglementrile vamale, dar acord asistent si suport necesar n vederea
aplicrii acestora de ctre alte subdiviziuni.
De cele mai multe ori prin notiunea dat ntelegem laboratoarele vamale, institutiile de
nvtmnt, ntreprinderile subordonate Serviciului Vamal. n acest sens, art. 10 al Codului
Vamal prevede c: Laboratoarele vamale sunt create de Serviciul Vamal pentru expertiza si
examinarea n scopuri vamale a mrfurilor, la fel n sistemul Serviciului Vamal sunt create
institutii de nvtmnt pentru pregtirea cadrelor vamale si perfectionarea profesionalist a
efectivului vamal, de asemenea Serviciul Vamal nfiinteaz centre de calcul, ntreprinderi de
poligrafie, de constructii si exploatare, a cror activitate contribuie la ndeplinirea functiilor
organelor vamale [20].
Analiznd definitiile mentionate supra stabilim caracterul complex al naturii juridice a
organelor vamale, care este determinat de principalele functii pe care le detin functia de
reglementare, cea de ocrotire a normelor de drept si functia fiscal. Astfel, din studiul naturii
juridice a organelor vamale considerm, c acestea pot fi caracterizate ca:
1. organe ale puterii executive;
2. organe de drept;
3. organe cu atributii fiscale [41, p.38].
Organele vamale ca organe ale puterii executive. Fiind un subsistem al sistemului unic
al organelor executive, organele vamale ocup n cadrul acestui sistem un loc deosebit, specificul
cruia este determinat de caracterul sarcinilor si functiilor pe care le exercit si prin care se
exprim caracteristicele de executie a organelor vamale.
Sidorov V.N. cu referint la organele vamale ca organe executive, consider c, acestea
sunt caracterizate sub urmtoarele aspecte distincte:
1. organizaional nu intr n componenta altei organizatii, dar este o component de
sine stttoare a organelor executive;
2. funcional scopul principal fiind ndeplinirea activittii executive si de dispozitie n
domeniul vamal n conformitate cu functiile atribuite;
3. juridic dispun de o competent strict n domeniul activittii vamale, reglementat
de actele normativ-juridice respective si care nu decurge din competenta altor organe [191, p.41].
Un alt autor, Nozdraciov A.F. delimiteaz urmtoarele caracteristici de baz ale
organelor vamale ca organe ale puterii executive:
fiind o component de sine stttoare a puterii executive, organele vamale efectueaz
exclusiv si nemijlocit activitatea vamal;
27

dispun de o competent strict determinat n domeniul activittii vamale. Prin formele
si metodele stabilite de legislatie acestea ndeplinesc functiile sale si si exercit atributiile n
domeniul trecerii peste frontiera vamal a mrfurilor si mijloacelor de transport, aplic metodele
de reglementare vamal, ncaseaz taxele vamale, impozitele si alte plti vamale, efectueaz
controlul si perfectarea vamal;
activitatea organelor vamale dup caracterul su este executiv, de control si
supraveghere;
sunt create, reorganizate si lichidate de organele executive superioare [184, p.86-87].
Din caracteristicile mentionate distingem c, organele vamale constituie o parte
indispensabil a sistemului organelor statale, care fac parte din latura executiv a acestora,
detinnd n acelasi timp un spectru larg de atributii. Acestea detin calitti proprii, n special n ce
priveste unitatea scopurilor, obiectivelor, functiilor si principiilor [40, p.12] de activitate.
Totodat, este evident c, activitatea organelor vamale ca organe executive, este n primul
rnd una administrativ. Astfel, Gheorghiu R.I. consider c, activitatea administrativ este
compus din dou activitti deosebite: activitatea executive, care const n aplicarea direct a
legilor la cazuri concrete si activitatea de dispozitie, care reprezint dreptul organului executiv de
a lua msuri n legtur cu activitatea administrativ [48, p.90].
n acest sens: Organele vamale efectueaz att activitate de dispozitie, ct si activitatea
executiv. Ambele activitti sunt interdependente si n comun alctuiesc un tot ntreg. Cu toate
acestea activitatea de dispozitie a organelor vamale are particularittile sale, principalele dintre
care este caracterul ei normativ, iar activitatea executiv a acestor organe const n organizarea
practic zi de zi a activittii vamale [178, p.443].
ntru completarea ideii date, Bechiasev C.A. si Moiseev E.G. mentioneaz c: Latura
executiv a organelor vamale const n organizarea si efectuarea zilnic a activittii vamale, la
baza creia stau diferite forme si metode de realizare a functiilor si mputernicirilor n domeniul
organizrii procesului de trecere a mrfurilor peste frontiera vamal, perfectrii vamale, plasrii
mrfurilor sub un anumit regim vamal, ncasrii pltilor vamale etc. [173, p.23].
Ce tine de ndeplinirea prevederilor legale de ctre organele vamale acestea sunt actiuni
autoritare de dispozitie privind transpunerea n practic a acestora. Activitatea de aplicare a
prevederilor legale se caracterizeaz prin astfel de functii comune, cum ar fi: conducerea,
organizarea, reglementarea, evidenta si const n gsirea normei juridice ce urmeaz s fie
aplicat ntr-o situatie sau caz concret (de exemplu, n cadrul procedurii de vmuire a
mrfurilor), stabilirea importantei juridice si volumului de aplicare a acestei norme, concretizarea
continutului ei, interpretarea normei juridice, primirea deciziei asupra unei situatii concrete,
28

emiterea actului individual (de exemplu, emiterea deciziei pe cazul de contraventie vamal),
ndeplinirea actului si efectuarea controlului asupra ndeplinirii acestuia [41, p.39].
Organele vamale ca organe de drept. O caracteristic distinct si important a organelor
vamale l constituie faptul c, legislatia le atribuie la categoria de organe de drept.
Faptul, c organele vamale ndeplinesc functii cu caracter procesual penal si
contraventional nu schimb natura administrativ-executiv a acestora, dar n acelasi timp le
apropie de alte organe de drept, mai ales de cele ale politiei [177, p.89].
n calitate de organe de drept organele vamale apr suveranitatea si securitatea
economic a statului, drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice. n afar de
aceasta organele vamale duc lupta cu infractiunile si contraventiile vamale [170, p.26].
n sens larg, orice organ al puterii executive poate fi considerat ca organ de drept. ns
exist si este unanim recunoscut o tratare mai ngust a termenului dat (organele judectoresti,
procuratura, avocatii, notarii, organele de politie). Caracterul de ocrotire a normelor de drept n
activitatea organelor vamale n mare parte este determinat de nssi structura activittii vamale,
precum si de faptul c, toate sarcinile si atributiile de baz n domeniul dat acestea le ndeplinesc
lund n consideratie interesele trii, asigurarea suveranittii si securittii economice a acesteia
[177, p.87].
Autorul Agabalaev M.I. analiznd functiile organelor vamale se refer destul de
aprofundat si argumentat la functiile de ocrotire a normelor de drept, plasnd organele vamale n
rndul organelor de drept, mentionnd c: alturi de functia protectionist si cea fiscal, precum
si reglementarea tarifar-vamal un loc important n activitatea organelor vamale l are functia de
ocrotire a normelor de drept [168, p.216].
Mai detaliat autorii Rasolov M.M. si riasvili N.D. atunci cnd se refer la statutul
organelor de drept, le definesc ca fiind: organul nzestrat cu drepturi si obligatii de ocrotire a
normelor de drept pe calea actiunilor specifice cu caracter de impunere desfsurate ntr-o form
procesual concret. La baza determinrii date stau urmtoarele caracteristici:
1. drepturile si obligatiile organelor de drept sunt reglementate de normele juridice;
2. fiecare organ de drept ndeplineste activitatea sa pe calea desfsurrii actiunilor
specifice;
3. actiunilor specifice ale organului de drept au caracter de impunere;
4. forma procesual concret de efectuare a actiunilor specifice.
Numai fiind n prezenta acestor patru caracteristici distincte, poate fi stabilit apartenenta
unui organ sau altul la categoria organelor de drept [194, p.304].
Sustinem pozitia dat si putem mentiona n argumentarea acesteia c, atunci cnd unii
cercettori consider c, organele vamale nu sunt organe de drept sau c, acestea sunt doar
29

organe cu atributii fiscale, aplicnd caracteristicele mentionate mai sus stabilim cu certitudine si
fr careva rezerve c, organele vamale au caracter de organ de drept.
Astfel, ce tine de drepturile si obligatiile organelor vamale, n vederea ocrotirii normelor
de drept, acestea sunt reglementate de un sir de acte normative (Codul Vamal, Codul
Contraventional, Codul de Procedur Penal etc.).
La compartimentul actiunilor specifice putem mentiona c, organele vamale n
exercitarea atributiilor, svrsesc anumite actiuni specifice (vmuirea mrfurilor, efectuarea
controlului vamal, investigarea infractiunilor, examinarea contraventiilor vamale, etc.).
Este indiscutabil c, actiunile specifice ale organelor vamale au caracter de impunere,
respectiv, n caz de nerespectare a prevederilor legale n domeniul vamal intervine dreptul
acestora de a ntreprinde msurile ce se impun, si anume: atragerea persoanelor la rspundere
(material si/sau contraventional), ncasarea fortat a pltilor vamale neachitate (ntocmirea
deciziilor de regularizare, emiterea dispozitiilor de ncasare fortat, punerea sechestrului pe
mrfuri si mijloace de transport etc.) [41, p.40].
Ct priveste forma procesual concret de efectuare a actiunilor specifice, aceasta
cuprind acele forme de exteriorizare exprimate prin ntocmirea actelor de procedur vamal
(actele primare de efectuare a controlului vamal, actele de inspectie, procesul-verbal de
constatare a contraventiei, procesul-verbal de efectuare a controlului vamal corporal etc.).
Totodat, din analiza legislatiei, stabilim c, statutul de organ de drept al organelor
vamale se manifest prin urmtoarele: competenta de urmrire penal a infractiunilor, activitatea
special de investigatii, procedura de atragere la rspundere vamal (material sau
contraventional) si altele.
Organele vamale ca organe cu atribu#ii fiscale. Statutul fiscal al organelor vamale se
manifest, n primul rnd, n cadrul procedurii de ncasare a pltilor vamale pentru operatiunile
de import-export, n al doilea rnd, n functionarea mecanismului de planificare bugetar a
activittii organelor vamale.
Astfel, ct priveste activitatea financiar-fiscal a organelor vamale aceasta este
caracterizat prin faptul c, n procesul de realizare a acesteia se organizeaz si are loc
acumularea (formarea), redistribuirea si folosirea fondurilor bugetare n scopul realizrii
sarcinilor puse n fata organelor vamale. Nemijlocit fondurile bugetare sunt create n rezultatul
ndeplinirii de ctre organele vamale a unei dintre cele mai importante functii, cea de ncasare a
pltilor vamale. Mai mult ca att, n fluxul mijloacelor bnesti care ajung n bugetul de stat din
partea organelor vamale sunt incluse si diferitele sanctiuni financiar-juridice (materiale) aplicate
la comiterea nclcrilor vamale, exprimate prin diferite amenzi, penalitti, precum si din
ncasarea sumelor recalculate suplimentar ca rezultat al auditului postvmuire [41, p.40].
30

Cercettorul autohton Rusu V. analiznd la categoriile de autoritti ce exercit atributii de
administrare fiscal sau care dispun de anumite atributii cu caracter fiscal atribuie la categoria
dat si organele vamale mentionnd c: Aceste autoritti ocup un loc specific n cadrul
administrrii fiscale. Ele exercit atributii privind asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente
trecerii frontierei vamale si plasrii mrfurilor n regimul vamal respectiv, conform legislatiei
vamale si tinnd cont de specificul legislatiei fiscale [163, p.65-68].
Un alt cercettor national Vlaicu V. la categoria organelor cu atributii de administrare
fiscal atribuie si organele vamale care: exercit drepturi ce tin de asigurarea stingerii
obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasrii mrfurilor n regim vamal
[167, p.26-28].
Suntem partial de acord cu expunerile de mai sus, care vizeaz doar aspectul fiscal de
activitate a organelor vamale, pe cnd acesta poate fi privit doar mpreun cu celelalte aspecte de
executare si aplicare a reglementrilor legale, mai ales c procedura de ncasare a pltilor vamale
este interdependent si rezult din diferite etape ale vmuirii mrfurilor, cum ar fi trecerea peste
frontiera vamal, declararea, controlul vamal al mrfurilor si mijloacelor de transport etc.
Expunnd statutul fiscal al organelor vamale si delimitarea functiei de asigurare a
ncasrii pltilor vamale, autorul rus riasvili N.D. nu consider c acestea sunt argumentate.
Astfel, dup prerea autorului dat, organele vamale pot fi nzestrate cu atributii ale organelor
fiscale de a ncasa impozite si taxe la trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport peste
frontiera vamal, dar si n cazul dat organele vamale ndeplinesc functia de asigurare a
reglementrii tarifar-vamale a activittii economice externe, fr a fi schimbat statutul su [195,
p.56-62].
Nu suntem de acord cu abordarea dat, deoarece reglementarea tarifar-vamal presupune
mecanismul de aplicare a tarifului vamal, respectiv a taxelor vamale ce se contin n acesta, dar
cum rmne cu TVA si accizele, conditiile de stabilire si ncasare a crora, anume, de ctre
organele vamale sunt stabilite att n legislatia vamal, ct si cea fiscal.
Credem c, acordarea unor asemenea competente organelor vamale este motivat prin
comoditatea gestionrii pltilor vamale, impozitelor si altor taxe de ctre acestea, care sunt
amplasate att la frontier, ct si n interiorul trii. n acest sens, organele vamale se prezint ca
un organ cu competente mult mai vaste si depline n vederea aplicrii msurilor de constrngere
n privinta contribuabililor ce nu se conformeaz cerintelor legale de onorare a obligatiilor
bugetare (efectuarea auditului postvmuire, recalculul si ncasarea, inclusiv fortat, a pltilor
vamale suplimentare, sanctionarea agentilor economici, urmrirea penal, etc.), pe cnd organele
fiscale verific doar sistemul de calculare si decontare a impozitelor de ctre contribuabili, fiind
31

limitati n atributii si competente n vederea aplicrii msurilor de constrngere, spre deosebire
de organele vamale [41, p.40-41].
Procedura de organizare a organelor vamale. Ideea de organizare este fundamental si
indispensabil n administratia de stat. De altfel, organele administratiei publice, ca si celelalte
organe de stat, nu sunt altceva dect forme organizatorice prin care se nfptuieste activitatea
statal [47, p.214].
Autorul romn Brezoianu D. este de prerea c: n prezent, toate statele manifest o
preocupare constant pentru organizarea activittii statale si a vietii sociale, n general. Fr
organizare nu este de conceput desfsurarea, n conditii corespunztoare a relatiilor sociale n
societatea contemporan [8, p.58].
Pentru a-si desfsura activitatea, fiecare organ al administratiei publice centrale de
specialitate are o anumit structur organizatoric prevzut, de regul, prin hotrre de Guvern.
Structura organizatoric a acestora cuprinde un anumit numr de compartimente, care difer de
la un organ la altul, n functie de obiectivele si sarcinile pe care aceste organe le au de ndeplinit.
[18, p.59].
Crearea si organizarea organelor vamale este prima etap si conditie obligatorie pentru
desfsurarea activittii vamale. Organele vamale si desfsoar activitatea sa ntr-o anumit
sistem social-economic, fiind un element al acesteia, fiind determinat de factorii si legittile de
dezvoltare a sistemului dat.
Cel mai important element n organizarea activittii vamale l constituie alegerea unei
structuri optime a Serviciului Vamal si modalittile de amplasare a organelor vamale pe teritoriul
trii. Totodat, organizarea activittii vamale este necesar pentru o ndeplinire ct mai eficient
si corect a acesteia [47, p.215].
Procedura de organizare a organelor vamale este determinat de sistemul unic al
organelor vamale, prin care autorul Cosarenco N. ntelege: totalitatea organelor vamale
organizate ierarhic n dependent de competenta acestora, precum si scopurile si sarcinile unice
n domeniul activittii vamale [181, p.26].
Totodat, Nozdraciov A.F., indic c, sistemul unic al organelor vamale activeaz n
limitele teritoriale unice ale teritoriului vamal [184, p.114]. Astfel, spatiul n care actioneaz
organele vamale poart denumirea de teritoriu vamal care, de regul, coincide cu teritoriul
national al statului n care se aplic un anumit regim vamal, o anumit legislatie vamal. n acest
sens, unitatea sistemului organelor vamale este determinat de unitatea scopurilor si sarcinilor de
ndeplinire a unei politici vamale unice pe un teritoriu vamal unic.
Un alt autor rus, Timosenko I.V. mentioneaz c: Sistemul unic al organelor vamale
poate fi determinat ca o totalitate functional, conditionat de diferite niveluri independente,
32

caracterizate prin scopuri si sarcini unice, precum si subordonarea pe vertical a nivelurilor
inferioare fat de cele superioare. Cu toate acestea fiecare organ n dependent de locul si situatia
n cadrul ntregului sistem joac un anumit rol, ndeplinind un volum mai mare sau mai mic de
functii puse n sarcina organelor vamale de ctre stat [197, p.78].
Din analiza definitiilor date considerm c factorii care determin unitatea sistemului
organelor vamale sunt urmtoarele:
1. unitatea funcional! a organelor vamale, const n acea c, ncepnd de la Aparatul
Central si pn la postul vamal acestea efectueaz si transpun n practic o politic vamal unic.
Totodat, faptul c, acestea ndeplinesc activitatea vamal nu nseamn c, volumul functiilor si
atributiilor concrete, n special caracterul mputernicirilor al tuturor nivelurilor sistemului vamal
sunt aceleasi. ntre organele vamale de diferite niveluri sunt diferente esentiale, care i-au n
consideratie caracterul si locul ocupat de ctre subdiviziunea vamal concret n cadrul
sistemului unic;
2. interaciunea $i interdependena organizaional! a organelor vamale se manifest
prin acea c, fiecare organ vamal interactioneaz cu alte organe vamale superioare sau inferioare
si c, nici unul dintre acestea nu functioneaz dup cum consider. Numai printr-o interactiune
profund cu alte niveluri acesta este capabil de a ndeplini functiile si atributiile sale;
3. unitatea sistemului organelor vamale este asigurat de scopurile si sarcinile, precum
si principiile organizatorice unice de organizare si activitate;
4. integritatea organelor vamale presupune c, fiecare subdiviziune a organelor vamale
nu este o structur autonom, dar o component indivizibil a unui organism integru, care este
sistemul organelor vamale.
Fcnd parte din latura executiv a organelor de stat, organele vamale se organizeaz ca
si orice organ al administratiei publice. Astfel, primul element constitutiv al unui organ al
administratiei publice este personalul. Fiecare angajat ntr-o unitate a administratiei publice are o
anumit functie, care grupeaz o serie de atributii si prin care se ndeplinesc sarcinile organului
respectiv. La acest compartiment Cosarenco N. indic c: efectuarea activittii vamale este pus
n seama unui contingent special pregtit de functionari publici, precum si a functionarilor care
activeaz n organizatiile, institutiile si ntreprinderile ce intr n sistemul vamal [181, p.25].
Serviciul n organele vamale este un serviciu distinct n cadrul organelor statale,
respectiv, statutul si conditiile legale care determin serviciul dat este reglementat de Legea
serviciului n organele vamale [109].
Totodat, pentru ndeplinirea atributiilor legale, organele administratiei publice, inclusiv
si organele vamale sunt nzestrate cu bunuri materiale si mijloace bnesti care alctuiesc
patrimoniul acestora.
33

n afar de personal si patrimoniu organelor administratiei publice le este necesar o
anumit competent care le confer dreptul de a actiona conform legislatiei si n vederea
executrii legislatiei [47, p.215].
Competen#a organelor vamale. Unul dintre cele mai importante aspecte ale statutului
juridic al organelor vamale l constituie competenta acestora, deoarece subiectii puterii executive
efectueaz conducerea de stat anume n cadrul competentei stabilite.
Astfel, specificul fiecrui organ al puterii executive este determinat de functiile si
sarcinile acestuia, pe care le realizeaz din numele statului, n limitele competentei sale.
Notiunea de competent este una dintre cele mai complicate si importante notiuni n
teoria dreptului administrativ. ntru dezvoltarea notiunii date, autorii rusi Dimitriev Iu.A.,
Evteeva A.A. si Petrov S.M. mentioneaz c: Traditional competenta organului puterii
executive este determinat de patru elemente de baz:
scopurile si sarcinile activittii;
asigurarea solutionrii deciziilor stabilite n vederea ndeplinirii functiilor organului;
totalitatea drepturilor si obligatiilor, adic a mputernicirilor organului, care asigur,
la rndul su realizarea functiilor acestuia;
formele si metodele organizationale ale activittii organului [179, p.105].
Pornind de la idea c, organul puterii executive detine o competent proprie, care este
una dintre caracteristicele de baz ale acestuia, autorul romn Iorgovan A. defineste competenta
organelor administratiei publice ca: ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege, ce
confer drepturi si obligatii pentru a duce, n nume propriu si n realizarea puterii publice, o
anumit activitate administrativ [97, p.271].
Autorul Gutuleac V. defineste competenta organului puterii executive ca fiind: stabilit
de ctre legislatie si actele normative, include sarcinile organului, functiile lui, adic directiile
activittii, obligatiile si drepturile, responsabilitatea, formele si metodele activittii, structura
organului [52, p.84].
Dup prerea autorului autohton Popa V.: Competenta constituie un ansamblu de
drepturi si obligatii cu care este nzestrat o autoritate public sau un organ al puterii de stat n
scopul exercitrii functiei pe care o detine, iar prin functie ntelege o directie general de
activitate pe care o ndeplineste o autoritate public din numele poporului sau din nume propriu,
ns n beneficiul poporului [143, p.13-14].
n ce priveste volumul mputernicirilor acordate, acesta nu poate fi identic pentru toate
organele, dup cum si organul care are mai multe drepturi ale puterii este situat mai sus n
sistemul de organe ale administratiei de stat [28, p.8].
34

Totodat, volumul competentei organelor puterii executive (sarcinile, functiile, drepturile
si obligatiile, formele si metodele de activitate sunt reflectate si stabilite n actele legislative,
regulamente, statute si alte acte normative [182, p.151].
n acest sens, dup prerea autorului romn Bln E.: Titularul competentei are dreptul,
dar si obligatia de a exercita competenta conferit de lege. Organizarea si functionarea fiecrui
organ este stabilit n actul normativ de nfiintare, iar ansamblul atributiilor specifice organului
alctuieste competenta sa special. n limita competentei speciale a organelor administratiei
publice se disting:
a) competenta material!, n raport cu natura domeniilor n care actioneaz organele
administratiei publice, de exemplu organe competente n domeniul snttii, culturii etc.;
b) competenta teritorial!, n raport cu aria teritorial n care actioneaz organele
administratiei publice, fie pe ntreg teritoriul trii, fie numai ntr-o anumit circumscriptie
administrativ-teritorial;
c) competenta temporal!, n raport cu perioada de timp, cu termenul n care, potrivit
legii, se poate desfsura activitatea unui organ al administratiei publice [6, p.57-58].
Examinnd organele vamale din punct de vedere al competentelor speciale indicate
supra, constatm c, acestea dispun de toate cele trei tipuri de competente. Astfel, ce tine de
competenta material a organelor vamale aceasta se refer la implementarea politicii vamale,
precum si asigurarea suveranittii si securittii economice a statului. Competenta teritorial se
exprim prin acea c, organele vamale si desfsoar activitatea pe ntreg teritoriul vamal al trii,
iar competenta temporal este conditionat de faptul c, acestea activeaz permanent pe o
perioad nedeterminat de timp [41, p.41].
Autorul rus Timosenko I.V. cu referint la competenta organelor vamale consider c
aceasta: constituie sistemul mputernicirilor, sarcinilor si functiilor puse de stat pe seama
organelor date si legtura nentrerupt dintre acestea. mputernicirile organelor vamale sunt
constituite din totalitatea de drepturi fat de obiectele gestionate si obligatiilor fat de cetteni,
societate si stat. Nici un alt organ de stat nu este n drept de a primi decizii atribuite la
competenta organelor vamale [197, p.74].
Legislatia vamal a Federatiei Ruse, spre deosebire de legislatia vamal a Republicii
Moldova prevede expres c, deciziile primite de organele vamale si functionarii acestora, precum
si actiunile ntreprinse de acestia sunt efectuate n limitele competentei de care dispun si n
conformitate cu legislatia vamal [200].
Dup prerea lui Cosarenco N. organele vamale dispun de o competent strict
determinat n domeniul activittii vamale. Pe cale fixrii legale a formelor si metodelor de
activitate acestea ndeplinesc functiile sale si realizeaz atributiile n domeniul trecerii peste
35

frontiera vamal a mrfurilor si mijloacelor de transport, aplic metodele de reglementare
vamal, ncaseaz taxele vamale, impozitele si alte plti vamale, efectueaz controlul vamal si
perfectarea vamal [181, p.24].
n acest sens, functia organului vamal, constituie totalitatea actiunilor organelor vamale
prevzute de legislatia vamal si ndreptate la realizarea politicii vamale [195, p.58].
ntru realizarea functiilor de care dispun, organele vamale sunt nzestrate cu anumite
atributii, prin care ntelegem totalitatea drepturilor si obligatiilor de care dispun acestea si
functionarii vamali si care sunt stabilite n Codul Vamal si alte acte normative [41, p.41-42].
La rndul lor, mentioneaz Nozdraciov A., atributiile: organelor vamale se constituie
din totalitatea responsabilittilor fat de stat si mediul de afaceri (persoanele participante la
raporturile de drept vamal) si drepturile fat de obiectul nemijlocit [184, p.107].
Astfel, un element important al atributiilor organelor vamale, dup prerea aceluiasi autor
l constituie rspunderea. Fr rspundere atributiile organelor vamale nu ar fi avut o baz sigur
de asigurare public-juridic [184, p.111].
Suntem ntru totul de acord cu prerea dat si, chiar mai mult, am putea aduga la acest
compartiment c, rspunderea organelor vamale n cazul dat se prezint ca o garantie c,
atributiile vor fi exercitate n limitele legii, fr abateri si devieri n aceste sens, care ar duce la
anumite actiuni abuzive din partea organelor vamale n detrimentul intereselor legale ale
persoanelor fizice sau juridice, dar si a statului.
Dup prerea autorilor Aliohin A., Carmolitchii A. si Cozlov Iu. un loc slab n statutul
organelor puterii executive l constituie nedeterminarea rspunderii acestora pentru consecintele
nefaste ale activittii lor [169, p.100].
Respectiv, idea dat este aplicabil pentru toate organele statale privite n ansamblu si cu
regret noua Lege cu privire la administratia public [129] nu specific careva reglementri
exprese n acest sens, dar numai stabileste responsabilitatea ministrilor si directorilor generali ai
altor autoritti administrative centrale, dar nu si cea a autorittilor publice centrale ca subiecte
distincte a raporturilor juridice.
Ce tine nemijlocit de responsabilitatea organelor vamale, privit ca o component a
competentei, ideea dat si-a gsit reflectare n Codul Vamal, care stabileste c: Organul vamal
rspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor si patrimoniului lor prin decizii si actiuni ilegale
sau prin inactiune, precum si pentru prejudiciile cauzate de colaboratorii vamali si alti angajati ai
organului vamal n exercitiul functiunii prin decizii si actiuni ilegale, prin inactiune [20].
Astfel, referitor la definitiile mentionate mai sus, suntem de acord cu ele si dac, n
primul caz, definirea competentei organelor vamale este una general, atunci n cel de al doilea
caz aceasta este limitat doar la anumite atributii ale organelor vamale. Din considerentele date,
36

propunem urmtoarea definitie a competentei organelor vamale un sistem de functii si atributii
atribuite de ctre stat organelor vamale n domeniul activittii vamale, legtura dintre acestea,
procedura de realizare si responsabilitatea pentru realizarea acestora.
Principiile de activitate a organelor vamale. n activitatea sa organele vamale se conduc
de un sir de principii, care sunt acele reguli de baz ce determin ntreaga activitate vamal.
Legislatia vamal a Republicii Moldova nu stabileste careva principii de activitate a organelor
vamale, spre deosebire de legislatia vamal a Federatiei Ruse, care indic urmtoarele principii
de activitate a organelor vamale: legalittii; egalittii persoanelor n fata legii; respectrii
drepturilor si liberttilor acestora; unittii sistemului organelor vamale si a conducerii
centralizate; profesionalismului functionarilor vamali; clarittii, previzibilittii, transparentei
actiunilor functionarilor vamali; uniformittii aplicrii reglementrilor la efectuarea controlului
vamal si a altor operatiuni vamale; evitrii impunerii asupra participantilor la activitatea
economic extern a retinerilor excesive si nejustificate; perfectionrii controlului vamal,
aplicrii tehnologiilor informationale moderne, implementarea metodelor progresive de
administrare vamal, inclusiv n baza standardelor internationale n domeniul activittii vamale
[200].
Credem c, stabilirea expres n legislatie a principiilor de activitate a organelor vamale
are un rol deosebit n directionarea ntregii activitti a organelor vamale, fapt care urmeaz a fi
luat n calcul n cadrul procesului de modificare si completare a legislatiei.
Ct priveste doctrina, autorii Bakaeva O.I. si Matvienko G.V. enumere urmtoarele
principii: principiul legalittii, unittii si integrittii sistemului, unittii scopurilor si sarcinilor
organelor vamale, interactiunii cu alti subiecti, transparentei, responsabilittii [171, p.24].
Alti autori Gabricidze B.N. si Cerneavski A.G. mentioneaz urmtoarele principii de
activitate a organelor vamale: legalittii; priorittii drepturilor si liberttilor persoanei; unittii
sistemului organelor vamale si conducerii centralizate; mbinrii metodelor deschise si
transparente de activitate; controlului si supravegherii centralizate; ierarhiei administrative [177,
p.93-94].
Astfel, am considerat c, la baza activittii organelor vamale stau urmtoarele principii.
Principiul legalit!ii se refer la faptul c, organizarea si activitatea organelor vamale
este efectuat n strict conformitate cu legislatia national si international n vigoare. Principiul
dat stabileste cadrul legal de activitate a organelor vamale [41, p.42].
Principiul priorit!ii drepturilor $i libert!ilor persoanei presupune c, activitatea
organelor vamale este ndreptat la asigurarea drepturilor si liberttilor persoanei, indiferent de
faptul dac se refer la persoana fizic sau persoana juridic participant al activittii economice
externe, sau dac acesta detine statutul de rezident sau nerezident. Astfel, n activitatea organelor
37

vamale nu se permite nclcarea drepturilor si liberttii persoanei, precum si limitarea n vre-o
anumit form a exercitrii acestora.
Principiul unit!ii sistemului organelor vamale $i conducerii centralizate se exprim prin
idea c, organele vamale activeaz ca un sistem unic. Conducerea centralizat presupune c,
fiecare organ subordonat se subordoneaz numai pe vertical organelor superioare. Cele
superioare directioneaz si verific activitatea organelor inferioare, iar deciziile acestora sunt
obligatorii pentru ele [184, p.112].
Principiul 'mbin!rii metodelor deschise $i transparente de activitate. Principiul dat se
prezint ca un principiu de baz ce guverneaz activitatea organelor vamale, acestea avnd
obligatia mentinerii unui dialog permanent cu agentii economici si cu alte autoritti publice
implicate n activitatea economic extern. Organele vamale trebuie s promoveaz transparenta
punnd la dispozitie, gratuit, n msura posibilului, si prin intermediul diferitor surse, legislatia
vamal, deciziile administrative generale si formularele de cerere [41, p.42].
n acest sens, organele vamale se conduc de Legea Nr. 239 din 13.11.2008 privind
transparenta n procesul decizional, prevederile creia sunt aplicabile pentru asigurarea
transparentei n procesul decizional din cadrul autorittilor administratiei publice centrale si
locale, altor autoritti publice si reglementeaz raporturile lor cu cettenii, cu asociatiile
constituite n corespundere cu legea, cu alte prti interesate n vederea participrii la procesul
decizional [125].
Principiul controlului $i supravegherii centralizate presupune o monitorizare din partea
organelor ierarhic superioare a activittii organelor vamale inferioare, care are loc prin
verificarea legalittii deciziilor emise, precum si a ntregii activitti de aplicare a reglementrilor
vamale.
Principiul ierarhiei administrative se exprim prin faptul c, organele vamale sunt
organizate n diferite niveluri, care sunt subordonate unul fat de altul, conform competentelor
acordate de legislatie.
n afar de principiile date putem mentiona si alte principii, cum ar fi: principiul
simbolicii de stat si principiul eficientei activittii [41, p.42].
Principiul simbolicii de stat. Caracteristicele distincte ale Serviciului Vamal sunt
subliniate de simbolica proprie, aprobat la nivel statal [186, p.22]. La acestea se refer: stema,
fanionul, jurmntul, uniforma, gradele speciale, srbtoarea profesional, care confer
individualitate si caracter distinct organelor vamale. Astfel, prin Hotrrea Guvernului
Republicii Moldova Nr.554 din 16.06.1997 s-a aprobat Regulamentul cu privire la drapelul,
pavilionul si nsemnele organelor vamale, iar organele vamale nationale dispun de mai multe
38

semne distinctive, si anume drapelul, steagul maritim (fluvial), emblema, stema, fanionul,
emblema pentru mijloacele de transport ale Serviciului Vamal [58].
Principiul eficienei activit!ii. Cu toate c principiul dat are un aspect facultativ, acesta
are o aplicabilitate practic deosebit, deoarece reflect oportunitatea activittii organului concret
al puterii executive, ca instrument pentru atingerea unor scopuri sociale bine determinate [41,
p.43].

1.3. Aspecte teoretico-practice ale diferitor modele de organizare ,i activitate a
organelor vamale

De ctre comunitatea vamal international (constituit de statele membre ale OMV)
astzi este unanim recunoscut, c cea mai optim organizare a unui Serviciu Vamal este o
structur descentralizat care este format din Aparatul Central, Directiile regionale si birourile
vamale/posturile vamale teritoriale. ntr-o astfel de organizare structura organului vamal trebuie
s fie bine aranjat, s fie clar determinate functiile fiecrui nivel organizatoric, n scopul de a
asigura o functionalitate adecvat, respectarea legislatiei si desfsurarea corect a procedurilor
vamale.
Astfel, cea mai clasic organizare a organelor vamale se prezint n felul urmtor:
1) Structura (autoritatea) central! a organului vamal. Functia de baz a structurii
centrale este de a elabora politici si metode de care trebuie s se conduc structurile subordonate
(regionale si teritoriale). n functia structurii centrale mai intr si elaborarea criteriilor privind
aprecierea rezultatelor activittii subdiviziunilor subordonate si realizarea controlului asupra
acestora. Structura central trebuie s fie ntr-un pas si cu activittile de pe arena international,
ndeosebi cu cele ale OMC (Organizatia Mondial a Comertului) si OMV (Organizatia Mondial
a Vmilor), cu scopul de a garanta c, legislatia vamal de care se conduce este actual si nu
contravine acordurilor internationale. O alt functie principal a structurii centrale este cea de a
elabora metode de selectare si instruire a personalului antrenat n activitatea vamal [40, p.13].
2) Structurile regionale ale organului vamal. De cele mai multe ori subdiviziunea
regional este organizat ntr-un oficiu/birou vamal regional. n general, structura regional
rspunde de activitatea mai multor birouri vamale (interne si/sau de frontier), iar n cazul
acestora din urm de activitatea mai multor posturi vamale. Activitatea dat presupune controlul
respectrii legislatiei, precum si evaluarea rezultatelor lucrului efectuat n teritoriu, iar n caz de
necesitate elaborarea unor metode necesare pentru a ridica nivelul activittii pn la treapta
prognozat. O activitate important a structurii regionale este si cea de analiz si examinare a
reclamatiilor la nivelul initial, perfectarea si eliberarea permiselor (autorizatiilor) cu privire la
39

restituirea taxei vamale si a altor taxe, controlul aprecierii corecte a valorii n vam etc. [40,
p.13].
Astfel, structurile regionale sunt organizate n vederea gestionrii din punct de vedere
regional a unei anumite prti a teritoriului vamal al trii si sunt create de cele mai multe ori n
statele care au un teritoriu vast si este dificil de a efectua controlul subdiviziunilor teritoriale,
direct de ctre structura central, fiind necesar un nivel intermediar. De exemplu, asa structuri
functioneaz n Federatia Rus n numr de 8 unitti, n Germania sunt organizate 5 oficii
regionale sau n Romnia unde activeaz 8 Directii regionale.
3) Structurile teritoriale (locale) ale organului vamal. Aceste structuri sunt cele mai
importante din punct de vedere al colaborrii dintre organele vamale si mediul de afaceri, de
aceea colaboratorii vamali, care activeaz n subdiviziunile date trebuie s fie bine informati si
instruiti. Ei sunt cei care decid procedura de vmuire si acordare a liberului de vam. Structura
local rspunde de realizarea activittilor concrete, spre exemplu, a timpului necesar pentru
perfectarea declaratiei vamale n detaliu sau controlul fizic al mrfurilor [40, p.14].
Structurile teritoriale sunt alctuite din birourile vamale care pot fi de frontier sau
interne si din posturile vamale care intr n componenta birourilor vamale. Respectiv, birourile
vamale sunt responsabile de activitatea mai multor posturi vamale. n practica mondial sunt
situatii cnd birourile vamale nu se subordoneaz oficiilor regionale, dar direct autorittii
centrale a sistemului vamal. Aceste cazuri constituie exceptii, fiind aplicate dup necesitate si de
cele mai multe ori poart un caracter temporar. De exemplu, n Federatia Rus, la moment
birourile vamale Domodedovo, Seremietevo, Vnucovo si altele se subordoneaz direct
subdiviziunii centrale.
Functia activittii vamale, legat de controlul mrfurilor, ct si a persoanelor fizice, a
determinat aranjamentul punctelor de trecere peste frontiera vamal ca fiind n porturi,
aeroporturi si puncte de trecere interstatale terestre. mbinarea factorilor istorici si geografici au
determinat alegerea locului si organizarea punctelor de trecere peste frontier n acele locuri,
unde este comod de a controla trecerea persoanelor si mrfurilor.
n unele structuri locale, mai ales cele de frontier, este necesar de a asigura vmuirea
mrfurilor si controlul persoanelor ce trec peste frontiera vamal 24 din 24, fr zile de odihn,
365 zile n an. Acest lucru necesit ntocmirea unor grafice de lucru al colaboratorilor vamali n
concordant cu itinerarul deplasrii mijloacelor de transport si a persoanelor.
n componenta organizatoric vamal mai intr si puncte de trecere teritoriale, situate din
punct de vedere geografic n interiorul trii departe de hotar, transportarea mrfurilor pn n
acest puncte fcnduse n regim de tranzit intern. Punctele vamale interne sunt destinate pentru a
usura procesul de vmuire a mrfurilor att pentru importatori, ct si pentru exportatori. n acest
40

sens, amplasarea organelor vamale pe teritoriul trii este legat, att de rutele de circulatie a
mrfurilor, ct si de locul de concentrare a agentilor economici participanti ai activittii
economice externe.
n Republica Moldova definitia legal a biroului vamal si postului vamal, este dat de
Codul Vamal, care n art. 1, pct. 10) le defineste ca: unitti ale organului vamal n care pot fi
ndeplinite, n totalitate sau n parte, formalittile prevzute de reglementrile vamale [20].
Dup cum vedem legiuitorul d o definitie general, definind identic att biroul vamal ct
si postul vamal, nefcnd o delimitarea dintre acestea, cea ce credem c nu este corect, mai ales
n situatia cnd volumul competentelor n ndeplinirea reglementrilor vamale sunt diferite.
La fel, ca si Codul Vamal national, Codul Vamal al Romniei n art. 4 defineste biroul
vamal, ca: o unitate a autorittii vamale n care pot fi ndeplinite, n totalitate sau n parte,
formalittile prevzute n reglementrile vamale [23]. n afar de definitia dat actul legislativ
n cauz defineste si biroul vamal de intrare, ca fiind: biroul vamal desemnat de autoritatea
vamal conform reglementrilor vamale, ctre care mrfurile introduse pe teritoriul vamal al
Romniei trebuie sa fie dirijate fr ntrziere si la care acestea sunt supuse controalelor
corespunztoare la intrare destinate analizei de risc, precum si biroul vamal de iesire ca:
biroul vamal desemnat de ctre autoritatea vamal, conform reglementrilor vamale, la care
mrfurile trebuie s fie prezentate nainte de a iesi de pe teritoriul vamal al Romniei si unde
acestea sunt supuse controlului vamal de iesire destinat analizei de risc [23].
Legislatia Uniunii Europene prevede c: n cazul n care nu exist dispozitii contrare n
legislatia vamal, statele membre definesc localizarea si competenta diferitelor birouri vamale
situate pe teritoriul lor. Statele membre asigur pentru aceste birouri programe oficiale de lucru
cu publicul rezonabile si adecvate, tinnd cont de natura traficului si de mrfurile sau de regimul
vamal sub care trebuie plasate, astfel nct fluxul de trafic international s nu fie nici ncetinit si
nici perturbat, totodat de competenta Comisiei Europene tine adoptarea msurilor care
definesc diferitele roluri si responsabilitti ale birourilor vamale competente, cum ar fi:
(a) birourile vamale de intrare, de import, de export sau de iesire;
(b) birourile vamale care ndeplinesc formalittile de plasare a mrfurilor sub un anumit
regim vamal;
(c) birourile vamale care elibereaz autorizatii si supravegheaz regimurile vamale
[109].
Totodat, n dependent de mputernicirile autorittilor vamale si de rolul lor n cadrul
autorizrii unui regim vamal, fcnd referint la Regulamentul de aplicarea a Codului Vamal
comunitar, autorul Massimo Fabio distinge:
41

biroul de plasare: biroul vamal de acceptare a mrfurilor, care sunt plasate sub un
regim;
biroul de supraveghere: biroul vamal indicat n autorizatie ca mputernicit s
supravegheze regimul;
biroul de ncheiere a regimului vamal: biroul vamal mputernicit s atribuie
mrfurilor, n urma plasrii lor sub un regim, o destinatie sau utilizare vamal nou [209,
p.140].
De cele mai multe ori, att birourile vamale ct si posturile vamale se identific prin
notiunea de vmi, care dup opinia autorului Moldovan A.T. sunt: institutii n administratia
statului care functioneaz pe teritoriul national, la frontier si al cror numr este egal, de regul,
cu punctele de trecere organizat a frontierei nationale. Exist ns, prin exceptie, si centre
vamale plasate n interiorul frontierei nationale, iar n cazul Uniunilor Vamale n interiorul
frontierei Uniunii vamale sau chiar n spatiul unor mari fabrici si combinate industriale [133,
p.55].
n literatura de specialitate, ct si n practic vmile se mpart n diferite categorii.
Agabalaev M.I., dup mai multe caracteristici, propune delimitarea vmilor n dou mari
categorii. Dup locul amplasrii, vmile se pot mprti n vmi de frontier si vmi interne.
Vmile de frontier sunt amplasate n locurile de traversare a rutelor de transport a frontierei
vamale. Perfectarea vamal, vmile date o efectueaz numai n privinta mrfurilor, destinatarul
sau expeditorul crora se afl n regiunea lor de activitate, n celelalte cazuri acestea fixeaz
trecerea mrfurilor si organizeaz nceputul procesului de transportare a acestora pn la vama
intern. Perfectarea vamal, nemijlocit la vmile interne, indiscutabil constituie una dintre
premisele organizationale pentru un circuit comercial extern normal. Dup caracterul mrfurilor
perfectate si ndeplinirea altor functii, vmile pot fi delimitate n universale si specializate.
Vmile universale efectueaz procedurile vamale n privinta tuturor mrfurilor supuse vmuirii
n regiunea lor de activitate [168, p.93-94]. Spre deosebire de acestea vmile specializate
ndeplinesc operatiuni vamale numai n privinta anumitor categorii de mrfuri distincte (de ex.
mrfurile supuse accizelor, medicamentele, produsele alimentare etc.)
Un alt autor, Nozdraciov A.F. delimiteaz vmile n dependent de specificul activittilor
efectuate de organele vamale si colaboratorii acestora n privinta mrfurilor si mijloacelor de
transport n cadrul perfectrii vamale, si anume distinge n aceste sens vmi terestre, vmi
maritime, vmi fluviale si vmi aeriene [184, p.133].
Considerm c, clasificarea dat nu este suficient pentru a delimita toate vmile pe
anumite categorii si se limiteaz doar la o delimitare n dependent de modalitatea de transport
folosit la transportarea mrfurilor peste frontiera vamal.
42

Credem c, cea mai complex si reusit clasificare este dat de autorul romn Caraiani
Gh., care a fost preluat si de autorul Moldovan A.T. [133, p.55] si care clasific vmile dup
urmtoarele criterii:
- dup pozitia fat de frontier:
- vmi de frontier;
- vmi de interior;
- vmi mixte, care realizeaz operatiuni specifice ambelor tipuri de vmi.
- dup specificul cilor de transport, al mrfurilor sau persoanelor:
- vmi rutiere;
- vmi feroviare;
- vmi fluviale;
- vmi maritime;
- vmi pentru transporturi postale;
- vmi pentru micul trafic;
- vmi complexe, care reunesc dou sau mai multe tipuri de ci de transport.
- dup mrimea si complexitatea mrfurilor transportate:
- vmi mari;
- vmi medii;
- vmi mici [13, p.30-31].
Cercettorul Widdowson D consider c: ntr-adevr, este din ce n ce mai evident c,
nu exist dou administratii vamale care arat la fel. Influenta nemijlocit asupra organizrii
organelor vamale o au caracteristicele geografice, particularittile dezvoltrii istorice si
economice, principiile politicii nationale, prezenta obligatiilor juridico-internationale n sfera
activittii vamale [225, p.32].
O abordare mult mai complex este redat de autoarea rus Prusacova N.V., care n
temeiul analizei bazei normative a diferitor state conditionat delimiteaz trei modele de
organizare a activittii organelor vamale: european, american si cel asiatic. Deosebirea dintre
acestea se rezum n accentele puse pe una sau alta dintre functiile serviciului vamal. n modelul
european (Franta) accentul este pus pe functia de reglementare, care se exprim prin ndeplinirea
reglementrilor internationale si celor nationale, protectia economiei nationale de influenta
negativ a importului si n acelasi timp stimularea exportului. n modelul american (SUA)
prioritatea o constituie asigurarea securittii nationale n ntregime, n acelasi timp ncasrile
vamale constituie o parte nensemnat din bugetul trii. n modelul asiatic (China, Japonia)
functia de baz o constituie cea fiscal, iar serviciul vamal se prezint ca un instrument de
completare a bugetului, adic ca surs a stabilittii financiare a trii [189, p.8].
43

Suntem de acord cu delimitarea modelelor date, dar totodat n cadrul acestora fiecare
stat are specificul su de organizare a organelor vamale, iar ca un factor de baz, care determin
specificul activittii organelor vamale, l reprezint priorittile politicii vamale, de care depinde
direct att organizarea, ct si competenta organelor vamale nationale.
Indiscutabil importanta cea mai mare pentru tara noastr o prezint practica Uniunii
Europene. n acest sens, autorul Massimo Fabio analiznd autorittile vamale mentioneaz c
acestea sunt: autorittile (n fiecare stat membru), responsabile pentru aplicarea reglementrilor
vamale. Autorittile vamale sunt competente n domeniul taxelor vamale, accizelor si taxei pe
valoare adugat (TVA) la importuri [213, p.136].
Comisia European, care este organul executiv al UE, las la discretia fiecrui stat-
membru organizarea activittii organelor vamale. Totodat, la nivel comunitar sunt instituite
anumite recomandri, strategii, programe care vizeaz racordarea domeniului institutional la
anumite principii comune de activitate, pentru toate organele vamale ale statelor-membre [40,
p.15].
Scopul unic al organelor vamale ale tuturor statelor membre ale UE, care activeaz n
limitele unei legislatii unice, l constituie ndeplinirea efectiv al obiectivului su si integrarea
ntr-o singur institutie [200, p.12].
Pentru a asigura o functionare ct mai bun a uniunii vamale la nivelul statelor-membre,
Comisia European a lansat ncepnd cu 1996 o serie de programe (de exemplu Vama 2007 [30],
Vama 2013 [31]), ce au ca obiectiv asigurarea uniformittii aplicrii legislatiei vamale,
prevenirea fraudelor, cooperarea dintre administratiile vamale si dezvoltarea utilizrii sistemelor
informatice precum TARIC sau NCTS.
Decizia de stabilire a unui nou program de actiune pentru activitatea vamal din
Comunitate (Vama 2013), care a fost instituit pentru perioada 1 ianuarie 2008 31 decembrie
2013, indic c: este necesar ca actiunile ntreprinse n domeniul vamal s acorde prioritate
mbunttirii controalelor si activittilor antifraud, s reduc la minimum costurile legate de
respectarea legislatiei vamale suportate de operatorii economici, s garanteze o gestionare
eficient a controlului mrfurilor la frontierele externe si s protejeze cettenii Uniunii Europene
n ceea ce priveste siguranta si securitatea lantului international de aprovizionare [31].
Administratiile vamale din statele membre sunt responsabile de aplicarea n practic a
legislatiei vamale, att n ceea ce priveste politica comercial comunitar (colectarea taxelor
vamale), ct si restul politicilor comunitare (politica agricol comun, politica de securitate, etc.)
[40, p.15].
Astfel, transformarea uniunii vamale ntr-o piat unic a condus la suprimarea tuturor
frontierelor economice interne ntre statele-membre, fiind necesar ca organele vamale ale
44

statelor-membre s actioneze ca si cum ar fi o singur autoritate vamal, astfel n ct cele
douzeci si sapte autoritti vamale nationale trebuie s colaboreze deplin una cu alta [38, p.98].
n prezent, procedura de control vamal al mrfurilor si mijloacelor de transport este
schimbat, n sensul c nu mai este bazat pe verificarea fizic a acestora, procedur costisitoare
att pentru autoritatea vamal, ct si pentru agentii economici. Tehnicile cele mai larg utilizate ca
metode de vmuire, se refer la informatizare, controale a posteriori, audit postvmuire, analiz
de risc, aplicate cu scopul de a simplifica controalele si a le ndrepta spre domeniile unde sunt
mai necesare.
Prin folosirea metodei analizei de risc, vmile pot decide nainte ca marfa s soseasc la
frontiera Uniunii Europene dac o anumit marf va fi supus controlului fizic, ntruct aceast
metod permite selectarea anumitor mrfuri, operatiuni care prin natura, valoarea, originea sau
profilul importatorului ar putea prezenta un anumit risc [11, p.20].
Referindu-ne nemijlocit la procedura de organizare a organelor vamale ale statelor
membre, vom exemplifica cteva din ele. Astfel, n Franta administratia vamal fiscal are o
misiune tripl, cea mai important fiind taxarea deoarece, organele vamale colecteaz
aproximativ 13% din veniturile de stat n fiecare an si contribuie la finantarea bugetului UE. Ca o
prelungire a acestei sarcini, organele vamale joac un rol economic, bazat pe normele comertului
international, care reglementeaz fluxurile comerciale prin intermediul procedurilor, ce prevd
transparent, sigurant si calitate. Organele vamale, de asemenea, sunt responsabile de protejarea
mediului de afaceri intern si european prin combaterea fraudei si a traficului ilicit de mrfuri
(contracararea bunurilor contrafcute, lupta mpotriva fraudei fiscale etc.) [38, p.97].
n Ungaria organele vamale si cele fiscale activeaz ca un organ comun (Garda Vamal si
Financiar). Administratia vamal este parte a administratiei financiare, care este controlat si
supravegheat de ctre ministrul de finante.
n Marea Britanie organele vamale au fuzionat cu cele fiscale si cu cele de protectie a
frontierelor n aprilie 2005. Rolul administratiei vamal fiscale din Marea Britanie este de a
asigura ncasarea corect a obligatiilor fiscale, taxelor si impozitelor att cu caracter intern ct si
a celor legate de activitatea economic extern (aici sunt atribuite si pltile vamale), precum si
controlul frontierelor [40, p.15].
n Romnia organul responsabil de organizarea activittii vamale este Autoritatea
National a Vmilor. Conform art. 6 alin. (1) Cod vamal al Romniei: Autoritatea National a
Vmilor este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridic,
finantat de la bugetul de stat, care se organizeaz si functioneaz n subordinea Ministerului
Finantelor Publice, n cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscal [133, p.53].

45

Conform art. 2 al Hotrrii Guvernului Romniei nr. 110 din 18 februarie 2009 Privind
organizarea si functionarea Autorittii Nationale a Vmilor aceasta va: asigura aplicarea
legislatiei n domeniul vamal si pentru accize, n mod uniform, impartial, transparent si
nediscriminatoriu, tuturor persoanelor fizice si juridice, indiferent de statutul lor juridic si de
forma de organizare si functionare a acestora [239].
n cadrul Autorittii Nationale a Vmilor, se pot organiza servicii, birouri si alte
compartimente functionale. Atributiile si sarcinile structurilor functionale din aparatul central,
precum si din unittile subordonate ale Autorittii Nationale a Vmilor se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare aprobat de vicepresedintele Agentiei Nationale de
Administrare Fiscal, care conduce Autoritatea National a Vmilor [166, p.58].
n afar de Autoritatea National a Vmilor, sistemul vamal romn, include si directiile
regionale pentru accize si operatiuni vamale (organizate n: Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta,
Craiova, Galati, Iasi si Timisoara), precum si birourile vamale n componenta crora pot fi
nfiintate puncte vamale.
Autoritatea National a Vmilor si directiile regionale vamale exercit coordonarea,
ndrumarea si controlul efecturii operatiunilor realizate de ctre birourile vamale, asigurnd
aplicarea uniform a reglementrilor vamale [23], iar birourile vamale efectueaz operatiunile de
control si supraveghere vamala n cazurile si n conditiile prevzute de reglementrile vamale
[166, p.59-60].
Ce tine de modelul de organizare a organelor vamale n alte state necomunitare, acesta
difer de cel mentionat mai sus. Astfel, pozitia unui guvern privind rolul autorittii vamale poate
fi de multe ori stabilit n dependent dup cum aceste structuri sunt administrate. De exemplu,
n cazul n care accentul principal este pus pe colectarea veniturilor, administratia vamal, n
general, face parte din Trezoreria de Stat sau din cadrul Ministerului Finantelor. n mod similar,
acele administratii, care sunt vzute, n primul rnd, c au un rol de protectie a frontierelor, sunt
susceptibile de a fi aliniate cu alte agentii, din domeniul dat. De exemplu, nainte de 12
decembrie 2003, autoritatea vamal din Canada, a fcut parte din Agentia Vamal si Venituri.
Dup aceasta a devenit o parte a Serviciului Canadian de Frontier, care, la rndul su, face parte
din noul portofoliu de sigurant public si de urgent, care mbin acum functiile vmii,
inspectia alimentar si migratia, mpreun cu cele privind situatiile de urgent si criz, securitate
national, politie si prevenirea criminalittii [215, p.31-32].
n SUA Departamentul vamal si fiscal fceau parte din Trezoreria de Stat, fiind n
subordinea ministrului de finante. Dup 11 septembrie 2001 a fost modificat radical statutul
serviciului vamal, care a fost transferat n noul Departament al Securittii Interne. Scopul
reorganizrii a fost de a coordona activitatea organelor vamale att din punct de vedere al
46

securittii nationale, ct si dezvoltarea colaborrii cu alte servicii care rspund de integritatea
frontierelor. La moment, Serviciul Vamal si de Protectie a Frontierelor are n sarcina sa, att
asigurarea respectrii reglementrilor vamale la trecerea mrfurilor, mijloacelor de transport si
valorilor valutare peste frontiera vamal ct si asigurarea securittii frontierei de stat a SUA,
precum si a regimului de traversare a acesteia.
Serviciul Vamal al Republicii Populare Chineze este o institutie guvernamental, de nivel
ministerial, responsabil pentru supravegherea si controlul asupra tuturor importurilor si
exporturilor de pe teritoriul vamal. Vama din China ndeplineste sapte functii de baz:
operatiunile de verificare, colectarea veniturilor, prelucrarea comertului si operatiunilor conexe,
ntocmirea statisticilor vamale, controlul bazat pe audit, combaterea contrabandei si gestionarea
porturilor [211, p.39-40].
n Rusia, Serviciul Vamal Federal reprezint un organ executiv al guvernului federativ,
care conduce cu activitatea a opt subdiviziuni regionale, fiind subordonat direct cabinetului de
ministri. Subdiviziunile regionale si fiecare birou vamal beneficiaz ntr-o oarecare msur de
autonomie, fiind institutii aparte cu conturi curente proprii n cadrul bugetului federal.
Astfel, n sistemul unic al organelor vamale ale Federatiei Ruse intr:
1) Serviciul Vamal Federal;
2) Directiile regionale vamale;
3) Birourile vamale;
4) Posturile vamale [187, p.18].
Conform art. 1 al Hotrrii Guvernului Federatiei Ruse Nr. 459 din 26 iulie 2006:
Serviciul Vamal Federal este organul federal mputernicit al puterii executive, care efectueaz
n conformitate cu legislatia Federatiei Ruse functiile de elaborare a politicii de stat,
reglementrii normativ-juridice, controlului si supravegherii n domeniul activittii vamale,
precum si functiile de agent al controlului valutar si cele de lupt cu contrabanda, alte infractiuni
si nclcri administrative. Conducerea activittii Serviciului Vamal Federal este efectuat de
ctre Guvernul Federatiei Ruse [188].
Totodat, organele vamale ale Federatiei Ruse de comun cu cele ale Belorusiei si
Kazahstanului au un rol primordial n asigurarea functionrii adecvate a uniunii vamale Federatia
Rus Belorusia Kazahstan. Codul Vamal al uniunii vamale respective stabileste sarcinile de
baz ale organelor vamale, dintre care cele mai principale sunt:
asist la realizarea unei politici comerciale unice pe teritoriul uniunii vamale;
asigur ndeplinirii legislatiei vamale a Uniunii vamale si a altei legislatii a statelor-
membre, controlul privind respectarea creia este pus n seama organelor vamale;
ndeplinesc operatiunile vamale si efectueaz controlul vamal;
47

ncaseaz pltile vamale, precum si taxele speciale, antidumping si compensatorii,
controlul asupra corectitudinii de calcul si de plat la timp a acestora;
asigur respectarea msurilor de reglementare tarifar, a interdictiilor si limitrilor n
privinta mrfurilor transportate peste frontiera vamal;
asigur respectarea drepturilor si intereselor legale ale persoanelor n domeniul
reglementrii vamale si crearea conditiilor de accelerare a schimbului de mrfuri peste frontiera
vamal;
n limitele competentei asigur msurile de protectie a securittii nationale a statelor-
membre ale Uniunii vamale, a vietii si snttii oamenilor, a mediului nconjurtor [196].
La fel, legislatia uniunii vamale stabileste c, organele vamale sunt organe de ocrotire a
normelor de drept, deoarece efectueaz pe cazurile atribuite n competent ancheta preliminar,
activitatea operativ de investigatii, examinarea nclcrilor administrative si atragerea la
rspundere pe faptul comiterii acestora [196].
Serviciul Vamal al Ucrainei este organul central de specialitate n domeniul vamal, fiind
un organ autonom. Activitatea vamal este realizat de ctre birourile vamale, vmile regionale
si directiile specializate ale Aparatului Central. Serviciul Vamal al Ucrainei este condus de ctre
un Presedinte, care este numit si destituit din functie de ctre presedintele trii [40, p.16].
Din analiza diferitor modele de organizare a activittii organelor vamale stabilim c,
statutul juridic al acestora este diversificat. Astfel, n statele unde prioritate este acordat
functiilor de ocrotire a normelor de drept, organele vamale au competente mult mai vaste n
domeniul combaterii diferitor infractiuni si nclcri comise, att n interiorul trii, ct si la
frontier. n statele respective, de exemplu SUA si Marea Britanie, organele vamale pe lng
atributiile clasice pe care le detin, mai ndeplinesc si atributii n domeniul protectiei si controlului
frontierelor.
n alte state, organele vamale si cele fiscale activeaz ca un organ unic, de cele mai multe
ori n subordinea Ministerului Finantelor, pe cnd n alte state organele vamale activeaz ca un
organ independent sau dispun de un grad de autonomie ridicat activnd sub egida diferitor
ministere (Ministerul Finantelor, Economiei, Comertului etc.), n dependent de politica statului
respectiv.
Cu toate acestea n mare parte organele vamale detin functii similare, ndeplinesc aceleasi
atributii si constituie una dintre principalele autoritti ale administratiei publice centrale ale
statului, organizate n vederea asigurrii securittii economice a acestuia, protejarea cettenilor,
dar si a economiei nationale si totodat facilitarea comertului extern cu caracter legal.


48

1.4. Concluzii la capitolul 1

Ca un rezumat al conceptiilor prezentate n capitolul dat putem mentiona c, una din
institutiile de baz n realizarea politicii vamale l reprezint organele vamale (administratiile
vamale), ca parte component a sistemului vamal. Acestea difer de la un stat la altul n functie
de structura organizatoric, politica comercial si vamal pe care o practic, ns n majoritatea
statelor unde sunt organizate, dispun de functii similare si se afl ntr-o permanent cutare a
celor mai bune practici pentru a le implementa n activitatea pe care o desfsoar.
Organizarea organelor vamale a fiecrui stat are particularittile sale, n mare parte
determinate de traditiile privind gestionarea economiei si activittii economice externe,
organizarea sistemului organelor executive etc. Din analiza diferitor modele de organizare a
organelor vamale stabilim c, statutul juridic al acestora este diversificat, iar diferenta se bazeaz
pe priorittile politicii vamale, respectiv aspectele legate de administrarea vamal si nu, n
ultimul rnd, a subordonrii administrative a organelor vamale.
Cu regret statutul juridic al organelor vamale nu este pe deplin studiat si analizat n
literatura de specialitate, cu toate c, cercetarea acestuia este una din conditiile esentiale si
primordiale n dezvoltarea ntregului sistem vamal al Republicii Moldova, care indiscutabil se
prezint astzi ca o directie prioritar pentru promovarea intereselor, att la nivel national
(cresterea economic, atragerea investitiilor, protectia intereselor legale ale cettenilor si
agentilor economici etc.), ct si international (integrarea n cadrul economiei mondiale,
ncheierea acordurilor comerciale preferentiale etc.).
Am considerat c, statutul juridic al organelor vamale constituie totalitatea
caracteristicelor distincte, care delimiteaz organele date de alte organe de stat, fiind stabilite de
prevederile legale si care determin modalitatea de formare si organizare a organelor vamale,
competenta atribuit, locul n cadrul administratiei publice centrale, raporturile cu alte organe,
precum si rolul acestora n realizarea politicii statului n domeniul vamal, dar si alte domenii
conexe.
n literatura de specialitate se ntlnesc mai multe definitii a organelor vamale, ns am
propus urmtoarea definitie organ al puterii executive, care are caracter de organ de drept,
activeaz din numele statului, este mputernicit cu atributii, si ndeplineste functiile si sarcinile
n sfera activittii vamale si n alte domenii cu ajutorul formelor si metodelor de activitate
specifice si este responsabil de aplicarea reglementrilor vamale si altor reglementri conexe.
Din definitia dat constatm c, organele vamale ndeplinesc o activitate complex, fiind
complex si statutul juridic al organelor vamale, care indiscutabil dup conditiile de creare,
organizare si functionare se prezint, n primul rnd, ca organe executive. Totodat, reiesind din
49

competenta cu care sunt dotate organele vamale, acestea ies n vizor ca organe de drept si ca
organe cu atributii fiscale.
Reiesind din notiunea puterii executive ca o activitate, care const n aplicarea
prevederilor Constitutiei, legilor si altor acte normative, autorittile vamale exercit activitatea
executiv si de dispozitie n domeniul vamal, care const n organizarea si implementarea zi de
zi a activittii vamale.
n calitate de organe de drept organele vamale apr suveranitatea si securitatea
economic a statului, drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice, care se
manifest prin urmrirea penal a infractiunilor vamale, constatarea si sanctionarea
contraventiilor vamale, contracararea traficului ilicit de mrfuri, inclusiv a celor interzise etc.
Statutul fiscal al organelor vamale se manifest, n primul rnd, n cadrul procedurii de
ncasare a pltilor vamale pentru operatiunile de import-export, n al doilea rnd n functionarea
mecanismului de planificare bugetar a activittii organelor vamale.
Unul dintre cele mai important aspecte ale statutului juridic al organelor vamale l
constituie competenta acestora, pe care o putem defini ca fiind un sistem de functii si atributii
atribuite de ctre stat organelor vamale n domeniul activittii vamale, legtura dintre acestea,
procedura de realizare si responsabilitatea pentru realizarea acestora.
La rndul su, functia organului vamal constituie totalitatea actiunilor prevzute de
legislatia vamal si ndreptate la realizarea politicii vamale. ntru realizarea functiilor de care
dispun, organele vamale sunt nzestrate cu anumite atributii, prin care ntelegem totalitatea
drepturilor si obligatiilor de care dispun acestea si functionarii vamali si care sunt stabilite n
Codul Vamal si alte acte normative. Un element important al atributiilor organelor vamale, l
constituie rspunderea acestora, care se prezint ca o garantie c atributiile vor fi exercitate n
limitele legii, fr abateri si devieri.











50

2. ORGANIZAREA ACTIVIT1&II ORGANELOR VAMALE
ALE REPUBLICII MOLDOVA: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE

2.1. Aspectul organiza.ional al activit'.ii organelor vamale ale Republicii Moldova

n perioada Uniunii Sovietice statul detinea monopolul asupra comertului extern. Faptul
dat, precum si altele au dus la reducerea rolului activittii si legislatiei vamale, ceea ce n rezultat
a conditionat diminuarea functiilor organelor vamale si simplificarea structurii interne, reducnd
locul si rolul acestora n sistemul organelor de stat.
Un moment de cotitur n dezvoltarea activittii vamale a avut loc la nceputul anilor
`
90
ai secolului trecut cnd implementarea principiilor economiei de piat au condus la liberalizarea
activittii economice a trii, iar statul treptat s-a refuzat de statutul de operator economic
exclusiv n raporturile comerciale externe.
Trecerea la economia de piat a pus nceputul a dou procese interdependente: renasterea
politicii vamale, ca component a politicii interne si externe a statului si crearea organelor
vamale ale Republicii Moldova ca institut de reglementare a activittii economice externe,
ajustat dup functiile sale noilor conditii social-economice.
Organele vamale au fost practic primele structuri de stat create dup declararea
independentei. Astfel, la 4 septembrie 1991, a intrat n vigoare Decretul Presedintelui nr. 189 din
03 septembrie 1991 Cu privire la subordonarea institutiilor vamale situate pe teritoriul
Republicii Moldova [34], care dispunea trecerea tuturor subdiviziunilor vamale din teritoriu sub
gestiunea Guvernului Republicii Moldova. La acel moment n Republica Moldova activau
urmtoarele institutii vamale: vama Ungheni, vama Leuseni si vama intern Chisinu.
Dar, si pn la aceasta dup adoptarea Declaratiei de Suveranitate la 23 iunie 1990 are
loc conturarea unor principii actuale de activitate a organelor vamale cum ar fi promovarea unei
politici vamale unice ndreptate la asigurarea securittii economice a statului, precum si aplicarea
unei legislatii vamale unice pe teritoriul Republicii Moldova.
La nceputul anilor
`
90 ai secolului trecut, marea majoritate a punctelor vamale erau
amplasate la frontier. Liberalizarea activittii economice externe a conditionat reorganizarea
sistemului organelor vamale si crearea unei retele diversificate a birourilor si posturilor vamale
interne. Necesitatea crerii acestora a fost dictat de situatia c, posturile vamale de frontier nu
mai fceau fat solutionrii rapide a unui numr n crestere de ntrebri importante, cum ar fi:
supravegherea regimurilor vamale suspensive, stabilirea gradului de prelucrare a mrfurilor,
locul de productie a acestora, verificarea tranzactiilor de export etc.
51

Spre deosebire de legislatia vamal a Republicii Moldova, legislatia vamal a Federatiei
Ruse, cu referint la locul de amplasare a organelor vamale, prevede c, acestea se: afl n
punctele de trecere a frontierei de stat. Alte locuri de amplasare a organelor vamale se determin
n dependent de volumul pasagerilor si mrfurilor, gradul de dezvoltare a activittii economice
externe, nivelul de dezvoltare a coridoarelor de transport si infrastructurii, necesittile
participantilor la activitatea economic extern [200].
La moment, organele vamale ale Republicii Moldova sunt organizate n cadrul
Serviciului Vamal, care este alctuit din nivelul central si nivelul teritorial, lipsind nivelul
regional. Respectiv, reiesind din faptul c, teritoriul vamal al trii nu este att de mare lipseste
oportunitatea organizrii nivelului regional. Cu toate acestea, la moment mai persist nc ideea
de a crea trei subdiviziuni regionale si anume: regional vamal Nord, regional vamal Centru
si regionala vamal Sud.
Nu putem fi de acord cu pozitia dat, deoarece crearea unui nou nivel n sistemul
organizational al organelor vamale nationale ar conduce la dublarea anumitor functii, fcnd
dificil supravegherea procedurilor vamale, precum si ar diminua contactul direct cu mediul de
afaceri. Totodat, nivelul dat ar reduce esential din competenta si importanta subdiviziunii
centrale a Serviciului Vamal. Totusi o astfel de organizare ar fi acceptabil, n situatia n care
tara noastr s-ar integra n cadrul unei uniuni vamale, ce ar duce la lichidarea frontierelor
vamale, accentul n cazul dat fiind pus pe gestionarea pe intern a activittii vamale si mai putin la
frontiere.
Organele vamale ale Republicii Moldova activeaz ca un sistem unic care poate fi definit
ca o totalitate de unitti functionale independente, caracterizate prin scopuri si obiective comune,
precum si prin subordonarea pe vertical a subdiviziunilor inferioare fat de cele superioare. Cu
toate acestea fiecare verig n dependent de locul si pozitia sa n sistemul general joac un
anumit rol, ndeplinind un volum mai mare sau mai mic de functii, conferite de ctre stat
autorittilor vamale ca unui sistem integru.
Acest sistem are trei verigi:
1. Aparatul Central al Serviciului Vamal;
2. Birourile vamale;
3. Posturile vamale.
n afar de sistemul vamal unic, componentele structurale ale cruia l constituie
subdiviziunile vamale separate, caracteristici sistemice dispune si fiecare dintre componentele
date. Astfel, fiecare organ vamal este alctuit dintr-un sir de subdiviziuni structurale: directii,
sectii, servicii. Aceste subdiviziuni structurale alctuiesc totalitatea componentelor necesare
organelor vamale ca sistem unic. Cu toate acestea sistemul nu poate fi limitat la o totalitate de
52

calitti si capacitti al elementelor componente. De exemplu, fiecare dintre sectiile birourilor
vamale au functiile si sarcinile sale, dar numai biroul vamal n ntregime, organizeaz activitatea
subdiviziunilor sale si o directioneaz ntr-o directie comun, capabil s solutioneze n volum
deplin toate obligatiile puse n fata acestora [168, p.69-70].
Ct priveste raporturile n cadrul sistemului organelor vamale, acestea se bazeaz pe
mbinarea principiilor centralizrii si descentralizrii. Centralizarea se exprim printr-o
ierarhizare strict bazat pe subordonare si control a subdiviziunilor inferioare fat de cele
superioare. Descentralizarea se manifest prin acordarea fiecrei subdiviziuni vamale a unei
competente stricte si determinate ntru efectuarea activittii vamale pe teritoriul aflat sub
jurisdictia sa si se prezint ca o combinare a unei conduceri centralizate cu initiativa si
responsabilitatea subdiviziunilor subordonate pentru ndeplinirea functiilor atribuite.
Dup cum am mentionat mai sus, organele vamale constituie un sistem unic, format din
Serviciul Vamal, birouri vamale si posturi vamale. Unittile subordonate (birourile vamale si
posturile vamale) sunt create, reorganizate si lichidate de ctre Serviciul Vamal. Nici o autoritate
public, cu exceptia Parlamentului si a Guvernului, nu este n drept s emit decizii cu privire la
competenta organelor vamale, s le modifice atributiile, s le impun alte functii sau s intervin
n activitatea lor [40, p.13].
Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoan juridic, dispune de
stampil cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activeaz conform principiului de institutie
bugetar, finantat de la buget, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum si de resurse
obtinute de la activitatea unittilor din subordine aflate la autogestiune [77].
Atunci cnd ne referim la notiunea Serviciul Vamal aceasta este tratat, att n sens
larg, ct si n sens ngust. Astfel, n sens larg, prin notiunea dat ntelegem totalitatea organelor
vamale ale Republicii Moldova ca un sistem unic si complex. n sens ngust, atunci cnd vorbim
despre Serviciul Vamal avem n vedere subdiviziunea central a organelor vamale, si anume
Aparatul Central al acestora.
Totusi, considerm c, mai corect ar fi folosirea notiunii Serviciul Vamal, n sensul de
autoritate public ce ncadreaz toate subdiviziunile vamale din tar. Confuzia dat este datorat,
att Codului Vamal, care n art. 9, alin. (2) indic c Organele vamale sunt organe de drept care
constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale si posturi vamale [20], ct
si Hotrrii Guvernului nr. 4 din 02.01.2007 Cu privire la aprobarea structurii, efectivului -
limit si a Regulamentului Serviciului Vamal, care se refer numai la subdiviziunea central a
organelor vamale.
Dup prerea autorului rus Agabalaev M.I.: fiecare dintre organele vamale poate fi
atribuit la unul dintre cele dou blocuri. Primul bloc l constituie organele, care au sarcina de
53

baz conducerea, coordonarea si controlul n sistemul institutional al activittii organelor
subordonate, desigur aici se atribuie subdiviziunea central a Serviciului Vamal, iar al doilea
bloc este alctuit din birourile si posturile vamale, care realizeaz sarcinile se stau n fata
organelor vamale [168, p.68-69].
n acest sens, nu este o exceptie nici Republica Moldova. Astfel, la moment structura
Serviciului Vamal al Republicii Moldova se prezint n felul urmtor:
1. Nivelul central este alctuit din Aparatului central al Serviciului Vamal (a se vedea
mai detaliat Anexa Nr. 1). Ct priveste structura organizational a Aparatului Central al
Serviciului Vamal aceasta este determinat de functiile atribuite si este alctuit din conducere
(directorul general) si subdiviziunile interne (Departamentul de aplicare a legii, Departamentul
venituri si control vamal, Directia managementul personalului, Directia Dezvoltarea Profesional
a Colaboratorilor Vamali, Directia securitate intern, Directia control al ncasrii obligatiei
vamale si asistent juridic, Directia analitic, Directia management strategic, Directia audit
intern si Directia finante si evident contabil).
Departamentele mentionate sunt alctuite, la rndul lor, din urmtoarele subdiviziuni
structurale: directii, sectii, servicii. Astfel, subdiviziunile respective, create dup principiul
functional, asigur elaborarea deciziilor administrative privind punerea n aplicare a politicii
vamale si prevederilor legale n domeniul dat, precum si ndrumarea si supravegherea activittii
desfsurate de ctre subdiviziunile teritoriale.
Initial cnd a fost aprobat Hotrrea Guvernului Nr. 4 din 02.01.2007 Cu privire la
aprobarea structurii, efectivului-limit si a Regulamentului Serviciului Vamal a fost stabilit o
alt structur a Aparatului Central al Serviciului Vamal (a se vedea Anexa nr. 2). Prin Hotrrea
Guvernului Nr. 852 din 11.07.2008 cu privire la aprobarea modificrilor si completrilor ce se
opereaz n Hotrrea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007 au fost aprobate anumite modificri
si completri la aceasta si anume, n anexa nr. 1 pozitia Directia proceduri vamale a fost
substituit prin pozitia Directia general proceduri vamale, pozitia Directia reglementri
tarifar-vamale a fost substituit prin pozitia Directia general reglementri tarifar-vamale,
pozitia Directia fluxuri informationale si statistic vamal a fost substituit prin pozitia
Directia general fluxuri informationale si statistic vamal, iar pozitia Directia fraude
vamale prin pozitia Directia general fraude vamale [81].
Respectiv, patru directii au fost ridicate la rangul de directii generale. De fapt, aceste
patru directii generale reprezint cele patru domenii de baz n cadrul activittii vamale, si
anume: procedurile vamale; reglementarea tarifar si ncasarea pltilor vamale; tehnologiile
informationale; lupta cu fraudele si infractiunile vamale.
54

Dup anexa nr. 1 a fost introdus o anex nou, nr. 2, care stabilea subdiviziunile de pe
lng Aparatul Central al Serviciului Vamal (cu statut de directie autonom) si anume:
1. Centrul de instruire a colaboratorilor vamali;
2. Centrul chinologic;
3. Laboratorul vamal [81].
Crearea subdiviziunilor date a reprezentat un pas important n vederea implementrii unor
noi activitti n cadrul Serviciul Vamal, cum ar fi: expertizarea mrfurilor, activitatea
chinologic, instruirea colaboratorilor vamali etc.
Ct priveste structur existent la moment, aceasta comport mai multe critici, si anume
nssi denumirea Departamentului de aplicare a legii nu este corect, respectiv rezult c, de
aplicarea prevederilor legale n cadrul sistemului vamal se ocup numai departamentul dat. De
fapt, n departamentul respectiv au intrat subdiviziunile care fceau parte din Directia general
fraude vamale. Ce tine de Departamentul venituri si control vamal acesta a incorporat
subdiviziunile celorlalte trei foste directii generale (Directia general reglementri tarifar-
vamale, Directia general fluxuri informationale si statistic vamal si Directia general
proceduri vamale).
Totodat, organizarea departamentelor nu este n conformitate cu Hotrrea
Guvernului Nr. 1310 din 14.11.2006 cu privire la aprobarea structurii-tip a regulamentelor
privind organizarea si functionarea organului central de specialitate al administratiei publice si
autorittii administrative din subordinea acestuia, si anume cu capitolul III (Organizarea
activittii organului central de specialitate al administratiei publice si autorittii administrative
din subordinea acestuia), care n pct. 4 prevede expres componentele structurale ca fiind:
directiile generale, directiile, alte subdiviziuni structurale.
2. Nivelul teritorial este alctuit din 7 birouri vamale, care includ n componenta sa 97
de posturi vamale subordonate, dup cum urmeaz:
1. Biroul vamal Briceni, are n componenta sa 16 posturi vamale;
2. Biroul vamal B!li, include 14 posturi vamale;
3. Biroul vamal Ungheni, are 5 posturi vamale;
4. Biroul vamal Chi$in!u, este alctuit din 20 posturi vamale;
5. Biroul vamal Leu$eni, este compus din 5 posturi vamale;
6. Biroul vamal Bender, include 15 posturi vamale;
7. Biroul vamal Cahul, are 22 posturi vamale.
Biroul vamal si desfsoar activitatea sub conducerea Aparatului Central al Serviciului
Vamal si este cel care decide nemijlocit asupra unei prti mari din sarcinile puse n fata
organelor vamale.
55

Birourile vamale sunt organizate, de regul, dup principiul teritorial si si desfsoar
activitatea n zona de competent, prin care ntelegem teritoriul n cadrul cruia toti operatorii
economici nregistrati aici sunt obligati s ndeplineasc formalittile de vmuire a mrfurilor la
biroul vamal respectiv.
Teritoriul de activitate al biroului vamal este determinat de ctre Aparatul Central al
Serviciului Vamal si poate s coincid sau nu cu teritoriul unittii administrativ-teritoriale n care
este organizat. De cele mai multe ori, activitatea unui birou vamal se rsfrnge asupra teritoriului
mai multor unitti administrativ-teritoriale. De asemenea, urmeaz de remarcat faptul c, n
modul stabilit de legislatie Aparatul Central poate modifica, limitele teritoriului subordonat
birourilor vamale [47, p.216].
Postul vamal este elementul initial al sistemului unitar al organelor vamale ale Republicii
Moldova, fiind n conducerea nemijlocit a biroului vamal. Astfel, fiecare vam este alctuit
dintr-un sistem de posturi vamale ca structuri relativ independente n contextul structurrii
interne, care ndeplinesc anumite functii concrete [201, p.17].
Amplasarea posturilor vamale, la fel, se bazeaz pe principiul teritorial: amenajarea
posturilor vamale n apropierea nemijlocit de punctele de trecere peste frontiera vamal este
combinat cu plasarea acestora n interiorul trii n locurile de concentrare a subiectilor activittii
economice externe. Astfel, n vederea facilitrii operatiunilor de import-export a agentilor
economici n fiecare centru raional activeaz un post vamal care deserveste agentii economici
nregistrati n unitatea administrativ-teritorial respectiv [47, p.216].
Dup locul de amplasare a posturilor vamale la frontier n punctele de trecere a
frontierei de stat, acestea se mpart n cele ce se afl la frontiera moldo-romn si cele de la
frontiera moldo-ucrainean.
Astfel, conform datelor Serviciului Vamal la frontiera moldo-romn se afl 9 puncte de
trecere international a frontierei (a se vedea Anexa Nr. 3), iar la frontiera moldo-ucrainean sunt
amplasate 26 puncte de trecere international, 14 puncte de trecere interstatal si 27 puncte de
trecere local (a se vedea Anexa Nr. 4) [238].
Sarcinile birourilor si posturilor vamale sunt n mare parte similare, avnd ca obiectiv de
baz aplicarea nemijlocit a reglementrilor vamale si promovarea activittii vamale pe teritoriul
aflat n jurisdictia sa. Astfel, birourile vamale pun n aplicare, iar posturile vamale asigur
nemijlocit punerea n aplicare a mecanismelor juridice, economice si institutionale privind
politica vamal n teritoriul gestionat [47, p.216].
Totodat, birourile si posturile vamale particip la dezvoltarea si punerea n aplicare a
programelor de dezvoltare a activittii vamale n zona de activitate, monitoriznd respectarea de
56

ctre persoanele fizice si juridice a normelor legale, a procedurilor si conditiilor de desfsurare a
activittii economice externe.
Sarcinile si functiile ncredintate birourilor si posturilor vamale sunt ndeplinite direct, ct
si n cooperare cu serviciile publice desconcentrate ale autorittilor administratiei publice
centrale, cu autorittile administratiei publice locale pe teritoriul cruia acestea sunt situate,
precum si cu ntreprinderile, organizatiile non-profit si cettenii.
Biroul vamal detine personalitate juridic, cu toate consecintele ce decurg din statutul
dat, este finantat de la bugetul de stat si din alte surse prevzute de legislatie si are dreptul de
gestionare operational n ce priveste proprietatea si mijloacele care i sunt atribuite [47, p.217].
Postul vamal nu este o entitate juridic de sine stttoare si este n controlul operational al
biroului vamal, de care apartine. Structura si statele de personal ale biroului si postului vamal
sunt aprobate de ctre Aparatul Central al Serviciului Vamal. La fel, crearea, reorganizarea si
lichidarea birourilor si posturilor vamale se efectueaz tot de ctre Aparatul Central al
Serviciului Vamal. Mrimea si statele de personal al posturilor vamale se determin pe baza
volumului de mrfuri si pasageri care trec prin acesta si pot varia de la cteva persoane pn la o
sut sau chiar mai mult.
Una dintre caracteristicele sistemului vamal l constituie prezenta subdiviziunilor
specializate. La moment, n Republica Moldova nu avem birouri vamale specializate, cum sunt
n alte state (de exemplu, n Federatia Rus unde sunt organizate birouri vamale pentru mrfurile
accizate, pentru resursele energetice, etc.). Specificul birourilor vamale specializate l constituie
faptul c, acestea sunt create pentru organizarea si ndeplinirea anumitor directii de activitate din
cadrul activittii vamale. La fel, birourile vamale specializate si exercit competenta pe ntreg
teritoriul vamal al trii si nu numai pe o anumit regiune dup modelul birourilor vamale
nespecializate.
De exemplu, Vama accizat central din Federatia Rus, care constituie o subdiviziune
vamal specializat, n competenta creia intr efectuarea operatiunilor vamale n privinta
mrfurilor accizate si a altor mrfuri apropiate de mrfurile accizate. La acestea se atribuie
autoturismele, produsele alcoolice si din tutun si altele [220, p.5].
Ca si Aparatul Central, birourile vamale au o structur intern proprie alctuit din
diferite subdiviziuni, care au rolul de a asigura activitatea biroului vamal conform cerintelor
stabilite de legislatie.
Ct priveste organizarea intern a posturilor vamale aceasta difer n dependent de
categoria postului vamal dat, respectiv dac este un post vamal intern sau de frontier.
Astfel, pentru posturile vamale de frontier este prevzut urmtoarea organizare:
1) sef post vamal;
57

2) sef-adjunct (functie care se instituie n dependent de mrimea postului);
3) sectorul intrare n tar (n care se distinge subsectorul marfar si subsectorul pasageri);
4) sectorul iesire din tar (cu aceleasi subsectoare indicate mai sus).
Totodat, n cadrul posturilor vamale de frontier activitatea este organizat n ture, care
pot fi alctuite dintr-un singur colaborator, sau numrul acestora poate s depseasc peste zece
persoane. Turele si exercit activitatea dup un orar stabilit, care are rolul de a asigura un proces
continuu, fr ntreruperi de activitate a organelor vamale.
Posturile vamale interne au urmtoarea organizare:
1) sef de post;
2) sef-adjunct (functie care se instituie n dependent de mrimea postului);
3) ghiseul unic, n care activeaz colaboratorii postului vamal responsabili de
perfectarea tranzactiilor economice externe.
Dup cum am mentionat n capitolul anterior, n cadrul organelor vamale pot activa
diferite institutii vamale. Astfel, n sensul dat Serviciul Vamal poate crea laboratoare vamale
pentru expertiza si examinarea n scopuri vamale a mrfurilor.
La rndul su, art.10, alin. (2) al Codului Vamal prevede c: n sistemul Serviciului
Vamal sunt create institutii de nvtmnt pentru pregtirea cadrelor vamale si perfectionarea
profesionist a efectivului vamal [20].
La moment, unica institutie de nvtmnt din cadrul Serviciului Vamal este Centrul de
instruire a colaboratorilor vamali, creat prin Ordinul Directorului general al Serviciului Vamal
nr. 407-O din 19 octombrie 2007. Misiunea Centrului de Instruire const n satisfacerea
necesittilor de instruire initial a personalului nou angajat si perfectionarea profesional
continu a colaboratorilor vamali prin dezvoltarea capacittilor si adaptarea cunostintelor la
modificrile cadrului legal-normativ si cel institutional [10, p.66].
n Centrul de instruire activeaz Muzeul Serviciului Vamal, care are n colectiile sale
documente, obiecte si exponate de valoare istoric si cultural datnd din sec. XIV si pn n
zilele noastre [243].
La fel, conform legislatiei Serviciul Vamal nfiinteaz centre de calcul, ntreprinderi de
poligrafie, de constructii si exploatare, a cror activitate contribuie la ndeplinirea functiilor
organelor vamale. n sensul dat, Serviciul Vamal este fondatorul unei ntreprinderi de stat, si
anume prin Hotrrea Guvernului Nr. 178 din 23.03.2011 a fost creat ntreprinderea de Stat
Vamservinform prin reorganizare (contopire) a ntreprinderii de Stat Moldvama-Grup si a
ntreprinderii de Stat Vamtehinform n scopul formrii unei ntreprinderi de stat cu gestiune
unic, care acord servicii complexe agentilor economici din Republica Moldova [87].
58

2.2. Cadrul normativ de reglementare a activit'.ii organelor vamale ale Republicii
Moldova ,i problematica reglement'rilor respective

Cadrul normativ de reglementare a activittii organelor vamale constituie totalitate
actelor legislative si normative subordonate legii, care determin statutul juridic al acestora,
cercul de functii si atributii pe care le detin, adic mediul legal de activitate al organelor vamale
si este reprezentat de reglementrile n domeniul vamal si alte domenii conexe (administrativ,
fiscal, comercial, valutar etc.).
Activitatea organelor vamale trebuie s fie efectuat n strict conformitate cu Constitutia
Republicii Moldova, legislatia national si tratatele internationale la care tara noastr este parte.
Din considerentele date considerm c, cadrul normativ de reglementare a activittii organelor
vamale n Republica Moldova este compus din urmtoarele categorii:
1. reglementri internationale;
2. reglementri interne.
Reglement$rile interna#ionale sunt tratatele, acordurile, memorandurile ncheiate ntre
Republica Moldova si alte state, sau adoptate n cadrul organizatiilor internationale de profil si
care au fost ratificate de ctre tara noastr n domeniul activittii vamale.
Lund n consideratie importanta deosebit a tratatelor n calitate de izvor al dreptului
vamal si mijloc al cooperrii internationale, principalele tratate internationale privind activitatea
vamal, la care Republica Moldova este parte sunt cele ncheiate n cadrul institutiilor si
organizatiilor internationale.
Dup prerea autorului Acri J. de ctre organizatiile internationale, n primul rnd, ONU
si OMV, un efort considerabil a fost consacrat facilitrii trecerii peste frontier, prin elaborarea
de diverse conventii internationale, care au stabilit regimurilor si proceduri vamale internationale
armonizate si care vizeaz, pe de o parte, acordarea autorittilor vamale, msurilor
corespunztoare de control si, pe de alt parte, asigurarea securittii financiare privind plata
impozitelor si taxelor n ceea ce priveste mrfurile transportate peste frontiere [206, p.84].
Importanta reglementrilor internationale este dat si de prevederile stabilite n art. 7 al
Codului Vamal, care mentioneaz c: Dac acordurile internationale la care Republica Moldova
este parte stabilesc alte norme dect cele prevzute de prezentul cod si de alte acte normative n
domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internationale [20].
La fel, cadrul normativ de reglementare a activittii organelor vamale este determinat de
statutul de stat-membru pe care l detine tara noastr n cadrul Organizatiei Mondiale a
Comertului. n acest sens, aspectele vamale a fost unul dintre cele mai complexe domenii, puse
59

n discutie n procesul de aderare a Republicii Moldova la OMC, iar ca rezultat tara noastr si-a
asumat mai multe angajamente n domeniul vamal, dintre care cele mai importante sunt:
s aplice metode traditionale si practici internationale fr derogri de la regulile
OMC privind evaluarea mrfurilor n vam;
s publice prompt toate legile, hotrrile, ordinele si deciziile administrative, puse n
aplicare, care se refer la aspectele vamale;
s nu aplice penalizri severe pentru infractiuni minore la reglementrile sau
procedurile vamale;
s micsoreze la maximum efectele si complexitatea formalittilor de import si export
si s simplifice cerintele de documentatie la import si export;
s aplice toate legile, hotrrile si regulamentele vamale, n mod uniform, impartial si
rezonabil [130, p.28-29].
Majoritatea acestor reguli au fost ncorporate n Codul Vamal si n Legea cu privire la
tariful vamal n perioada procesului de aderare la organizatia respectiv. Cu toate acestea,
angajamentele n domeniul vamal nu sunt respectate de fiecare dat n mod uniform, echitabil si
rezonabil si care de cele mai multe ori se exprim prin nclcarea de ctre organele vamale
nationale a procedurii de stabilire a valorii n vam a mrfurilor, emiterea actelor departamentale
cu caracter normativ care nu sunt publicate n Monitorul Oficial, stabilirea unor formalitti
suplimentare n cadrul operatiunilor de import-export, aplicarea si interpretarea diferit a
reglementrilor vamale, fiscale, comerciale etc. Din considerentele date, credem c, se impune o
revizuire a cadrului normativ existent n domeniul vamal si a ajustrii acestuia la angajamentele
internationale asumate mentionate supra.
Fcnd referint la acordurile internationale n dependent de nivelul prtilor care se
nteleg, autorul rus Agabalaev M.I. distinge urmtoarele categorii:
1) interstatale;
2) interguvernamentale;
3) interdepartamentale [168, p.150].
Suntem de acord cu delimitarea dat si din analiza acordurilor internationale n domeniul
vamal, ncheiate sau ratificate de ctre Republica Moldova stabilim toate categoriile indicate mai
sus.
La categoria acordurilor internationale interstatale se atribuie, n primul rnd, Tratatele
interna#ionale universale 'ncheiate 'n cadrul Organiza#iei Mondiale a V$milor (OMV). Tara
noastr este parte la Convenia cu privire la crearea Consiliului Colabor!rii Vamale (Bruxelles,
15 decembrie 1950). Prin aderarea la acest instrument international [96], Republica Moldova,
ncepnd cu 28 octombrie 1994, a devenit membru al OMV.
60

Un al act international Convenia internaional! privind asistena administrativ!
reciproc! pentru prevenirea, investigarea $i reprimarea infraciunilor vamale (Nairobi, 9 iunie
1977) la care tara noastr este parte [112], permite administratiilor vamale ale statelor-membre
s acorde asistent administrativ reciproc (schimb de informatii, efectuarea investigatiilor,
schimb de experient etc.), n scopul aplicrii corecte a legislatiei vamale, prin prevenirea,
investigarea si reprimarea infractiunilor vamale, care prejudiciaz interesele economice,
comerciale, fiscale si sociale ale statelor respective.
Convenia internaional! privind Sistemul Armonizat de descriere $i codificare a
m!rfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983) [67] este unul din principalele instrumente n domeniul
facilitrii comertului international, avnd urmtoarele caracteristici:
Nomenclatorul de mrfuri stabilit de Conventie este aplicat de majoritatea statelor
lumii;
98% din tot comertul international se efectueaz n baza Conventiei, care, totodat,
simplific colectarea, contrapunerea si analiza datelor statistice referitoare la comertul
international;
Sistemul Armonizat poate fi aplicat tuturor mrfurilor.
Convenia privind admiterea temporar! (Istanbul, 26 iunie 1990) [126], care dup
prerea autorului Sandrovschi C.C.: prin adoptarea acesteia statele participante au decis s
faciliteze o procedur des ntlnit n activitatea vamal, cum este admiterea temporar [190,
p.246].
Totodat, pn la moment Republica Moldova nu a ratificat Convenia internaional!
privind simplificarea $i armonizarea regimurilor vamale (Kyoto, 18 mai 1973), care este una
dintre cele mai importante conventii internationale n domeniul facilitrii, simplificrii si
armonizrii regimurilor si procedurilor vamale.
Urmtoarea categorie a acordurilor internationale interstatale o reprezint Tratatele
interna#ionale universale 'ncheiate 'n cadrul Comisiei Economice pentru Europa a
Organiza#iei Na#iunilor Unite (CEE ONU) si anume:
1. Convenia internaional! privind armonizarea controalelor m!rfurilor la frontier!,
(Geneva, 21 octombrie 1982) [124] scopul creia este simplificarea cerintelor n vederea
respectrii formalittilor vamale, precum si tipurile de control si durata acestora, coordonarea la
nivel national si international a procedurii controlului vamal si metodele de aplicare a acestuia.
Conventia cuprinde toate tipurile de transport (terestru, maritim, aerian) si toate directiile de
circulatie (introducere, scoatere, tranzit) [190, p.230-231];
2. Convenia vamal! relativ! la transportul internaional al m!rfurilor sub acoperirea
carnetelor TIR (Conventia TIR, Geneva, 14 noiembrie 1975) [95] avnd ca domeniu de
61

reglementare: transportul mrfurilor efectuat fr descrcare si rencrcare, peste una sau mai
multe frontiere, de la un birou vamal de plecare al unei prti contractante, sau al aceleiasi Prti
contractante pn la un birou vamal de destinatie al unei prti contractante, sau al aceleasi prti
contractante, n vehicule rutiere, ansamble de vehicule sau n containere, cu conditia c o parte
din traseu ntre nceputul operatiunii T.I.R. si terminarea ei s fie un traseu rutier [27, p.9-10].
3. Convenia relativ! la Contractul de transport internaional al m!rfurilor pe $osele
(Conventia CMR, Geneva, 19 mai 1956) [95] care se: aplic oricrui contract de transport de
mrfuri pe sosele cu vehicule, cnd locul primirii mrfii si locul prevzut pentru eliberare, asa
cum sunt indicate n contract, sunt situate n dou tri diferite, dintre care cel putin una este tar
contractant, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract [26,
p.148].
Tratate interna#ionale regionale (interguvernamentale). La categoria dat se atribuie
urmtoarele:
1. Protocolul privind asistena reciproc! 'ntre autorit!ile administrative 'n materie
vamal! al Acordului de parteneriat $i cooperare dintre Comunit!ile Europene $i statele lor
membre, pe de o parte, $i Republica Moldova, pe de alt! parte (Bruxelles, 28 noiembrie 1994);
2. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, transformat n februarie 2008 n
Consiliul Regional de Cooperare;
3. Convenia pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de aplicare a legii (SELEC)
care a intrat n vigoare la 07 octombrie 2011 si care a substituit Acordul de cooperare pentru
prevenirea si combaterea infractionalittii transfrontaliere (Bucuresti, 26 mai 1999).
La fel, la nivel regional n cadrul Comunittii Statelor Independente (CSI) au fost
ncheiate mai multe acorduri internationale, cum ar fi Acordul privind colaborarea si ajutorul
reciproc n probleme vamale (Moscova, 15 aprilie 1994) sau Acordul privind Regulile de
determinare a trii de origine a mrfurilor n Comunitatea Statelor Independente (Ialta, 20
noiembrie 2009). Tratate internationale multilaterale si bilaterale, n spatiul CSI, au fost ncheiate
si asupra altor domenii ale activittii vamale, si anume: schimbul de informatie statistic,
modalitatea de tranzit, controlul vamal al valorilor culturale etc.
n cadrul Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economic GUAM (Georgia,
Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) a fost semnat Acordul cu privire la asistent reciproc si
cooperare n domeniul vamal ntre guvernele statelor-participante la GUAM (Ialta, 4 iulie 2003).
De asemenea, n 2006, Republica Moldova, de rnd cu alte nou tri din Europa, a
semnat Acordul de comert liber pentru Europa Central (CEFTA) [119], care prevede un grad
extins de liberalizare, n special a comertului cu produse industriale, mecanisme transparente de
62

aplicare a msurilor de protectie comercial si instituirea unui mecanism propriu de solutionare a
litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului OMC [15, p.5].
Ce tine de acordurile interna#ionale interdepartamentale, acestea sunt ncheiate de ctre
Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu organele vamale sau alte organe de drept ale altor
state si de cele mai multe ori se refer la schimbul reciproc de informatii si asistenta
administrativ reciproc. De exemplu, cu Federatia Rus la nivel interdepartamental au fost
semnate mai multe acorduri internationale, si anume: Protocolul interdepartamental cu privire la
realizarea Acordului de colaborare si ajutorul reciproc n domeniul vamal din 15 aprilie 1994,
semnat la Moscova la 15 martie 2001; Protocolul interdepartamental cu privire la colaborarea n
domeniul combaterii introducerii si scoaterii ilicite a valorilor culturale, semnat la Moscova la 15
martie 2001; Protocolul interdepartamental privind colaborarea metodologic si informational
n domeniul statisticii vamale a comertului exterior, semnat la Moscova la 15 martie 2001;
Protocolul interdepartamental privind organizarea schimbului preliminar de informatii despre
mrfurile si mijloacele de transport, care traverseaz frontierele vamale ale Republicii Moldova
si Federatiei Ruse, semnat la 9 octombrie 2009 [244].
Reglement$rile interne. La categoria dat vom reflecta doar actele legislative si
normative de baz, inclusiv si cele abrogate, dar care prezint interes stiintific si care determin
statutul juridic al organelor vamale nationale. Aici se atribuie, n primul rnd, Constitutia
Republicii Moldova, care n art. 72 stabileste categoriile de legi, iar conform alin. (3), lit. h) al
articolului dat, prin lege organic se reglementeaz modul de stabilire a zonei economice
exclusive [24]. Prevederea dat st la baza tuturor reglementrilor vamale din Republica
Moldova, deoarece zona economic exclusiv determin stabilirea teritoriului vamal unic si a
legislatii vamale unice aplicate pe acest teritoriu.
Un alt art. 129 (activitatea economic extern) stabileste c: Parlamentul aprob
directiile principale ale activittii economice externe, iar Guvernul asigur protejarea
intereselor nationale n activitatea economic extern, promoveaz politica liberului schimb sau
politica protectionist, pornind de la interesele nationale [24].

Normele constitutionale date se
aplic si n domeniul vamal, fiind reglementrile care stau la baza activittii organelor vamale
nationale si sunt primordiale pentru elaborarea si promovarea politicii vamale.
Efectund o analiz a prevederilor legale, care au reglementat statutul juridic al organelor
vamale din Republica Moldova, de la nceputul anilor `90 ai secolului trecut pn la moment
stabilim o dezvoltare continu a acestora.
Astfel, dup adoptarea Declaratiei de Suveranitate la 23 iunie 1990 primul act normativ,
care reglementeaz aspectul institutional si organizational al organelor vamale n Republica
63

Moldova este Hotrrea Guvernului Nr. 396 din 17.10.1990 Cu privire la formarea
Departamentului de stat pentru controlul vamal al R.S.S.Moldova.
n scurt timp dup aceasta este adoptat Hotrrea Guvernului Nr. 448 din 23.11.1990
Cu privire la formarea departamentului pentru controlul vamal n cadrul Ministerului economiei
nationale al R.S.S.Moldova.
Prin Hotrrea dat organele vamale sunt trecute n subordinea Ministerului economiei
nationale, fiind evident rolul n crestere al organelor vamale n reglementarea operatiunilor
economice externe, ntr-o perioad n care au loc primele ncercri de trecere de la economia
planificat la economia de piat si respectiv conturarea unui regim de liberalizare a economiei,
precum si cresterea rolului sistemului vamal pentru economia national.
Urmtorul act normativ este Hotrrea Guvernului Nr. 70 din 11.02.1991 Cu privire la
formarea Departamentului de stat pentru controlul vamal al R.S.S.Moldova, care prevedea
formarea Vamei Moldovei. Totodat, au fost stabilite principalele directii ale activittii
Departamentului, si anume:
1. asigurarea exercitrii controlului asupra importrii si exportrii n modul stabilit a
mrfurilor si altor bunuri, mijloacelor de transport, averii personale, banilor, valutei strine si a
altor obiecte de valoare, evaluate n valut;
2. crearea centrelor de control si punctelor de trecere la frontiera republicii, precum si
stabilirea unui control vamal provizoriu;
3. formarea sistemului vamal republican de statistic, coordonarea elaborrii tarifelor
vamale si asigurarea aplicrii lor, precum si elaborarea si utilizarea sistemului taxelor vamale si
altor plti [53].
La fel, prin Hotrrea respectiv s-a dispus organizarea n continuare a organelor vamale
ca institutie independent.
La 16.04.1991 a fost adoptat Hotrrea Guvernului Nr. 181 Cu privire la aprobarea
structurii si Regulamentului Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal al
R.S.S.Moldova.
Imediat dup declararea independentei de ctre Presedintele trii este semnat Decretul
Nr. 189 din 03.09.1991 Cu privire la subordonarea institutiilor vamale situate pe teritoriul
Republicii Moldova, care a subordonat Guvernului Republicii Moldova toate institutiile vamale
de pe teritoriul Republicii Moldova [34].
La scurt timp dup semnarea decretului dat este adoptat Hotrrea Guvernului Nr. 496
din 06.09.1991 Cu privire la nfiintarea punctelor de trecere si control vamal care n
conformitate cu Declaratia de independent a Republicii Moldova si n scopul protectiei pietei
interne a republicii, a pus n sarcina Departamentului de Stat pentru Controlul vamal al
64

Republicii si Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova obligatia crerii a 28 puncte
de trecere si control vamal [54].
Un aspect important stabilit prin hotrrea dat, l constituie faptul c, prevederile n
cauz stabileau c: trecerea mrfurilor si altor bunuri peste frontiera de stat a Republicii
Moldova se face numai prin punctele de trecere si control vamal [54].
Unul din actele legislative de baz, care reglementa n acea perioad statutul juridic al
organelor vamale n Republica Moldova este Codul Vamal (Legea nr. 1320-XII din 09 martie
1993, abrogat prin Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000), care n capitolul II ndrumarea
activittii vamale, stabilea prevederile de baz privind organizarea activittii vamale n
Republica Moldova.
Astfel, art. 5 (Conducerea activittii vamale) prevedea c: Conducerea general a
activittii vamale o efectueaz organele supreme ale puterii de stat si ale administratiei de stat.
Organele de stat care nu exercit conducerea general a activittii vamale nu au dreptul s
intervin n activitatea organelor vamale. Ct priveste definirea organelor vamale, art. 6 indica
c: Activitatea vamal nemijlocit este pus n seama organelor vamale. Organele vamale sunt
organe de drept si constituie un sistem de stat unic, care include Departamentul Controlului
Vamal, vmile, posturile vamale [19].

Dup cum reiese din definitia dat, organele vamale erau atribuite la categoria organelor
de drept. Totodat, prioritar n activitatea organelor vamale la momentul respectiv era ocrotirea
normelor de drept, respectiv de asigurare a respectrii normelor legale la trecerea peste frontiera
vamal a mrfurilor si mijloacelor de transport.

Conform Hotrrii Guvernului Nr. 383 din 06.06.1994 Cu privire la aprobarea structurii,
personalului scriptic si Regulamentului Departamentului Controlului Vamal al Republicii
Moldova a fost aprobat Regulamentul acestuia [56], conform cruia pentru prima dat au fost
stabilite prevederile care permitea Departamentului Controlului Vamal s aib trei vicedirectori,
inclusiv un prim-vicedirector general si un consiliu colegial compus din 9 persoane, care n
cadrul sedintelor sale examina problemele principale ale sistemului vamal, elabora strategia
dezvoltrii organelor vamale nationale, lua n dezbatere drile de seam ale conductorilor
subdiviziunilor subordonate. Deciziile consiliului colegial al Departamentului se adoptau cu
simpla majoritate de voturi ale membrilor colegiului si se realizau, de regul, prin ordine ale
Directorului general.

Una din prevederile novatorii pentru perioada dat au fost cele care autorizau
Departamentul Controlului Vamal s introduc n structura aprobat a aparatului central
modificrile impuse de necesitatea aplicrii unor forme mai eficiente de organizare a muncii si a
tehnicilor moderne de conducere n limitele fondului stabilit de retribuire a muncii si
65

personalului scriptic al aparatului. Astfel, prin normele date a fost acordat o autonomie deplin
n ce priveste gestionarea resurselor de personal.
Totodat, conform Regulamentului aprobat prin Hotrrea mentionat s-a stabilit c,
Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova este organul administratiei de stat, ce
promoveaz politica vamal a Republicii Moldova, fiind persoan juridic, ce are stampil cu
Stema de Stat a Republicii Moldova, cu denumirea sa n limba de stat si cea rus, fiind
consolidat statutul juridic al acestuia ca autoritate autonom a administratiei publice centrale.
Prin Hotrrea Guvernului Nr. 525 din 09.06.1997 Cu privire la structura si personalul
scriptic al Departamentului Controlului Vamal a fost stabilit structura aparatului central al
Departamentului Controlului Vamal (a se vedea Anexa Nr. 5.1) [57].
Hotrrea Guvernului Nr. 406 din 07.05.1999 Cu privire la aprobarea structurii
aparatului central si devizului de cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare ale Departamentului
Controlului Vamal pe anul 1999 a stabilit o nou structur a aparatului central (a se vedea Anexa
Nr. 5.2) [59].
Prin Legea Nr. 676 din 16.11.1999 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern au fost
operate anumite modificri la legea dat [106], iar Departamentul Controlului Vamal a fost
exclus din categoria alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice si subordonat
Ministerului Finantelor. Respectiv, prin prevederile date a fost modificat statutul juridic al
organelor vamale, dintr-o institutie subordonat Guvernului, ntr-o institutie subordonat
Ministerului Finantelor.
Urmtorul act normativ este Hotrrea Guvernului Nr. 717 din 20.07.2000 cu privire la
aprobarea Structurii Departamentului controlului vamal si completarea unor hotrri
guvernamentale. Conform Hotrrii date apar noi subdiviziuni si directii de activitate n cadrul
organelor vamale, cum ar fi de exemplu, sectia anchet penal (a se vedea Anexa Nr. 5.3) [60].
Astfel, are loc accentuarea statutului de organ de drept al organelor vamale, fiind
acordate noi competente, si anume acestea au fost abilitate cu dreptul de a efectua ancheta penal
n cazurile de contraband si alte infractiuni ce tin de competenta organelor vamale, pn la acel
moment organele vamale efectuau numai ancheta preliminar, cu remiterea dosarului spre
examinare organelor de anchet, care de cele mai multe ori era Serviciul de Informatii si
Securitate.
Prin Hotrrea Guvernului Nr. 232 din 27.03.2001 cu privire la structura
Departamentului controlului vamal si introducerea modificrilor si completrilor n unele
hotrri guvernamentale, din nou a fost modificat structura Serviciului Vamal la nivel central (a
se vedea Anexa Nr. 5.4) [62].
66

La 28.04.2001 a fost aprobat Hotrrea Guvernului Nr. 266 privind unele msuri ce tin
de reorganizarea unor ministere si departamente ale Republicii Moldova, fiind stabilit o nou
structur a administratiei publice centrale prin reorganizarea mai multe autoritti ale
administratiei publice centrale de specialitate, printre care si Departamentul controlului vamal,
care a fost reorganizat din subordinea Ministerului Finantelor n Departamentul Vamal pe lng
Guvern [63].
Astfel, odat cu iesirea Departamentului Vamal din subordinea Ministerului Finantelor,
dar si cu intrarea n vigoare a noului Cod Vamal (Legea nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000) si Legii
cu privire la serviciul n organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000, s-a efectuat un pas
esential n vederea crerii unui serviciu vamal modern si independent.
Prin Hotrrea Guvernului Nr. 410 din 06.06.2001 a fost aprobat structura nou (a se
vedea Anexa Nr. 5.5), personalul scriptic si Regulamentul Departamentului Vamal, conform
cruia au fost operate schimbri importante la compartimentul functiilor si atributiilor organelor
vamale, fiind ridicat la un nivel calitativ nou organizarea acestora [64].
n aceste sens, poate fi mentionat organizarea Directiei audit si metodologia pltilor
vamale, care includea Sectia valoarea n vam si originea mrfurilor si Sectia audit economic,
sau Directia control vamal n cadrul creia este organizat o nou subdiviziune Sectia
administrarea regimurilor vamale.
Urmtorul act normativ este Hotrrea Guvernului Nr. 547 din 07.06.2005 Cu privire la
aprobarea structurii, efectivului-limit si Regulamentului Serviciului Vamal, care a aprobat
noua structura a aparatului central al Serviciului Vamal (a se vedea Anexa Nr. 5.6) [70].
n rezultatul modernizrii activittii organelor vamale, prin actul normativ dat au fost
create noi subdiviziuni, care aveau rolul de a organiza exercitarea competentelor noi acordate
organelor vamale, si anume: sectia originea mrfurilor, sectia audit postvmuire si obligatii
vamale, sectia analiza si managementul riscurilor, sectia echipe mobile etc.
Ultimul act normativ, care stabileste organizarea Serviciului Vamal este Hotrrea
Guvernului Nr. 4 din 02.01.2007 cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limit si a
Regulamentului Serviciului Vamal. Anume hotrrea dat determin la moment statutul juridic
al Serviciului Vamal, ca fiind organul administratiei publice, subordonat Ministerului
Finantelor, care asigur securitatea economic a statului, implementeaz politica vamal si
conduce nemijlocit activitatea vamal n Republica Moldova [77].
Indiscutabil actul legislativ de baz ce reglementeaz activitatea organelor vamale este
Codul Vamal. Fcnd o succint caracteristic a reglementrilor cuprinse n acesta constatm c,
Capitolul I Dispozitii generale, Sectiunea a 2-a Organizarea activittii vamale, n art. 8-
18 reglementeaz statutul juridic al organelor vamale nationale. Astfel, art. 8 (conducerea
67

activittii vamale) prevede c: Autoritatea public de specialitate care exercit conducerea
efectiv a activittii vamale n Republica Moldova este Serviciul Vamal, iar art. 9 (organele
vamale) indic expres c: Statutul, functiile si competenta Serviciului Vamal sunt determinate
de prezentul cod si de Guvern [20].
n afar de aceasta, Codul Vamal contine o serie de reglementri cu privire la organizarea
activittii vamale, trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamal,
regimurile vamale, drepturile de export si de import, vmuirea si controlul vamal, brokerul
vamal, facilittile vamale acordate anumitor categorii de cetteni strini, dispunerea de mrfuri si
de mijloace de transport, aplicarea de msuri la frontier n vederea protectiei intelectuale,
valoarea n vam a mrfurilor, determinarea trii de origine a mrfurilor, activitatea organelor
vamale, statistica vamal a comertului exterior, contraventiile vamale [15, p.21].
Totodat, astzi, este unanim recunoscut c, Codul Vamal poate face dificil activitatea
serviciului vamal. Dup cum demonstreaz practica ineficienta n activitatea multor servicii
vamale se explic anume prin aplicarea normelor nvechite ale Codului Vamal.
Dac privim n retrospectiv atunci stabilim c, la elaborarea actualului Cod Vamal n
mare parte s-a tinut cont de prevederile Codului vamal al Federatiei Ruse n redactia anului
1993, abrogat n anul 2004.
n ultimii ani statele vecine au adoptat si au pus n aplicare noi reglementri vamale. Spre
exemplu, n Romnia se aplic Legea nr. 86/2006 privind Codului Vamal al Romniei. n
Ucraina ncepnd cu 1 iunie 2012 se aplic un nou Cod vamal. La 1 iulie 2010 a intrat n vigoare
Codul Vamal al Uniunii Vamale Rusia Belorusia Kazahstan, iar pn la aceasta n anul 2004
n Federatia Rus a fost adoptat un nou Cod vamal.
Cu referint la noul Cod Vamal al Federatiei Ruse, autorul Agabalaev M.I. accentueaz
urmtoarele noi abordri n dezvoltarea legislatiei vamale, care au un rol important pentru
dezvoltarea ulterioar a ntregului sistem vamal:
optimizarea reglementrii vamale a drepturilor, obligatiilor si actiunilor tuturor
persoanelor participante la raporturile vamale;
determinarea unic si precis a statutului juridic al organelor vamale, concretizarea,
dezvoltarea si perfectionarea competentei organelor vamale n diferite ramuri si sfere de
conducere prin nlturarea elementelor de prisos;
cooperarea intens si stabil a organelor vamale cu alte organe de drept [168, p.157].
Dup cum observm din determinarea indicat supra statutul juridic al organelor vamale
constituie un aspect deosebit de important n dezvoltarea reglementrilor vamale nationale.
68

Ce tine de Uniunea European n aprilie 2008 de ctre Parlamentul European si Consiliul
European prin Regulamentul nr. 450/2008, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 4
iunie 2008 a fost adoptat Codul Vamal modernizat.
Regulamentul este obligatoriu, n toate elementele sale si se aplica direct n toate statele-
membre. Acesta a intrat n vigoare la 20 de zile de la publicarea lui. Cu toate acestea, anumite
prevederi se vor aplica gradual, ncepnd cu 24 iunie 2009 si 1 ianuarie 2011, dar nu mai trziu
de 24 iunie 2013 [38, p.27].
Pn la adoptarea noului Cod Vamal comunitar era aplicat Codul Vamal comunitar
aprobat prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, care a fost elaborat pentru a codifica si simplifica
legislatia vamal, adoptat n perioada anilor 1968 1990. ns Regulamentul nr. 2913/92 de
instituire a Codului Vamal Comunitar nu a tinut pasul cu acele schimbri radicale n mediul n
care se desfsoar comertul international, n special cresterea rapid si ireversibil a utilizrii
tehnologiei informatiei si schimbul de date electronice, dar si cu schimbrile ce au avut loc n
cadrul activittii vamale.
Urmtorul act legislativ national este Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din
20.11.1997, care stabileste determinarea si aplicarea tarifelor vamale pentru mrfurile introduse
sau scoase din Republica Moldova, sistemul de determinarea a valorii n vam a mrfurilor,
valoarea declarat n vam a mrfurilor, drepturile si obligatiile declarantului si autorittii
vamale, stabilirea si perceperea impozitelor/taxelor vamale, metodele de determinare a valorii n
vam a mrfurilor si metoda determinrii trii lor de origine si concesiunilor tarifare [49, p.71].
Chiar dac prevederile legii date sunt compatibile cu reglementrile GATT 1994, credem
c, acestea sunt depsite si se impune separarea reglementrilor cu privire la reglementrile
tarifare (Tariful vamal la import si taxele vamale aplicabile), de cele care stabilesc originea
mrfurilor, precum si de cele ce tin de evaluarea n vam a acestora.
Un alt act legislativ care reglementeaz activitatea organelor vamale este Legea
reglementrii de stat a activittii comerciale externe, care are ca obiective: mentinerea
suveranittii si asigurarea securittii economice a statului, stimularea dezvoltrii economiei
nationale prin promovarea activittii comerciale externe si prin crearea de conditii pentru
integrarea efectiv a economiei Republicii Moldova n economia mondial [108].
Este indiscutabil faptul c, la momentul adoptrii legii date, aceasta continea prevederi
importante si esentiale pentru activitatea economic extern a Republicii Moldova, ns astzi o
mare parte din prevederile date sunt nvechite si credem c, se impune necesitatea elaborrii si
adoptrii unei noi legi, care ar lua n consideratie nivelul de dezvoltare a activittii economice
externe a Republicii Moldova, proximitatea cu dou uniunii vamale (uniunea vamal din cadrul
Uniunii Europene si uniunea vamal Federatia Rus Belorusia Kazahstan), care influenteaz
69

indiscutabil schimburile comerciale externe ale Republicii Moldova, dat fiind faptul c,
majoritatea partenerilor comerciali ai trii noastre se afl anume n statele-membre ale uniunilor
vamale respective.
Totodat, pentru actele legislative mentionate este caracteristic faptul c: au fost
elaborate pn-n anul 2000 si n procesul de elaborare a acestora nu a fost efectuat expertiz
juridic, anticoruptie, economic, financiar, stiintific, ecologic si de alt gen, inclusiv n ce
priveste compatibilitatea cu legislatia comunitar, n functie de tipul raporturilor sociale
reglementate, precum si o expertiz lingvistic, asa cum prevede Legea nr. 780-XV din
27.12.2001 privind actele legislative [15, p.23].
Urmtorul act normativ, care reglementeaz activitatea organelor vamale ale Republicii
Moldova, mai ales n domeniul cooperrii cu alte organe de control este Hotrrea Guvernului
Nr. 808 din 09.08.2000 cu privire la interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii pltilor si
automatizarea sistemului de evident la efectuarea controlului n punctele de trecere a frontierei
de stat a Republicii Moldova, care prevede c: Serviciul vamal este responsabil pentru
interactiunea si dirijarea operativ a tuturor organelor de control si prestare de servicii n
punctele de trecere (zonele de control vamal) [61].
Astfel, dac la momentul adoptrii Hotrrii date n zona de control vamal n afar de
Serviciul Vamal si Serviciul Grniceri, reorganizat, la moment, n Politia de Frontier activau si
alte servicii de control (Serviciul veterinar, Serviciul fitosanitar, Inspectoratul transporturilor
auto, Inspectoratul ecologic, Serviciul sanitaro-epidemiologic), astzi dup modificrile din
legislatie si implementarea principiului ghiseului unic, respectiv prelurii unor functii
nemijlocit de ctre organele vamale s-a schimbat si schema tehnologic de control, iar o mare
parte din serviciile respective nu mai activeaz sau activeaz n afara zonei de control vamal.
Reiesind din faptul c, n mare parte prevederile date sunt nvechite si nu se mai aplic,
credem c, este necesar adoptarea unui nou act normativ, care ar reglementa procedura de
interactiune dintre organele vamale si alte organe de control la frontier.

2.3. Locul ,i rolul organelor vamale *n cadrul sistemului organelor statale

Astzi din ce n ce mai mult apar discutii referitoare la locul si rolul unui organ sau altul
n domeniul statal. Importanta aspectului respectiv este evidentiat si de acele schimbri, care au
intervenit n ultima perioad n organizarea structural a organelor statale [40, p.11].
Totodat, atunci cnd vorbim despre locul unei autoritti publice este necesar s apelm
la clasificarea acestora. Autorul autohton Popa V. consider c, clasificarea autorittilor publice
este o problem discutabil, deoarece exist mai multe criterii utilizate de unii sau alti autori,
70

mentionnd c, clasificarea autorittilor publice este necesar n scopul stabilirii locului cuvenit
n interiorul sistemului, n virtutea faptului c toate se afl ntr-o strns corelatie, interactiune si
interdependent [143, p.11].
Un alt autor Creang I., este de prerea c: toate organele administratiei publice centrale
n raport cu functiile ce le ndeplinesc, complexitatea si responsabilitatea acestora pot fi grupate
n mai multe categorii, si anume:
I. Organe ale administratiei publice centrale cu activitate economic (Ministerul
Economiei, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Finantelor etc.);
II. Organe ale administratiei publice centrale cu caracter social, cultural si stiintific
(Ministerul Educatiei, Ministerul Culturii etc.);
III. Organe ale administratiei publice cu atributii administrative si de ocrotire a ordinii
de drept (Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei etc.) [29, p.163].
La momentul clasificrii date, organele vamale erau organizate n cadrul Departamentului
Vamal si dup cum observm autorul mentionat atribuie organele vamale la cea de a treia
categorie, cu scoaterea n evident anume a atributiilor administrative si celor de ocrotire a
normelor de drept a organelor vamale. Suntem de acord cu prerea dat, dar am putea concretiza
c, atributiile administrative ale organelor vamale, sunt atributiile legate de reglementarea
activittii economic externe si de implementare a politicii vamale a statului.
Pe de alt parte, Ceciui S. mentioneaz c, la fel, ca si n orice alte state, Serviciul Vamal
al Republicii Moldova ndeplineste functia de asigurare a intereselor economice ale trii
(aplicarea tarifului vamal si combaterea trecerii ilegale a mrfurilor peste frontier), ct si functia
de completare a bugetului de stat (ncasarea taxelor vamale, pltilor si accizelor) [294, p.22].
Astfel, totalitatea organelor vamale, institutiilor si subdiviziunilor subordonate constituie
un mecanism complicat si diversificat, care are menirea solutionrii multitudinii problemelor ce
apar n cadrul activittii vamale. n acest sens, rolul organelor vamale este n permanent
dezvoltare, n mare parte fiind influentat si dependent de locul organelor vamale n cadrul
organelor de stat. Din considerentul dat, ne-am propus o abordare n comun a ambelor aspecte
mentionate.
Analiznd locul si rolul organelor vamale Prusacova N.V. indic c: Problema
solutionrii locului si rolului organelor vamale, n mecanismul organelor de stat, la etapa actual
trezeste nu numai un interes teoretic, dar si practic. Schimbrile esentiale n viata politic si
economic a societtii cu toat certitudinea pune n prim plan necesitatea reexaminrii radicale a
locului si rolului organelor de stat n contextul asigurrii intereselor vitale ale societtii mai ales
n sferele economice si sociale [189, p.2].
71

n acest sens, ne vom strdui s determinm locul organelor vamale nationale, dar si s
propunem anumite mbunttiri ai acestuia. Astfel, actul legislativ de baz ce determin statutul
juridic al autorittilor administratiei publice centrale de specialitate este Legea nr.64-XII din 31
mai 1990 cu privire la Guvern. Articolul 24 al Legii respective stabileste organele centrale de
specialitate ale administratiei publice, care sunt mprtite n dou categorii 1) ministere si 2) alte
autoritti administrative centrale. La moment, n Republica Moldova activeaz 16 ministere si
alte 6 autoritti administrative centrale.
Ministerele transpun n viat, n baza legilor republicii, decretelor Presedintelui
Republicii Moldova, politica Guvernului, hotrrile si ordonantele lui, conduc n limitele
competentei domeniile ncredintate si sunt responsabile de activitatea lor, pe cnd alte autoritti
administrative centrale de pe lng Guvern se formeaz de Parlament la propunerea Prim-
ministrului n scopul conducerii, coordonrii activittii si exercitrii controlului n domeniul
organizrii economiei si n alte domenii, care nu intr nemijlocit n atributiile ministerelor [98].
Aceste autoritti sunt organizate tocmai n vederea desfsurrii unei activitti de
organizare si executare n concret a legilor n anumite ramuri sau domenii de activitate [18,
p.57].
Prin Legea nr. 21 din 18.09.2009 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern, au fost
operate anumite modificri la Legea dat [127], iar ca rezultat o parte din ministere si alte
autoritti administrative centrale au fost reorganizate fiind modificat statutul acestora. Conform
legii date a fost substantial modificat structura administratiei publice centrale, fiind reformulate
si redistribuite functiile si atributiile ministerelor. Tot prin aceast lege, Serviciul Vamal a fost
trecut n subordinea Ministerului Finantelor fiind exclus din categoria alte autoritti
administrative centrale.
Argumentele comisiei parlamentare din nota informativ la proiectul de Lege privind
modificarea Legii nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern au fost destul de succinte, fcnd
referire la necesitatea efecturii reformei administratiei publice, la evaluri si analize interne,
ns nu si la recomandrile analizei functionale [9, p.19-20].
n vederea realizrii prevederilor stabilite prin Legea de modificare mentionat Guvernul
la 21.10.2009 a aprobat Hotrrea Nr. 597, care n pct. 2 stabileste c, Serviciul Vamal se
transfer n subordinea Ministerului Finantelor [85].
n afar de reglementrile mentionate, locul organelor vamale n cadrul sistemului
organelor statale, la moment, este determinat de Hotrrea Guvernului Nr. 4 din 02.01.2007 Cu
privire la aprobarea structurii, efectivului limit si a Regulamentului Serviciului Vamal.
Totodat, conform pct. 8 al Hotrrea Guvernului Nr. 661 din 10.11.2009 cu privire la
aprobarea modificrilor si completrilor ce se opereaz n unele hotrri ale Guvernului, s-a
72

stabilit c, pct. 2 Statutul juridic al Serviciului Vamal al Regulamentului Serviciului Vamal
(anexa nr. 3 a Hotrrii Guvernului Nr. 4 din 2 ianuarie 2007) se modific dup cum urmeaz:
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administratiei publice, subordonat
Ministerului Finantelor, care asigur securitatea economic a statului, implementeaz politica
vamal si conduce nemijlocit activitatea vamal n Republica Moldova [77].
Respectiv, conform modificrilor descrise supra Serviciul Vamal nu mai este organul
administratiei publice centrale. Totodat, Serviciului Vamal nu mai este responsabil de
promovarea politicii vamale, adic elaborarea acesteia, dar numai implementarea politicii date,
care este elaborat de ctre alte organe ale administratiei publice centrale. Pn la modificarea
Hotrrii date Serviciul Vamal al Republicii Moldova era organul administratiei publice centrale,
care asigura securitatea economic a statului, promova politica vamal si conducea nemijlocit
activitatea vamal n Republica Moldova.
Ct priveste structura si efectivul-limit, n ansamblu, pentru sistemul vamal acestea se
aprob de Guvern. Structura organizatoric si schema de ncadrare pentru Aparatul Central al
Serviciului Vamal se aprob de ctre Ministerul Finantelor, iar pentru organele vamale teritoriale
de ctre Aparatul Central.
Punctul 18 al Hotrrii Guvernului Nr. 661 din 10.11.2009 a modificat si Hotrrea
Guvernului nr. 1265 din 14 noiembrie 2008 Cu privire la reglementare activittii Ministerului
Finantelor fiind stabilit c, pe lng alte atributii Ministerul Finantelor, elaboreaz si
promoveaz politica vamal a statului. La fel, n compartimentul atributiilor Ministerului
Finantelor a fost inclus subpunctul 40) cu urmtorul cuprins:
40) asigur, prin intermediul Serviciului Vamal:
a) perceperea drepturilor de import si a drepturilor de export;
b) controlul vamal al mrfurilor, mijloacelor de transport si altor bunuri deplasate peste
frontiera vamal a Republicii Moldova n vederea asigurrii respectrii reglementrilor vamale;
c) combaterea fraudelor vamale;
d) crearea conditiilor pentru accelerarea traficului de mrfuri si de cltori peste frontiera
vamal prin simplificarea procedurilor vamale si coordonarea activittii tuturor serviciilor de stat
amplasate n zona de control la frontier;
e) gestionarea sistemului de certificare a originii;
f) administrarea statisticii vamale;
g) colaborarea cu organele vamale ale trilor strine;
h) ndeplinirea prevederilor tratatelor internationale n domeniul vamal la care Republica
Moldova este parte [86].

73

n afar de aceasta, conform pct. 9 al Hotrrii date, ministrul finantelor numeste
directorul general al Serviciului Vamal. Totodat, n cadrul Aparatului Central al Ministerului
Finantelor a fost organizat Directia general politic si legislatie fiscal si vamal, iar n
componenta colegiului Ministerului Finantelor a fost inclus si directorul general al Serviciului
Vamal.
Dup trecerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova n subordinea Ministerului
Finantelor si n tara noastr au demarat discutiile privind perspectivele sistemului vamal, precum
si urmtorii pasi, ce urmeaz a fi ntreprinsi n vederea organizrii activittii vamale.
Astfel, Serviciul Vamal traditional, dar nu si obligatoriu intr n componenta Ministerului
Finantelor si se subordoneaz normelor si reglementrilor serviciului public. Includerea
serviciului vamal n componenta ministerului finantelor se datoreaz rolului fiscal pe care acesta
l poart. Avantajul n cadrul organizrii date l constituie faptul c, permite ministerului dat, care
este responsabil de ncasrile la buget, controlul total asupra institutiilor care se ocup cu
colectarea impozitelor, precum si asigurarea unei relatii mai strnse dintre solutionarea
ntrebrilor legate de politica fiscal si structurile responsabile de organizarea si executarea
politicii date. n afar de aceasta, este facilitat interactiunea si schimbul de informatii dintre
serviciile responsabile de acumularea veniturilor bugetare.
Privind n retrospectiv constatm c, dezvoltarea sistemului vamal al Republicii
Moldova, n dependent de modificarea statutului juridic al organelor vamale cunoaste mai multe
etape de dezvoltare, fiecare cu caracteristici distincte, si anume:
1. prima etap! cuprinde perioada de la 04 septembrie 1991 pn la 09 martie 1993 cnd
are loc crearea subdiviziunilor vamale teritoriale, att la frontier ct si n interiorul trii,
dezvoltarea infrastructurii vamale, formarea colectivului de colaboratori vamali etc.;
2. etapa a doua ncepe de la 09 martie 1993 cnd este adoptat Codul Vamal si dureaz
pn la 16 noiembrie 1999, fiind o etap de dezvoltare si consolidare continu a statutului juridic
al organelor vamale, marcat de evolutii semnificative n domeniul dat, precum si elaborarea si
adoptarea setului de reglementri care au conturat legislatia vamal, ca domeniu distinct si
separat fat de alte ramuri ale dreptului si n primul rnd de dreptul administrativ si cel fiscal;
3. a treia etap! ncepe de la 16 noiembrie 1999 si dureaz pn la 28 aprilie 2001,
perioad n care organele vamale nationale activeaz n cadrul Ministerului Finantelor;
4. cea de a patra etap! ncepe de la 28 aprilie 2001 odat cu scoaterea Serviciului
Vamal din subordinea Ministerului Finantelor si dureaz pn la 17 martie 2007 cnd are loc
reorganizarea sistemului vamal, prin semnarea mai multor acte departamentale (de ex. Ordinul
Serviciului Vamal Nr. 95-O Cu privire la reorganizarea organelor vamale subordonate
74

Serviciului Vamal al Republicii Moldova), care au reconfigurat organizarea intern a organelor
vamale;
5. a cincea etap! este cuprins de la 17 martie 2007 si pn la 10 noiembrie 2009, cnd
are loc implementarea si dezvoltarea institutional a organelor vamale, prin crearea unor
subdiviziuni noi att la nivel central ct si local;
6. etapa a $asea ncepe de la 10 noiembrie 2009 si dureaz pn la moment, cnd
conform modificrilor operate n legislatia n vigoare Serviciul Vamal a fost trecut din
subordinea Guvernului n subordinea Ministerului Finantelor.
Astfel, de la crearea organelor vamale pn la sfrsitul anului 1999, acestea au activat ca
organe autonome, iar n perioada anilor 1999-2001 fiind organizate n cadrul Ministerului
Finantelor. Conform Hotrrii Guvernului nr. 266 din 28.04.2001 Privind unele msuri ce tin de
reorganizarea unor ministere si departamente ale Republicii Moldova [63], s-a stabilit, c
Departamentul controlului vamal se va reorganiza din subordinea Ministerului Finantelor n
Departamentul Vamal pe lng Guvern, ca de acum la sfrsitul anului 2009 s revin iarsi n
componenta Ministerului respectiv.
Putem mentiona cu certitudine c, organele vamale n scurta perioad de activitatea au
constituit printre putinele structuri de stat, care au fost expuse att de insistent reformelor,
proceselor de schimbare a statului juridic. Faptul dat se datoreaz rolului att de important pe
care l joac organele vamale n cadrul reformelor economice si sociale, pe care statul nostru le
desfsoar n permanent ncepnd cu anul 1991, ct si cutarea unui model eficient de
organizare si activitate.
Totodat, nu suntem de acord cu organizarea organelor vamale n subordinea
Ministerului Finantelor si optm pentru un Serviciu Vamal autonom si independent cu
subordonare direct Guvernului. Concluzia dat este bazat pe rolul att de important pe care l
detin organele vamale n cadrul sistemului organelor de stat, ca organe ce desfsoar o activitate
de o complexitate deosebit, iar dezvoltarea numai a laturii fiscale n activitatea organelor
vamale nu este corect si nu corespunde intereselor nationale economice ct si sociale.
Mai aproape de realitate ar fi apropierea organelor vamale de cele fiscale, care cu regret
nu s-a realizat n nici un fel din momentul cnd ambele structuri au fost subordonate Ministerului
Finantelor.
Idea dat se regseste si n Programul de activitate al Guvernului Integrarea European:
Libertate, Democratie, Bunstare pentru perioada 2009-2013, care la domeniul Politica
bugetar-fiscal si gestionarea finantelor publice indic ca una din actiuni: Optimizarea
interactiunii n cadrul administrrii fiscale si vamale cu scopul eficientizrii si reducerii poverii
administrative si de control asupra mediului de afaceri [224, p. 31].
75

Mai mult ca att, las de dorit activitatea normativ-juridic n domeniul vamal, precum si
promovarea politicii vamale la nivel national. Totodat, constatm cu regret c, din momentul ce
Serviciul Vamal a fost subordonat Ministerului Finantelor nu a fost elaborat nici o lege sau act
normativ important n domeniul vamal. Situatia dat se refer si la documentele de politici fapt
ce denot un management insuficient din partea Directiei generale politic si legislatie fiscal si
vamal a Ministerului n cauz. Astfel, n afar de mrirea sarcinii bugetare pentru organele
vamale Ministerul Finantelor nu s-a manifestat prin nimic n vederea dezvoltrii activittii
vamale n Republica Moldova.
n acest sens, suntem de acord cu prerea cercettorului rus Bulatov A.C., care consider
c: din punct de vedere al aplicrii mecanismului fiscal si tarifar-vamal este mai rational
subordonarea Serviciului Vamal Ministerului Finantelor. ns activitatea fiscal si reglementarea
tarifar nu sunt directiile unice de activitate a Serviciului Vamal. n afar de acestea de ctre
organele vamale este ndeplinit functia de reglementare cu aplicarea msurilor netarifare,
functia de control si ocrotire a normelor de drept. Instrumentele actuale ale politicii externe
contin un numr mare de msuri pur administrative de reglementare a activittii economice
externe. Realizarea acestora n practic se exprim prin svrsirea unui sir de operatiuni si
msuri specifice, care inevitabil duc la dezvoltarea specializrii privind activitatea Serviciului
Vamal, care promoveaz statutul independent al acestuia fat de Ministerul Finantelor [176, p.
19].
Suplimentar putem mentiona c, activitatea de reglementare, fiscal si cea de ocrotire a
normelor de drept nu sunt altceva dect trei componente a unei activitti activitatea vamal,
care are un scop unic si comun ocrotirea intereselor economice ale statului si asigurarea
drepturilor si intereselor cettenilor si agentilor economici, care trec bunuri si mrfuri peste
frontiera vamal.
La fel, urmeaz a fi luat n calcul regula conform creia un organ subordonat nu trebuie
s detin competente mai vaste dect organul ierarhic din care face parte. Reiesind din faptul, c
organele vamale au mai multe competente fat de cele de administrare financiar-fiscal,
respectiv si competent acestora este mult mai complex n comparatie cu cea a Ministerului
Finantelor, n cadrul cruia sunt organizate la moment.
La o parte din ntrebrile desfsurate mai sus urmeaz s rspund noua Lege privind
administratia public central de specialitate. Astfel, conform art. 11, alin. (1) este mentionat
definitia autorittile administrative din subordinea ministerelor, si anume: Pentru asigurarea
implementrii politicii statului n anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care i
sunt ncredintate unui minister, n subordinea acestuia pot fi create autoritti administrative cu
forma de organizare juridic de agentii, servicii de stat si de inspectorate de stat [129]. n
76

continuare n acelasi art., n alin. (4) este mentionat c: Serviciul de stat este o structur
organizational separat n sistemul administrativ al unui minister, care se constituie pentru
prestarea serviciilor publice administrative (de nregistrare de stat, de eliberare a actelor necesare
pentru initierea si/sau desfsurrii afacerii si n alte domenii) [129].
Din analiza definitiei autorittilor administrative n subordinea ministerelor, constatm
cu certitudine c, Serviciul Vamal nu poate fi atribuit la categoria dat, deoarece activitatea si
politica vamal, nu considerm c, sunt subdomenii, sau cu att mai mult, sfere dintr-un domeniu
de activitate, dar constituie domenii distincte destul de importante si vitale pentru Republica
Moldova.
La fel, Serviciul Vamal nu se ncadreaz nici n definitia de Serviciul de stat, dat fiind
faptul c, acesta nu presteaz anumite servicii publice administrative, dar este responsabil de
realizarea si transpunerea n practic a reglementrilor vamale.
Un alt art. 17 (Alte autoritti administrative centrale n subordinea Guvernului), n alin.
(1) indic expres c: Pentru realizarea politicii statului ntr-un anumit domeniu sau sfer de
activitate, care nu intr n competenta nemijlocit a ministerelor, precum si pentru solutionarea
unor probleme n care competentele mai multor ministere se intersecteaz sau se
complementeaz, n conditiile prezentei legi si n conformitate cu Legea cu privire la Guvern, n
subordinea Guvernului pot fi create si alte autoritti administrative centrale [129].
Analiznd prevederile date, dar si componentele statutului juridic al organelor vamale,
precum si reiesind din faptul c, Serviciul Vamal n cadrul activittii sale solutioneaz anumite
probleme n care competenta mai multor ministere se intersecteaz sau este complementar
(ncasarea si gestionarea pltilor vamale, dar si altor impozite si taxe, controlul ecologic,
controlul auto international, controlul conditiilor de certificare si securitate, protectia propriettii
intelectuale etc.) este evident c, acesta se atribuie anume la categoria Alte autoritti
administrative centrale n subordinea Guvernului.
O caracteristic important si distinct a organelor vamale, care determin locul si rolul
lor n sistemul autorittilor publice, este faptul c, legislatia actual atribuie organele date la
categoria organe de drept.
Astfel, art. 9 al Codului vamal prevede expres c: Organele vamale sunt organe de
drept [20].
De asemenea, un rol important n pozitionarea organelor vamale ale Republicii Moldova
n cadrul organelor de drept l constituie acordarea competentei n domeniul urmririi penale, si
anume art. 268 Cod de procedur penal prevede c: Organul de urmrire penal al Serviciului
Vamal efectueaz urmrirea penal n privinta infractiunilor prevzute de art. 248 si 249 din
77

Codul penal [21]. Respectiv, sub aspectul competentelor de urmrire penal, Serviciul Vamal
este plasat alturi de Procuratur, MAI si CNA.
Totodat, conform art. 11 al Legii privind activitatea operativ de investigatii, pe lng
alte organe care au acces la activitatea respectiv este indicat c: Activitatea operativ de
investigatii este exercitat de organele Serviciului Vamal [99].
Conform noii Legi privind activitatea special de investigatii, la subiectii, care efectueaz
activitatea dat este indicat si Serviciul Vamal [128].
Articolul 403 al Codului contraventional, stabileste c, Serviciul Vamal examineaz:
contraventiile prevzute la art. 79, alin. (3), art.265, 287, 287
1
[22] din prezentul Cod.
n afar de faptul c, Serviciul Vamal reprezint un organ de drept investit cu competente
procesuale n vederea realizrii activittii speciale de investigatie, de urmrire penal si de
examinare a contraventiilor este si un organ al securittii statului.
n acest sens, Legea securittii statului Nr. 618-XIII din 31.10.1995, n art. 13 stabileste
organele care constituie sistemul organelor securittii statului, si anume Serviciul de Informatii si
Securitate al Republicii Moldova, Serviciul de Protectie si Paz de Stat, Serviciul Vamal etc. La
fel, Legea Nr. 619-XIII din 31.10.1995 privind organele securittii statului mentioneaz acelasi
sistem al organelor respective. Astfel, art. 16/1 al Legii date prevede c: Serviciul Vamal, fiind
un organ specializat al puterii executive, contribuie, n limitele competentei sale, la asigurarea
securittii economice a statului, la combaterea terorismului international, a contrabandei, a
traficului ilicit de droguri, armament si munitii [100].
Conform unui alt act legislativ, si anume Legii Nr. 539 din 12.10.2001 cu privire la
combaterea terorismului, n art. 6 sunt stabilite autorittile care desfsoar activitatea de
combatere a terorismului. Astfel, n alin. (5), lit. g) al articolului dat este indicat si Serviciul
Vamal, iar art. 7, care se refer la mputernicirile autorittilor ce desfsoar activitatea de
combatere a terorismului, mentioneaz n alin. (8) c: Serviciul Vamal combate terorismul prin
actiunile de prevenire, depistare si curmare a tentativelor de trecere peste frontiera de stat a
Republicii Moldova a armelor, a substantelor explozive, toxice, radioactive si a altor obiecte care
pot fi folosite pentru svrsirea infractiunilor cu caracter terorist [113].

Organele vamale sunt organe competente n domeniul combaterii splrii banilor si
finantrii terorismului. n sensul dat, Legea Nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea
si combaterea splrii banilor si finantrii terorismului, n art. 4 indic c: Serviciul Vamal, cel
trziu la data de 15 a lunii imediat urmtoare lunii de gestionare, va comunica Serviciului
Prevenirea si Combaterea Splrii Banilor toate informatiile privind valorile valutare (cu
exceptia cardurilor) declarate de ctre persoanele fizice si juridice n conformitate cu prevederile
art. 33 si 34 din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutar la fel, este
78

prevzut obligatia c: Serviciul Vamal va comunica imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore,
Serviciului Prevenirea si Combaterea Splrii Banilor informatiile referitoare la cazurile
identificate de introducere si/sau scoatere ilegal n/din tar a valorilor valutare (cu exceptia
cardurilor) [120]. n afar de cele mentionate, conform Legii Nr. 62 XVI din 21.03.2008
privind reglementarea valutar, si anume art. 58 (Organele si agentii controlului valutar)
organele vamale sunt organe ale controlului valutar [121].
Dup cum reiese din prevederile indicate, organele vamale au un rol important n
realizarea diferitor prerogative acordate acestora prin lege, care nu tin nemijlocit si direct de
procedura de vmuire a mrfurilor. E si normal s persiste o astfel de situatie, deoarece pozitia
organelor vamale este unic n acest sens, fiind n acelasi timp prezente la frontier si constituind
prima linie n combaterea traficului ilicit de mrfuri si obiecte interzise, ct si n interiorul trii
unde au loc diverse operatiuni vamale.
Astfel, ce tine de rolul organelor vamale, suntem de acord cu autorul Widdowson D., care
mentioneaz c: timp de secole rolul vmii a fost unul de portar, iar autorittile vamale
reprezint o barier n calea comertului international [215, p. 32].
Pe de alt parte, Gordhan P. consider absolut corect c, fr o activitate eficient si
eficace a administratiei vamale nationale, guvernele nu vor fi n msur s ndeplineasc
obiectivele lor politice n ceea ce priveste colectarea veniturilor, facilitarea comertului, realizarea
statisticilor de comert si protectia societtii [209, p.52].
La rndul su, presedintele Organizatiei Mondiale a Vmilor, Mikuriya K. determin c,
rolul vmii a evoluat de-a lungul timpului de la functia sa initial de colectare a veniturilor la una
care cuprinde o serie de misiuni la frontierele nationale [214, p.51].
Conform Strategiei Vamale de dezvoltare a capacittilor institutionale, elaborat de
OMV: Administratiile vamale din ntreaga lume joac un rol important n punerea n aplicare a
unei game de politici guvernamentale extrem de importante si contribuie la realizarea
obiectivelor nationale de dezvoltare [233, p.1].
Ca o agentie de frontier, care se ocup n principal cu asigurarea liberei circulatii
transfrontaliere a mrfurilor, persoanelor si mijloacelor de transport, vama este cel mai bine
plasat pentru a asigura securitatea international a comertului promovnd astfel prosperitatea
national, ct si dezvoltarea economic si social [234, p.2]. Astfel, vama nu mai este doar un
colector de venituri la frontiera de stat, dar este responsabil pentru administrarea comertului
international si asigurarea securittii economice si a societtii cu privire la circulatia
transfrontalier a mrfurilor [209, p.51].
79

n sensul ideilor reflectate mai sus, vama ca institutie complex n cadrul organizrii
statale, pe lng rolul ei fiscal, ndeplineste functia de instrument de protectie a economiei
nationale si, indirect, un rol social si de aprare a natiunii [7, p.148].
Autorul Gabricidze B.N. analiznd rolul organelor vamale este de prerea c:
caracteristic pentru organele vamale l constituie faptul c acestea, au rolul s asigure
respectarea regimului de trecere peste frontiera vamal a mrfurilor si mijloacelor de transport,
iesind n vizor n primul rnd, ca organe de executare a legii. De asemenea, activitatea organelor
vamale se caracterizeaz si prin functiile de ocrotire a normelor de drept, respectiv pot aplica
diferite msuri n vederea asigurrii respectrii drepturilor si liberttilor persoanei, a agentilor
economici, institutiilor si organizatiilor [192, p.93].
Un alt cercettor, Walsh J. mentioneaz c: pe fonul ngrijorrii sporite fat de securitate
n fata organelor vamale stau o multime de sarcini, legate de transportarea peste frontierele
nationale a mrfurilor. Pe lng acumularea veniturilor fiscale pentru volumul n crestere a
comertului cu mrfuri, organele vamale ndeplinesc functii importante n domeniul controlului la
frontier. Acestea lupt cu contrabanda, aplic regulile dificile ale numrului n crestere de
acorduri comerciale regionale, acumuleaz datele statistice privind comertul international si se
ocup cu solutionarea problemelor legate de securitate (care au iesit n prim plan mai ales n
SUA, dup atentatele teroriste din 11 septembrie 2001) [199, p.48].
Suntem de acord cu pozitia expus si suplimentar putem mentiona c, astzi asistm la o
reconfigurare a rolului organelor vamale. n acest sens, Organizatia Mondial a Vmilor
specificat c: n timp ce rolurile si responsabilittile de baz a Vmilor au rmas n esent
acelasi de mai multi ani, modul n care administratiile vamale gestioneaz aceste roluri si
responsabilitti s-au schimbat n mod semnificativ. Motivele pentru aceast schimbare pot fi
rezumate astfel:
globalizarea si cresterea continu a nivelului comertului international;
constientizarea international sporit fat de costurilor asociate formalittilor de
frontier;
cresterea asteptrilor din partea mediului de afaceri fat de administratiile vamale
pentru a oferi o procesare rapid si previzibil a importurilor si exporturilor;
cresterea gradului de utilizare si de disponibilitate a noilor tehnologii informationale
si de comunicare;
cresterea concurentei internationale pentru investitiile strine;
dezvoltarea unor acorduri comerciale regionale, care sporeste n mod semnificativ
complexitatea de administrare a formalittilor si controalelor de frontier;
80

cresterea gradului de constientizare a importantei de buna guvernare si integritate n
cadrul Serviciilor vamale; si
n urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, a sporit semnificativ
constientizarea necesittii ca administratiile vamale s joace un rol mai semnificativ n protectia
societtii pentru o serie de amenintri la adresa securittii nationale [233, p.2].
Totodat, analiznd rolul organelor vamale, la nivel global, am ajuns la concluzia c,
acesta este n permanent schimbare, iar activitatea prioritar de colectare a taxelor vamale
(aplicarea prevederilor tarifare), care a sczut esential n ultimii 20 de ani, este de acum depsit
fat de aplicarea msurile netarifare, n special, cele legate de securitate si sigurant, exprimate
prin lupta mpotriva bunurilor contrafcute, splare de bani si trafic cu droguri, precum si
punerea n aplicare a normelor sanitare, de sntate, de mediu si msurilor de protectie a
consumatorilor.
Astfel, Serviciul Vamal este responsabil pentru punerea n aplicare a unei game largi de
politici guvernamentale, care acoper domenii diferite, precum colectarea veniturilor,
supravegherea si facilitarea schimburilor comerciale, interzicerea de substante interzise, de
protectie a patrimoniului cultural, a propriettii intelectuale, etc. Aceast varietate de
responsabilitti reflect faptul c, organelor vamale le-a fost ncredintat administrarea mai
multor probleme ce tin de competenta altor ministere si agentii, cum ar fi cele legate de sntate,
agricultur, mediu, statistici de comert si, n unele cazuri, n materie de migratie [215, p.31].
Din studiul activittii administratiilor vamale ale mai multor state (Germania, Franta,
Romnia, Lituania, Polonia etc.) putem evidentia principalele roluri pe care urmeaz s le detin
o administraie vamal! modern!, si anume:
de reprezentare reprezint tara n cadrul organizatiilor internationale de profil,
participnd activ n diferite proiecte si programe mondiale, colaboreaz cu organele vamale ale
altor state, precum si face schimb de experient cu acestea n vederea realizrii principalelor
scopuri ale politicii comerciale;
rolul de purt!tor de cuv*nt asigur publicarea programelor, conceptiilor si
strategiilor de dezvoltare (documentelor de politici), argumenteaz si explic legislatia vamal,
garanteaz accesul la informatia necesar publicului, informeaz societatea cu privire la
rezultatele atinse, evidentiind att aspectele pozitive ct si cele negative din activitatea sa;
rolul de reglementare particip la elaborarea proiectelor de legi si acte normative,
activeaz n limitele legale stabilite, permanent se ocup de claritatea si simplitatea formelor de
realizare a legislatiei vamale;
rolul de strateg efectueaz activitatea sa n baza unui program strategic elaborat din
timp, care urmeaz s aib o aplicabilitate ct mai ndelungat;
81

rolul de analitic studiaz n continuu conditiile de activitate ale subdiviziunilor sale.
La fel, prelucreaz toat informatia disponibil referitoare la circuitul comercial extern. De
asemenea, petrece controlul juridic si economic al instrumentelor de politic vamal n vederea
corespunderii acestora tratatelor si conventiilor internationale n domeniul vamal;
rolul de accelerator contribuie la realizarea procesului de transformare si dezvoltare
a economiei nationale;
rolul de executoriu se ocup de protectia pietei interne si a productorului national,
a mediului nconjurtor, a intereselor consumatorilor, respectrii diferitor reglementri etc.
n ultima perioad organele vamale nationale, au un rol tot mai mare n realizarea
diferitor aspecte ale politicii interne si externe a statului, mai ales n vederea implementrii
anumitor documente de politici (strategii, conceptii, programe etc.), sau planuri de actiuni
privind realizarea documentelor de politici respective. Marea majoritate a acestora se refere la
integrarea european a trii noastre. n acest sens, necesit a fi mentionat Hotrrea Guvernului
nr. 130 din 24.02.2012 Cu privire la aprobarea msurilor aditionale la Programul National de
implementare a Planului de Actiuni Republica Moldova Uniunea European n domeniul
liberalizrii regimului de vize [91], unde n sarcina Serviciului Vamal este stabilit realizarea
independent sau n comun cu alte autoritti publice a mai multor actiuni cum ar fi: dezvoltarea
sistemului de analiz a riscurilor, perfectionarea controlului si supravegherii frontierei de stat,
consolidarea cooperrii n cadrul subdiviziunilor mixte existente, consolidarea cadrului legal
pentru cooperare si asigurare a unui mecanism de implementare.
Un alt act normativ, Hotrrea Guvernului nr 152 din 05.03.2012 Cu privire la
aprobarea modificrilor ce se opereaz n Planul de actiuni privind implementarea
Recomandrilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si
Cuprinztor dintre Republica Moldova si Uniunea European mentioneaz un compartiment
ntreg ce tine de Facilitarea comertului si administrarea vamal [92], fiind stabilite mai multe
actiuni propuse pentru realizare de ctre Serviciul Vamal, n vederea instituirii ZLSAC, cum ar
fi: Elaborarea si aprobarea Nomenclatorului Combinat al Republicii Moldova, fortificarea
functiei de audit vamal specific pentru verificarea originii mrfurilor, identificarea necesittilor
de reconstructie a punctelor de control la frontier etc.
Conform Planului de actiuni privind eliminarea barierelor netarifare n calea comertului
[86], majoritatea actiunilor stabilite n acesta vizeaz activitatea organelor vamale si se regsesc
n sectiunea 2 Administrarea vamal, sectiunea 3 Reguli de origine, sectiunea 4 Taxe si
plti/impozite ce afecteaz importurile si sectiunea 5 Cote si licentierea importului, iar ca
obiective de baz sunt indicate: ndeplinirea angajamentelor n cadrul OMC privind evaluarea n
vam, eliminarea constrngerilor si barierelor n activitatea agentilor economici, aplicarea
82

integral a regulilor de origine preferentiale si nepreferentiale n conformitate cu Acordul OMC
cu privire la Regulile de Origine, respectarea cerintelor de licentiere a genurilor de activitate ce
nu vor limita dreptul de import sau export.
Analiznd la rolul organelor vamale nationale nu putem s nu mentionm rolul pe care
acestea l au ntru asigurarea unui regim vamal national pe ntreg teritoriu vamal al trii,
reprezentnd un instrument eficient n verificarea mrfurilor, bunurilor si persoanelor ce provin
din regiunea transnistrean a Republicii Moldova. Realizarea rolului dat este stabilit de
Hotrrea Guvernului Nr. 792 din 08.07.2004 despre aprobarea Regulamentului privind
transportarea mrfurilor prin posturile vamale interne de control [68].
La fel, n acest context organele vamale au un rol primordial n gestionarea si asigurarea
securittii frontierei vamale a Republicii Moldova n vederea stabilirii unui regim care ar facilita
trecerea persoanelor, mrfurilor, bunurilor si altor valori peste aceasta, dar si contracararea
traficului ilicit de mrfuri.

2.4. Concluzii la capitolul 2

n concluzia celor expuse n capitolul dat, sustinem c, formarea sistemului vamal al
Republicii Moldova a fost determinat de schimbrile politice, economice si sociale, care au avut
loc n tara noastr la nceputul anilor
`
90 ai secolului trecut. Aceste schimbri s-au datorat
aparitiei unui nou stat pe harta lumii Republica Moldova, trecerea la economia de piat si
liberalizarea activittii economice externe. Toti acesti factori, combinati mpreun, au condus la
organizarea organelor vamale ntr-o structur de stat distinct cu acordarea unor prghii destul de
importante n domeniul elaborrii actelor normative, de aplicare a reglementrilor legale si de
ocrotire a normelor de drept.
Totodat, de la proclamarea independentei si pn la moment au fost ntreprinse
permanent diferite actiuni de reorganizare a sistemului organelor vamale si de schimbare a
statutului juridic al acestora. Astfel, constatm cu certitudine c, organele vamale la
compartimentul dat se afl n fruntea tuturor organelor de stat. Nu ntmpltor pe parcursul
acestor reorganizri si optimizri, sistemul vamal a suportat numeroase interventii care de cele
mai multe au fost neargumentate. n acest sens, urmeaz ca acele reorganizri ce vor fi
desfsurate pe viitor se fie argumentate, bazate pe cercetri si opinii stiintifice.
Fiind una dintre cele mai mari agentii ale Guvernului, Vama s-a adaptat ntotdeauna la
noile evolutii politice si economice ntr-un mod rapid si flexibil. Este evident si unanim
recunoscut c, fr o activitate eficient, activ si stabil a organelor vamale este de neconceput
83

realizarea cu succes a activittii economice externe a statului si ca rezultat dezvoltarea
economic a ntregii tri.
Desfsurarea activittii organelor vamale vizeaz atingerea unor scopuri destul de
importante ale politicii vamale pentru tara noastr, asigurnd utilizarea eficient a instrumentelor
de control vamal si reglementarea schimbului de mrfuri att pe teritoriul vamal, ct si n afara
lui, protejarea petii interne, stimularea dezvoltrii economiei nationale, promovarea restructurrii
organizationale, precum si a altor obiective ale politicii statale. Cutarea unui model reusit pentru
organizarea organelor vamale, optimizarea functiilor acestora, a formelor si metodelor de
activitate se prezint ca una din directiile prioritare ale statului.
Ct priveste legislatia vamal putem mentiona c, n ultimele decenii, a fost mai mult sau
mai putin adaptat la schimbrile profunde n domeniul comertului extern. Scopul legislatiei
vamale este crearea unui sistem legal stabil si cuprinztor, care ar asigura n mod transparent
aplicarea corect, uniform si armonizat a legislatiei nationale si internationale cu privire la
activitatea vamal.
Cadrul normativ de reglementare a activittii organelor vamale n Republica Moldova
l-am delimitat n reglementri internationale si reglementri nationale. Totodat, ce tine de
reglementrile nationale, considerm c, acestea nu corespund conditiilor pentru care sunt
destinate si este necesar revizuirea lor n contextul schimbrilor intervenite, ca n rezultat s fie
elaborate reglementri noi si coerente situatiei existente. Mai mult ca att, legislatia vamal ar
trebui s reflecte noua realitate economic, precum si noul rol si misiune a organelor vamale,
adic s fie ntr-un pas cu acele schimbri ce au intervenit n cadrul activittii economice
externe, a activittii vamale si respectiv a organizrii organelor vamale nationale.
Analiznd activitatea organelor vamale prin prisma locului si rolului acestora, constatm
c, aceasta poart un caracter universal, fiind destul de dificil de gsit un alt organ de stat care ar
ndeplini o astfel de activitate complex. n acest sens, se impune revizuirea locului organelor
vamale n cadrul sistemului organelor de stat si suntem de prerea c, locul Serviciului Vamal
este n afara Ministerului Finantelor cu subordonarea direct Guvernului.
Ce tine de rolul organelor vamale acesta este legat direct de politica vamal a statului.
Respectiv, putem mentiona c, dezvoltarea politicii vamale n Republica Moldova are un
caracter ciclic, care este dependent de situatia economic existent la o etap sau alta de
dezvoltare a statului si plaseaz pe rnd, n prim plan, fie sarcinile fiscale ale activittii vamale,
fie sarcinile privind reglementarea vamal, fie cele de ocrotire a normelor de drept.



84

3. REALIZAREA FUNC&IILOR I ATRIBU&IILOR ORGANELOR VAMALE
ALE REPUBLICII MOLDOVA

3.1. No.iuni generale ale func.iilor ,i atribu.iilor organelor vamale

Activitatea desfsurat de organele vamale, ca organe ale administratiei publice, este
exprimat n cadrul exercitrii de ctre acestea a functiilor atribuite de stat. Functiile concrete ale
unei autoritti publice, inclusiv si a organelor vamale rezult din functiile statului, ele reflectnd
continutul material al activittii respective, list crora este cuprins n actele
legislative/normative, ce reglementeaz statutul juridic al organului n sistemul general al
organelor statale.
Activitatea organelor vamale este universal si specific si nu are analogii cu activitatea
altor organe. Nu ntmpltor, autorul Jansson J.E. descrie Vama ca un supermarket de
competente [212, p.42].
Astfel, constatm cu certitudine c, complexitatea activittii organelor vamale se exprim
prin functiile atribuite acestora, volumul crora poate s difere de la stat la stat, ns n
consecint organele vamale ndeplinesc aceleasi functii administrative, de ocrotire a normelor de
drept, economice, fiscale, statistice, de ocrotire a mediului nconjurtor, de protectie a
propriettii intelectuale, de cooperare international etc. [38, p.94-95].
Analiznd functiile organelor vamale, autorii Bechiasev C.A. si Moiseev E.G. le
delimiteaz n urmtoarele categorii, si anume:
1) efectuarea perfectrii si controlului vamal, crearea conditiilor care contribuie la
accelerarea traficului de mrfuri peste frontiera vamal, ncasarea pltilor vamale, impozitelor si
taxelor, asigurarea respectrii ordinii trecerii mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera
vamal, efectuarea n limitele competentei a controlului valutar al operatiunilor legate de
transportarea mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamal, ducerea statisticii
vamale a comertului extern, informarea si consultarea n domeniul activittii vamale, asigurarea
n conditiile stabilite a organelor statale, organizatiilor si cettenilor cu informatii privind
aspectele vamale;
2) lupta cu contrabanda si alte infractiuni, nclcri n sfera activittii vamale,
contracararea traficului ilicit peste frontiera vamal de substante narcotice, arme, valori culturale,
substante radioactive, specii de animale si plante pe cale de disparitie, obiecte ale propriettii
intelectuale, altor mrfuri, precum si acordarea suportului n lupta contra terorismului
international;
85

3) asigurarea ndeplinirii obligatiilor internationale ale statului, n partea ce tine de
activitatea vamal, cooperarea cu organele competente si cele vamale ale altor state, organizatiile
internationale din domeniul vamal [173, p.39-40].
Nu suntem de acord cu delimitarea dat, deoarece aceasta poart un caracter incomplet si
o multitudine de functii nu sunt reflectate n enumerarea mentionat, cum ar fi elaborarea si
implementarea politicii vamale, aplicarea reglementrilor tarifare si celor netarifare etc.
Conducndu-ne de logica ideilor expuse, stabilim c, autorii dati delimiteaz conditional
functiile organelor vamale n cele de reglementare, de ocrotire a normelor de drept si de
cooperare international. n acest sens, credem c, autorii mentionati se refer mai mult la
domeniile de activitate a organelor vamale, dect la functiile acestora, care sunt generale (de
baz) sau speciale si se pot regsi ntr-un domeniu sau altul de activitate a organelor vamale, de
exemplu: functia normativ, functia de informare etc.
Una dintre cele mai actuale clasificri ale functiilor organelor vamale, cu care suntem
ntru totul de acord, este cea dat de autorii Bakaeva O. si Matvienko G., care reiesind din
diversitatea de activitti desfsurate de ctre organele vamale disting urmtoarele criterii de
delimitare a functiilor:
1. Dup continut avem functia financiar; administrativ; de drept; international;
informational.
2. Dup forma de exprimare (realizare) functiile se mpart n: normativ; de aplicare a
normelor; de negociere.
3. Dup principiul competentei teritoriale acestea sunt: functiile Aparatului Central, care
se rsfrng pe ntreg teritoriul trii; functiile ce tin de activitatea subdiviziunilor regionale
realizate n regiunile de competent; functiile referitoare la activitatea birourilor/posturilor
vamale n teritoriul subordonat.
4. Dup apartenenta ramural distingem urmtoarele functii: procesual-penal;
financiar; contraventional; international; civil.
5. Dup directia de impact functiile se mpart n: externe si cele interne [171, p.29].
Pe de alt parte, autorul Halipov S.V. este de prerea c, cea mai important activitate a
organelor vamale o reprezint activitatea administrativ, care la rndul su este alctuit din mai
multe functii: de control; fiscal; procesual-administrativ; de nregistrare-evident; normativ;
informational-consultativ; administrativ-gospodreasc [203, p.23].
Astfel, conducndu-ne de delimitarea indicat supra, putem grupa functiile organelor
vamale n urmtoarele categorii:
1. Functiile de control:
86

efectuarea controlului vamal (verificarea legalittii trecerii peste frontiera vamal a
mrfurilor si mijloacelor de transport, folosirea si dispunerea de mrfurile aflate pe teritoriul
vamal sub supraveghere vamal, precum si verificarea respectrii regulilor de efectuare a
activittilor n domeniul vamal);
controlul valutar, care se exprim prin verificarea de ctre organele vamale a
termenului si corectitudinii repatrierii valorilor valutare provenite din tranzactiile economice
externe. Controlul valutar la fel, se exprim prin controlul valorilor valutare transportate peste
frontiera vamal de ctre persoane fizice n numerar (respectarea conditiilor de introducere si
scoatere a acestora de pe teritoriul vamal);
2. Functia fiscal, presupune ncasarea, n unele cazuri chiar si fortat a pltilor vamale
[203, p.37].
3. Functia procesual-administrativ. ndeplinirea functiei date are cteva directii:
atragerea la rspundere a persoanelor ce au comis contraventii vamale, care poate fi
contraventional ct si material sau constatarea altor contraventii din domeniul transportului,
fiscal, valutar, etc.;
procedura n cazul atacrii deciziilor, actiunilor sau inactiunilor organelor vamale sau
colaboratorilor vamali, ce au nclcat drepturile persoanelor fizice sau juridice.
4. Functia de nregistrare-evident, presupune urmtoarele aspecte:
perfectarea vamal a mrfurilor si mijloacelor de transport;
ducerea statisticii vamale;
evidenta tranzactiilor economice externe (de exemplu: a procedurii de desfsurare a
regimului de perfectionare activ, transformare sub control vamal sau perfectionare pasiv).
5. Functia normativ se manifest prin dreptul de a elabora acte normative
departamentale, ct si dreptul de a participa la elaborarea proiectelor de acte legislative si
normative n domeniul gestionat.
6. Functia de cooperare national si international pe segmentul functional, dar si
operational.
7. Functia informational-consultativ, se exprim prin:
prezentarea informatiei privind conditiile adoptrii anumitor decizii, svrsirii
actiunilor sau inactiunilor concrete;
informarea persoanelor privind actele normative n domeniul vamal;
consultarea persoanelor interesate asupra anumitor aspecte ale activittii vamale si
altor ntrebri care intr n competenta organelor vamale;
emiterea deciziilor prealabile, fie privind clasificarea tarifar a mrfurilor, fie cu
privire la originea mrfurilor provenite dintr-o tar concret.
87

Analiznd functia informational-consultativ autorul Nozdraciov A. F. o delimiteaz ca o
functie distinct si special [184, p.96-107]. Suntem de acord c, aceasta este una din functiile
organelor vamale, dar nici de cum una special, deoarece nu exprim caracterul deosebit al
activittii organelor vamale. n aceast ordine de idei, nu mai putin important este asigurarea
unei transparente n activitatea organelor vamale, iar informarea si consultarea, credem c se
atribuie anume la aceasta. Respectiv, transparenta n procesul decizional se impune ca unul din
principiile ce guverneaz activitatea organelor vamale, care au obligatia mentinerii unui dialog
permanent cu operatorii economici si cu alte autoritti implicate n comertul international de
mrfuri.
8. Functia administrativ-gospodreasc. ndeplinirea functiei date const n asigurarea
unui regim normal si nentrerupt de activitate a ntregului sistem vamal si care include aspectele
legate de finantare, asigurare tehnico-material, dezvoltarea infrastructurii vamale etc.
Dac celelalte functii vor fi desfsurate n capitolele urmtoare, la moment ne vom referi
mai detaliat la functia normativ-juridic, care este una dintre cele mai importante functii a
organelor vamale, deoarece anume prin intermediul acesteia are loc reglementarea tuturor
aspectelor legate de activitatea organelor date, ce au rmas n afara reglementrilor stabilite n
legislatie sau vin s detalieze normele juridice cuprinse n legi si hotrri de Guvern etc.
Prin intermediul functiei date organele vamale sunt implicate n procesul de legiferare,
prin care ntelegem activitatea specializat a organelor de stat competente de a elabora acte
normative. Legiferarea, n sensul dat, este o form specializat a activittii de stat si o form de
conducere a societtii, legat de elaborarea normelor de drept, modificarea acestora si la
necesitate abrogare [194, p.329].
n cazurile expres prevzute de actele legislative organele vamale n limitele competentei
sale emit acte normative n domeniul vamal. n acest sens, art. 12 din Codul Vamal prevede c:
Serviciul Vamal emite, n limitele competentei, acte normative n domeniul vamal, executorii
pentru organele vamale, pentru alte autoritti publice si pentru persoane [20].
Conditiile pe care urmeaz s le respecte organele vamale la elaborarea actelor normative
departamentale sunt cele prevzute de Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative
ale Guvernului si ale altor autoritti ale administratiei publice centrale si locale, care indic c:
Prezenta lege stabileste regulile de initiere, elaborare, avizare, consultare public, expertiz,
redactare si emitere a actelor normative ale Guvernului si ale altor autoritti ale administratiei
publice centrale si locale [117].
n cadrul activittii vamale, de ctre organele vamale sunt elaborate urmtoarele acte
normative cu caracter departamental:
88

Ordinul actul normativ juridic, care contine decizii pe cele mai importante aspecte ale
activittii vamale.
Dispoziia actul normativ juridic, editat n scopul solutionrii operative a anumitor
ntrebri, care de cele mai multe ori are o aplicabilitate restrns sau se refer la un cerc restrns
de adresati (agenti economici, persoane fizice etc.).
Instruciunea actul normativ juridic, care contine decizia privind procedura ndeplinirii
anumitor actiuni concrete, incluznd ntocmirea actelor sau procedura de realizare a unor
obligatii concrete.
Regulamentul actul normativ, care contine o decizie complex si sistematizat privind
un domeniu anumit al activittii vamale, sau un grup comun de ntrebri care au acelasi continut,
sau care determin statutul juridic, sarcinile si functiile organelor vamale, organizarea sistemului
vamal, a subdiviziunilor subordonate Serviciului Vamal etc. [194, p.334-335].
Un alt autor, Agabalaev M.I. delimiteaz functiile organelor vamale n functii de baz
(ramurale) si functii secundare (functionale) [168, p.163-165].
De aceiasi prere este savantul Nozdraciov A.F., care mentioneaz c: Functiile
organelor vamale pot fi mprtite n functii de baz si functii complimentare. Functiile de baz
deschid esenta activittii de reglementare n domeniul vamal [184, p.94], iar functiile secundare
sunt functiile legate de resursele umane, gestionarea finantelor, cele logistice, de asigurare
tehnico-material, precum si alte functii organizatorice.
n dependent de organizarea structural a organelor vamale functiile pot fi mprtite n
cele care se refer la functiile Aparatului Central si functiile subdiviziunilor teritoriale (birouri si
posturi vamale).
Astfel, n conformitate cu obiectivele stabilite Aparatul Central al Serviciului Vamal
ndeplineste o multitudine de functii, care pot fi delimitate n urmtoarele grupe:
1. Funcia organizatoric!: elaborarea de propuneri cu privire la mbunttirea politicii
vamale a Republicii Moldova, dezvoltarea unui mecanism juridic, economic si institutional cu
privire la punerea n aplicare a politicii vamale, elaborarea de proiecte legislative si normative n
domeniul vamal, nfiintarea, reorganizarea sau lichidarea, n conformitate cu legislatia, a
subdiviziunilor vamale (birourilor si posturilor vamale), laboratoarelor vamale, diferitor
ntreprinderi ale cror activitate contribuie la realizarea sarcinilor de ctre organele vamale ale
Republicii Moldova;
2. Funcia economic!: participarea la elaborarea msurilor de politic economic n
privinta mrfurilor transportate peste frontiera vamal, precum si punerea lor n aplicare,
naintarea propunerilor privind rata si mecanismul de aplicare a taxelor vamale si altor impozite
pentru mrfurile trecute peste frontiera vamal a Republicii Moldova, organizarea colectrii
89

taxelor vamale si altor plti vamale, asigurarea pltii la timp si complet n bugetul national al
acestora;
3. Funcia de v!muire $i control vamal: organizarea nemijlocit a procesului de vmuire
a mrfurilor si mijloacelor de transport, punerea n aplicare a msurilor de mbunttire si
simplificare a procedurilor de control si vmuire, organizarea controlului vamal si
implementarea msurilor pentru mbunttirea si simplificarea acestuia etc.;
4. Funcia de ocrotire a normelor de drept: asigurarea participrii autorittilor vamale n
realizarea msurilor de protectie a securittii statului, a ordinii publice, vietii si snttii
oamenilor, animalelor si plantelor, a mediului nconjurtor, a consumatorilor etc., organizarea
activittii de combatere a contrabandei si eschivrii de la achitarea pltilor vamale, exercitarea
atributiilor de urmrire penal a infractiunilor vamale, efectuarea activittii speciale de
investigatii, contracararea fraudelor si contraventiilor vamale, acordarea suportului necesar n
lupta mpotriva terorismului international, splrii banilor etc.;
5. Funcia de eviden! $i statistic! vamal!: organizarea statisticii vamale a comertului
extern si a statisticii vamale speciale, prezentarea autorittilor publice a datelor cu privire la
statistica vamal, asigurarea agentilor economici, institutiilor, organizatiilor, societtii civile cu
date ale statisticii vamale etc.;
6. Funcia de protecie a drepturilor $i intereselor cet!enilor, 'ntreprinderilor,
instituiilor $i organizaiilor 'n cadrul activit!ii vamale: asigurarea examinrii la timp si n
volum deplin a reclamatiilor si contestatiilor, ntreprinderea msurilor de nlturare a cauzelor si
conditiilor, care au dus la nclcarea drepturilor si intereselor cettenilor, ntreprinderilor,
institutiilor, organizatiilor, crearea unui sistem de asigurare a persoanelor interesate cu informatia
necesar n domeniul vamal, organizarea consultatiilor pe problemele vamale, asigurarea
publicrii actelor normative departamentele, desfsurarea activittilor de informare cu privire la
starea si dezvoltarea sistemului vamal al Republicii Moldova etc.;
7. Funcia de cooperare internaional! 'n domeniul vamal: naintarea propunerilor ctre
conducerea trii n vederea ncheierii acordurilor si tratatelor internationale, naintarea
Guvernului propunerilor privind aderarea Republicii Moldova la tratatele internationale n
domeniul vamal, participarea n cadrul organizatiilor internationale specializate n domeniul
vamal, organizarea participrii Republicii Moldova la activittile Organizatiei Mondiale a
Vmilor, Consiliului de Cooperare Vamal n cadrul CSI etc., asigurarea ndeplinirii obligatiilor
internationale ale trii privind procedurile vamale, asigurarea cooperrii si interactiunii cu
organele vamale si alte autoritti competente ale altor state, asigurarea studiului si analizei
politicii si activittii vamale din alte state si preluarea celor mai bune practici;
90

8. Funcia de realizare a politicii de cadre $i sociale 'n cadrul activit!ii vamale:
asigurarea instruirii profesionale si ridicrii nivelului de pregtire profesional al functionarilor
vamali, aprobarea de programe de formare si pregtire a colaboratorilor vamali, dezvoltarea
bazei tehnico-materiale a organelor vamale si organizatiilor subordonate etc.;
Din analiza functiilor mentionate stabilim c, acestea sunt n principal functii de
organizare si control. Acest fapt subliniaz c, Aparatul Central constituie centrul functional al
sistemului organelor vamale, conduce acest sistem si directioneaz activittile tuturor
subdiviziunilor subordonate, care contribuie la realizarea sarcinilor si responsabilittilor cu care
se confrunt organele vamale ale trii n ansamblu.
n acest sens, functiile ncredintate Aparatului Central sunt ndeplinite direct, precum si
prin intermediul birourilor vamale si posturilor vamale. La rndul lor, birourile vamale
ndeplinesc urmtoarele functii:
organizeaz, coordoneaz si supravegheaz activitatea posturilor vamale subordonate;
analizeaz si totalizeaz practica de aplicare a reglementrilor vamale privind
activitatea economic extern;
supravegheaz punerea n aplicare uniform si corect a legislatiei de ctre posturile
vamale subordonate;
efectueaz controale ale activittii economico-financiare ale agentilor economici
importatori-exportatori, brokeri vamali, precum si a transportatori nregistrati n zona de
activitate;
monitorizeaz respectarea de ctre functionarii vamali din cadrul posturilor vamale a
activittii de constatare a contraventiilor si infractiunilor vamale;
organizeaz si desfsoar instruirea colaboratorilor vamali n domeniul activittii
vamale;
intervin cu propuneri ctre organul ierarhic superior privind nfiintarea, reorganizarea
si lichidarea posturilor vamale subordonate.
Functiile care le revin organelor vamale sunt exercitate att independent ct si n
colaborare cu alte organe de stat, ntreprinderi, institutii si organizatii, precum si cu cettenii.
Totodat, autorittile publice si functionarii publici sunt obligati s acorde asistent organelor
vamale n realizarea functiilor ce le revin, inclusiv prin crearea conditiilor necesare n acest sens.
Acest lucru este valabil, mai nti de toate pentru organele financiare si fiscale, politia de
frontier, autorittile cu drept de supraveghere n domeniul transporturilor si altele, care sunt
legate din punct de vedere functional cu organele vamale.
O problem care persist n cadrul exercitrii functiilor de ctre organele vamale se refer
la distribuirea clar a acestora ntre diferite subdiviziuni structurale. Astfel, autorul Agabalaev
91

M. I. referitor la interactiunea dintre diferite niveluri ale organelor vamale din Federatia Rus
mentioneaz c: n rezultatul reglementrii insuficiente, mecanismul complicat al raporturilor
de conducere pe vertical, orizontal si pe diagonal al sistemului organelor vamale functioneaz
nu destul de coerent si nu este n stare n modul corespunztor de a asigura realizarea functiilor
puse n fata organelor vamale. Exist contradictii obiective n raportarea competentelor centrale
si celor ai structurilor regionale, dublarea activittii subdiviziunilor de diferite niveluri, activittii
necoordonate a subdiviziunilor subordonate ale sistemului vamal [168, p.249-250].
n acest sens, autorul citat propune dezvoltarea n continuare a interactiunii dintre diferite
verigi ale sistemului vamal n procesul ndeplinirii sarcinilor functionale unice si, n primul rnd,
o mai bun determinare a competentei subdiviziunii centrale, n aspectul ce tine de conducerea
organelor vamale subordonate, perfectionarea legturilor interdepartamentale de conducere si
schimbarea procesului de organizare a comunicrii interne n cadrul sistemului vamal.
Suntem de acord cu constatarea dat si dac n Republica Moldova avem dou niveluri de
organizare a organelor vamale, spre deosebire de Federatia Rus, unde sunt trei, totusi stabilim
c, anumite functii nu sunt repartizate proportional ntre acestea. De exemplu, functia legat de
autorizarea si supravegherea regimurilor vamale suspensive nu este pe deplin valorificat de
ctre subdiviziunile teritoriale (birourile vamale), deoarece de cele mai multe ori n cazul dat
intervine subdiviziunea central, impunnd agentii economici s autorizeze regimurile date la
Aparatul Central, sau n cazul determinrii valorii n vam a mrfurilor Aparatul Central solicit
subdiviziunilor teritoriale respectarea anumitor conditii nejustificate, cum ar fi raportarea
cazurilor de stabilire a valorii n vam pentru anumite tranzactii, anumiti agenti economici sau
anumite categorii de mrfuri.
Mecanismul dat de activitate duce la diminuarea functiilor subdiviziunilor teritoriale, iar
subdiviziunea central si asum mai multe responsabilitti minore, lsnd fr solutionare
problemele majore si care sunt comune ntregului sistem vamal, din care considerente se propune
stabilirea unui mecanism coerent de realizare a functiilor organelor vamale repartizate pe
anumite nivele. Totodat, dup cum am mentionat anterior, ntru realizarea functiilor de care
dispun, organele vamale sunt nzestrate cu anumite atributii, care privite n ansamblu, sunt
stabilite n art. 11 al Codului Vamal [20] si care vin s detalieze functiile indicate supra.
Astfel, n dependent de cercul raporturilor juridice vamale asupra crora se rsfrng am
considerat c, atributiile organelor vamale pot fi delimitate n urmtoarele trei categorii de baz:
1) atributiile organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a statului, 2) atributiile
organelor vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept si 3) atributiile organelor vamale n
domeniul cooperrii internationale si nationale.

92

3.2. Atribu.iile organelor vamale *n domeniul implement'rii politicii vamale a
statului

Codul Vamal al Republicii Moldova cu referint la atributiile de baz ale organelor
vamale, prevede expres c una dintre acestea este: participarea la elaborarea politicii vamale a
statului si implementarea acestei politici [20].
Moldovan A.T. consider c, politica vamal, ca component a politicii comerciale,
cuprinde ansamblul dispozitiilor legale cu privire la intrarea si iesirea n si din tar a mrfurilor,
dispunnd de o multime de mijloace specifice grupate n dou mari categorii, si anume mijloace
economico-financiare si mijloace de tehnic si procedur vamal [133, p.21].
La rndul su, Mladen C. este de prerea c, politica vamal se realizeaz prin
instrumente de natur tarifar specifice fiecrui stat participant, precum: legile, codurile si
reglementrile vamale (ca factori ce diferentiaz modul de aplicare a politicii vamale), precum si
tarifele vamale, ca principale instrumente prin care se realizeaz impunerea vamal [132, p.20].
Astfel, ca instrumente ale politicii vamale apare, n primul rnd, legislatia si acordurile
internationale, tarifele vamale si sistemul msurilor netarifare (licentierea, cotarea,
contingentarea), care sunt aplicate reiesind din cerintele si standardele internationale n domeniu.
Toate msurile date sunt legate ntre ele si formeaz regimul vamal aplicabil ntr-un stat, ca o
totalitate de prevederi, care determin statutul mrfurilor si mijloacelor de transport trecute peste
frontiera vamal [38, p.119].
Analiznd atributiile organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a
statului, le-am delimitat n urmtoarele compartimente de baz:
1. Reglementarea tarifar;
2. Reglementarea netarifar;
3. Originea mrfurilor si evaluarea vamal;
4. ncasarea si acumularea pltilor vamale;
5. Procedurile vamale;
6. Administrarea regimurilor vamale;
7. Controlul si supravegherea vamal;
8. Administrarea riscurilor;
9. Auditul postvmuire;
10. Protectia propriettii intelectuale;
11. Statistica vamal.
Desigur, lista dat nu este una exhaustiv, dar considerm c la moment ct si n
perspectiv apropiat acestea vor constitui componentele de baz ale activittii organelor vamale
93

nationale n domeniul implementrii politicii vamale a statului. Totodat, acestea sunt
interdependente si reciproc influentabile, fiind destul de dificil de a efectua o delimitare strict
ntre momentul cnd se finiseaz un compartiment si ncepe altul, de exemplu, verificarea
originii mrfurilor n cadrul procedurii de control vamal a mrfurilor sau aplicarea analizei
riscurilor la vmuirea mrfurilor si nemijlocit desfsurarea auditului postvmuire, ca rezultat al
desfsurrii activittilor de supraveghere vamal [42, p.40].
Reglementarea tarifar$. Dup prerea autorilor Ovodenko A.A. si Fetisov V.A. prin
reglementarea tarifar urmeaz s ntelegem: prghiile statului asupra raporturilor economice
externe ale trii, la baza crora se afl factorul valoric de influent asupra circuitului comercial
extern. Influenta dat este efectuat prin intermediul fixrii si ncasrii taxelor vamale si altor
plti vamale la trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamal [185, p.17].
Instrumentul de baz n realizarea reglementrii tarifare, l constituie tariful vamal, care
dup prerea autorului romn Moldovan A.T.: este un catalog ce cuprinde nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale si taxa vamal perceput asupra fiecrui produs sau grup n
parte, fiind cuprinse uneori n acest catalog si mrfurile scutite de impunere vamal la importul
lor pe teritoriul vamal al trii respective sau exportul lor peste granitele trii [133, p.134].
Tariful vamal de import n literatura de specialitate este definit ca cel mai traditional
instrument aplicat n vederea realizrii politicii economice al oricrui stat, deoarece aplicarea lui
presupune nu numai determinarea pozitiei tarifare si a taxei vamale ce trebuie s fie perceput,
dar si stabilirea valorii n vam si a trii de origine a mrfii [38, p.189].
Functiile de baz ale tarifului vamal sunt:
functia protectionist protejarea mrfurilor si productorului national;
functia fiscal de percepere a taxelor vamale la bugetul national.
Astzi este unanim recunoscut c, dificultatea cea mai mare n activitatea organelor
vamale l constituie aplicarea tarifului vamal, care este una dintre cele mai complicate proceduri
n cadrul activittii economice externe. Multitudinea de pozitii tarifare, care pot fi modificate
permanent, ncasri speciale pentru anumite categorii de mrfuri, reglementrile privind
eliberarea de taxe sau restituirea acestora, procedura de subventionare a exportului toate
mpreun constituie o povoar pentru orice serviciu vamal si ar afecta n modul cel mai serios
capacitatea functional a acestuia.
Totodat, multitudinea de pozitii tarifare faciliteaz eschivarea de la achitarea pltilor
vamale, acordnd importatorilor posibilitatea si stimulul de a clasifica mrfurile importate la
pozitiile care stabilesc un procent mai mic al taxei vamale, din care considerente este necesar o
atentie deosebit si control din partea organelor vamale [42, p.41].
94

Cu toate c, monitorizarea si actualizarea tarifului vamal la import tine de competenta
Ministerului Economiei, Serviciul Vamal este autoritatea public, care aplic sistematic
instrumentul dat la vmuirea mrfurilor de import si dispune de toate prghiile necesare pentru a
propune diferite modificri si ajustri ale acestuia.
Considerm c, astzi se impune necesitatea de a revizui tariful vamal de import al
Republicii Moldova n vederea aproximrii pozitiilor tarifare similare dup caracteristici, n
vederea limitrii posibilittilor persoanelor ce efectueaz operatiuni economice externe, de a
alege ntre pozitiile tarifare, care stabilesc taxe vamale cu un procentaj ridicat si cele care
stabilesc taxe vamale cu un procentaj redus sau chiar minim pentru mrfuri similare.
Totodat, este necesar ajustarea pozitiilor tarifare nationale la pozitiile tarifare aplicabile
conform Tarifului Vamal Comun al UE, mai ales pentru a facilita aplicarea viitorului Acord de
Liber Schimb dintre RM si UE.
De asemenea, nc pn la moment tara noastr aplic un tarif vamal simplu cu o singur
coloan a taxelor vamale, fiind necesar completarea acestuia cu mai multe coloane ale taxelor
vamale, care va permite aplicarea gradual a taxelor vamale n dependent de politica tarifar a
statului fat de importul mrfurilor din statele care se bucur sau nu de facilitti tarifare.
Reglementarea netarifar$ presupune procedura de aplicare a msurilor, instrumentelor
netarifare. Astfel, pe lng politicile tarifare, majoritatea statelor folosesc un numr mare de
instrumente si msuri cu caracter netarifar, n scopul protejrii pietelor interne de concurenta
strin.
Prin msuri netarifare (n literatura de specialitate mai este folosit notiunea de metode,
instrumente, bariere netarifare) ntelegem totalitatea mijloacelor de politic comercial extern,
care nu intr n grupa reglementrilor vamale tarifare, dar sunt realizate n cadrul organizrii
administrative, ndeplinind rolul de regulator al circuitului international de mrfuri [42, p.41].
Aplicarea msurilor netarifare este conditionat de faptul c, pe teritoriul national, statul
poate stabili anumite reguli de introducere si scoatere a mrfurilor si serviciilor, precum si
crearea unui climat favorabil pentru productorii interni, inclusiv pentru cei ce produc mrfuri
destinate exportului. Msurile netarifare se prezint ca unul dintre cele mai efective elemente n
realizarea politicii comerciale externe din urmtoarele considerente:
nu sunt conditionate, de regul, de angajamente internationale, iar volumul si
metodologia aplicrii acestora integral este reglementat de organele statale prin prevederile
normative nationale;
sunt mai eficiente n realizarea sarcinilor politicii respective;
permit aprecierea conjuncturii create n economia mondial si reactionarea adecvat
prin adoptarea msurilor necesare n vederea protejrii pietii autohtone;
95

nu constituie o barier impozabil suplimentar pentru consumtorul intern [38,
p.141-142].
Autorii Ovodenko A.A. si Fetisov V.A. la msurile de reglementare netarifar atribuie
urmtoarele:
interdictii de introducere sau scoatere a diferitor categorii de mrfuri;
licentierea si cotarea unor grupuri de mrfuri;
sistemul permisiv de introducere si scoatere a anumitor mrfuri;
certificarea mrfurilor privind securitatea si corespunderea standardelor stabilite de
stat;
procedura de control al exportului;
procedura de declarare a mrfurilor, care permite efectuarea controlului fitosanitar,
veterinar, valutar, sanitaro-igienic, etc. [185, p.85].
Dup cum vedem, din determinarea dat rezult c, msurile netarifare se aplic n
privinta doar anumitor categorii de mrfuri sau pe parcursul unei perioade determinate de timp si
sunt destinate pentru solutionarea anumitor aspecte economice sau sociale, care necesit o
interventie administrativ din partea statului. n acest sens, msurile netarifare nu trebuie s se
rsfrng negativ asupra pietei interne, dar are menirea s o dezvolte si s o protejeze de
influentele negative din exterior, care nu pot fi diminuate prin reglementarea tarifar [42, p.41].
Totodat, indiferent de faptul c, organele vamale nu particip de cele mai multe ori la
stabilirea msurilor netarifare, acestora le revine sarcina de a le realiza n practic. Respectiv, n
dependent de procesul de gestionare a msurilor date asupra operatiunilor de import-export,
depinde n mare parte si solutionarea multitudinii de aspecte legate de politica vamal a statului,
cum ar fi protectia consumatorilor, a pietei interne, a mediului nconjurtor etc.
Originea m$rfurilor i evaluarea vamal$. Un element important al politicii vamale si
esential n aplicarea tarifului vamal de import l reprezint originea m!rfurilor, care permite
tratarea diferentiat a mrfurilor ce ptrund pe teritoriul vamal al unui stat (sau grupri regionale
ajunse cel putin n stadiul uniunii vamale). Plecnd de la originea mrfurilor, se determin
nivelul taxelor vamale aplicabile la import, evolutia comertului exterior pe zone geografice si se
pun n aplicare reglementri specifice si msuri de politic comercial (preferinte vamale) [38,
p.221].
Tara de origine este considerat tara unde marfa a fost fabricat integral sau a fost supus
unei prelucrri suficiente. Drept tar de origine a mrfii pot fi considerate si un grup de tri, o
uniune vamal de tri, o regiune sau o parte a trii.
Dup prerea autoarei Mincu G. determinarea originii mrfurilor este necesar n trei
situatii:
96

pentru importurile n cadrul aranjamentelor preferentiale;
pentru importurile supuse unor msuri de protectie (taxe antidumping sau compensa-
torii; msuri de salvgardare, marcarea originii, restrictii cantitative sau contingente tarifare; si
pentru elaborarea statisticilor comerciale [131, p.25].
Determinarea originii mrfurilor poate prezenta diferite grade de complexitate, mai ales
cnd autorittile vamale au de a face cu produse fabricate ntr-o tar prin utilizarea de materii
prime, materiale, componente etc., provenite din tri terte.
n sensul dat, dou criterii de baz sunt utilizate pentru stabilirea originii mrfurilor si
anume cea care determin mrfurile obtinute integral n tara respectiv si mrfurile care au
suferit o ultim transformare substantial. Atunci cnd este implicat doar o tar se va aplica
criteriul obtinut integral. n practic, acesta este limitat la produsele obtinute n stare natural
si produsele derivate din acestea. Dac sunt dou sau mai multe tri implicate n procesul de
productie al mrfurilor, criteriul ultima transformare substantial determin originea acestora
[42, p.42].
Actul oficial ce confirm originea mrfurilor este certificatul de origine, care se prezint
mpreun cu declaratia vamal si cu alte documente la vmuirea mrfurilor. n activitatea
organelor vamale sunt ntlnite dou situatii privind verificarea originii mrfurilor, si anume
prima are loc la introducerea acestora pe teritoriul vamal si cea de a doua la scoaterea mrfurilor
de pe teritoriul vamal national.
Astfel, la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mrfurilor de origine
preferential certificatul de origine se prezint obligatoriu pentru a confirma originea dat si de a
se bucura de facilittile prevzute de legislatie. Ct priveste introducerea mrfii de origine
nepreferential, certificatul de origine se prezint n mod obligatoriu dac:
importul mrfurilor din tara respectiv se reglementeaz prin restrictii cantitative sau
alte msuri de reglementare a activittii comerciale externe;
acest lucru este prevzut de legislatia n domeniul protectiei mediului nconjurtor,
ocrotirii snttii, protectiei drepturilor consumatorilor, asigurrii ordinii publice, securittii
statului si n alte domenii de important vital, precum si de acordurile internationale la care
Republica Moldova este parte;
documentele prezentate pentru perfectare vamal nu contin date cu privire la originea
mrfii sau autoritatea vamal are temei s presupun c datele declarate cu privire la originea
mrfurilor sunt neautentice [101].
Neprezentarea certificatului de origine nu poate constitui temei pentru refuzul trecerii
mrfii peste frontiera vamal cu exceptia cazurilor n care vama dispune de argumente temeinice
97

c aceast marf este originar din tara ale crei mrfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea
frontierei vamale [131, p.26-27].
La scoaterea mrfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, n cazurile n care
acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor trii importatoare sau
acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte, se elibereaz de organele
abilitate [101].
ntru realizarea prevederilor date, Serviciul Vamal a reusit s creeze cadrul normativ si
institutional pentru implementarea noului sistem de certificare si control al originii mrfurilor,
precum si aplicarea eficient n practic a acestuia, pentru valorificarea de ctre Republica
Moldova a avantajelor oferite de regimul Preferintelor Comerciale Autonome (ATP).
Preferintele comerciale autonome reprezint un regim de comert preferential acordat n mod
unilateral de ctre UE si cu un grad extrem de sporit de liberalizare (acces liber pentru orice
produs, cu unele exceptii pentru produsele destul de sensibile pentru UE, de regul buturile
alcoolice, carnea de bovin etc., pentru care se stabilesc contingente tarifare preferentiale la
import) [42, p.42].
Totodat, ca urmare a publicrii Regulamentului nr.581/2011 al Parlamentului European
si al Consiliului European din data de 8 iunie 2011, s-a reusit extinderea termenului Preferintelor
Comerciale Autonome pn la 31 decembrie 2015 [228].
Anterior, o discutie preliminar s-a purtat la nivel de experti la nceputul lunii februarie
2006, la Bruxelles, n cadrul creia reprezentantii UE au mentionat c, Republica Moldova ar
putea beneficia de preferinte comerciale autonome, cu conditia c vor fi implementate n practic
recomandrile UE privind trecerea competentelor n materie de certificare a originii de la
Camera de Comert si Industrie la Serviciul Vamal si va fi consolidat administrarea si controlul
vamal al originii mrfurilor.
Drept rezultat de la 01.07.2006 Serviciul Vamal a preluat de la Camera de Comert si
Industrie competentele de eliberare a certificatelor de origine Forma A pentru mrfurile
exportate n statele UE n cadrul Sistemului Generalizat de Preferinte. ncepnd cu 26.07.2007,
Serviciul Vamal a nceput activitatea de eliberare a certificatelor de transport EUR.1 pentru
mrfurile exportate n regim de comert liber n statele CEFTA, iar n conformitate cu Hotrrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 866 din 01.08.2007 Serviciul Vamal este unica autoritate
abilitat cu eliberarea certificatelor de origine preferentiale, prelund si competenta de eliberare a
certificatelor de origine forma CT-1 pentru mrfurile exportate n regim preferential n statele
CSI [42, p.42].
ncepnd cu 1 noiembrie 2010 competentele Ministerului Economiei atribuite prin
Hotrrea Guvernului nr. 262 din 07.03.2008 Privind administrarea cotelor tarifare la exportul
98

mrfurilor n Uniunea European

[136] au fost delegate Camerei de Licentiere a Republicii
Moldova.
Conform Planului de actiuni privind eliminarea barierelor netarifare n calea comertului,
la capitolul 5 (Cote si licentierea importului) s-a stabilit ca una din actiuni: Revizuirea
prevederilor hotrrilor Guvernului nr.262 din 7 martie 2008 Privind administrarea cotelor
tarifare la exportul mrfurilor n Uniunea European si nr. 955 din 21 martie 2007 Privind
reglementarea importului n Republica Moldova a produselor originare din trile-membre ale
Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA) si, n caz de necesitate, transferarea
functiilor de gestionare a contingentelor tarifare Serviciului Vamal [90].
Aspectul dat este detaliat prin Hotrrea Guvernului nr. 152 din 05.03.2012, care n pct. 6
al blocului 3 Bariere tarifare si netarifare indic expres: Elaborarea modificrilor si
completrilor la Hotrrea Guvernului nr. 262 din 7 martie 2008 privind administrarea cotelor
tarifare la exportul mrfurilor n UE (trecerea competentelor de gestionare la Serviciul Vamal)
[92].
Suntem de acord cu propunerea dat, deoarece gestionarea cotelor tarifare anume de ctre
organele vamale corespunde practicii statelor membre ale UE si este argumentat printr-un
control mai eficient din partea acestora, pe tot parcursul desfsurrii operatiunilor de import-
export n regim preferential.
Una dintre cele mai actuale probleme n cadrul activittii vamale este legat de evaluarea
'n vam$ a mrfurilor de import. n multe state aflate n curs de dezvoltare pltile vamale au un
nivel destul de nalt, fapt care n combinare cu taxa pe valoare adugat si accize duc la o situatie
de impunere vamal si fiscal esential, care constituie un stimul destul de mare n vederea
micsorrii valorii n vam a mrfurilor de ctre importatori.
Potrivit reglementrilor cuprinse n Legea cu privire la tariful vamal a Republicii
Moldova, sistemul de determinare a valorii n vam a mrfurilor se aplic pentru toate mrfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal [101].
Importanta valorii n vam a mrfurilor si procedurii de determinare a acesteia este
stabilit n art. 122 al Codului Vamal al Republicii Moldova care prevede c: valoarea n vam
a mrfurilor constituie baza de calcul a taxei vamale, a taxei pe valoare adugat, a accizului si a
taxei pentru proceduri vamale [20].
Valoarea n vam a mrfii se calculeaz si se anunt de ctre declarant prin depunerea
organului vamal a unei declaratii asupra valorii n vam, nsotit de acte ce confirm
corectitudinea acesteia [42, p.43].
Scopul organelor vamale nationale n cadrul perfectrii vamale este ca, pentru
determinarea valorii n scopuri impozabile, s accepte pretul real, pltit de importator ntr-o
99

anume tranzactie. Este normal faptul ca preturile obtinute de diferiti importatori la aceleasi
produse s difere. De aceea, organul vamal poate respinge valoarea tranzactiei, dac are motive
s se ndoiasc de veridicitatea sau acuratetea pretului declarat al bunurilor importate [131, p.9].
n sensul dat o problem distinct si cu impact considerabil asupra activittii economice
externe l constituie nerespectarea de ctre organele vamale nationale a angajamentelor n
domeniul vamal, asumate de ctre tara noastr ca stat-membru al OMC, si anume aplicarea
metodelor traditionale si practicilor internationale fr derogri de la regulile OMC privind
evaluarea mrfurilor n vam.
Reiesind din prevederile generale ale Codului de evaluare GATT, drept baz pentru
determinarea valorii n vam este valoarea de tranzactie. Aceast conditie trebuie s fie n
concordant cu art. 8 al Acordului dat, care stabileste anumite ajustri valorii de tranzactie, adic
pretului efectiv pltit sau de pltit, atunci cnd anumite elemente specifice, care sunt considerate
ca fcnd parte din valoarea n vam sunt n sarcina cumprtorului, dar nu sunt incluse n pretul
efectiv pltit sau de pltit pentru mrfurile importate.
Astfel, orice element care va fi adugat, n aplicarea prevederilor prezentului articol,
pretului efectiv pltit sau de pltit, va fi bazat exclusiv pe date obiective si cuantificabile [5,
p.37].
n cazul n care, valoarea n vam nu poate fi determinat n baza valorii tranzactiei,
Acordul stabileste si alte metode de evaluare a mrfurilor de import bazate pe valoarea de
tranzactie a mrfurilor identice, a mrfurilor similare, pe baza pretului unitar corespunztor
vnzrii mrfurilor identice sau similare, pe baza valorii calculate, ori pe baza unor mijloace
rezonabile compatibile cu principiile si dispozitiile generale ale Acordului.
Indiferent de faptul c, n cadrul legislativ national prevederile mentionate au fost
nserate fr modificri, cu regret de cele mai multe ori organele vamale nationale aplic doar
prima si ultima metod de stabilire a valorii n vam si folosesc preturi orientative sau preturi
indicative/de referint, inclusiv diferite valori minime sau liste ale valorilor fixe, n detrimentul
persoanelor juridice si fizice ce import mrfuri, n scopul ridicrii valorii n vam a mrfurilor si
respectiv majorrii pltilor vamale ncasate la Bugetul de Stat.
*ncasarea i acumularea pl$#ilor vamale. Autorii Ovodenko A.A. si Fetisov V.A. prin
notiunea de plti vamale nteleg impozitele, taxele si alte plti obligatorii, ncasarea crora, n
conformitate cu legislatia n vigoare tine de competenta organelor vamale. Totodat, autorii
respectivi disting notiunea de plti vamale si plti prevzute de legislatia vamal [185, p.22].
A doua notiune este mult mai vast si include n sine, n afar de pltile vamale si alte plti
obligatorii aplicabile n sfera activittii vamale, de exemplu: amenzile pentru nclcarea
100

reglementrilor vamale, suma garantiei de achitare a pltilor vamale, mijloacele bnesti obtinute
din realizarea mrfurilor si mijloacelor de transport trecute n proprietatea statului (confiscatele).
Suntem de acord cu delimitarea dat si dac n privinta pltilor vamale legislatia
reflect n mare parte procedura de ncasare si acumulare a acestora, atunci ce tine de pltile
prevzute de legislatia vamal acestea sunt reglementate doar fragmentar, fiind necesar
stabilirea unor prevederi nemijlocite n aceste sens [42, p.43].
Referitor la structura intern a pltilor vamale autorii rusi Laricev V.D. si Ghilmutdinova
N.S. mentioneaz c: este alctuit din impozite, taxe si alte tipuri de plti ncasate n legtur
cu efectuarea operatiunilor de import-export n baza legislatiei n vigoare [183, p.47].
Astfel, prin plti vamale ntelegem acele impozite si taxe, obligativitatea acumulrii
crora este pus pe seama organelor vamale. Conform legislatiei vamale ale Republicii Moldova
avem urmtoarele plti vamale (drepturi de import si drepturi de export):
a) taxa vamal;
b) taxa pe valoarea adugat;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale [20].
Pltile vamale, dup caracter sunt caracterizate ca impozite indirecte, respectiv initial
acestea sunt suportate de ctre importator, fie la trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport
peste frontiera vamal, fie n momentul punerii n liber circulatie a acestora, ca n final s fie
suportate de ctre consumatori. Astfel, importatorul adaug la pretul de vnzare valoarea pltilor
vamale pe care le-a achitat.
n acest sens, ncasarea pltilor vamale pentru mrfurile importate au anumite consecinte
si anume ele duneaz consumatorilor interni, deoarece ridic preturile interne pentru mrfurile
analogice si protejeaz productorii autohtoni de mrfurile concurente, permitnd acestora de a
stabili un pret mai mare pe piata intern. n afar de aceasta pltile vamale aduc venituri statului
[42, p.43].
Ct priveste procedura achitrii pltilor vamale, acestea sunt pltite nemijlocit de ctre
declarant, broker vamal sau de o alt persoan prevzut de legislatie. Drepturile de import si
drepturile de export se pltesc n prealabil, pn la depunerea declaratiei vamale. La momentul
vmuirii, se accept plata doar a diferentei dintre suma calculat si suma pltit n prealabil [20].
Organul vamal este abilitat s interzic importul de mrfuri pentru care nu au fost pltite
drepturile de import. Persoanele fizice care nu sunt subiecti ai activittii de ntreprinztor pltesc
drepturile de import sau de export n momentul trecerii frontierei vamale, cu exceptia drepturilor
de import sau de export, care urmeaz a fi achitate la vmuirea bagajului nensotit si a
mijloacelor de transport.
101

Ce tine de mrimea drepturilor de import sau de export, aceasta se stabileste pe baza
cotelor existente la data aparitiei obligatiei vamale, prin care ntelegem datoria ce-i revine
persoanei de a achita pltile vamale la import (datoria vamal la import) si pltile vamale la
export (datoria vamal la export) n conformitate cu prevederile vamale [42, p.43].
Drepturile de import si de export nepltite n modul stabilit de legislatie se percep n mod
incontestabil de ctre organul vamal din contul pltitorului n baza documentelor executorii
(declaratia vamal si decizia de regularizare) sau a documentelor echivalente acestora, n
conditiile legii.
Neplata n termen legal a obligatiei vamale atrage, n mod suplimentar, suspendarea
dreptului de efectuare a altor operatiuni vamale de ctre pltitorul vamal respectiv pn la
stingerea obligatiei vamale.
Referindu-ne la datele statistice prezentate de Serviciul Vamal constatm c, n total n
anul 2011 au fost calculate drepturi de import/export si alte taxe n valoare de 11897,4 mil. lei,
22% (+2147,1 mil. lei) comparativ cu anul 2010 (mai detaliat a se vedea Anexa Nr. 6). Dup
ponderea ncasrilor drepturilor de import/export pe ntreg sistemul vamal, pe primele 3 locuri s-
au situat Birourile vamale Chisinu cu 55,13 %; Briceni cu 12,68%; Leuseni cu 11,04 %
[235, p.2].
Astfel, importanta procedurii de ncasare a pltilor vamale de ctre organele vamale este
determinat de faptul c, pe parcursul ultimilor ani cea mai stabil surs a veniturilor bugetare
este reprezentat de ctre ncasrile vamale (a se vedea Anexa Nr. 8) [227, p.12]. Respectiv,
corectitudinea calculrii si ncasrii de ctre organele vamale a pltilor vamale reprezint la
moment o prioritate n activitatea acestora.
Procedurile vamale reprezint ansamblul formalittilor necesare pentru vmuirea
mrfurilor, indiferent dac aceast vmuire se face pentru import sau pentru export. Astfel,
procedura de vmuire poate fi definit ca un ansamblu de formalitti ce permit si garanteaz
aplicarea diverselor reglementri vamale, crora sunt supuse mrfurile importate sau exportate
din momentul plasrii lor sub un regim sau destinatie vamal [42, p.43].
Dup prerea autorului Agabalaev M.I.: procedurile vamale, reprezint ndeplinirea de
ctre persoana care transport peste frontiera trii mrfuri si mijloace de transport, complexul
procedurilor necesare, care includ trecerea controlului veterinar, fitosanitar, ecologic si altor
tipuri de control de stat, declararea si prezentarea mrfurilor si mijloacelor de transport declarate,
prezentarea documentelor si informatiilor necesare, ndeplinirea altor formalitti legate de
perfectarea si controlul vamal [168, p.170].
Procedurile vamale n Republica Moldova se bazeaz pe regulile si normele
internationale ale OMV si OMC, ct si reglementrile interne si sunt efectuate de organele
102

vamale interne si de cele de frontier n care se gseste expeditorul sau destinatarul mrfurilor
sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul s stabileasc organele vamale la care s aib
loc vmuirea unor categorii de mrfuri si mijloace de transport. La solicitarea persoanei,
vmuirea poate fi efectuat, cu acordul organului vamal, n alte locuri si n cadrul orelor din
afara programului, din contul persoanei [131, p.9-10].
Pn nu demult, vmuirea mrfurilor este n dependent direct de competenta birourilor.
De exemplu, Ordinul Serviciului Vamal nr. 99-O din 14 martie 2012 Cu privire la unele aspecte
ale competentei teritoriale ai birourilor vamale stabilea expres c: birourile vamale vor vmui
mrfurile agentilor economici din raza sa teritorial de activitate, cu exceptia cazurilor prevzute
de legislatia n vigoare si de prezentul Ordin [140]. Mai recent Ordinul respectiv a fost abrogat
prin Ordinul nr 387 din 11.09.2012. Astfel, la moment procedurii de vmuire se aplic
reglementrile generale stabilite de art. 135 al Codului Vamal, care prevede c: Vmuirea se
efectueaz de organele vamale interne si de cele de frontier si nu poate fi efectuat de alte
organe. Serviciul Vamal are dreptul s stabileasc organele vamale la care s aib loc vmuirea
unor categorii de mrfuri si mijloace de transport [20].
Procedurile legate de vmuirea mrfurilor necesit s fie simple, clare si usor de nteles
pentru mediul de afaceri si urmeaz s asigure:
declararea si transmiterea sub control vamal a tuturor mrfurilor;
prelucrarea declaratiilor vamale dup principiul declarrii de sine stttor a mrfurilor
de ctre importatori sau reprezentantii acestora;
reducerea etapelor de vmuire pn la minim;
introducerea unui control vamal selectiv si rezultativ;
permiterea trecerii procedurilor de vmuire ntratt de rapid n ct este posibil;
achitarea si ncasarea n bugetul de stat a taxelor si impozitelor necesare;
prezentarea informatiei pentru ntocmirea unei statistici actuale privind activitatea
economic extern [42, p.44].
n timp ce procedurile de baz pot fi aplicate n privinta tuturor agentilor economici ce
efectueaz operatiuni de import-export, organele vamale pot merge si mai departe n vederea
stabilirii pentru importatorii/exportatorii mari, care se bucur de reputatie bun a procedurilor
simplificate de vmuire ce presupune un control vamal minim pn la acordarea liberului de
vam.
Administrarea regimurilor vamale. Potrivit unei majoritti absolute ale legislatiilor
vamale contemporane, mrfurile si mijloacele de transport ce traverseaz frontiera statului nu
doar, c se declar organului vamal si se prezint acestuia, pentru control, dar concomitent se
plaseaz si ntr-un anumit regim vamal sau destinatie vamal. Anume regimul/destinatia vamal
103

n care se plaseaz stabilesc regulile de taxare si utilizare a mrfurilor si mijloacelor de transport
respective, precum si influenteaz indirect chiar si modul n care organele vamale controleaz
aceste mrfuri [164, p.8].
Prin regim vamal ntelegem totalitatea reglementrilor vamale care determin statutul
mrfurilor si al mijloacelor de transport n functie de scopul operatiunii comerciale si de
destinatia mrfurilor. Orice regim vamal ncepe cu prezentarea ctre organele vamale a
mrfurilor si mijloacelor de transport si se ncheie prin acordarea liberului de vam.
Articolul 23 din Codul Vamal stabileste urmtoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfectionare activ;
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporar;
f) perfectionare pasiv [20].
Persoana are dreptul s aleag oricnd regimul vamal din cele prevzute de legislatie sau
s renunte la el (n schimbul unui alt regim vamal) indiferent de cantitatea, felul, originea si
destinatia mrfurilor si mijloacelor de transport [42, p.44].
Dup cum vedem normele legale delimiteaz regimurile vamale n: regimuri vamale
definitive care: sunt operatiuni de o singur dat, prin care mrfurile se scot din supravegherea
vamal si se pun n circulatie, fie pe teritoriul vamal, fie n afara acestuia, cu achitarea drepturilor
de import sau export si cu aplicarea msurilor de politic economic [164, p.15] si regimuri
vamale suspensive, care sunt: operatiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea total
sau partial de drepturile de import sau de export si cu neaplicarea msurilor de politic
economic [20]. Organele vamale autorizeaz plasarea mrfurilor sub un regim vamal
suspensiv numai dac pot asigura supravegherea si controlul acestui regim, iar prin autorizatia
emis, organul vamal fixeaz termenul si conditiile de derulare si ncheiere a regimului vamal
suspensiv.
Regimurile vamale suspensive, cu exceptia tranzitului, sunt considerate regimuri vamale
cu impact economic sau cum mai sunt denumite regimurile economice. Definind regimurile
vamale economice putem mentiona c, acestea sunt acele regimuri, destinate de a favoriza
activitatea economic extern, a facilita schimbul de mrfuri, crearea unei anturaj concurential
104

normal pentru agentii economici, bazndu-se pe suspendarea (total sau partial) de la
perceperea taxelor vamale, impozitelor, precum si neaplicarea n privinta mrfurilor plasate sub
aceste regimuri a msurilor de politic economic [42, p.45].
Controlul vamal i supravegherea vamal$. Autorul Agabalaev M.I. defineste controlul
vamal ca: o totalitate de forme, mijloace si msuri, acordate de legislatie organelor vamale
pentru asigurarea functionrii efective a activittii economice externe cu respectarea tuturor
legilor si actelor normative, precum si a acordurilor internationale [168, p.165-166].
Principiul controlului vamal este unul din principiile de baz ale dreptului vamal, care si-
a gsit reflectare n art. 25 al Codului Vamal al Republicii Moldova: mrfurile si mijloacele de
transport sunt supuse vmuirii si controlului vamal conform prezentului cod si altor acte
normative [20].
Cerintele principiului dat sunt obligatorii si se refer la toate persoanele ce trec peste
frontiera vamal a Republicii Moldova mrfuri si mijloace de transport [17, p.97].
La rndul su controlul vamal are un sir de principii definitorii, si anume:
1. organele vamale aplic principiul controlului selectiv si urmeaz s se limiteze la
acele forme de control vamal care sunt necesare pentru asigurarea respectrii legislatiei;
2. la alegerea formelor de control vamal se ntrebuinteaz analiza factorilor de risc, ce
pot duce la nclcarea legislatiei n vigoare;
3. organele vamale urmeaz s aplice metoda analizei factorilor de risc pentru
aprecierea categoriilor de mrfuri, mijloace de transport, documente si persoane ce urmeaz a fi
supuse controlului vamal, precum si gradul de aplicare al acestuia;
4. n scopul perfectionrii controlului vamal organele vamale conlucreaz cu agentii
economici participanti ai activittii economice externe;
5. controlul vamal este efectuat n exclusivitate numai de organele vamale [173, p.56].
Controlul vamal nu este altceva dect una din formele de realizare a politicii vamale a
statului, iar functia de baz a acestuia este asigurarea respectrii de ctre persoanele fizice si
juridice ce trec mrfuri si mijloace de transport peste frontiera vamal a legislatiei vamale, n
special, si a legislatiei Republicii Moldova, n general, precum si depistarea nclcrilor ce pot fi
comise de ctre acestia la trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamal
[42, p.45].
Ce tine de formele controlului vamal, Codul Vamal al Republicii Moldova prevede:
a) verificarea documentelor si informatiilor prezentate n scopuri vamale;
b) controlul vamal (controlul mrfurilor si mijloacelor de transport, controlul corporal ca
o form exceptional de control vamal);
c) evidenta mrfurilor si mijloacelor de transport;
105

d) interogarea verbal a persoanelor fizice si a persoanelor cu functii de rspundere;
e) verificarea sistemului de evident si a drilor de seam;
e
1
) controlul ulterior al declaratiei vamale;
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor
duty-free, altor teritorii si spatii unde se pot afla mrfuri si mijloace de transport supuse
controlului vamal sau unde se pot desfsura activitti supuse supravegherii vamale;
f
1
) auditul postvmuire;
g) efectuarea altor operatiuni prevzute de prezentul cod si de alte acte normative [20].
n administratiile vamale dezvoltate s-a petrecut schimbarea conceptiei de percepere a
controlului vamal, cu trecerea de la 100% de control al mrfurilor pn la acordarea liberului de
vam la sistemul, care n mare msur se bazeaz pe controlul anterior si ulterior vmuirii
(postvmuire). Astfel, dac n privinta controlului anterior vmuirii legislatia vamal national
nc urmeaz a completat, atunci ce tine de controlul ulterior vmuirii, legislatia vamal a fost
de acum modificat, initial prin introducerea n art. 185, alin. (1) a lit. e
1
), ce stabileste controlul
ulterior al declaratiei vamale si mai recent prin introducerea n acelasi articol si alineat a literei
f
1
) auditul postvmuire.
Totodat, controlul pn la punerea n liber circulatie a mrfurilor, inclusiv controlul
fizic si pstreaz rolul su, n particular n calitate de mijloc de verificare a cantittii mrfurilor,
asigurarea faptului c, descrierea mrfurilor este suficient pentru clasificarea tarifar si
determinarea trii de origine, depistarea contrabandei si controlul respectrii reglementrilor care
nu sunt legate de ncasarea pltilor vamale (de exemplu, legate de controlul fitosanitar, circulatia
substantelor narcotice si precursorilor, protectia drepturilor de proprietate intelectual, splarea
banilor, combaterea terorismului etc.). ns tipul dat de control nu este att de efectiv la
verificarea corectitudinii clasificrii tarifare, evaluarea mrfurilor, procedura de restituire a
pltilor vamale, unde pentru verificarea respectrii reglementrilor stabilite, de ce cele mai multe
ori este necesar petrecerea auditului pe baza conturilor contabile [42, p.45].
Prin urmare, consider Widdowson D. controalele vamale, urmeaz a fi mentinute pentru
a ndeplini obiectivele principale si care ar trebuie s se desfsoare pe o baz selectiv folosind
n cea mai mare msur posibil, tehnici de gestionare a riscurilor [215, p.35].
Ct priveste procedura de supraveghere vamal$ putem mentiona c, aceasta este
perioada de timp, n care n conformitate cu legislatia vamal mrfurile si mijloacele de transport
sunt supuse sau pot fi supuse operatiunilor de control vamal, cu limitarea drepturilor de
dispunere si folosint asupra acestora.
n cadrul supravegherii vamale se disting dou etape esentiale, etapa obligatorie si etapa
facultativ [42, p.46].
106

Astfel, nceputul aflrii mrfurilor si mijloacelor de transport sub supraveghere vamal ca
etap specific, coincide cu momentul trecerii acestora peste frontiera vamal si dureaz pn la
finisarea plasrii lor sub un anumit regim, destinatie vamal, aceasta fiind etapa obligatorie de
aflare a mrfurilor si mijloacelor de transport sub supraveghere vamal. Cu alte cuvinte, etapa
obligatorie coincide cu etapa perfectrii vamale, n acest sens perfectarea vamal reprezint
exteriorizarea juridic a procedurii de control vamal, ce mbrac forma declaratiei vamale n
detaliu, a declaratiei vamale (DV-6), completate de persoanele fizice, a actelor initiale ca rezultat
al controlului vamal [16, p.90].
Dac mrfurile si mijloacele de transport dup finisarea procedurii de perfectare vamal,
sunt plasate sub un anumit regim vamal definitiv, import sau export, atunci nceteaz aflarea
acestora sub supraveghere vamal.
A doua etap, a supravegherii vamale, cea facultativ este o procedur separat si nu este
dependent de procedura de perfectare vamal. n cazul dat, este vorba de mrfurile si mijloacele
de transport plasate ntr-un regim vamal suspensiv, precum si mrfurile puse n circulatie liber,
cu respectarea anumitor conditii restrictive, importate pentru un anumit scop fixat (ajutor
umanitar, ajutor tehnic, etc.) [42, p.46].
n cadrul ambelor etape supravegherea vamal se realizeaz prin una sau mai multe din
operatiunile de mai jos:
a) tinerea operativ a evidentei mrfurilor si bunurilor supuse regimului vamal prin
nscrierea lor n registrele sau documentele vamale;
b) aplicarea de sigilii vamale la mrfurile, bunurile si mijloacele de transport supuse
regimului vamal, precum si la accesul n spatiile n care acestea se gsesc;
c) efectuarea de verificri selective inopinate la mijloacele de transport ncrcate cu
mrfuri nevmuite sau aflate n tranzit;
d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al
persoanelor n porturi si aeroporturi, la scara navelor si aeronavelor, n depozite sau n alte locuri
unde se afl mrfuri si alte bunuri supuse vmuirii, precum si la mijloacele de transport;
e) efectuarea, n cazuri de indicii privind nclcarea reglementrilor vamale, de verificri
totale la mrfurile sau bunurile care trec frontiera n anumite perioade sau pentru unele categorii
[72].
Administrarea riscurilor. Activitatea de administrare a riscurilor asigur efectuarea unui
control vamal adecvat, bazat pe redistribuirea optimal a resurselor Serviciului Vamal pe
directiile cele mai importante si prioritare ale activittii organelor vamale n vederea prevenirii si
combaterii fraudelor vamale si facilitrii traficului legal prin utilizarea principiului selectivittii.
107

Experienta dovedeste c, n conditiile traficului extrem de intens de mrfuri si a
imposibilittii controlului suficient al ncrcturilor, managementul riscurilor este singurul
mecanism capabil s mbuntteasc supravegherea vamal a tranzactiilor economice. n
consecint, n statele UE sunt supuse controlului fizic doar 5-10% din volumul total al
ncrcturilor. Efectund astfel controlul vamal, inspectorul se conduce de principiul
selectivittii. Acesta, de regul, se limiteaz la formele de control (documentar si fizic), care sunt
suficiente pentru asigurarea respectrii legislatiei vamale [147, p.25].
Beneficiile unui sistem eficient de administrare a riscurilor include:
o mai bun alocare si redistribuire a resurselor umane;
cresterea nivelului de conformare cerintelor legale;
cresterea si asigurarea colectrilor suplimentare la buget;
prevenirea si combaterea fraudelor vamale si contrabandei;
asigurarea transparentei n activitatea vamal si n procesul decizional;
stabilirea unui dialog constructiv ntre vam si reprezentantii mediului de afaceri;
facilitarea transportului si comertului international.
Aplicarea sistemului de administrare a riscurilor include mai multe etape, cum ar fi:
identificarea, analiza, evaluarea riscurilor si monitorizarea msurilor aplicate. O parte integrant
a sistemului dat este elaborarea criteriilor de selectivitate si a profilurilor de risc [42, p.46].
Criteriile de selectivitate se elaboreaz n baza indicatorilor de risc, determinante fiind:
codul mrfii, tara de origine, tara de destinatie, procedura de licentiere si autorizare, valoarea
mrfii, importator/exportator, tipul de transport, scopul aflrii mrfurilor pe teritoriul vamal,
consecintele financiare sau situatia financiar a agentului economic etc. Profilurile de risc contin
descrierile domeniilor de risc, evaluarea riscurilor, msurile ce necesit a fi ntreprinse ntru
prevenirea/diminuarea riscurilor, termenul de aplicare a criteriului de risc, rezultatele si
evaluarea eficientei aplicrii acestor criterii.
n vederea crerii unui sistem modern de administrare a riscurilor si stabilirii unei
activitti analitice adecvate a fost creat modulul selectivittii n Sistemul Informational Vamal
Asycuda World, care asigur aplicarea criteriilor de selectivitate si distribuirea n mod automat
a declaratilor vamale n dependent de nivelul riscului pe unul dintre culoarele de control, si
anume:
1) Culoarul Verde vmuirea ncrcturilor fr aplicarea controlului documentar si
fizic;
2) Culoarul Galben vmuirea mrfurilor cu aplicarea controlului documentar;
3) Culoarul Rosu vmuirea ncrcturilor n conditiile unui control documentar si
fizic deplin.
108

Parametrii selectivittii n Sistemul informational integrat vamal, care asigur
repartizarea declaratiilor vamale n baza analizei de risc pe culoarele de vmuire mentionate mai
sus: au fost revizuiti si ajustati n directia micsorrii % controlului fizic la import (de la 20% n
2010 la 10% pe culoarul rosu n 2011) si majorrii (de la 70% n 2010 pn la 90% n 2011) a
culoarului verde la export, ntru facilitarea exportului de mrfuri din RM [217, p.3].
Auditul postv$muire (ulterior v$muirii). Un serviciu vamal modern dispune de functia
de audit postvmuire. Implementarea acestei functii conduce la respectarea reglementrilor
vamale, precum si sporirea veniturilor ncasate [42, p.47].
Prin modificrile operate la Codul Vamal, a fost introdus o nou sectiune 29
1
Auditul
postvmuire. Astfel, art. 202
1
stabileste c: Auditul postvmuire este o form de control vamal,
care are drept scop verificarea respectrii legislatiei n vigoare de ctre persoanele stabilite n
Republica Moldova la momentul trecerii mrfurilor peste frontiera vamal a Republicii Moldova
si plasrii acestora sub o destinatie vamal [20].
Auditul ulterior vmuirii se refer la acele mijloace bazate pe control vamal ulterior,
efectuat dup eliberarea ncrcturii de sub supraveghere vamal. Scopul unor astfel de controale
este de a verifica exactitatea si autenticitatea declaratiilor si se refer la controlul operatorilor
economici, datelor comerciale, sistemelor de afaceri, nregistrrilor si crtilor contabile etc. Un
astfel de audit poate lua n considerare tranzactiile individuale sau s se refere la importurile
si/sau exporturile efectuate pe o anumit perioad de timp [38, p.380].
Vama poate aplica dou forme ale auditului verificarea unor declaratii vamale concrete
privind corespunderea datelor declarate sau o analiz complet a activittii ntreprinderii. n
ultimul caz, controlul poate s ating toate componentele de activitate ale companiei:
corespunderea datelor privind importul mrfurilor n declaratiile vamale, documentele de
transport si n evidenta contabil, cantitatea materiei prime introdus conform documentelor ct
si a celei folosite de-facto n producere, achitrile cu furnizorii si alte operatiuni bancare. Uneori
obiect al verificrilor poate fi nssi existenta ntreprinderii, liniilor de producere, conditiilor de
producere etc. [218].
Auditul postvmuire reprezint un instrument de verificare a respectrii legislatiei
vamale, al detectrii fraudelor si infractiunilor, n conditiile actuale ale cresterii comertului
international si al necesittii reducerii formalittilor de vmuire, prin examinarea modului de
administrare si organizare, precum si a procedurilor/sistemelor interne respective ale agentului
economic. Auditul postvmuire trebuie conceput, ns, nu doar ca un instrument de combatere a
fraudelor ci si de prevenirea acestora, prin orientarea agentilor economici n vederea reducerii
posibilittii de nclcare a legislatiei vamale, respectiv de orientare a analizei de risc [3, p.22].
109

Auditul postvmuire poate fi efectuat de la caz la caz concentrndu-se pe anumiti
operatori economici vizati, selectati pe baza analizei de risc, sau n un mod planificat, stabilit
ntr-un program anual de audit. Mai mult, ca att auditul postvmuire poate fi utilizat drept
criteriu pentru a oferi un tratament facilitar anumitor agenti economici.
Introducerea si aplicarea auditului postvmuire reflect o abordare diferit pentru
controlul vamal, deoarece are efectul de a oferi o eliberare imediat a mrfurilor, acordnd
posibilitate agentilor economici de a dispune de acestea imediat dup sosirea lor pe teritoriul
vamal.
Fiind mai eficient dect controlul vamal, auditul postvmuire poate acoperi toate
regimurile vamale, mai ales cele cu caracter suspensiv, sau cele care presupun utilizarea unor
preferinte tarifare, care sunt destul de dificil de a fi verificate la frontier [42, p.47].
n rezultatul auditului ulterior vmuirii autorittile vamale pot beneficia de o imagine mai
ampl cu privire la tranzactii pe o perioad mai lung de timp. Detaliile pentru comparatie pot fi
preluate din sistemele informationale folosite n cadrul activittii vamale, care includ informatiile
acumulate n baza declaratiilor vamale nregistrate. Astfel, prin compararea preturilor si
pozitiilor tarifare pentru mrfuri identice sau similare referitoare la diferite companii, anumite
neconcordante pot indica fraud [38, p.371].
n cazul n care auditul detecteaz o incorectitudine n declaratia vamal, ofiterul vamal
va cere corectarea declaratiei vamale. Acest lucru poate atrage dup sine o plat suplimentar a
impozitelor sau taxelor vamale, inclusiv a penalittilor. Totodat, nu este exclus atragerea
operatorilor economici la rspundere pentru fraudele sau infractiunile constatate n rezultatul
auditului.
Analiznd rezultatele subdiviziunilor de audit postvmuire din cadrul Serviciului Vamal
s-a constatat c, din suma total a recalculrilor drepturilor de import/export, cea mai mare
pondere o detin nclcrile cu privire la diminuarea valorii n vam, si anume clasificarea tarifar
eronat a mrfurilor, nerespectarea de ctre titularul regimului vamal suspensiv a obligatiilor si
conditiilor stabilite pentru derularea si ncheierea acestui regim, precum si acordarea
neargumentat a facilittilor la plasarea mijloacelor fixe n capitalul statutar.
Protec#ia propriet$#ii intelectuale. Alturi de alte organe de drept un rol important n
combaterea traficului de mrfuri contrafcute si piratate n ntreaga lume este jucat de ctre
organele vamale. Protectia drepturilor de proprietate intelectual reprezint una din obligatiile de
baz a Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Mrfurile contrafcute sunt retinute de ctre reprezentantii organelor vamale att n
procesul perfectrii actelor vamale, a msurilor de speciale de investigatii, ct si n cadrul
110

efecturii controalelor repetate sau de audit postvmuire dup ce mrfurile sunt puse n liber
circulatie.
Capitolul XII al Codului Vamal national stabileste Aplicarea de msuri la frontier n
vederea protectiei propriettii intelectuale [20], care prevede procedura de combatere a
traficului ilicit cu mrfuri ce aduc atingere propriettii intelectuale, inclusiv cu bunuri
contrafcute si piratate.
Activitatea Serviciului Vamal al Republicii Moldova n acest domeniu este orientat spre
asigurarea aplicrii eficiente a msurilor de protectie la frontier n scopul protejrii pietei
interne de importul mrfurilor contrafcute si operelor-pirat, comercializarea crora cauzeaz
prejudicii titularilor de drepturi, genereaz acte de concurenta neloial, reprezint un pericol
pentru securitatea economic a trii si sntatea consumatorului autohton [42, p.47].
n cadrul sistemului institutional national pentru protectia drepturilor de proprietate
intelectual, Serviciul Vamal are un rol foarte important. Astfel, Serviciul Vamal al Republicii
Moldova:
efectueaz investigatii, inclusiv cu participarea personalului din cadrul Ministerului
de Interne, n scopul prevenirii si combaterii cazurilor de intrare sau iesire neautorizat a
mrfurilor contrafcute si a mrfurilor piratate;
colaboreaz cu autorittile vamale din alte tri pentru a combate nclcarea drepturilor
de proprietate intelectual;
ofer consultatii gratuite detintorilor de proprietate intelectual pentru a proteja
drepturile titularilor obiectelor de proprietate intelectual la frontiere;
instruieste continuu personalul vamal n domeniul protectiei drepturilor de proprietate
intelectual;
colaboreaz cu OMPI, OMV (Organizatia Mondial a Vmilor) si AGEPI n ceea ce
priveste lupta mpotriva pirateriei si contrafacerii [16, p.108].
Serviciul Vamal duce Registrul obiectelor de proprietate intelectual, n privinta crora se
aplic msuri la frontier n vederea protectiei propriettii intelectuale, continutul cruia este
plasat si actualizat pe saitul oficial al institutiei. Astfel, n Registrul respectiv sunt introduse att
mrfurile care se bucur de protectia organelor vamale la importul pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, ct si la exportul acestora de pe teritoriul trii. n mare parte n registrul dat
sunt incluse mrfurile care sunt supuse de cele mai multe ori contrafacerii, si anume: produsele
alimentare, buturile alcoolice, medicamentele, produsele chimice, ncltmintea, articolele
cosmetice etc. Drept temei pentru introducerea informatiei n registrul dat serveste cererile de
interventie acceptate de organul vamal [44, p.196-197].
111

Din analiza activittii date, constatm c, indiferent de faptul c, au fost stabilite
reglementrile necesare n vederea protectiei propriettii intelectuale de ctre organele vamale,
activitatea dat nu este valorificat pe deplin. La fel, pentru ca aceasta s devin una din
activittile prioritare a organelor vamale nationale, considerm c, se impune crearea unor
subdiviziuni structurale n acest sens, att la nivel central, ct si teritorial. De asemenea, un rol
important n combaterea fenomenului dat l are si cooperarea strns dintre administratiile
vamale si alte organele de drept cointeresate n reducerea volumului traficului international de
mrfuri contrafcute, precum si asigurarea unei conlucrri mai aprofundat dintre organele
vamale si detintorii mrcilor comerciale n scopul obtinerii de la acestia a informatiei necesare
si metodologiilor privind identificarea mrfurilor contrafcute.
Totodat, reiesind din faptul c, organele vamale ale Republicii Moldova dispun de toate
prghiile necesare, credem oportun acordarea acestora a competentelor n domeniul examinrii
cazurile de contraventii si infractiuni n domeniul dat. n felul dat, s-ar realiza de deplin ntregul
proces al actiunilor ndreptate la depistarea, constatarea, documentarea, pedepsirea precum si
prevenirea cazurilor de trafic cu mrfuri si bunuri contrafcute peste frontiera vamal a trii [44,
p.208].
Statistica vamal$. n cadrul statisticii oficiale se ncadreaz si statistica vamal, care
reprezint procesul de acumulare si prelucrare a informatiei privind comertul exterior, a
rezultatelor ndeplinirii functiilor fiscale, de control si al altor functii puse pe seama organelor
vamale [42, p.47].
Conform legislatiei vamale organele vamale adun, n baza declaratiilor vamale, si
prelucreaz date despre trecerea mrfurilor peste frontiera vamal. Totodat, datele referitoare la
o operatiune sau la un agent economic concret sunt considerate informatii oficiale cu
accesibilitate limitat si nu pot fi transmise unor terti si nici altor autoritti publice fr
permisiunea declarantului, cu exceptia cazurilor prevzute de legislatie [20].
n dependent de scopul acumulrii si prelucrrii datelor, statistica vamal poate fi:
1) statistica vamal a comertului extern;
2) statistica vamal special.
Scopurile statisticii vamale a comertului extern este:
analiza strii, dinamicii si tendintei dezvoltrii comertului extern;
controlul privind ncasrile vamale;
controlul valutar [38, p.172].
Ct priveste statistica vamal special, aceasta este dus n scopul realizrii sarcinilor
puse pe seama organelor vamale. Astfel, n cadrul statisticii vamale speciale este efectuat
acumularea informatiei cu privire la:
112

lucrul cu personalul vamal (angajarea, transferul, eliberarea etc.);
ndeplinirea functiilor fiscale de ncasare a pltilor vamale;
indicii de activitate pentru fiecare birou sau post vamal;
indicii privind activitatea de respectare a normelor de drept (numrul dosarelor penale
si contraventionale intentate n cadrul activittii vamale, cantitatea si diversitatea bunurilor si
mrfurilor retinute, sechestrate, confiscate etc.) [42, p.48].

3.3. Atribu.iile organelor vamale *n domeniul ocrotirii normelor de drept

n calitate de organe de drept, organele vamale asigur respectarea reglementrilor
vamale la trecerea mrfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamal a Republicii
Moldova, lupt mpotriva contrabandei, precum si cu diferite fraude si contraventii ce sunt
comise n cadrul activittii vamale.
Autorul Nozdraciov A.F. indic c: Sarcinile de baz care sunt solutionate de ctre
organele vamale explicit si precis evidentiaz caracterul de ocrotire a normelor de drept al
activittii acestora. Activitatea tuturor subdiviziunilor vamale trebuie s fie ndreptat la
protectia securittii si suveranittii economice a statului, asigurrii drepturilor cettenilor,
agentilor economici si organelor statale si respectrii de ctre acestia a obligatiilor n cadrul
activittii vamale [184, p.89-90].
Pe de alt parte, Agabalaev M.I. atribuind organele vamale la organele de drept
mentioneaz c: Importanta functiilor de ocrotire a normelor de drept a organelor vamale este
determinat de faptul c, la moment infractiunile comise n cadrul activittii vamale constituie
una dintre cele mai rspndite forme de activitate criminal, care aduce un prejudiciu economic
si politic esential intereselor statului [168, p.224].
n acest sens, scopul activittii de ocrotire a normelor de drept const n asigurarea
respectrii normelor constitutionale, administrative, vamale, civile si a altor ramuri de drept ce
sunt aplicate n sfera activittii vamale [186, p.471].
Astfel, activitatea dat constituie una dintre cele mai importante forme de control statal si
se exprimat prin urmtoarele: urmrirea penal a infractiunilor vamale, activitatea special de
investigatii, atragerea la rspundere vamal si procedura de examinare a contraventiilor vamale.
Totodat, organele vamale si exercit atributiile de ocrotire a normelor de drept prin aplicarea
diferitor msuri de constrngere (retinerea mrfurilor si persoanelor, sanctionarea persoanelor
vinovate, ridicarea, sechestrarea si confiscarea mrfurilor si mijloacelor de transport etc.) [43,
p.33].
113

Activitatea de ocrotire a normelor de drept este efectuat de ctre organele vamale de
toate nivelurile. Astfel, Aparatul Central al Serviciului Vamal organizeaz activitatea de
combatere a fraudelor, contraventiilor si infractiunilor vamale, realizeaz msurile de
contracarare a trecerii peste frontiera vamal a substantelor narcotice si psihotrope, a armelor si
munitiilor, a valorilor culturale etc., iar birourile si posturile vamale sunt responsabile de
aplicarea si realizarea nemijlocit a atributiilor n domeniul dat n regiunea de activitate.
n cadrul administratiei vamale din Republicii Moldova activeaz urmtoarele
subdiviziuni specializate n domeniul ocrotirii normelor de drept:
1. urmrirea penal;
2. investigatiile operative;
3. echipele mobile;
4. asistenta administrativ international;
5. practica contraventional.
Acest cadru institutional, corespunde standardelor europene si nglobeaz n sine o
competent vast n realizarea atributiilor organelor vamale n domeniul mentionat [43, p. 34].
Reiesind din principiul separrii competentelor de urmrire penal, organul de urm$rire
penal$ al Serviciului Vamal este unul specializat, efectund urmrirea penal n exclusivitate
doar n cazul infractiunilor de contraband si eschivare de la achitarea pltilor vamale, prevzute
de art. 248 si respectiv art. 249 din Codul penal [36, p. 43].
Conform Codului Vamal al Republicii Moldova: urmrirea penal n domeniul vamal se
efectueaz de organul de urmrire penal din Serviciul Vamal si de subdiviziunile lui teritoriale
[20].
n cadrul Serviciului Vamal, organul de urmrire penal este reprezentat, de ctre
Directia urmrire penal din cadrul Departamentului de aplicare a legii, care la rndul su
include Sectia urmrire penal cu 3 servicii:
1. Serviciu urmrire penal Nord;
2. Serviciu urmrire penal Centru;
3. Serviciu urmrire penal Sud.
Serviciile date examineaz cazurile de contraband si eschivare de la achitarea pltilor
vamale n dependent de criteriul teritorial, adic dup locul de comitere a infractiunii [43, p.34].
Activitatea de urmrire penal din cadrul Serviciului Vamal si are nceputul su la
15.07.1999 odat cu publicarea n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 73-77 a Legii Nr.
472-XIV din 25.06.1999, prin care a fost modificat art. 106 al Codului de procedur penal
(redactia din 24.03.1961), fiind introduse urmtoarele prevederi: anchetatorii penali ai organelor
vamale. Dar, si pn la aceasta organele vamale efectuau ancheta preliminar, cu remiterea
114

dosarului penal, dup ndeplinirea actiunilor procesuale ce nu sufereau amnare, organului de
anchet competent.
Avnd o experient de peste zece ani n domeniul urmririi penale, nc pn la moment
sunt duse discutii referitoare la necesitatea retragerii de la organele vamale a competentei de
urmrire penal a infractiunilor vamale. Nu suntem de acord cu pozitia dat si putem mentiona
c, priorittile n documentarea infractiunilor vamale anume de ctre organul de urmrire penal
al Serviciului Vamal, spre deosebire de alte organe de urmrire penal se exprim prin:
1) mecanisme de lucru bazate pe managementul riscurilor, auditul ulterior vmuirii,
sisteme informationale care lucreaz n regim on-line, ce permit identificarea rapid a filierelor
infractionale transfrontaliere;
2) acces nelimitat n zona de control vamal spre deosebire de alte organe de drept pentru
care accesul n zona respectiv este limitat prin actele normative n vigoare;
3) posibilitatea de a primi operativ de la organele vamale ale statelor vecine informatia
necesar privind tranzactiile economice externe dubioase.
Totodat, subdiviziunile specializate ale Serviciul Vamal acord sprijin logistic organului
su de urmrire penal, ndreptat la depistarea, documentarea si obtinerea probelor necesare
pentru diferirea cauzelor penale justitiei [43, p.33].
Dac s ne referim mai detaliat la practica comunitar n domeniul respectiv, observm
c, att institutiile UE, ct si statale membre acord o mare important protectiei intereselor
economice si financiare ale Uniunii, precum si luptei mpotriva crimei organizate transnationale
care prejudiciaz bugetul comunitar, manifestat prin comiterea fraudelor si infractiunilor
vamale.
ntru depistarea si prevenire fraudelor cu caracter evaziv, inclusiv a celor vamale,
Comisia European a nfiintat n cadrul propriei institutii prin Decizia 1999/352 din 28 aprilie
1999, Oficiul European de Lupt Antifraud (OLAF).
n majoritatea statelor UE, cum ar fi Marea Britanie, Franta, Austria, Belgia, Germania,
Ungaria, Suedia, Lituania etc., organele vamale sunt abilitate cu functii de investigare si
anchetare a cauzelor penale pe faptul infractiunilor vamale. n activitatea lor, organele vamale
ale trilor mentionate au competent n investigare (intelligence), anchetare a cauzelor penale
pn la transmiterea acestora n instanta de judecat.
De exemplu, n Suedia crimele suspecte de contraband sunt investigate de ctre
functionari vamali special instruiti, care asigur procurorii si instantele judectoresti cu
suficiente probe pentru o evaluare corect din punct de vedere al stabilirii vinovtiei [232, p.7].
n Germania, Oficiul vamal criminologic, cu sediul n or. Kln, are principala sarcin de
a urmri si de a preveni criminalitatea organizat n domeniul vamal. Acesta coordoneaz si
115

conduce activittile desfsurate de ctre opt birouri regionale de anchet (Berlin, Dresda, Essen,
Frankfurt am Main, Hamburg, Hanovra, Mnchen si Stuttgart) [235, p.29].
La fel, sunt o categorie de state-membre ale Uniunii Europene n care organele vamale nu
dispun de functii n anchetarea infractiunilor vamale (Italia, Romnia, Bulgaria etc.). Cel mai
elocvent exemplu, ar fi cel al Romniei, n care problema acordrii organelor vamale a
atributiilor respective, constituie unul dintre cele mai discutate aspecte. Astfel, infractiunile care
sunt descoperite de ctre reprezentantii autorittii vamale romne sunt preluate imediat pentru
examinare de ctre organele de politie.
Avnd n vedere exemplul multor state membre ale Uniunii Europene si cerintele impuse
de aderarea la Uniunea European, ideea respectiv a prins contur si la moment este n proces de
realizare, fiind n stadiu de proiect legislativ acordarea autorittii vamale din Romnia a
competentei de urmrire penal, pentru un sir de infractiuni (infractiunile de tinuire, fals
material n nscrisuri oficiale, fals intelectual, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de
import sau export etc.). Concomitent cu lansarea proiectului de lege la nivelul Autorittii
Nationale a Vmilor s-a studiat posibilitatea crerii unui serviciu de cercetri penale dimensionat
la circa 70 de posturi de inspectori care s fie organizati ntr-un serviciu central [166, p.65].
Analiznd experient trilor europene putem concluziona c, argumentele principale
pentru anchetarea infractiunilor vamale de ctre organul de urmrire penal din structura
serviciilor vamale sunt: cunostintele profesionale ale colaboratorilor vamali n domeniul
depistrii si documentrii infractiunilor vamale, schimbul operativ de informatii ntre
subdiviziunile vamale, accesul nelimitat n zona de control vamal, cunoasterea si folosirea pe
larg a tehnologiilor de control avansate etc. [43, p.35].
Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost primul organ vamal din spatiul CSI, care
si-a creat organul su de urmrire penal. Apreciind rezultatele pozitive ale organelor vamale din
Moldova, serviciile vamale din Georgia, Azerbaidjan si Kazahstan si-au creat si ele organe de
urmrire penal. Concomitent si organele vamale ale Rusiei, Belorusiei si Armeniei au n
competent cercetarea prealabil a infractiunilor vamale, adic pornirea nemijlocit a urmririi
penale si efectuarea actiunilor de urmrire penal preliminare cu expedierea ulterioar a cauzelor
penale organelor de anchet penal [36, p.45].
Este evident c, instrumentarea acestui tip de cauze penale de ctre alte organe dect cele
vamale va crea impedimente n combaterea fenomenului infractional din domeniul vamal.
Activitatea subdiviziunii de investiga#ii operative din cadrul Serviciului Vamal este
ndreptat la depistarea si contracararea infractiunilor si fraudelor vamale. La fel, subdiviziunea
dat efectueaz investigatii pe cazurile de contraband, eschivare de la achitarea pltilor vamale,
116

precum si n cadrul contraventiilor vamale examinate de ctre subdiviziunile specializate ale
Serviciului Vamal.
Activitate special de investigatii poate fi efectuat pn la initierea urmririi penale, ct
si dup aceasta n cadrul cauzei penale, acordnd suportul necesar subdiviziunii de urmrire
penal n acumularea probelor. La fel, conform prevederilor noii Legii privind activitatea
special de investigatii msurile speciale de investigatii ce se autorizeaz doar n cadrul urmririi
penale se efectueaz n conformitate cu prevederile Codului de procedur penal al Republicii
Moldova [128].
O alt linie de activitate important n domeniul ocrotirii normelor de drept, este
reprezentat de echipele mobile, care sunt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal.
Actul normativ care reglementeaz activitatea echipelor mobile este Hotrrea Guvernului
Nr. 108 din 30.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea echipelor
mobile ale Serviciului Vamal [43, p.35].
Echipele mobile au ca sarcin de baz prevenirea, depistarea, contracararea contrabandei,
altor infractiuni si contraventii ce tin de competenta organelor vamale, comise de ctre persoane
n afara zonelor de control vamal, asigurarea respectrii legislatiei vamale la tranzitarea
mrfurilor prin teritoriul vamal, acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la
depistarea si documentarea cazurilor de contraband, a altor infractiuni, a contraventiilor vamale
n afara zonelor de control vamal si a zonelor libere [75].
Echipele mobile si ndeplinesc activitatea pe ntreg teritoriul vamal al trii, iar conform
pct. 11 al Regulamentului mentionat: Echipele mobile sunt n drept s opreasc unittile de
transport, suspectate de nclcarea reglementrilor vamale, n perimetrul teritoriului vamal si s
efectueze controlul mrfurilor si unittilor de transport aflate n tranzit, care transport aceste
mrfuri, n scopul prevenirii, combaterii si constatrii fraudelor vamale. Aceste actiuni se
realizeaz cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite n baza procesului de analiz a
riscurilor [75].
Din reglementrile date stabilim c, echipele mobile execut toate actiunile mentionate
doar cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite n baza procesului de analiz a riscurilor. Nu
suntem de acord cu situatia dat, dat fiind faptul c, actiunile subdiviziunii respective nu se
limiteaz numai la situatia generat n urma procesului de analiz a riscurilor, dar de exemplu si
n baza informatiei operative obtinute n rezultatul msurilor speciale de investigatii sau a celor
stabilite n cadrul diferitor verificri (tematice, inopinate etc.). Considerm c, este necesar
modificarea reglementrilor date pentru a nu ngusta cercul de actiuni ce pot fi efectuate de ctre
subdiviziunea mentionat.
117

La fel, pn la moment, Regulamentul respectiv prevede c, echipele mobile sunt
subdiviziuni speciale operative, subordonate sectiei echipe mobile a Directiei analiza riscurilor si
audit postvmuire a Serviciului Vamal, cu toate c art. 189
1
, alin. (3) al Codului Vamal prevede
expres c: Echipele mobile sunt subordonate Serviciului Vamal [20].
Este adevrat c, la momentul formrii subdiviziunii date acestea si-au nceput activitatea
n cadrul Directiei analiza riscurilor si audit postvmuire, care n afar de aceasta mai includea
subdiviziunile noi create n cadrul Serviciului Vamal analiza riscurilor si auditul postvmuire.
Astfel, se impune modificarea Regulamentului respectiv n vederea conformrii acestuia cu
prevederile Codului Vamal.
Ct priveste organizarea la moment a activittii echipelor mobile acestea activeaz numai
n cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal, n cadrul Directiei servicii operative, Sectia
echipe mobile, care la rndul su este alctuit din serviciile echipe mobile Nord, Centru si Sud.
Asisten#a administrativ$ interna#ional$ este efectuat de Sectia asistent administrativ
din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal, care asigur cadrul organizatoric necesar
cooperrii si dezvoltrii la nivel national si international a actiunilor specifice privind prevenirea
si combaterea infractiunilor transfrontaliere, contrabandei si diferitor fraude vamale, asigur
schimbul operativ de informatii cu serviciile vamale ale altor state, precum si cu organizatiile
internationale [43, p.36] n sensul dat.
Analiznd per ansamblu organizarea subdiviziunilor anti-fraud existent la moment n
cadrul Serviciului Vamal, si anume n componenta Departamentului de aplicare a legii, putem
mentiona c, aceasta nu corespunde conditiilor de activitate necesare, ceea de duce la ineficienta
activittii date si denot o multime de critici. n sensul dat, putem specifica c, n urma
reorganizrii Serviciului Vamal efectuat la nceputul anului 2010 au fost schimbate principiile
de activitate, inclusiv si sub aspect institutional al subdiviziunilor cu atributii de ocrotire a
normelor de drept. Astfel, subdiviziunile de urmrire penal, investigatii operative si echipele
mobile au fost retrase din componenta birourilor vamale si concentrate n cadrul subdiviziunii
centrale, respectiv a Departamentului de aplicare a legii. Mai recent, subdiviziunile de
investigatii operative au fost readuse n componenta subdiviziunilor teritoriale, n cadrul sectiilor
contracararea fraudelor vamale ale birourilor vamale.
Cel mai regretabil este lichidarea sectiei practic contraventional din cadrul Aparatului
Central al Serviciului Vamal, care pn la aceasta asigura examinarea si primirea deciziilor pe
cazurile de contraventii si fraude vamale, sistematiza practica de examinare a cazurilor de
nclcare a regulilor vamale pe ntreg sistemul vamal, efectua controlul respectrii legislatiei n
cadrul ndeplinirii actelor de procedur pe cazurile de nclcare a regulilor vamale de ctre
subdiviziunile responsabile din cadrul birourilor vamale. Astfel, astzi nu exist o subdiviziune
118

care ar monitoriza, supraveghea si sistematiza activitatea att de important pentru sistemul
vamal national cum este practica contraventional.
Analiznd datele statistice prezentate de ctre Serviciul Vamal pentru anul 2010 n
domeniul practicii contraventionale, n comparatie cu anul 2009, stabilim c acestea sunt n
scdere, mai ales reiesind din faptul c noul Cod Contraventional a fost pus n aplicare ncepnd
cu 31.05.2009 (mai detaliat a se vedea Anexa Nr. 8).
Referindu-ne la recomandrile Comisiei Europene la domeniul investigatii si aplicarea
legii, constatm c, acestea stabilesc scopul de a dezvolta un serviciu vamal efectiv si eficient
capabil de a depista, preveni si investiga fraudele, precum si de pregtirea dosarelor pentru
urmrirea penal a infractorilor. Acest serviciu trebuie s fie suficient de flexibil pentru a
rspunde unei strategii, avnd la baz cele mai noi metode de evaluare directionat a riscului si
tehnologii moderne de control si protejare a societtii. Serviciul trebuie, de asemenea s asigure
respectarea legislatiei nationale si internationale, precum si a recomandrilor institutiilor
internationale prin aplicarea consecvent a cadrului legislativ, stabilind mputernicirile sale,
precum si sanctiunile aplicate n cazul nerespectrii normelor vamale [207, p.63]. Ce tine de baza
juridic n domeniul dat aceasta presupune c, legislatia vamal national asigur autoritatea cu
atributii de a interoga, examina, detine, aresta, retine si perchezitiona persoanele, bunurile,
mijloacele de transport, actele, nregistrrile comerciale si imobilul.
Din analiza reglementrilor nationale stabilim c, acestea ofer la moment organelor
vamale dreptul de a ntreprinde actiunile mentionate. Chiar mai mult, mentinerea competentei de
urmrire penal, dezvoltarea activittii speciale de investigatii, dezvoltarea capacittilor
echipelor mobile, lrgirea competentelor n domeniul examinrii contraventiilor si infractiunilor
ce au tangent cu activitatea vamal rspunde anume indicatorului dat [43, p.36]. n acest sens,
pledm pentru modificarea legislatiei n vederea consolidrii statutului de organ de drept al
organelor vamale.

3.4. Atribu.iile organelor vamale *n domeniul cooper'rii interna.ionale ,i na.ionale

Conform Codului Vamal, si anume art. 2 al acestuia este prevzut c: Republica
Moldova particip la colaborarea international n domeniul activittii vamale, iar art. 14 indic
c: Organul vamal, n exercitarea atributiilor, colaboreaz cu alte organe de drept si cu
persoane, care sunt obligate s-i acorde asistent [20].
Din analiza prevederilor date, constatm c, cooperarea vamal se manifest prin
stabilirea si dezvoltarea relatiilor n domeniul vamal, att la nivel international, ct si national.
119

Astfel, atunci cnd ne referim la cooperarea organelor vamale distingem cooperarea
international si cooperarea national.
Cooperarea interna#ional$. n literatura de specialitate normele juridice care
reglementeaz procedura cooperrii internationale a organelor vamale, sunt ncadrate ntr-un
institut juridic complex al activittii vamale cooperarea international n sfera activittii
vamale [194, p.347-348].
Globalizarea schimburilor internationale de mrfuri si servicii si cresterea n legtur cu
aceasta a interdependentei statelor a dus la cresterea rolului aplicrii practice la nivel national a
normelor tratatelor internationale, care se refer la reglementarea vamal, precum si organizarea
controlului si perfectrii vamale [193, p.106].
n acest sens, Agabalaev M.I. este de prerea c: n cadrul comertului mondial un
caracter dominant l are tendinta de globalizare. n legtur cu aceasta devine actual problema
stabilirii unei cooperri intense dintre serviciile vamale ale diferitor state, din care considerente
serviciile vamale nationale n organizarea si efectuarea activittii sunt orientate la standardele si
reglementrile internationale formulate de Organizatia Mondial a Vmilor [168, p.231].
Suntem de acord cu prerea dat si putem completa c, reiesind din statutul de stat
membru al OMV al trii noastr, avem nu numai dreptul, dar si obligatia de a implementa si
respecta la nivel national standardele si normele stabilite de ctre organizatia respectiv.
Ce tine de forma cooperrii internationale a organelor vamale sustinem prerea autorilor
Rasolov M. si riasvili N., care determin patru forme de cooperare international a organelor
vamale:
1. participarea la elaborarea tratatelor internationale;
2. aplicarea nemijlocit a acordurilor internationale;
3. ncheierea si aplicarea acordurilor de asistent si cooperare reciproc dintre organele
vamale ale diferitor state;
4. cooperarea organelor vamale prin intermediul diferitor institutii, organizatii
interstatale [194, p.348].
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele
internationale ale Republicii Moldova propunerea de ncheiere a tratatului international, inclusiv
n domeniul vamal, urmeaz s contin proiectul tratatului sau prevederile de baz ale acestuia,
motivatia privind necesitatea ncheierii, determinarea corespunderii proiectului legislatiei
interne, precum si analiza impactului economico-financiar si altor consecinte de ncheiere a
tratatului [105]. La fel, Serviciul Vamal este n drept de a prezenta recomandri de suspendare
sau de ncetare a aplicrii tratatelor internationale n domeniul vamal pe teritoriul trii.
120

Referitor la cooperarea international, putem mentiona c, Republica Moldova este parte
la importante tratate si acorduri internationale privind activitatea vamal. Majoritatea acordurilor
respective, n afar de domeniul la care se refer: controlul vamal, vmuirea anumitor categorii
de mrfuri, simplificarea regimurilor si procedurilor vamale etc., includ si prevederi referitoare la
schimbul de informatii si asistenta administrativ reciproc n cazul initierii unei proceduri de
verificare a legalittii operatiunilor economice externe.
La nivel bilateral cooperarea este realizat prin Acordurile internationale bilaterale cu
privire la cooperare si asistent reciproc n domeniul vamal. Astfel de Acorduri au fost ncheiate
(la nivel interstatal, interguvernamental sau interdepartamental) cu 21 de state, si anume:
Ucraina, Rusia, Belarus, Krgzstan, Armenia, Uzbekistan, Azerbaidjan, Romnia, Turcia,
Polonia, Bulgaria, Lituania, Italia, Albania, Israel, Croatia, Macedonia, Regatul Trilor de Jos,
Slovacia, Republica Elen, Ungaria, dintre care doar 3 n-au intrat n vigoare (cu Lituania,
Croatia, Republica Elen). Negocierile asupra proiectelor acordurilor similare au fost initiate cu
Republica Francez, Regatul Belgiei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Irlanda,
Canada, Republica Portughez, Regatul Spaniei, SUA, Germania, Republica Ceh, Serbia si alte
state [241].
Referitor la acordurile internationale regionale acestea urmresc acelasi scop principal si
anume, acordarea asistentei administrative reciproce n vederea aplicrii corecte a legislatiei
vamale, n special prin prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor si contraventiilor
vamale. Mijlocul de baz al asistentei reciproce este schimbul de informatii, care poate fi
efectuat att n baza cererii ct si din initiativ proprie n limitele competentelor administratiilor
vamale respective.
Practica cooperrii organelor vamale nationale cu organele vamale ale altor state au
demonstrat eficienta acesteia. Astfel, documentele si alte informatii primite de peste hotare
permit examinarea sub toate aspectele a cazurilor de nclcare a regulilor vamale, de descoperire
si finisare a urmririi penale pe cazurile de contraband si eschivare de la achitarea pltilor
vamale.
Calitatea solicitrii informatiei constituie criteriul care determin operativitatea si deplina
informatie a rspunsului asteptat de la organele vamale ale altor state. n cazul dat, se prezint
necesar ca la ntocmirea adresrilor internationale de a se conduce de reglementrile stabilite,
precum si de regulile unanim recunoscute de pregtire si ntocmire a unei solicitri.
Ct priveste continutul acestora, de cele mai multe ori, urmeaz s contin informatiile
despre:
a) Administratia Vamal care a naintat cererea;
b) msura solicitat, dac exist vre-o una;
121

c) subiectul si motivul cererii;
d) legile si alte acte normative, referitoare la obiectul cererii;
e) informatii despre persoanele fizice si juridice implicate n investigatie;
f) descrierea scurt a faptelor pertinente obiectului cererii [2].
Din analiza cererilor de asistent naintate ctre serviciile vamale ale altor state am
stabilit c, majoritatea sunt din domeniul verificrii valorii n vam a mrfurilor, o parte se refer
la traversarea frontierelor de ctre persoanele sau mijloacele de transport, si mai putine sunt cele
privind prezentarea informatiei legate de traficul ilicit de tigri sau droguri.
Analiznd cererile de asistent parvenite de la trile strine reiese c, majoritatea din ele
sunt legate de verificarea legalittii acordrii preferintelor care sunt stabilite n acordurile privind
comertul liber, la fel aici se atribuie si cererile despre stabilirea persoanelor si mijloacelor de
transport nregistrate n Republica Moldova implicate n diferite activitti ilegale.
Ct priveste cooperarea vamal multilateral si bilateral aceasta se realizeaz si prin
intermediul urmtoarelor structuri internationale:
I. Organizaia Mondial! a Comerului (OMC). Prin Legea Nr. 218-XV din 01.06.2001
pentru aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondial a Comertului tara noastr a aderat
la Acordul de la Marrakech privind constituirea OMC, ncheiat la 15 aprilie 1994. Astfel,
participarea n cadrul comertului international actual, fr a detine statutul de membru al OMC,
reduce considerabil competitivitatea trii, deoarece pe de o parte pentru a beneficia de regimul
natiunii celei mai favorizate n afara OMC, este necesar ncheierea unor acorduri separate cu
fiecare tar partener comercial sau grup de state, aflate ntr-o uniune vamal sau economic, iar
pe de alt parte numai statutul de membru OMC creeaz garantia examinrii obiective a
aspectelor legate de argumentarea aplicrii de ctre unele state fat de altele a asa numitelor
msuri protectioniste n comertul extern (taxele antidumping si speciale, cotarea si
contingentarea) [193, p.111].
II. Organizaia Mondial! a V!milor (OMV) este o organizatie interguvernamental
independent n domeniul vamal, misiunea creia este consolidarea eficientei activittii
administratiilor vamale prin promovarea standardelor vamale internationale unice. OMV este
singura organizatie international interguvernamental, care se ocup cu procedurile vamale ce
reglementeaz comertul ntre tri. Organizatia dat are drept scop de a mbuntti activitatea
administratiilor vamale din ntreaga lume si pentru a le ajuta n ndeplinirea rolului lor dublu de
facilitare a comertului si n acelasi timp de asigurare a securittii nationale.
OMV oficial a fost nfiintat n 1952 ca Consiliul de Cooperare Vamal, iar prima
reuniune a avut loc la 26 ianuarie 1953. De atunci, Organizatia a evoluat de la 17 membri
fondatori pentru a cuprinde astzi un numr adevrat global de membri 176 [237, p.1].
122

Ca un forum al dialogului si schimbului de experient ntre autorittile vamale, OMV
ofer membrilor si un sir de conventii si recomandri referitoare la diverse aspecte ale activittii
vamale, precum si asistent tehnic. Totodat, aceast organizatie international sprijin si
ncurajeaz eforturile administratiilor vamale n ceea ce priveste modernizarea si consolidarea
capacittilor lor.
n cadrul OMV activeaz Oficiul Regional al Schimbului de Informaii pentru Europa de
Est $i Central! (RILO ECE), cu sediul n or. Varsovia, Republica Polonia, tara noastr fiind parte
la programul regional respectiv, care are drept obiectiv schimbul de informatii ntre
administratiile vamale din trile Europei de Est si Centrale, n vederea prevenirii si combaterii
fraudelor vamale, prin analiza datelor furnizate si acumulate n baza de date CEN (Customs
Enforcement Network), administrat de OMV.
Cooperarea vamal n cadrul RILO contribuie la:
sporirea capacittilor administratiilor vamale n contracararea fraudelor vamale;
impulsionarea asistentei administrative reciproce;
alinierea la standardele internationale n domeniu.
III. Comisia Economic! pentru Europa a ONU este un organ regional al ONU n scopul
dezvoltrii relatiilor comercial-economice n regiunea european, precum si ntre alte regiuni din
lume. Reprezentantul permanent al Serviciului Vamal al Republicii Moldova particip la
sesiunile Grupului de lucru pe probleme vamale, misiunea cruia este ghidarea procesului de
armonizare si simplificare a cerintelor pentru procedurile de trecere a frontierelor cu diferite
mijloace de transport n regiune. Acest Grup de lucru administreaz un sir de conventii si
acorduri ale ONU n domeniul facilitrii trecerii frontierelor, precum si elaboreaz proiecte de
amendamente la instrumentele vizate pentru perfectionarea lor.
IV. Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC), care este succesorul
Centrului Regional al Iniiativei de Cooperare 'n Sud-Estul Europei (SECI) pentru combaterea
infractionalittii transfrontaliere (cu sediul n or. Bucuresti, Romnia), este o structur de
colaborare operational, reunind vama si politia statelor-membre ntr-o interactiune direct,
conducndu-se n activitatea sa de recomandrile OMV si INTERPOL.
n acest sens, la 09 decembrie 2009 de ctre toate statele membre ale Centrului SECI a
fost semnat Conventia pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de aplicare a legii, care a
intrat n vigoare ncepnd cu 07 octombrie 2011.
SELEC reuneste 13 state Republica Albania, Republica Bosnia si Hertegovina,
Republica Bulgaria, Republica Croatia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Republica
Elen, Republica Ungar, Republica Moldova, Muntenegru, Romnia, Republica Serbia,
Republica Slovenia si Republica Turcia [245].
123

Misiunea SELEC este sustinerea eforturilor comune ale statelor-membre n ceea ce
priveste combaterea infractionalittii transfrontaliere, n scopul de a mbuntti climatul de
afaceri si investitional n Europa de Sud-Est si, respectiv, de a obtine stabilitatea politic si
economic n regiune.
Serviciului Vamal dispune de un ofiter de legtur la aceast organizatie, pentru
realizarea nemijlocit a cooperrii cu autorittile similare ale statelor din regiune n vederea
combaterii infractionalittii transfrontaliere, n special pe calea schimbului operativ de
informatii.
V. Consiliul conduc!torilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI este un organ
specializat al cooperrii vamale n cadrul CSI, care are drept obiectiv asigurarea coordonrii
interactiunii statelor din cadrul CSI n domeniul politicii vamale. Sedintele Consiliului se
desfsoar, de regul, de dou ori pe an.
De exemplu, la data de 9 iunie 2011 n orasul Irkutsk, Federatia Rus s-a petrecut cea de
53-ea sedint a Consiliului conductorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI n
cadrul creia au fost examinate un sir de ntrebri ce tin de diferite domenii ale activittii vamale.
n rezultatul discutiilor au fost adoptate importante decizii coordonate, au fost semnate mai multe
documente multilaterale, n particular au fost solutionate ntrebrile legate de inventarierea bazei
juridice internationale a CSI n sfera vamal, de cooperare informational a serviciilor vamale,
organizarea schimbului prealabil de informatii privind mrfurile si mijloacele de transport,
trecute peste frontierele vamale ale statelor CSI. A fost aprobat Protocolul de cooperare a
organelor vamale ale statelor CSI la efectuarea controlului postvmuire [219, p.2-3].
Ca un compartiment distinct n domeniul cooperrii vamale internationale poate fi
delimitat cooperarea 'ntre Republica Moldova i Uniunea European$.
Astfel, n decembrie 2011, Comisia European a fost autorizat s nceap negocierile cu
Moldova pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinztor (ALSAC), n vederea
crerii unui Zonei de Liber Schimb dintre tara noastr si UE (ZLSAC), iar n martie 2012 UE a
lansat prima rund de negocieri.
n acest sens, vmile si procedurile conexe sunt n fruntea facilitrii comertului si
colaborarea n domeniul administrrii vamale este important pentru avantajele care pot fi
obtinute prin stabilirea unui ALS ntre UE si Moldova [49, p.60].
Totodat, la 14 octombrie 2011 n cadrul vizitei la Chisinu a Comisarului European
pentru Impozitare, Uniune Vamal, Audit si Anti-fraud, dl Algirdas Semeta, a fost aprobat
Cadrul Strategic de Cooperare Vamal UE-RM, care formuleaz obiectivele comune prioritare
ce urmeaz a fi ntreprinse pe parcursul anilor 2011-2014, si anume:
a) Securizarea si fluidizarea lanturilor comerciale;
124

b) Managementul riscului si combaterea fraudelor vamale;
c) Investitii n modernizarea vamal [246].
ntru dezvoltarea Cadrului Strategic de Cooperare Vamal Moldova-UE, conform
Programului de dezvoltare strategic pentru anii 2012-2014, elaborat de ctre Serviciul Vamal,
pentru securiz!rii $i fluidiz!rii lanurilor comerciale este stabilit c, aceasta const n obtinerea
unei facilitri maxime a comertului bazat pe ncrederea si conformarea operatorilor economici,
unde vama reprezint un punct de legtur n lantul de aprovizionare, cooperarea n domeniul
managementului riscului $i combaterii fraudelor vamale poate contribui la mbunttirea
managementului dat oferind astfel mai mult sigurant si securitate, protectie a drepturilor de
proprietate intelectual, combaterea fraudelor si facilitarea comertului, iar investirea 'n
modernizarea v!mii are drept scop de a aduce n concordanta legislatia si procedurile cu
obiectivele strategice ale Acordului de Asociere si a consolida dialogul cu privire la elaborarea si
implementarea reglementrilor [225, p.17].
La fel, cooperarea vamal dintre Republica Moldova si Uniunea European are loc prin
intermediul diferitor institutii ale Comisiei Europene. Una dintre acestea este Oficiul European
de Lupt! Antifraud! (OLAF), fiind partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova n
implementarea Protocolului privind asistenta reciproc ntre autorittile administrative n materie
vamal al Acordului de parteneriat si cooperare dintre Comunittile Europene si statele lor
membre, pe de o parte, si Republica Moldova, pe de alt parte (semnat la Bruxelles, 28
noiembrie 1994) [1].
Un domeniu separat, dar indiscutabil destul de important n cadrul cooperrii dintre tara
noastr si UE l are cooperarea Serviciului Vamal cu Misiunea Uniunii Europene de Asisten! la
Frontiera Moldovei $i Ucrainei (EUBAM), care a fost lansat la 30 noiembrie 2005. Misiunea
contribuie la consolidarea securittii frontierei, cooperrii transfrontaliere, precum si asigurarea
transparentei de-a lungul frontierei moldo-ucrainene.
Sediul central al Misiunii se afl la Odessa, Ucraina, EUBAM are un Oficiu de Legtur
la Chisinu, Moldova si sase oficii teritoriale de-a lungul frontierei moldo-ucrainene (trei n
Moldova si trei n Ucraina). Personalul EUBAM constituie circa 200 angajati, inclusiv experti
din 19 state-membre ale UE [216, p.32].
Scopurile Misiunii sunt:
De a contribui la mbunttirea managementului vamal si de frontier, a capacittii
Moldovei si Ucrainei de a lupta mpotriva crimei organizate si transfrontaliere, aproximarea
standardelor de lucru ale agentiilor de frontier si organelor de ocrotire a legii la cele existente n
UE;
125

De a asista Moldova si Ucraina n realizarea angajamentelor asumate prin planul de
Actiuni n cadrul Politicii Europene de Vecintate si a altor acorduri de cooperare;
De a contribui la solutionarea pasnic a conflictului transnistrean.
n mod regulat, EUBAM conduce operatiuni comune de patrulare la frontier mpreun
cu partenerii si, ct si operatiuni comune speciale de control al frontierei. Sustinerea Misiunii a
fost crucial pentru crearea Sistemului de Schimb Preliminar de Informatii (PAIES), prin
intermediul cruia, ncepnd cu luna aprilie 2008, serviciile vamale din Moldova si Ucraina au
posibilitatea de a efectua schimbul de informatii, de a accesa rapid si a coordona informatia
referitoare la importuri si exporturi, sustinnd astfel lupta mpotriva fraudelor vamale si altor
activitti ilicite [242].
Este indiscutabil c, suportul acordat de ctre EUBAM este unul esential pentru
Republica Moldova, mai ales n vederea monitorizrii frontierei dintre regiunea transnistrean si
Ucraina, asupra creia tara noastr nu detine control. Totodat, experienta care este mprtsit
de ctre angajatii Misiunii este util pentru colaboratorii vamali n vederea familiarizrii acestora
cu procedurile vamale din Uniunea European.
Ce tine de cooperarea organelor vamale na#ionale cu organele vamale ale statelor
vecine putem mentiona c, la 24 iulie 2010 a fost semnat Planul de cooperare ntre Autoritatea
National a Vmilor din Romnia si Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind
intensificarea colaborrii n domeniul pregtirii colaboratorilor vamali si schimbul de experient
pentru prevenirea si descoperirea fraudelor vamale, precum si a utilizrii mijloacelor tehnice de
control.
Conform prevederilor Planului de cooperare, ncepnd cu 1 august 2010, n trei puncte de
trecere a frontierei moldo-romne (Leuseni-Albita, Giurgiulesti-Galati si Sculeni-Sculeni) a fost
implementat un nou mecanism de colaborare vamal, care are drept scop unificarea eforturilor si
capacittilor autorittilor vamale din Republica Moldova si Romnia n vederea contracarrii
fraudelor transfrontaliere, iar ncepnd cu 5 noiembrie 2010 mecanismul dat a fost implementat
la toate punctele de trecere a frontierei moldo-romne.
Planurile vizate ofer posibilitatea ntririi cooperrii regionale si consolidrii eforturilor
prin schimbul de experient a colaboratorilor vamali din ambele tri si contribuie n acest sens la
perfectionarea metodelor si tehnicilor utilizate pentru descoperirea mrfurilor transportate ilegal.
Concomitent, punerea n aplicare a Planului este n beneficiul importatorilor, exportatorilor si
transportatorilor pentru care se reduce semnificativ timpul de stationare n punctele de trecere a
frontierei, precum si cheltuielile aferente procedurilor vamale [227, p.5].
Ct priveste cooperarea cu Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei este evident c,
stabilirea si dezvoltarea unei colaborri eficiente este n interesul ambelor state vecine ntru
126

facilitarea traversrii frontierei vamale a mrfurilor, mijloacelor de transport ct si persoanelor,
dar si combaterea n comun a diferitor fraude si nclcri ce pot fi comise la frontiera ambelor
state.
Astfel, n baza Acordului ntre Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al
Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc si colaborarea n domeniul vamal (semnat la Kiev la 18
august 1999), au fost semnate mai multe protocoale departamentele. De exemplu, Protocolul
ntre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu
privire la recunoasterea reciproc a documentelor de trsur, comerciale si vamale si asigurrilor
vamale, prevede expres c: Prtile Contractante vor recunoaste reciproc documentele de trsur,
comerciale si vamale, sigiliile vamale, imprimrile sigiliilor si stampilelor si semnele oficiale pe
mijloacele de transport, ncrcturi, bagaj si expedieri postale [145].
Un alt Protocol ncheiat ntre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul
Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la colaborare pentru combaterea traficului ilicit de arme,
munitii, substante explozibile, stupefiante, substante psihotrope si precursori indic c: Prtile
Contractante, vor colabora, n scopul prevenirii, investigatiei si reprimrii traficului ilicit [146]
a substantelor indicate.
Mai recent, la 2 iunie 2011 n orasul Moghiliov-Podolski, Ucraina n cadrul unei ntlniri
bilaterale dintre conducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova si Serviciului Vamal de
Stat al Ucrainei au fost semnate 6 documente interinstitutionale bilaterale, implementarea
prevederilor crora au drept scop fluidizarea traficului de mrfuri si cltori prin posturile
vamale ale ambelor tri [222].
Ct priveste cooperarea 'n domeniul vamal la nivel na#ional, organele vamale
coopereaz cu toate organele centrale de specialitate ale administratiei publice (ministere,
servicii, agentii etc.) si n primul rnd, cu organele de drept (PG, MAI, CNA, SIS).
Referindu-se la cooperarea dintre organele de drept din Federatia Rus n domeniul
vamal, autorul Agabalaev M.I., mentioneaz c: la moment cooperarea se dezvolt n
urmtoarele directii:
elaborarea si realizarea msurilor comune privind prentmpinarea, descoperirea si
investigarea infractiunilor n domeniul dat;
schimbul de informatii privind sursele si canalele de ptrundere ilegal pe piata
intern, precum si despre posibila scoatere peste hotare a armelor, substantelor narcotice,
valorilor valutare, valorilor culturale, resurselor naturale, partidelor mari de produse industriale
si mrfuri de larg consum;
acordarea ajutorului reciproc n efectuarea cercetrilor stiintifice si pregtirea
personalului;
127

stabilirea persoanelor, care se ocup cu transportarea peste frontiera de stat a
contrabandei [168, p.229].
Suntem de acord cu prerea autorului dat si considerm c, directiile de cooperare
mentionate sunt aplicabile n egal msur si pentru Republica Moldova. Totodat, analiznd
domeniul dat, credem c, cooperarea respectiv se manifest prin:
1. Schimbul de informaii. Serviciul Vamal asigur accesul organelor centrale de
specialitate ale administratiei publice centrale la Sistemul Informational Integrat Vamal n
conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 561 din 18 mai 2007 (mai
detaliat a se vedea Anexa Nr. 9). La fel, celelalte organe de drept ofer Serviciului Vamal
accesul la bazele de date pe care le detin;
2. Organizarea operaiunilor comune, de exemplu, actiunile comune de prevenire si
combatere a nclcrilor legislatiei vamale si actelor de coruptie, ntreprinse n comun de ctre
Serviciul Vamal si alte organe de drept;
3. Elaborarea $i semnarea Ordinelor comune dintre organele de drept, de exemplu,
Ordinul comun nr. 121/254/286-O/95 din 18 iulie 2008 Privind evidenta unic a infractiunilor, a
cauzelor penale si a persoanelor care au svrsit infractiuni, semnat de ctre Procuratura
General, MAI, SV si CNA;
4. Organizarea $i petrecerea 'n comun a orelor de instruire $i preg!tire profesional! n
domeniul luptei cu contrabanda si contraventiile vamale, combaterea traficului de droguri, a
traficului de persoane etc.;
5. Deta$area colaboratorilor vamali 'n cadrul grupurilor de lucru comune sau 'n
instituiile de drept (Centrul SELEC/GUAM, Centrul pentru combaterea traficului de persoane
etc.).
n afar de cooperarea cu diferite institutii ale statului organele vamale coopereaz cu
mediul de afaceri. n acest sens, autorul Nozdraciov A.F. mentioneaz c, pentru: realizarea
functiilor organele vamale sunt n drept de a stabili si mentine relatii oficiale cu caracter
consultativ cu participantii la activitatea economic extern, alte persoane activitatea crora este
legat de ndeplinirea activittii economice externe si cu asociatiile profesionale ale acestora n
ntrebrile legate de implementarea metodelor efective de efectuare a controlului si perfectrii
vamale [184, p.109-110].
De exemplu, n legislatia vamal a Federatiei Ruse aspectul dat este stabilit prin
prevederile, care indic c, autoritatea competent n domeniul vamal, n scopul coordonrii
aspectelor cu interes sporit al persoanelor ce efectueaz activitatea legat de introducerea si
scoaterea mrfurilor de pe teritoriul vamal, precum si a persoanelor ce activeaz n domeniul
vamal, atrag organizatiile, care reprezint persoanele date pentru a participa la elaborarea si
128

realizarea politicii vamale [200]. n Republica Moldova astfel de norme exprese lipsesc, cu toate
c ar fi binevenite.
Astfel, nemijlocit cooperarea ntre Serviciul Vamal si comunitatea de afaceri, se
desfsoar n cadrul Comitetului Consultativ creat pe lng Serviciul Vamal, precum si
comitetele similare formate pe lng birourile vamale. Comitetul consultativ este un organism
consultativ si toate deciziile acestuia sunt aprobate n baza unei ntelegeri reciproce fiind
conceput ca un mecanism de consolidare a transparentei n activitatea organelor vamale, precum
si familiarizarea mediului de afaceri cu schimbrile preconizate n legislatia vamal.
Totodat, n vederea stabilirii unor relatii de cooperare ntre organele vamale si agentii
economici, precum si n scopul optimizrii activittii de contracarare a actiunilor ilicite, Serviciul
Vamal a semnat mai multe Memorandumuri de ntelegere cu diversi agenti economici, n special
cu importatorii si distribuitorii diferitor produse si mrfuri.
Un exemplu elocvent n acest sens, le constituie Memorandumurile ncheiate dintre
Serviciul Vamal si companiile internationale n domeniul producerii si realizrii produselor din
tutun.
Astfel, la 1 februarie 2008, Serviciul Vamal al Republicii Moldova si Compania Philip
Morris Management Services B.V. (reprezentanta n Republica Moldova), au ncheiat un
Memorandum de ntelegere care stabileste urmtoarele domenii de cooperare:
informarea reciproc a prtilor, privind depistarea actiunilor ilegale care afecteaz
concurenta loial pe piata intern a articolelor din tutun, cazurilor de contraband de tigarete
precum si a cazurilor de folosire ilicit a mrcilor comerciale ale companiei Philip Morris;
schimb de experient reciproc;
participarea reprezentantilor Companiei la msurile de combatere a traficului ilicit de
articole din tutun, inclusiv a articolelor contrafcute sub marca comercial;
distrugerea articolelor din tutun contrafcute.
La data de 3 mai 2008 Serviciul Vamal al Republicii Moldova si Compania JT
International S.A., au ncheiat un Memorandum similar, avnd prim scop combaterea n comun a
contrabandei si comertului ilegal cu produsele din tutun, inclusiv prevenirea comertului
transfrontalier cu produsele din tutun contrafcute.
La data de 11 noiembrie 2008, Serviciul Vamal al Republicii Moldova si Compania
British American Tobacco Moldova SRL, au ncheiat un Memorandum de ntelegere ndreptat
spre combaterea contrabandei cu articolele din tutun, precum si asigurarea protectiei drepturilor
de proprietate intelectual ale companiei respective [44, p.204].
129

Menirea memorandumurilor mentionate este schimbul de informatii privind cazurile de
contraband cu tigri, precum si traficul de produse din tutun contrafcute, cu folosire ilicit a
mrcilor comerciale ale companiilor respective [37, p.35-36].
n acest context, cooperarea organelor vamale cu mediul de afaceri este mai mult ca
important n vederea solutionrii multitudinii ntrebrilor ce apar n cadrul activittii vamale.
Totodat, cu toate acestea constatm cu regret c, att mediul de afaceri, ct si societatea civil
manifest un interes sczut fat de activitatea organelor vamale. Majoritatea studiilor efectuate
de ctre reprezentantii societtii civile (ONG, institutii de cercetare, cercettori independenti) se
axeaz pe fenomenul coruptiei n rndurile colaboratorilor vamali, si foarte putine pe aspectele
legate de facilitarea activittii economice externe, identificarea impedimentelor n desfsurarea
comertului extern, precum si cile de solutionare a acestora.

3.5. Concluzii la capitolul 3

Concluzionnd cele reflectate n capitolul dat considerm c, activitatea organelor vamale
spre deosebire de activitatea altor organe de stat este universal si specific. Complexitatea
acesteia se manifest prin functiile atribuite organelor vamale, care sunt exercitate att
independent, ct si n colaborare cu alte organe de stat, ntreprinderi, institutii si organizatii,
precum si cu cettenii.
Din analiza functiilor pe care le detin organele vamale, le putem mprti n functii de
baz (ramurale) si functii secundare (functionale). Functiile de baz ale Serviciului Vamal
constau n asigurarea eficientei operatiunilor vamale, facilitarea comertului si transportului
international, reglementarea schimbului de mrfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova,
contribuirea la rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia pietei interne si
stimularea dezvoltrii economiei nationale, precum si n realizarea altor obiective stabilite de
Guvern, iar cele secundare au rolul de asigura si sustine realizarea functiilor de baz mentionate.
Pe baza redistribuirii functiilor n cadrul sistemului organelor vamale sunt create
mecanisme de verificare si control. Astfel, n dependent de organizarea structural a organelor
vamale, functiile se mpart n cele atribuite autorittii centrale, care n mare parte sunt functii de
control si organizare si cele ce tin de nivelul teritorial (birourile si posturile vamale), care sunt
functii de implementare si realizare nemijlocit a activittii vamale n teritoriul gestionat.
O problem care persist n cadrul exercitrii functiilor si atributiilor de ctre organele
vamale se refer la distribuirea clar a acestora ntre diferite subdiviziuni. Astfel, modelul de
organizare si activitate a organelor vamale trebuie s asigure exercitarea n deplin conformitate
130

cu reglementrile legale a functiilor si atributiilor organelor vamale, n vederea respectrii
intereselor tuturor actorilor implicati n cadrul activittii vamale.
Analiznd atributiile organelor vamale le-am delimitat n trei mari categorii: 1) atributiile
organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a statului, 2) atributiile organelor
vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept si 3) atributiile organelor vamale n domeniul
cooperrii internationale si nationale.
Activitatea organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a statului este
destul de variat, constituind nucleul activittii vamale si cuprinde tot spectrul de actiuni legate
de vmuirea mrfurilor si mijloacelor de transport trecute peste frontiera vamal. Totodat, n
ultima perioad constatm o dezvoltare a unor noi domenii de activitate a organelor vamale, cum
ar fi: analiza riscurilor, auditul postvmuire, protectia propriettii intelectuale. Dezvoltarea dat
urmeaz a fi efectuat cu respectarea calittilor proprii a celorlalte activitti urmnd ca acestea s
se completeze reciproc si s asigure legalitatea necesar tranzactiilor economice externe.
Activitatea de ocrotire a normelor de drept se exprim prin urmrire penal a
infractiunilor vamale, activitatea special de investigatii, constatarea si sanctionarea
contraventiilor si fraudelor vamale, combaterea traficului ilicit cu mrfuri interzise. Una din
prerogativele de baz ale Serviciului Vamal trebuie s devin dezvoltarea unor subdiviziuni anti-
fraud cu o activitate de calitate nalt, bazat pe principiile operativittii, transparentei si
impartialittii, dotate la nivelul impus de conditiile tehnice moderne, dinamice si cu colaboratori
calificati. Totodat, este necesar receptionarea si implementarea mecanismelor si principiilor de
activitate ale structurilor similare din cadrul autorittilor vamale ale statelor Uniunii Europene.
La fel, mentinerea si dezvoltarea activittii de urmrire penal, activittii speciale de investigatii
n cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, este unul din pasii cei mai importanti n
racordarea activittii vamale din tara noastr la standardele europene, precum si stabilirea unui
mecanism eficient n combaterea si prentmpinarea infractiunilor si fraudelor vamale.
Stabilirea si dezvoltarea relatiilor att la nivel national, ct si international n domeniul
vamal este unul din elementele de baz ale procesului de consolidare a capacittilor functionale
ale administratiei vamale. Astfel, colaborarea organelor vamale ale Republicii Moldova este un
domeniu distinct de activitate al acestora, deoarece anume prin colaborare se manifest
deschiderea organelor vamale fat de partenerii si, care pot fi nationali ct si internationali, sau
pot detine statut public sau privat. Cooperarea urmeaz a fi sporit pe viitor n vederea gsirii
celei mai optime forme de manifestare a acesteia, exprimat prin rezultate concrete privind
protectia intereselor nationale, dar si facilitarea comertului international.

131

4. REFORMAREA I MODERNIZAREA ORGANELOR VAMALE ALE
REPUBLICII MOLDOVA

4.1. No.iunea activit'.ii de reformare ,i modernizare a organelor vamale ,i
activit'.ii acestora

Functionalitatea si performantele unei societti depind, n mare msur, de configuratia
de ansamblu a sistemului su organizatoric si managerial. Pe acest plan se constat diferente
apreciabile de la o tar la alta.
Astzi, este recunoscut faptul c: Fiind una dintre cele mai mari agentii ale guvernului,
Vama s-a adaptate ntotdeauna la noile evolutii politice si economice ntr-un mod rapid si
flexibil [235, p.5]. Traditional axat pe perceperea taxelor datorate la intrarea mrfurilor pe
teritoriul national, contra traficului ilicit si controlul persoanelor la frontiere misiunea vmii s-a
extins n ultimii ani asupra unor domenii cum ar fi: gestiunea impozitelor indirecte (accize, taxa
pe valoarea adugat), combaterea contrafacerii mrfurilor, protectia patrimoniului cultural
national, aprarea mediului nconjurtor, controlul substantelor radioactive s.a. [14, p.28].
Ct priveste misiunea Serviciului Vamal acesta: urmeaz s fie deschis cu cettenii si
agentii economici utiliznd un sistem de control eficient, bazat pe un personal cu nalt
calificare, metode eficiente de gestionare si tehnologii moderne, iar ce tine de viziunea Serviciul
Vamal acesta: este deschis la noile provocri si de cooperare, respectnd normele de etic
profesional si aplicarea metodelor moderne de operare. Grija de finantele publice, facilitarea
activittilor economice legale si asigurarea securittii [231, p.2] sunt prioritare n activitatea
acestuia.
Pentru a servi intereselor cettenilor si agentilor economici, obiectivul final al Serviciului
Vamal este s asigure, ca activittile economice legale nu suport riscul de pierderi bugetare,
nclcrile vamale sau fiscale, nu reprezinte o amenintare pentru societate, iar procedurile legale
se desfsoar cu minimum de interventii din partea organelor vamale [231, p.8].
Ca atare, politicele bine concepute si investitiile de consolidare a capacittilor
institutionale concentrate pe mbunttirea eficacittii administratiilor vamale pot oferi dividende
semnificative pentru guverne, ct si pentru trile n curs de dezvoltare ca s profite de
oportunittile oferite de extinderea la nivel mondial al sistemului de comercializare. Din pcate,
pn n prezent cel putin, multe initiative de consolidare a capacittilor date nu au reusit s
ndeplineasc obiectivele dorite [233, p.1].
n acest sens, autoarea Prusacova N.V. indic c: Studiul complex al serviciului vamal
permite formularea unor propuneri concrete referitoare la perfectionarea activittii cu luarea n
132

consideratie a tendintelor mondiale de dezvoltare a activittii vamale, si anume: perfectionarea
aplicrii mecanismelor tarifar-vamale de reglementare a activittii economice externe,
modernizarea tehnologiei perfectrii vamale, ridicarea eficientei activittii de ocrotire a normelor
de drept, mbunttirea bazei normativ-juridice de activitate a organelor vamale si dezvoltarea
interactiunii acestora cu alte elemente ale mecanismului de stat [189, p.6].
Suntem de acord cu pozitia dat, doar c, urmeaz a fi luate n calcul si procesele
integrationiste, care sunt dezvoltate la moment, si anume: crearea diferitor zone de comert liber,
uniuni vamale etc., care indiscutabil au un impact enorm asupra activittii organelor vamale.
Majoritatea administratiilor vamale din trile lumii n prezent desfsoar reorganizarea si
modernizarea activittii. Chiar si n cele mai dezvoltate state procesul de modernizare a
organelor vamale este permanent. Reorganizarea si modernizarea este dictat de necesitatea de a
gsi o cale ct mai efectiv si o metod functional pentru a realiza scopul scontat n domeniul
ncasrii veniturilor, realizarea politicii comerciale externe si asigurarea respectrii restrictiilor
stabilite. Procesul reformrii nu se opreste si institutiile vamale din lume se afl n diverse stadii
al acestuia. Astzi, problema reformrii vamale mai este actual si din considerentele c,
ntrebarea dat este ridicat si de ctre organizatiile internationale.
Astfel, chiar de la nceput n calitate de punct de pornire n reformarea serviciului vamal,
fiecare tar trebuie s primeasc o decizie bine gndit de a ajusta legislatia sa la reglementrile
si procedurile internationale. Aceasta se refer la obligatiile internationale ale statului, mai ales
cele care decurg din statutul de membru al OMC si OMV.
Conform pozitiei OMV modernizarea si consolidarea capacittilor institutionale ale
organelor vamale se exprim prin:
conceperea programelor de consolidare a capacittilor institutionale si ncurajarea
proiectelor de modernizare vamal;
dezvoltarea cooperrii la nivel regional prin intermediul retelelor de birouri regionale
pentru consolidarea capacittilor si Centrelor Regionale de Instruire;
asigurarea utilizrii tehnologiilor informationale si diferitor instrumente n vederea
mbunttirii perfectrii vamale, de gestionare a riscurilor si de evaluare;
Stabilirea unor parteneriate de cercetare cu comunitatea academic n vederea
consolidrii cunostintelor si competentelor, inclusiv identificarea standardelor profesionale, care
n cele din urm va mbuntti gestionarea si functionarea administratiilor vamale [237, p.3].
Analiznd tendintele actuale n organizarea activittii vamale din mai multe state
constatm c, problema de baz pus n fata acestora, const n coordonarea activittii dintre
administratia vamal si cea fiscal cu scopul de a mri eficienta ambelor structuri.
133

n aceast ordine de idei, urmrim tendinta de autonomie a organizatiilor, care se ocup
cu colectarea resurselor la buget, folosit ca msur, ce contribuie la reorganizarea organelor
vamale din diferite state, mai ales n statele dezvoltate. Se presupune c, autonomia
administratiilor respective usureaz procesul dat si rezolv un sir de probleme cum ar fi nivelul
sczut al salarizrii, al dotrii, al rezultatelor privind lupta cu diferite fraude, nclcri si cu
coruptia.
Exist mai multe ci de dezvoltare a autonomiei si ridicrii gradului de responsabilitate a
serviciului vamal. n anumite cazuri organele responsabile de acumularea veniturilor bugetare au
rmas n componenta Ministerului Finantelor, dar au fost lrgite atributiile lor de administrare a
activittii sale. n alte cazuri aceste organe au primit practic autonomie total, avnd statut de
institutii publice autonome subordonate fie Guvernului, fie Parlamentului sau Presedintelui trii.
Astfel, s-au stabilit dou tendinte si directii de organizare diametral opuse. Prima const
n unificarea sau fuziunea administratiilor n trecut separate, care se ocup cu colectarea
veniturilor, ceea ce a dus la unificarea fiscal vamal [40, p.14]. Scopul acestor fuziuni a fost de
a mbuntti deservirea contribuabililor n urma supunerii unei singure inspectii departamentale
si o mai bun adaptare la noile tendinte n domeniul comertului international, sporirea eficacittii
lucrului n urma comasrii functiilor comune, cum ar fi: lucrul cu resursele umane, cresterea
rezultatelor activittii subdiviziunilor de audit si investigatii etc.
Cea de a doua tendint s-a bazat pe cresterea gradului de autonomie a administratiilor,
care se ocup cu colectarea impozitelor. n statele unde administratiile vamale au o autonomie
nalt se consider c, dispun de un potential mai mare de acomodare la problemele noi aprute
pstrnd n acelasi timp neutralitatea politic.
Diversele versiuni alternative de oferire a autonomiei administratiilor vamale, sunt
orientate spre obtinerea acelorasi scopuri, si anume:
Independen! financiar! institutia trebuie s posede posibilitatea de a-si distribui
propriul bugetul n conformitate cu necesittile sale;
Independena administrativ! institutia trebuie s posede posibilitatea de a stabili
propriile procese si activitti administrative [40, p.15];
Independena 'n cadrul autorit!ii publice institutia trebuie s rspund de alegerea
cadrelor, procesul de salarizare si stimularea a colaboratorilor, succesiunea cresterii pe scar
ierarhic si organizarea cursurilor de perfectionare, elaborarea si adoptarea codului etic al
colaboratorilor vamali, precum si reguli speciale de numire a conductorului Serviciului Vamal.
Succesul n activitatea organelor vamale se exprim prim mai multi factori, unul dintre
cei mai principali fiind conducerea efectiv a acestora, care este realizat prin coordonarea
activittii tuturor subdiviziunilor vamale n vederea asigurrii unei linii de activitate unice,
134

ndreptate la protejarea intereselor societtii si a celor statale. Sub aspect general aceasta se
reduce la asigurarea actiunilor unitare al colaboratorilor si subdiviziunilor structurale n vederea
realizrii sarcinile puse n fat acestora.
Astfel, dezvoltarea sistemului organelor vamale este n strns legtur cu solutionarea
problemelor de conducere, fiindc conducerea tot timpul se ncepe cu fixarea legturilor concrete
dintre subdiviziunile separate ale unei sau altei organizatii si distribuirii ntre acestea a
drepturilor si obligatiilor [186, p.63].
Totodat, majoritatea statelor lumii accept faptul c, vama este un serviciu, care
efectueaz un lucru de nalt calitate si cu un potential de crestere a colaboratorilor pe scar
ierarhic, unde toate functiile se completeaz n conformitate cu competenta si nivelul de
pregtire profesional detinut.
Un rol important l joac asigurarea faptului c, n componenta organelor vamale
activeaz conductori experimentati si profesionisti, ceea ce cu regret nu tot timpul constituie o
regul. O alt problem const n acea c, destul de frecvent odat cu schimbarea Guvernului se
schimb si conducerea organelor vamale si n felul dat acumularea veniturilor bugetare se afl n
responsabilitatea persoanelor, care practic nu sunt cunoscuti cu legislatia, reglementrile si
procedurile aplicate n domeniul dat.
Functionalitatea sistemului, n care angajarea si avansarea colaboratorilor se bazeaz pe
asa criterii ca: competenta, profesionalismul si calificarea, duc la dezvoltarea acestuia. ns dac
angajarea si avansarea colaboratorilor se bazeaz pe diferite criterii si factori politici, nseamn,
c, n majoritatea cazurilor remunerarea va fi efectuat n dependent de capacitatea de a
beneficia de functia detinut n interes personal si corporativ. Drept rezultat administratia vamal
va fi sesizat ca o organizatie necompetent, ineficient si corupt.
Practica statelor dezvoltate a demonstrat c, cea mai bun metod de asigurare a unei
activitti corecte si impartiale a serviciului vamal este crearea unui serviciu profesional cu un
cerc concret de obligatii si cu proceduri de raportare a activittii efectuate, care joac un rol
important nu numai n ridicarea eficientei vmii, dar n acelasi timp si solutionrii problemelor
de coruptie din cadrul sistemului dat.
Astzi este unanim recunoscut c, un sistem vamal modern faciliteaz comertul
international. A devenit actual ca modernizarea activittii serviciului vamal s fie privit ca unul
din aspectele ,,facilitrii comertului [199, p.49].
n acest sens, putem mentiona c, n ntreaga lume lucrul serviciului vamal este
considerat ca o barier comercial, care se prezint ca niste cheltuieli administrative si pierderi
ale agentilor economici pentru a se conforma cerintelor stabilite. Scopul modernizrii este de a
minimiza aceast barier, n concordant cu sarcinile pe care trebuie s le realizeze serviciul
135

vamal, asigurnd ndeplinirea prevederilor legale cu minim de piedici suplimentare. Astfel, de
obstacole pot crea mari cheltuieli si pierderi att pentru mediul de afaceri ct si pentru bugetul de
stat.
Totodat, Gordhan P. consider pe deplin argumentat c, liberalizarea comertului nu
nseamn c, rolul vmii este n scdere. Chiar si n perioade de liberalizare extins a comertului
international, restrictiile si controale sunt necesare pentru a atinge efectul necesar al propriilor
obiective ale politicii de comert si industrie. n acelasi timp, este necesar ca autorittile vamale s
protejeze societatea mpotriva importului de mrfuri periculoase si nocive [209, p.51].
Pentru modernizarea serviciului vamal sunt necesare schimbri radicale att a mediului n
care acesta lucreaz, ct si a metodelor de lucru. Din analiza practicii mondiale autorul Walsh J.
consider c, schimbrile sunt necesare n urmtoarele patru domenii cheie:
1. Aprobarea consecutivittii politicii comertului extern si adoptarea legislatiei clare,
care s sustin politica dat;
2. Implementarea procedurilor vamale simple si moderne;
3. Trecerea la folosire pe larg a calculrii autonome a impozitelor de ctre contribuabili
si de la controlul fizic la controlul ulterior vmuirii (postvmuire);
4. Asigurarea scopului ca sistemul de simulare si structura organizatoric contribuie la
integritatea si eficienta lucrului serviciului vamal [199, p.50].
Ce tine de actiunile necesare pentru modernizarea organelor vamale, Prusacova N.V.
mentioneaz c, acestea trebuie s presupun urmtoarele:
1. Elaborarea unei programe guvernamentale de modernizare, formularea intereselor
nationale, elaborarea si publicarea unui plan pe termen lung, asigurarea acestuia cu o sustinere
organizational si juridic;
2. Participarea obligatorie a administratiei vamale la propria modernizare si planificare a
acesteia;
3. Colaborarea cu organele de drept, mediul de afaceri, sectorul bancar n scopul
realizrii n cadrul programului a conditiilor ce ar asigura accelerarea fluxului de mrfuri si
persoane peste frontiera vamal, ncasarea n volum deplin a pltilor vamale si contracararea
nclcrilor vamale;
4. Coordonarea bazei normativ-juridice, procedurale si tehnologice a activittii
organelor vamale cu toate conventiile si acordurile internationale;
5. Aplicarea practicii internationale de petrecere a modernizrii serviciilor vamale si
colaborarea cu organele vamale ale altor state, organizatii internationale [189, p.11].
Suntem de acord cu pozitia mentionat, dar evident acestea sunt doar cteva din actiunile
necesare ntru modernizarea organelor vamale. Totodat, pentru a ridica nivelul de activitate a
136

serviciului vamal este necesar o decizie politic prompt a Guvernului de a petrece reforme. n
acest sens, un aspect primordial l are sustinerea evident a reformelor petrecute n cadrul
organelor de stat din partea conducerii trii. Att, functionarii vamali, ct si societatea civil
trebuie s vad clar atasamentul Guvernului fat de procesul de reformare a organelor vamale.
La fel, pentru petrecerea cu succes a reorganizrii structurale si de schimbare a
procedurilor de activitate trebuie s fie cointeresat n lucrul dat si nemijlocit conducerea
serviciului vamal. Astfel, petrecerea reformelor trebuie s fie condus de un grup de specialisti
de cea mai nalt calificare din cadrul subdiviziunii centrale a administratiei vamale. n afar de
aceasta, reformele preconizate si msurile de implementare trebuie s fie stabilite din punct de
vedere politic, iar conducerea si colaboratorii vamali trebuie de la nceput s participe la
elaborarea si realizarea programului de reformare. Dac programul respectiv nu reflect n
msur suficient interesele serviciului vamal si sunt impuse din afar, aceasta nu va atinge
scopul preconizat.
n procesul de reorganizare si modernizare a organelor vamale este necesar
cointeresarea si a companiile care activeaz n domeniul comertului extern. Deseori acest lucru
se realizeaz pe calea crerii unor grupuri de lucru de modernizare cu participarea importatorilor,
exportatorilor, companiilor transportatoare, administratiile porturilor si aeroporturilor, precum si
a brokerilor vamali. Aportul lor este important n procesul constatrii domeniilor unde
mbunttirea deservirii va aduce un beneficiu mai mare.

4.2. Dezvoltarea activit'.ii vamale ,i organelor vamale *n Republica Moldova prin
reformare ,i modernizare

Dezvoltarea sistemului vamal al Republicii Moldova prin reformare si modernizare se
impune ca un lucru esential si primordial n procesul de evoluare a activittii vamale si este
dictat de necesitatea de a alinia sistemul dat la acele cerinte care sunt naintate fat de acesta.
Conform Programului de dezvoltare strategic pentru anii 2012-2014, Serviciul Vamal si
propune ca: n urmtorii trei ani institutia va tinde spre perfectionarea sistemului vamal, astfel
n ct ctre anul 2014 Serviciul Vamal al Republicii Moldova s se bucure de o apreciere nalt
si s fie recunoscut ca fiind una dintre cele mai moderne, eficiente si transparente autoritti de
stat [225, p.4].
Astzi, provocrile la care sunt expuse organele vamale din ntreaga lume, inclusiv cele
din Republica Moldova sunt numeroase si diverse, iar fr o dezvoltare a acestora este evident o
stagnare a ntregului domeniu economic al trii. Forta motrice a dezvoltrii date o considerm
137

capacitatea organelor vamale nationale de a se adapta rapid si eficient la acele transformri ce au
loc att n interiorul trii, ct si n afara acesteia.
n sensul dat, autoarea Prusacova N.V. analiznd practica mondial referitoare la
reglementrile vamale, prognozeaz transformri esentiale n urmtorii ani n cadrul activittii
vamale, cum ar fi:
1. Schimbri n domeniul comertului international (cresterea volumului de schimburi
comerciale, scderea nivelului general al taxelor vamale, cresterea rolului reglementrii
netarifare);
2. Schimbarea rolului serviciului vamal n urmtoarele circumstante: cresterea dificulttii
si lrgirea spectrului de cerinte naintate fat de serviciile vamale, legate de necesitatea mririi
eficientei controlului asupra trecerii peste frontiera vamal a mrfurilor, ridicarea
responsabilittii organelor vamale de toate nivelurile privind ncasarea impozitelor indirecte si a
accizelor n msur deplin, cresterea influentei serviciilor vamale la formarea politicii
comerciale, protectia social a populatiei, dezvoltarea industrial, necesitatea reprezentrii
organelor vamale n structurile guvernamentale pentru asigurarea unui control mai eficient
asupra exportului, cresterea rolului organelor vamale n lupta cu contrafacerea, necesitatea
perfectionrii metodelor de lupt cu contrabanda, traficul ilicit de substante narcotice si alte
infractiuni [189, p.5].
Suntem de acord cu cele mentionate si credem c, transformrile respective sunt
aplicabile si pentru organele vamale ale Republicii Moldova.
Astfel, pentru a face fat provocrilor actuale se simte necesitatea de a dezvolta sistemul
vamal national prin prisma obiectivelor stabilite n Programul de activitate al Guvernului
Republicii Moldova Integrare European: Libertate, Democratie, Bunstare 2011 2014, dar
si a angajamentelor asumate fat de partenerii internationali si care const, dup prerea noastr,
n consolidarea capacittilor institutionale n domeniul vamal, prin care se ntelege acel curs de
dezvoltare sau de dobndire a abilittilor, competentelor, instrumentelor, proceselor si resurselor
necesare pentru a mbuntti capacitatea administratiei de a ndeplini functiile sale alocate si
atingerea obiectivelor trasate.
Totodat, dezvoltarea sistemului vamal al Republicii Moldova prin acordarea unor noi
atributii si competente, va spori considerabil dezvoltarea social economic a trii, ntrirea
securittii economice a statului si cresterea veniturilor bugetare, crend premise favorabile
pentru implementarea n viitor a unor noi prioritti pe termen mediu si lung n activitatea vamal
din Republica Moldova [46, p.130].
138

Ca si n alte state procesul de reformare si modernizare a activittii vamale si a organelor
vamale n Republica Moldova are un caracter continuu si la moment se afl n plin desfsurare
fiind conditionat de existenta urmtoarelor premise:
a) crearea economiei de piat functionale si sporirea capacittii acesteia de a face fat
cerintelor competitive de pe piata din Uniunea European si din celelalte tri dezvoltate;
b) alinierea comertului exterior si a relatiilor economice internationale ale trii noastre la
procesele de baz din economia mondial contemporan;
c) vecintatea cu Uniunea European ce presupune apropierea de spatiul vamal
comunitar, dar si o pozitionare benefic fat de alte state din regiune, inclusiv a celor din CSI;
d) dezvoltarea parteneriatului public-privat n domeniul vamal.
Referindu-se la aspectul reformei organelor vamale nationale autoarea Gorobievschi S.
mentioneaz c: n rezultatul analizei functionale efectuate s-au formulat unele constatri care
au si generat directiile de reform a acestei autoritti publice centrale. n asa mod au fost
formulate urmtoarele concluzii si propuneri:
Subdiviziunile Serviciului Vamal execut functii tipice acestui serviciu, cu mici
exceptii. Aceste exceptii sunt prezentate prin urmtoarele functii: functia de urmrirea penal de
ctre colaboratorii vamali;
Analiza functional efectuat argumenteaz propunerea ca Serviciul Vamal s fie
trecut n subordinea Ministerului Finantelor;
Serviciul Vamal supune pltilor de accize autoturismele importate de ctre persoanele
fizice, nedispunnd de soft-urile necesare pentru determinarea anului de fabricatie al acestora;
Sectia tehnologii informationale a birourilor vamale pe lng functiile de baz mai
ndeplineste si functia de elaborare a soft-urilor ntru usurarea lucrului cu documentatia. Aceast
functie nu este tipic Serviciului Vamal si cu att mai mult Biroului Vamal. n Republica
Moldova exist Ministerul Dezvoltrii Informationale, n care activeaz specialisti n domeniu,
care au misiunea de a asigura institutiile guvernamentale si subdiviziunile acestuia cu soft-uri
performante pentru prelucrarea informatiei [50, p.282-283].
Nu suntem de acord cu abordarea propus mai sus din mai multe considerente. Astfel,
referitor la exceptiile privind functiile atipice pe care le ndeplineste Serviciul Vamal, si anume
urmrirea penal, din analiza practicii de activitate a organelor vamale din diferite tri
(Germania, Marea Britanie, Ungaria, Franta, trile baltice si altele) constatm c, acestea detin
functia de urmrire penal (investigare) a cazurilor de infractiuni vamale. Chiar mai mult dect
att, competenta acestora este mult mai vast investignd si alte infractiuni conexe activittii
vamale cum ar fi: splarea banilor, evaziunea fiscal, traficul ilicit de droguri etc.. La fel,
139

acordarea competentelor de urmrire penal organelor vamale este indicat si n Conventia
Napoli II [25], precum si de recomandrile Comisiei Europene.
Referitor la aspectul dat autorul romn Suceav I. mentioneaz c: Dac aruncm o
privire asupra diferitelor sisteme de organizare vamal, att n cadrul statelor membre ale
Uniunii Europene, dar si n altele, vom constata faptul c, reprezentantii autorittilor vamale au
diferite atributii n ceea ce priveste descoperirea si constatarea infractiunilor care se comit cu
prilejul desfsurrii activittii vamale [166, p.63].
Ce tine de experienta Federatiei Ruse n domeniul dat, atunci organele vamale au ncercat
de cteva ori s promoveze idea de a prelua competenta de urmrire penal, iar autorul rus
Zeabkin V.M. pe deplin reflect pozitia dat mentionnd c: organelor vamale ale Federatiei
Ruse este necesar de a le acorda dreptul de urmrire penal, n primul rnd, pe cazurile de
contraband. Drept argument este adus idea c, cazurile date sunt n mare parte intentate de
ctre organele vamale. Acestea detin o experient mare de lupt cu contrabanda, activeaz
specialisti de nalt calificare, capabili s cerceteze cazurile de contraband n msur deplin.
Concomitent poate fi lichidat competenta alternativ de urmrire penal a anchetatorilor
procuraturii, organele de securitate si celor ale afacerilor interne si n felul dat de a ridica
eficienta n lupt cu aceasta [180, p.10].
Ce tine de trecerea Serviciului Vamal n subordinea Ministerului Finantelor, ca argument
fiind indicat c, organele vamale se ocup de ncasarea impozitelor (TVA si accize) si a taxei
vamale, iar Ministerul Finantelor este autoritatea responsabil de politica fiscal se face o
greseal conceptual, fiind evidentiat numai aspectul fiscal al activittii vamale. Dar, cum
rmne cu aspectele de reglementare si ocrotire a normelor de drept, mai ales n c, n ultima
perioad se atest o diminuare a aspectului fiscal n folosul celorlalte dou. n cazul dat, suntem
n fata unei abordri unilaterale, ceea ce contravine nssi naturii organelor vamale, care sunt
organe complexe si ndeplinesc la rndul su o activitate complex.
Totodat, situatia la care se face referint cu privire la cazurile de determinare a anului de
producere a autoturismelor este denaturat, dat fiind faptul c, organele vamale verific doar
actele de nsotire a mijlocului de transport nu si starea tehnic a acestuia, iar procedura n cauz
tine de competenta organelor de nmatriculare si evident a transportului auto.
Referitor la subdiviziunea tehnologii informationale din cadrul birourilor vamale, care
dup prerea autoarei nu ar trebui s participe la elaborarea soft-urilor, iarsi nu putem fi de
acord fiind evident faptul c, autoarea nu a studiat experienta altor state n domeniul dat, unde
din ideile formulate mai sus am concluzionat ct de important este elaborarea, implementarea si
folosirea de ctre organele vamale a tehnologiilor informationale, care la moment n multe state
sunt prioritare n ndeplinirea procedurilor de vmuire a mrfurilor. Respectiv, elaborarea
140

diferitor soft-uri n sensul dat, anume de ctre organele vamale rspunde necesittii date. Mai
mult ca att, se impune precizarea c, acestea nu sunt elaborate de ctre subdiviziunile teritoriale,
dar de subdiviziunea central, inclusiv n colaborare cu alte autoritti publice centrale.
Vorbind despre modernizarea organelor vamale nationale nu putem s nu ne referim la
aspectul comparativ si anume experienta Romniei n domeniul dat, care este redat de autoarea
Mladen C. n lucrarea Drept vamal romnesc si comunitar, elaborat pn la aderarea statului
vecin la Uniunea European, unde sunt indicate mai multe domenii de activitate ale organelor
vamale, care urmeaz a fi reformate si modernizate. Ideile descrise sunt destul de actuale si
importante pentru tara noastr, n situatia cnd experienta statului vecin este util pentru a fi
aplicat si n Republica Moldova, mai ales n ce priveste procedura de asociere, ulterior de pre-
aderare si n final de aderare la spatiul UE.
Astfel, domeniile de activitate n care se orienteaz eforturile de restructurare si
modernizare a vmilor, pentru a deveni compatibile cu activitatea vamal din Uniunea
European, sunt:
a) reforma legislativ. Scopul principal al acestui domeniu l constituie armonizarea
legislativ a activittii vamale a Romniei cu activitatea vamal din UE;

b) reforma organizatorica, realizat prin acoperirea noilor functionalitti aprute, adic
noi departamente specializate si noi proceduri de vmuire, descentralizarea activittii vamale si
crearea unui sistem operativ de supraveghere si control;
c) gestiunea personalului angajat n structurile activittii vamale, formarea si
specializarea personalului vamal;
d) ncasarea taxelor, reflectat n veniturile realizate din colectarea taxelor vamale si altor
taxe cuvenite bugetului de stat derulate prin activitatea vamal;
e) supravegherea si controlul vamal pentru a preveni, combate si investiga fraudele
vamale, verificarea respectrii regulamentelor si procedurilor vamale de ctre agentii economici
si depistarea fenomenelor de fraud;
f) controlul eficient al frontierelor, care se desfsoar n colaborare cu alte institutii
abilitate ale statului si urmreste combaterea traficului ilicit de mrfuri si persoane, a traficului
de droguri si a produselor cu caracter special (arme, munitii, produse de nalt tehnologie,
materii si materiale radioactive s.a.), combaterea fraudei vamale si reducerea fenomenului
coruptiei si al crimei organizate;
g) informatizarea activittii vamale la nivelul cerintelor din Uniunea European;
h) cooperarea international dintre Administratia Vamal Romn si administratiile
vamale ale trilor cu care au fost ncheiate acorduri de asociere si comert liber [132, p.32-33].
141

Ce tine de tara noastr, dac privim n retrospectiv stabilim c, n februarie 2002 a fost
adoptat un plan de actiuni de dezvoltare a procesului de reform a organelor vamale. Atunci
obiectivele majore ale planului au fost:
a) modernizarea procedurilor si operatiunilor vamale;
b) perfectionarea sistemelor informationale si facilittilor la frontier;
c) reducerea contrabandei si coruptiei;
d) consolidarea cooperrii interdepartamentale ale autorittilor de la frontier;
e) mbunttirea interactiunilor dintre sectorul public si privat;
f) consolidarea cooperrii regionale.
n acelasi an Guvernul a solicitat Bncii Mondiale un credit pentru modernizarea
Serviciului Vamal. Obiectivul de baz al Proiectului a fost modernizarea vamal si ncadrarea
activ a Serviciului Vamal national n cooperarea regional, axat pe reducerea costurilor non-
tarifare ale comertului si transportului, cresterea veniturilor si nivelului de respectare si punere n
aplicare a legislatiei vamale, reducerea contrabandei si coruptiei la punctele de trecere a
frontierei. Proiectul mai prevedea crearea unui sistem informational vamal integrat n Republica
Moldova, nlturarea barierelor din calea comertului si transportului international, precum si
reducerea timpului de asteptare n vam [230].
Drept rezultat n octombrie 2005 a nceput s functioneze sistemul informational
Asycuda World, care permite informatizarea tuturor operatiunilor vamale, inclusiv aplicarea
analizei riscurilor, controlul valorilor declarate, stabilirea taxelor, automatizarea si controlul
operatiunilor de tranzit. Prin utilizarea tehnologiei date, colaboratorii vamali si agentii economici
pot s efectueze marea majoritate a operatiunilor vamale prin Internet. De asemenea, acesta
faciliteaz schimbul electronic de documente ntre vam, alte institutii ale statului, agenti
economici si serviciile vamale din alte tri.
Conform Programului de dezvoltare strategic pentru anii 2012-2014: ntreaga activitate
si resursele Serviciului Vamal sunt directionate spre exercitarea atributiilor stipulate n legislatia
national, tratatele internationale n domeniu, tinnd cont de obiectivele prioritare trasate de
Guvern, n special:
protejarea intereselor financiare ale statului;
combaterea comertului ilegal si ncurajarea activittilor economice legitime;
mentinerea unui echilibru adecvat ntre controale vamale si facilitarea comertului;
atingerea nivelului maxim de conformare voluntar la plata impozitelor si taxelor;
garantarea securittii si sigurantei cettenilor n cooperare strns cu alte autoritti,
comunitatea de afaceri si societatea civil [225, p.8].
142

Ca o continuitate a obiectivelor indicate considerm c, obiectivele strategice ale
Serviciului Vamal, care au drept scop modernizarea si reformarea activittii vamale n Republica
Moldova, preconizate pentru realizare pe termen scurt (pn la 3 ani), vizeaz practic toate
domeniile de activitate vamal, n special cele indicate n continuare.
1. Optimizarea cadrului normativ de reglementare a activit!ii vamale se exprim prin
armonizarea legislatiei nationale cu cea din UE, prin transpunerea acquis-ului comunitar n
domeniul vamal, ct si ajustarea acesteia la reglementrile internationale.
Transpunerea acquis-ului comunitar presupune o activitate desfsurat de ctre organele
vamale, si nu numai, n vederea armonizrii legislatiei nationale la legislatia aplicat n UE n
domeniul vamal, dar si n domeniile conexe acestuia si are drept scop simplificarea legislatiei si
procedurilor administrative att pentru vam, ct si pentru agentii economici, aplicarea si
interpretarea uniform a legislatiei vamale, crearea premiselor pentru proceduri vamale eficiente
si simplificate si asigurarea functionrii efective a mecanismului de adoptare a deciziilor
administrative privind aplicarea reglementrilor vamale noi.
Concomitent, cu asigurarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar, organele
vamale asigur ajustarea n continuare a procedurilor vamale la standardele stabilite de
conventiile internationale. Drept rezultat, n anul 2008 Parlamentul Republicii Moldova a
ratificat Conventia international privind armonizarea controalelor mrfurilor la frontiere,
ncheiat la Geneva la 21 octombrie 1982 [124] si Conventia privind admiterea temporar,
adoptat la Istanbul la 26 iunie 1990 [126], fiind n proces de ratificare Conventia international
privind simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, ncheiat la Kyoto la 18 mai 1973.
2. Implementarea instrumentelor de facilitare a comerului $i eficientizarea controlului
vamal se axeaz pe simplificarea formalittilor, micsorarea timpului si costurilor aferente
procedurii de vmuire, n scopul dezvoltrii schimburilor comerciale externe.
Astfel, facilitarea schimburilor comerciale, primeste o atentie fr precedent, si a devenit
o caracteristic n cadrul negocierilor OMC, n vederea asigurrii securittii lantului de
aprovizionare, de consolidare a capacittilor institutionale si de dezvoltare a programelor vamale
de modernizare [210, p.28].
Spre deosebire de autorittile guvernamentale, care verific si administreaz circulatia
international a mrfurilor, administratiile vamale sunt ntr-o pozitie unic de a oferi securitate
nalt lantului de aprovizionare la nivel mondial si s contribuie la dezvoltarea social-economic,
prin colectarea veniturilor si facilitarea schimburilor comerciale [236, p.2].
n mediul de afaceri modern, este necesar asigurarea unei vmuiri rapide si previzibile a
mrfurilor. Astfel, Serviciul Vamal urmeaz ca permanent s introduc noi metode si tehnici
simplificate de vmuire n vederea prestrii serviciilor eficiente, continund, n acelasi timp,
143

ndeplinirea functiilor traditionale de colectare a impozitelor si aplicare a legislatiei vamale [46,
p.128].
n acest sens, n Planul de actiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, la pct. 203 este
stabilit: Introducerea normelor si standardelor internationale n domeniul vamal n vederea
reducerii duratei si costurilor efectiv suportate de agentii economici pentru vmuirea mrfurilor
n vam, avnd ca subactiuni: Perfectionarea procedurii simplificate de vmuire pentru
programul Agent economic de ncredere si Dezvoltarea programului Operator economic
autorizat [88].
Ca o continuitate a actiunilor date n noul Plan de actiuni al Guvernului pentru anii 2012-
2015, la pct. 137 este prevzut Simplificarea si uniformizarea procedurilor de vmuire a
mrfurilor prin preluarea experientei trilor UE n domeniu, iar pct. 139 indic: Introducerea
normelor si standardelor internationale n domeniul vamal n vederea reducerii duratei si
costurilor efectiv suportate de agentii economici pentru vmuirea mrfurilor n vam [93].
Alinierea la practica UE cu privire la optimizarea traficului de mrfuri si simplificarea
procedurilor de control n punctele de trecere a frontierei, ct si n cadrul subdiviziunilor vamale
interne a dictat necesitatea nfiintrii unui ghiseu unic la care s se ncaseze toate drepturile de
import, precum si alte plti si taxe, n conditiile legii.
Conceptul de ghiseu unic se prezint ca o msur de facilitate a comertului, iar scopul
implementrii acestuia l constituie simplificarea procedurilor de control la trecerea frontierei,
dar si n subdiviziunile vamale interne, corelarea actiunilor organelor de control, care activeaz
n aceste puncte si eliminarea paralelismelor n activitatea lor.
n plan teoretic ghiseul unic poate fi determinat ca un sistem ce permite agentilor
economici de a prezenta informatia unui singur organ pentru a face fat tuturor cerintelor privind
operatiunile de import sau export. n sens practic ghiseul unic reprezint un canal unic, fizic
sau electronic, destinat prezentrii si prelucrrii tuturor datelor si documentelor, necesare pentru
vmuirea mrfurilor. Acest canal este gestionat de un singur organ, care informeaz institutiile
respective si/sau conduce cu mecanismele complexe de control [135, p.7].
Conceptul dat a prevzut pregtirea si aprobarea bazei legislative, prin care a fost
reglementat scoaterea din zona de control vamal a serviciilor implicate n perfectarea actelor de
nsotire a mrfurilor, att n interiorul trii, ct si la frontier, si comasarea la maximum de
serviciul vamal a atributiilor acestor servicii. Astfel, n urma adoptrii Legii nr. 102-XVI pentru
modificarea si completarea unor acte legislative [122], Serviciul Vamal a preluat competentele
Inspectoratului Ecologic de Stat si AMTAI n punctele de trecere a frontierei de stat.
Totodat, n rezultatul prelurii unor competente noi de ctre organele vamale, acestea
percep urmtoarele taxe n domeniul transportului: taxa pentru folosirea drumurilor Republicii
144

Moldova (taxa de intrare sau taxa de tranzitare), taxa pentru folosirea drumurilor de c!tre
autovehicule ne'nmatriculate 'n Republica Moldova, taxe pentru Autorizaii stabilite conform
tarifelor prevzute de Hotrrea Guvernului nr.920 din 30.08.2005 [71].
n afar de ncasarea taxelor date organele vamale au preluat urmtoarele atributii:
controlul utilizrii de ctre transportatorii autohtoni si strini a autorizatiilor
unitare si multilaterale CEMT, a carnetelor INTERBUS [118] si a altor documente ce permit
efectuarea transportului auto international de mrfuri si pasageri;
monitorizarea intrrii/iesirii autovehiculelor autohtone n/din Republica Moldova;
monitorizarea autovehiculelor nenmatriculate n Republica Moldova privind
intrarea/iesirea si tranzitarea teritoriului republicii n dependent de tara de origine;
monitorizarea importului si exportului Republicii Moldova ca tonaj, grupe de
mrfuri, destinatia deplasrii etc.;
monitorizarea autocarelor strine si autohtone privind numrul de curse
internationale si tranzit efectuate, precum si numrul de pasageri transportati;
controlul certificatelor de agreere (ADR) pentru vehiculele care transport mrfuri
periculoase;
verificarea documentelor unittilor de transport (certificat de nmatriculare, raport
de verificare tehnic, foaie de parcurs etc.).
n ce priveste controlul ecologic conform Legii Nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind
plata pentru poluarea mediului, Serviciul Vamal asigur ncasarea si transferul la contul Fondului
Ecologic National a urmtoarelor plti: plata pentru emisiile de poluani ale surselor mobile,
plata pentru emisiile de poluani ale autovehiculelor ne'nmatriculate 'n Republica Moldova,
plata pentru importul m!rfurilor care, 'n procesul utiliz!rii, cauzeaz! poluarea mediului [103].
Ce tine de controlul sanitar-veterinar si fitosanitar ncepnd cu 03.12.2008 punctele de
control veterinar la frontier si ncepnd cu 06.12.2008 inspectoratele de frontier pentru
carantin fitosanitar au fost retrase din cadrul punctelor de trecere auto a frontierei de stat si au
fost trecute la punctele vamale interne. Dup modificarea Hotrrii Guvernului nr. 1073 din
19.09.2008 [89] la recomandarea expertilor internationali reprezentantii serviciilor date au fost
readusi n cadrul posturilor vamale aflate la frontiera de stat.
Chiar dac, n ultimii ani, organele vamale au preluat mai multe competente, aspectul dat
a rmas nereflectat n Codul Vamal, care este actul normativ de baz ce reglementeaz
activitatea vamal n Republica Moldova, urmnd ca acesta s fie modificat n vederea nserrii
prevederilor necesare n acest sens.
3. +mbun!t!irea indicatorilor de performan! la v!muirea m!rfurilor. ncepnd cu 2006,
Serviciul Vamal gestioneaz sistemul de monitorizare a timpului necesar pentru perfectarea
145

actelor vamale si a procentajului de controale fizice a mrfurilor, analiznd datele colectate n
perspectiva reducerii timpului necesar controlului si perfectrii vamale.
Evaluarea activittii organelor vamale se realizeaz utiliznd mai multi indicatori de
performant, ns cel mai simtitor si vizibil pentru agentii economici si persoanele fizice ce trec
frontiera este timpul, adic durata procedurilor vamale. Timpul aferent procedurilor vamale si
costul acestora reprezint, de asemenea, indicatorul de baz al climatului investitional al statului.
Astfel, n vederea mbunttirii indicatorilor, eficientizrii procedurii de vmuire si
accelerrii traficului de mrfuri, Serviciul Vamal a realizat deja mai multe msuri care au
contribuit la optimizarea timpului necesar pentru trecerea frontierei vamale, de exemplu prin
Ordinul Serviciului Vamal nr. 185-O din 12.05.2008 a fost aprobat Metodologia de
monitorizare a indicatorilor de performant n posturile vamale.
Monitorizarea indicatorilor conform metodologiei n cauz are drept scop analiza si
identificarea neajunsurilor la fiecare etap a procedurilor de vmuire si control al mrfurilor si
mijloacelor de transport, care trec peste frontiera vamal si elaborarea propunerilor pentru
perfectionarea si simplificarea procedurilor n vederea reducerii timpului aferent realizrii
operatiunilor comerciale externe [4, p.31].
La fel, cu toate c, volumul declaratiilor vamale procesate de organele vamale a crescut
cu 15,5% comparativ cu anul 2010 si constituie 317,714 mii (zilnic sunt prelucrate n medie circa
1200 declaratii vamale) datorit msurilor de optimizare a controlului vamal si dezvoltare a
principiului selectivittii, s-a reusit reducerea timpului de trecere a frontierei, care constituie n
medie 30 de minute. Acest indicator se respect n majoritatea cazurilor, exceptie fiind
tranzactiile selectate pe coridorul rosu de vmuire, adic cele care prezint un risc sporit si se
supun controlului fizic riguros, inclusiv prin scanare [235, p.2-3]. Totodat, se preconizeaz ca
durata medie a procedurii de trecere a mrfurilor peste frontiera vamal s fie n descrestere, ca
pn n anul 2014 acesta s reprezinte 20 de minute pentru intrarea n tar si 15 minute pentru
iesirea din tar [225, p.22].
4. Asigurarea colect!rii drepturilor de import la timp $i 'n m!rime deplin! presupune c,
organele vamale ntreprind msuri n vederea administrrii fiscale eficiente si acumulrii
drepturilor de import la bugetul de stat. Astfel, pentru eficientizarea controlului asupra
corectitudinii calculrii si achitrii drepturilor de import, sunt luate msuri n vederea
contracarrii si prevenirii cazurilor de diminuare a valorii n vam, de declarare neautentic a
codului tarifar si a trii de origine.
La capitolul ce vizeaz msurile tarifare, Serviciul Vamal a implementat proceduri de
informare tarifar prealabil [139], iar anterior n anul 2009 a fost aprobat Tariful Vamal Integrat
al Republicii Moldova [84].
146

Tot la acest compartiment se refer crearea sistemului de calcul de sine stttor al pltilor
vamale, care se prezint ca un element cheie n modernizarea activittii vamale. n cadrul
sistemului dat brokerii vamali sau importatorii pot singuri s completeze declaratiile vamale si s
achite pltile vamale permitnd organelor vamale s-si concentreze resursele sale la simplificarea
procedurilor vamale, stabilirea nclcrilor legislatiei vamale si depistarea diferitor scheme
frauduloase.
5. Contracararea traficului ilicit de m!rfuri, bunuri $i alte valori. n ultimii ani
Serviciului Vamal al Republicii Moldova i revine rolul de cel mai important organ statal n
realizarea veniturilor bugetare. Indiferent de faptul dat, activitatea n regim normal al organului
vamal este expus riscului si pericolului actiunilor criminale ale agentilor economici, care se
exprim prin eschivarea de la plata drepturilor de import/export, efectuarea operatiunilor ilegale
de import/export, scoaterea ilegal din tar a resurselor valutare etc.
Fenomenul infractionalittii n domeniul vamal se afl ntr-o permanent crestere, avnd
un impact negativ asupra tuturor segmentelor de activitate ale statului. Din considerentele date,
obiectivul primordial impus spre realizare n sarcina organelor vamale ale Republicii Moldova
este eficientizarea activittii n vederea contracarrii infractiunilor si fraudelor vamale.
Totodat, n domeniul dat accentul urmeaz a fi pus pe prevenirea si combaterea
importului ilegal de mrfuri, inclusiv celor interzise. n acest sens, mai mult ca necesar este
dezvoltarea capacittilor echipelor mobile si a activittii speciale de investigatii, n cazul acestora
din urm pe diferite segmente specializate de activitate, cum ar fi: antidrog, antitabac,
criminalitate organizat n domeniul vamal etc. La fel, urmeaz a fi consolidate capacittile
subdiviziuni de urmrire penal n vederea investigrii cauzelor penale pe faptul infractiunilor
vamale, n termeni ct mai restrnsi, dar si n acelasi timp ct mai calitativ pentru a asigura
emiterea unei decizii legale de ctre instantele competente.
Ce tine practica contraventional este necesar organizarea unei subdiviziuni la nivel
central, care ar monitoriza activitatea dat efectuat la nivel teritorial, precum si pentru a acorda
suportul metodologic necesar n sensul dat.
n afar de acestea, credem c, se impune atragerea unei atentii sporite fat de traficul
mrfurilor si bunurilor, pentru care sunt stabilite anumite restrictii la trecerea peste frontiera
vamal, cum ar fi mrfurile cu dubl destinatie, mrfurile contrafcute, valorilor culturale si
istorice, obiecte ale florei si faunei pe cale de disparitie, care constituie un domeniu mai putin
valorificat de ctre organele vamale.
n acest sens, credem c, pentru atingerea unor rezultate importante n contracararea
traficului ilicit de mrfuri, sunt necesare anumite schimbri, inclusiv de ordin legislativ,
147

exprimate prin dezvoltarea competentelor organelor vamale si cel mai important instituirea unei
colaborri mai eficiente cu alte organe de drept si delimitarea strict a competentelor acestora.
6. Implementarea $i folosirea pe larg a tehnologiilor informaionale. n conditiile
dezvoltrii permanente a tehnologiilor informationale si rspndirii schimbului de date n format
electronic, se impune necesitatea ca organele vamale s implementeze cele mai moderne
tehnologii informationale, capabile s asigure efectuarea procedurilor vamale n format
electronic. De asemenea, este necesar asigurarea compatibilittii sistemului informational vamal
national cu cele utilizate n statele-membre ale UE si a schimbului de date rapid, eficient si
securizat.
Sistemele vamale electronice sunt proiectate pentru a atinge urmtoarele obiective:
a) facilitarea procedurilor de import si export;
b) reducerea costurilor de conformare cu reglementrile vamale si a costurilor
administrative si diminuarea timpului necesar vmuirii;
c) coordonarea unei abordri comune n ceea ce priveste controlul mrfurilor;
d) contribuirea la asigurarea colectrii corecte a tuturor drepturilor vamale si a altor taxe;
e) asigurarea furnizrii si primirii n mod rapid a informatiilor relevante privind lantul
international de aprovizionare;
f) asigurarea unui flux continuu de date ntre administratiile trilor exportatoare si
importatoare, precum si ntre autorittile vamale si operatorii economici, permitnd astfel
refolosirea datelor introduse n sistem [32].
Conform Strategiei de dezvoltare a Sistemului Informational Integrat Vamal (SIIV),
pentru anii 2012-2016, este mentionat c: Actualmente, una din priorittile de guvernare n
Republica Moldova reprezint pregtirea administratiei publice si a societtii, n ansamblu, n
domeniul formrii infrastructurii e-guvernrii si utilizrii la scar larg a tehnologiilor
informationale n diferite domenii. O atentie sporit n acest sens se acord utilizrii noilor
tehnologii ale informatiei si serviciilor de comunicatii electronice n sistemul vamal [229, p.3].
Astfel, prioritatea n sensul dat constat n dezvoltarea, la nivel national, a SIIV, care
reprezint: totalitatea de sisteme informationale utilizate n activitatea organelor vamale [229,
p.4], iar conform Conceptiei privind SIIV, functiile de baz ale acestuia sunt:
facilitarea si corectitudinea calculelor, ncasarea si nregistrarea taxelor vamale si a
altor taxe, legate de operatiunile vamale;
aplicarea selectivittii la controlul mrfurilor si prentmpinarea contrabandei;
asigurarea n termen de ctre administratia vamal a organelor centrale de specialitate
ale administratiei publice cu informatie veridic;
utilizarea selectivittii la tranzactiile vamale (rosu, galben, verde);
148

calcularea preventiv sau garantia, care determin simplificarea comertului si asigur
acumularea taxelor vamale;
urmrirea traseului stabilit de organele vamale, n cazul regimului vamal de tranzit
[80].
Informatizarea este, de asemenea, un factor important de facilitare a relatiilor cu
comunitatea de afaceri, oferind acces direct la sistemul informational vamal pentru procedura de
vmuire electronic a mrfurilor.
La fel, sistemele informationale vamale contribuie n modul cel mai direct la combaterea
diferitor fraude si infractiuni vamale. Astfel, obiectivul Sistemului de informatii al vmilor, este
acela de a ajuta la prevenirea, investigarea si urmrirea penal a nclcrilor grave ale
legislatiilor nationale, ntrind, printr-o mai rapid difuzare a informatiilor, eficacitatea
procedurilor de cooperare si de control [33] ale diferitor autoritti vamale.
n aceiasi ordine de idei, urmeaz a fi mentionat si implementarea Noului Sistem
Computerizat de Tranzit (NCTS), care este un sistem informational european unic, bazat pe
depunerea declaratiei de tranzit n format electronic si pe schimburi electronice de date ntre
birourile vamale implicate ntr-o operatiune de tranzit: biroul de plecare si de destinatie.
NCTS la nivel international este utilizat la moment n 31 de state, si anume 27 state
membre ale Uniunii Europene si 4 state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb
AELS (Elvetia, Norvegia, Islanda, Liechtenstein), baza juridic fiind Conventia privind regimul
de tranzit comun si Conventia privind simplificarea formalittilor n comertul cu mrfuri,
ncheiate la Interlaken la 20 mai 1987.
Conventiile n cauz prevd posibilitatea aderrii trilor terte, cu conditia c, sunt invitate
s o fac de ctre depozitar (Secretarul general al Consiliului European) ca urmare a hotrrii
Comisiei mixte UE/AELS responsabile de administrarea si implementarea Conventiilor, n care
sunt reprezentate toate Prtile Contractante.
Astfel, NCTS nu poate fi implementat pe teritoriul Republicii Moldova, neavnd
conectare cu toate cele 31 de state si fr ca tara noastr s adere la Conventiile respective.
Istoria a demonstrat c pentru multe tri aderarea la aceste instrumente europene este o
parte esential a procesului de pre-aderare la UE. De exemplu, n 1996 au devenit Prti
Contractante la Conventiile mentionate Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia, n 2006 Romnia.
7. Consolidarea capacit!ilor funcionale presupune reorganizarea structural a organelor
vamale, eficientizarea sistemului de management al resurselor umane, care este orientat la
solutionarea problemelor de gestionare a efectivului (recrutarea, selectarea, angajarea,
promovarea etc.), dezvoltarea profesional continu a colaboratorilor vamali, promovarea eticii
n exercitarea atributiilor functionale la un nivel profesional nalt n conformitate cu standardele
149

stabilite, dar si dezvoltarea infrastructurii vamale, care reprezint un proces continuu menit s
asigure baza tehnico-material corespunztoare cerintelor unui sistem vamal modern.
Tinem s mentionm c, acestea sunt doar cteva domenii n care este necesar acordarea
sau dezvoltarea atributiilor si competentelor organelor vamale, care considerm c va ridica
activitatea vamal din Republica Moldova la un nou nivel calitativ, ce ar asigura n deplin
msur securitatea economic a statului, facilitarea comertului international, n vederea crerii
unui climat favorabil pentru atragerea investitiilor, asigurarea respectrii reglementrilor vamale,
perceperii n deplin msur a drepturilor de import si export, combaterea delictelor
transfrontaliere, dezvoltarea unei administratii profesioniste si transparente, care ar aplica
uniform si impartial normele legale [46, p.129-130].

4.3. Integrarea sistemului vamal al Republicii Moldova *n cadrul spa.iului vamal al
Uniunii Europene

Conform Programul de activitate al Guvernului Integrarea European: Libertate,
Democratie, Bunstare, pentru perioada 2009-2013: Integrarea european este un deziderat
fundamental al politicii interne si externe a Republicii Moldova, care nseamn, n primul
rnd, transformri interne pozitive ale trii [224, p.5].
Procesul de integrare european impune n mod prioritar optimizarea juridic,
institutional si functional a administratiei publice, n urmtorii 7-10 ani, n materie de
reglementare a activittii de ntreprinztor [79].
Odat cu obtinerea statutului de tar vecin cu UE a devenit imperativ consolidarea
eforturilor n ceea ce priveste functionarea sistemului vamal, facilitarea traficului de mrfuri si
securizarea frontierei. Procesul de integrare a Republicii Moldova n Uniunea European a
implicat si continu s implice pentru Serviciul Vamal reforme complexe cu caracter juridic si
institutional, realizarea crora necesit capacitti profesionale avansate si eforturi sporite [142,
p.12].
Astzi, devine din ce n ce mai actual discutia privind tendinta Republicii Moldova ctre
spatiul UE si procesul care atrage dup sine procedura de asociere, pre-aderare si n final de
integrare n cadrul UE a trii noastre. Dar, mai nti de toate, integrarea dat presupune o
integrare vamal [39, p.20]. Nu ntmpltor, unul din elementele primordiale, care au dus la
crearea UE a fost uniunea vamal, creat initial n scopul aprofundrii relatiilor economice si
comerciale ale statelor-fondatoare.
150

Astzi din cadrul UE fac parte 27 de state europene, care se bucur de acele posibilitti
pe care le ofer uniunea, inclusiv o piat comun si o uniune vamal cu un teritoriu vamal unic, o
politic si legislatie vamal unic [39, p.21].
Caracteristic unei uniuni vamale, cum ar fi, de exemplu, uniunea vamal a UE, este faptul
c odat ce mrfurile intr pe teritoriul unei tri care este membr a UE, aceste mrfuri trebuie s
circule liber pe teritoriul ntregii uniuni, cu mici restrictii. n cazul UE, acest principiu se
numeste libera circulatie a mrfurilor, iar programul care se aplic n vederea realizrii acestui
principiu se numeste Piata Unic. La aderarea la UE, trile accept procedura comun si ratele
fiscale comune pentru mrfurile importate [49, p.60].
Dup cum am mentionat anterior, responsabile de aplicarea reglementrilor vamale, n
mare parte, sunt administratiile vamale ale statelor-membre ale UE, care se confrunt cu noi
provocri, si anume pe de o parte trebuie s fie asigurat fluiditatea schimburilor comerciale, iar
pe de alt parte s fie aplicate controalele necesare, garantnd n acelasi timp, protectia
intereselor comunitare si siguranta cettenilor UE. n aceiasi ordine de idei, este evident faptul
c, pentru facilitarea comertului legitim si lupta mpotriva fraudei sunt necesare proceduri si
procese vamale simple, rapide si uniformizate.
Aspiratiile Republicii Moldova ctre spatiul comunitar presupune, n primul rnd,
armonizarea si elaborare a cadrului normativ national conform acquis-ului UE, care
desemneaz totalitatea drepturilor si obligatiilor comune ce decurg din statutul de stat-membru al
Uniunii Europene.
Astfel, pentru a putea deveni membre ale Uniunii, statele candidate trebuie s transpun
acquis-ul UE n legislatia national, inclusiv cel n domeniul vamal.
Procesul de armonizare a legislatiei are un dublu efect:
- efect politic: Republica Moldova trimite un semnal clar si lipsit de ambiguitti al
dorintei sale de a accepta standardele Europei Unite, ceea ca va accelera procesul de apropiere de
Uniunea European;
- efect juridic: pe de o parte, armonizarea legislatiei creeaz pre-conditiile necesare
stabilirii unui cadru juridic armonizat cu cel al UE, initial, n domeniul Pietei Interne pentru a
putea beneficia de cele patru libertti de circulatie [51, p.18].
Acceptarea acquis-ului de ctre statele candidate s-a impus nc de la prima extindere ca
unul din principiile fundamentale ale aderrii, conform calificrii furnizate de ctre judectorul
comunitar nsusi. n fata primirii de noi membri, Comunitatea si apoi Uniunea apar hotrte s
asigure pstrarea realizrilor anterioare, s nu pun n pericol constructia politic si juridic,
impunnd acceptarea integral si neconditionat a acquis-ului ca prealabil aderrii [134, p.71].
151

Acquis-ul UE aferent Uniunii Vamale include Codul Vamal comunitar si Regulamentul
de aplicare al acestuia, Nomenclatura Combinat, Tariful Vamal Comun cu preferintele
comerciale, cotele tarifare si suspendrile tarifare, precum si alte reglementri legislative n afara
Codului Vamal, cum ar fi: legislatia privind mrfuri contrafcute si mrfuri pirate, precursori si
exportul bunurilor culturale [38, p.67].
Respectiv, acquis-ul const n principal n cteva instrumente care asigur functionarea
Uniunii Vamale, protectia efectiv si controlul frontierelor externe. n afara Uniunii Vamale
comunitare nu ar fi posibile politica comercial comun, politica agricol comun si o
coordonare efectiv a politicilor monetare si economice [166, p.215].
Prin acceptarea acquis-ului UE n domeniul vamal ntelegem acel proces de apropiere a
legislatiilor vamale ale trilor, care au aderat sau urmeaz s adere la Uniunea European, la
acele principii si standarde stabilite de legislatia vamal comunitar [45, p.122].
Astfel, apropierea legislatiei vamale presupune existenta unor legislatii nationale
compatibile cu cea a UE. Din punct de vedere vamal adoptarea unui sistem de reglementri
armonizat cu Codul Vamal comunitar si cu reglementrile sale complementare este considerat
ca o conditie esential pentru facilitarea comertului liber instituit prin Acordurile Europene si
pentru pregtirea aderrii. Adoptarea integral a Codului Vamal comunitar si a reglementrilor
complementare nu este prevzut dect dup aderare.
Totodat, la nivelul autorittilor publice, pentru aderarea la UE este necesar s existe
capacitatea administrativ si juridic de a transpune si aplica un vast portofoliu de legislatie
tehnic. Aceasta este necesar pentru a elimina obstacolele din calea liberttii de miscare n cadrul
Uniunii si, implicit la buna functionare a pietei unice [132, p.22].
n afar de aceasta tara candidat trebuie s furnizeze informatiile n legtur cu
suficienta capacitate operational a administratiei vamale n ceea ce priveste:
Reforma si ntrirea serviciilor vamale;
Deplina instalare si operarea, ct mai curnd posibil, a unui sistem vamal IT si a
aplicatiilor pentru implementarea fr probleme a acquis-ului;
Implementarea msurilor de reducere a timpului de asteptare la frontier, garantarea
protectiei drepturilor de proprietate industrial, lupta mpotriva criminalittii economice si crimei
organizate, ntririi eticii vamale, combaterea fraudei si coruptiei, dezvoltarea si implementarea
unui sistem de pregtire eficient;
ntrirea coordonrii interne n cadrul administratiei vamale si ntre administratia
vamal si alte institutii de enforcement (inclusiv politia si autorittile judiciare);
Msuri legale si institutionale necesare pentru a asigura colectarea corect si controlul
viitoarelor resurse proprii UE [166, p.215].
152

Procedura privind acceptarea acquis-ului UE n domeniul vamal, prevede dou etape,
care includ msurile-cheie ce urmeaz a fi adoptate n cadrul fiecrei dintre acestea. Astfel, n
cursul primei etape msurile date vor viza asigurarea consolidrii si rationalizrii liberului-
schimb, instituit prin Acordurile Europene, si anume:
adoptarea, de ctre statele respective, a unui cadru legislativ vamal, compatibil cu
Codul Vamal comunitar, n primul rnd privind implementarea si reglementarea functionrii
corecte a pietei interne;
aderarea la Conventiile privind regimul de tranzit comun si simplificarea
formalittilor n schimburile de mrfuri;
punerea n aplicare a Nomenclaturii Combinate a UE;
aplicarea reglementrilor, referitoare la cumulul regulilor de origine;
consolidarea prevederilor Acordurilor Europene privind asistenta administrativ
reciproc [45, p.123].
n cursul celei de a doua etape sunt necesare elaborarea msurilor legislative pe care
trile asociate urmeaz s le aplice la momentul aderrii la Uniunea European, ca urmare a
integrrii lor complete n piata intern. Aceast integrare implic, mai nti, aplicarea integral a
Codului Vamal comunitar si a dispozitiilor sale privind implementarea, ct si adoptarea
Nomenclaturii Combinate si a Tarifului Vamal Comun al UE [38, p.70].
n plus, autorittile vamale ale trilor respective va fi necesar s-si asume toate
responsabilittile legate de protectia si controlul la frontiera extern a Uniunii. Acestea vor fi
nsrcinate cu aplicarea si respectarea, la frontierele exterioare ale UE, nu numai a prevederilor
privind impozitele indirecte, dar si a politicilor comune practicate n domeniul comertului, al
agriculturii si al pescuitului, ct si n domeniul altor politici care au tangent cu domeniul vamal.
n ianuarie 2010, UE si Republica Moldova au lansat negocierile bilaterale pentru un nou
Acord de Asociere, care va nlocui actualul Acord de Parteneriat si Cooperare. Acordul de Liber
Schimb (ALS) va fi inclus n noul Acord de Asociere, ca un element integrant, alturi de alte
elemente cum ar fi: cooperarea politic, social si sectorial. Acest acord va fi primul din noua
generatie a ALSAC, cuprinznd toate domeniile aferente comertului (inclusiv serviciile,
drepturile de proprietate intelectual, vmile, achizitiile publice, aspecte legate de energie,
concurenta, etc.) si va aborda, de asemenea, asa-numitele bariere netarifare, prin armonizarea
legislativ aprofundat cu acquis-ul comunitar n domeniul comertului [49, p.37].
Ct priveste procesul de preluare a acquis-ului UE n domeniul vamal de ctre tara
noastr, n prezent, cadrul juridic bilateral dintre Republica Moldova si Uniunea European se
bazeaz, nc, pe urmtoarele acte internationale:
153

1. Acordul de Parteneriat $i Cooperare, care n linii generale s-a realizat si reprezint
baza juridic a relatiilor dintre UE si Republica Moldova, fiind semnat n noiembrie 1994 si a
intrat n vigoare n iulie 1998 si care indic ca obiective:
asigurarea unui cadru corespunztor dialogului politic ntre Prti, care ar permite
dezvoltarea unor relatii politice;
promovarea comertului si investitiilor, precum si a relatiilor economice armonioase
ntre Prti, pentru a ncuraja astfel dezvoltarea lor economic durabil;
asigurarea bazei pentru colaborarea n domeniile legislativ, economic, social,
financiar si cultural;
sustinerea eforturilor Republicii Moldova de consolidare a democratiei, de dezvoltare
a economiei si de finalizare a tranzitiei sale la economia de piat [1].
Dispozitiile generale si principale cu privire la armonizarea legislatiei le gsim n art. 50
al Acordului respectiv, care prevede c, Republica Moldova trebuie s depun eforturi n vederea
asigurrii c legislatia sa va deveni, treptat, compatibil cu legislatia UE.
2. Planul de aciuni Uniunea European! Republica Moldova, semnat la Bruxelles la 22
februarie 2005, care prevede un sir de actiuni si msuri necesare a fi realizate de ctre Republica
Moldova pentru asigurarea trecerii la o etap mai avansat de colaborare. Astfel, obiectivul 26
Implementarea legislatiei vamale conform standardelor internationale si UE, stabileste:
implementarea prevederilor Codului Vamal comunitar, dar si a prevederilor ce se
refer la controlul vamal al precursorilor, bunurilor contrafcute si piratate, bunurilor cu dubl
destinatie si bunurilor culturale;
adoptarea si racordarea deplin la Sistemul Armonizat existent, n vederea adoptrii
Nomenclaturii Combinate;
implementarea principiului controlului vamal n baza analizei si selectivittii
riscurilor si crearea cadrului institutional relevant [223, p.13].
Vorbind despre baza legislativ national n domeniul vamal putem mentiona c,
prevederile Codului Vamal si a actelor normative nationale n ultimii ani au fost armonizate n
cea mai mare parte cu legislatia vamal comunitar, punerea n practic a acestora fcndu-se
treptat. Astfel, nu exist, sau dac exist sunt minime deosebirile de aplicare fat de legislatia
comunitar n ceea ce priveste utilizarea nomenclaturii tarifare, informatiile tarifare obligatorii,
regulile de origine, valoarea n vam, procedurile si regimurile vamale la import si export,
tranzitul, antrepozitul vamal, documentul administrativ unic, datoria vamal. Totodat, este
observabil tendinta la nivel comunitar de implementare a noilor prevederi legale n domeniul
vamal si trecerea acestora la un nivel calitativ nou [45, p.124].
154

Dup cum am specificat anterior n cadrul UE a fost elaborat un nou Cod Vamal
modernizat [159], care n comparatie cu cel anterior, contine urmtoarele novatii:
1. depunerea declaratiilor vamale si a documentelor de nsotire n format electronic
constituie regula de baz, fiind un fundament pentru noul mediu electronic vamal;
2. asigurarea schimbului electronic de informatii ntre autorittile vamale si alte
autoritti competente ale UE;
3. introducerea conceptului de vmuire centralizat, n care operatorii economici
autorizati vor putea s declare mrfurile si s efectueze pltile vamale n format electronic, la
locul aflrii lor, indiferent de faptul prin care stat-membru au fost introduse mrfurile pe
teritoriul vamal comunitar sau n care stat-membru aceste mrfuri au fost utilizate;
4. dezvoltarea conceptiilor ferestrei unice si unei singure opriri. n cadrul conceptiei
unei singure opriri, operatorii economici vor prezenta informatiile cu privire la mrfuri unei
singure autoritti. Aceast inovatie este strns legat de sistemul schimbului de informatii ntre
autorittile vamale si alte autoritti competente ale statelor-membre ale UE. Conceptul dat
presupune c operatiunile de control vor fi efectuate de toate autorittile competente (vamale, de
inspectie sanitar, etc.) n acelasi moment si n acelasi loc [38, p.32].
n sensul dat, legiuitorul comunitar prin elaborarea si adoptarea Codului Vamal
modernizat si-a propus crearea unui mediu simplu si fr declararea pe suport de hrtie pentru
vam si comert, simplificarea legislatiei vamale, permiterea utilizrii instrumentelor si
tehnologiilor moderne, promovarea aplicrii uniforme a legislatiei vamale si a abordrilor
moderne ale controlului vamal. De asemenea, conform noului Cod Vamal urmeaz ca regimurile
vamale s fie unificate si armonizate, iar numrul lor fiind redus la cele care sunt justificate din
punct de vedere economic, n vederea sporirii competitivittii ntreprinderilor comunitare.
Prin urmare, dac la baza legislatiei vamale a Republicii Moldova, mai ales cu referint
la destinatiile si regimurile vamale, se afl prevederile vechiului Cod Vamal comunitar aprobat
prin Regulamentul nr. 2913/92 [149] si Regulamentul de aplicare a acestuia nr. 2454/1993 [151],
nu ne rmne altceva dect analiza prevederilor noului Cod Vamal al UE, identificare acelor
novatii si modificri pe care le contine si incorporarea acestora n cadrul normativ national [39,
p.22].
Referindu-ne la celelalte aspecte, prevzute n pct. (1) al obiectivului 26 din Planul de
Actiuni UE-RM, si anume implementarea prevederilor referitoare la controlul vamal al
precursorilor, bunurilor contrafcute si piratate, bunurilor cu dubl destinatie si bunurilor
culturale atunci n domeniile date este necesar adoptarea unor acte normative noi, separate, care
ar prevedea nemijlocit notiunea bunurilor vizate, precum si procedura de trecere a acestora peste
155

frontiera vamal, dat fiind faptul c, reglementrile existente la moment sunt minime sau n
general lipsesc pentru unele compartimente [45, p.124-125].
Astfel, la moment n legislatia vamal a Republicii Moldova, procedura de import-export
a precursorilor nu este detaliat, iar prevederile ce se contin n Legea cu privire la circulatia
substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor [104] si Hotrrea Guvernului Nr. 1088 din
05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor si listelor substantelor narcotice, psihotrope si
precursorilor acestora, supuse controlului [69] nu sunt suficiente si explicite pentru a reglementa
aspectele legate de trecerea peste frontiera vamal a precursorilor.
n sensul dat, la nivelul UE este aplicat Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului
European si al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor [155] si
Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de stabilire a normelor de
monitorizare a comertului cu precursori de droguri ntre Comunitate si trile terte [157], precum
si Regulamentul (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de
punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European si al
Consiliului privind precursorii drogurilor si a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului
de stabilire a normelor de monitorizare a comertului ntre Comunitate si trile terte cu precursori
ai drogurilor [158].
Ce tine de notiunea bunurilor contrafcute si piratate, aceasta a fost introdus n Codul
Vamal al Republicii Moldova, prin Legea de modificare Nr. 103 XVI din 16.05.2008 [123],
prevederile n cauz fiind apropiate de cele folosite de legislatia vamal comunitar [44, p.192].
ns, cu toate acestea, anumite reglementri UE n domeniul dat nu au fost transpuse n legislatia
national. Astfel, ce tine de nssi procedura de asigurare a drepturilor de proprietate intelectual
de ctre organele vamale, att Codul Vamal national, ct si Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al
Consiliului din 22 iulie 2003 privind interventia autorittilor vamale mpotriva mrfurilor
suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectual, precum si msurile
care trebuie aplicate mrfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectual
[154] stabilesc norme generale (materiale), iar procedura de aplicare a acestora fiind detaliat n
Regulamentul (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei din 21 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 din 22 iulie 2003 [156].
n aceast ordine de idei, Codul Vamal national urmeaz a fi completat, fie urmeaz a fi
adoptat un nou act normativ distinct n domeniul dat, deoarece procedura existent la moment nu
reflect n volum deplin scopul reglementrilor date, fcnd dificil aplicarea n practic a
reglementrilor indicate supra.
Cu referint la bunurile cu dubl destinatie, singurul act normativ care d notiunea acestei
categorii de bunuri este Legea Nr. 1163 XIV din 26.07.2000 Cu privire la controlul
156

exportului, reexportului, importului si tranzitului de mrfuri strategice [110], normele creia
considerm, c de acum n mare parte si-au pierdut actualitatea, fiind prevederi cu caracter
general (bunurile cu dubl destinatie fiind incluse n categoria mrfurilor strategice) si nu reflect
n deplin msur situatie real n domeniul trecerii peste frontiera vamal a Republicii Moldova
a bunurilor date [39, p.22]. De exemplu, la nivel comunitar se aplic un act normativ separat
pentru bunurile respective, si anume Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai
2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor
de intermediere si tranzitului de produse cu dubl utilizare (att civil ct si militar) [160].
O situatie identic o avem si n privinta bunurilor culturale, mai bine zis, a procedurii de
trecere peste frontiera vamal a Republicii Moldova a bunurilor din categoria dat, deoarece
normele relevante se afl dispersate n diferite acte normative. Considerm c, se impune
elaborarea si adoptarea unui act normativ distinct, care ar reglementa detaliat procedura de
declarare si control vamal al acestora [39, p.23], dup modelul actelor normative ale UE.
Ce tine de conditia adoptrii si racordrii n deplin msur la Sistemul Armonizat
existent, n vederea implementrii Nomenclaturii Combinate folosite de Uniunea European,
atunci putem mentiona c, Republica Moldova prin Legea Nr. 112-XV din 22.04.2004 a aderat
la Conventia international privind Sistemul Armonizat de descriere si codificare a mrfurilor,
semnat la 14 iunie 1983, la Bruxelles. Potrivit conventiei date a fost elaborat un nomenclator de
baz unic, care a fost acceptat de majoritatea statelor lumii, iar criteriul de clasificare al
mrfurilor fiind gradul de prelucrare combinat cu originea mrfurilor [38, p.74].
Prin Sistem Armonizat, ntelegem nomenclatura ce cuprinde pozitiile si supozitiile si
codurile numerice aferente, notele de sectiuni, capitole si supozitii, precum si regulile generale
de interpretare a sistemului armonizat cuprinse n anexa la aceast conventie.
La nivel comunitar, la fel, se aplic Conventia mentionat mai sus, iar Nomenclatura
Combinat care constituie baza Tarifului Vamal Comun (TVC) si Tarifului Vamal Integrat al
Comunittii Europene (TARIC) este alctuit conform Sistemului Armonizat de descriere si
codificare a mrfurilor. Astfel, la compartimentul respectiv putem mentiona, c Nomenclatorul
mrfurilor folosit de ctre Republica Moldova este n linii generale compatibil cu cel folosit de
UE [45, p.125], cu unele abateri ce tin de clasificarea mrfurilor la nivelul ultimelor cifre (RM
foloseste codificarea mrfurilor alctuit din 9 cifre, spre deosebire de UE unde codul mrfii este
alctuit din 11 cifre).
Totodat, Tariful Vamal al Republicii Moldova este unul simplu, cu o singur coloan a
taxelor vamale, spre deosebire de Tariful Vamal Comun al UE, care este cu mai multe coloane a
taxelor vamale (conventionale si autonome) si care se aplic n dependent de politica tarifar
discriminatorie dus de UE n privinta mrfurilor ce provin din statele terte. Astfel, pentru a
157

exclude orice distorsiune dintre Tariful Vamal al RM si TVC al UE este necesar actualizarea
acestuia conform reglementrilor cuprinse n Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87 din
23.07.1987 privind Nomenclatorul Tarifar si Statistic si Tariful vamal comun [148].
Fcnd referint la implementarea principiului controlului vamal n baza analizei si
selectivittii riscurilor, acesta se prezint ca un element cheie n racordarea activittii organelor
vamale ale Republicii Moldova la standardele existente n Uniunea European [45, p.125].
Chiar dac principiul expus a fost implementat cu succes n activitatea vamal din
Republica Moldova, fiind unul din determinantele procedurii de vmuire a mrfurilor, mai sunt
unele rezerve, care n timp apropiat urmeaz a fi nlturate [39, p.23], cum ar fi: dezvoltarea
sistemului de selectivitate a mrfurilor, dezvoltarea sistemului institutional n domeniul dat,
schimbul mai accentuat de informatii ntre subiectii vizati n Hotrrea Guvernului nr. 1144 din
03.11.2005 [73], sistematizarea criteriilor si profilurilor de risc aplicate si elaborarea altor noi
mai eficiente etc. si nu, n ultimul rnd, prin preluarea experientei de activitate n domeniul dat a
administratiilor vamale ale statelor-membre ale UE.
Mai mult ca att, astzi la nivelul tuturor statelor-membre ale UE a fost implementat si
este folosit cu succes sistemul de pre-declarare (declarare prealabil) a mrfurilor ce intr si ies
de pe teritoriul vamal al UE, care n mare parte se bazeaz pe sistemul de analiz a riscurilor,
procedur care inevitabil, mai devreme sau mai trziu, va fi implementat si n Republica
Moldova.
n afar de cele reflectate mai sus, putem mentiona c, n ultima perioad n legislatia
vamal a Republicii Moldova au fost operate anumite modificri, care au demarat o nou etap
n vederea ajustrii legislatiei vamale nationale la acquis-ul UE n domeniul vamal [39, p.23].
Astfel, conform modificrilor stabilite prin Legea Parlamentului Nr. 103-XVI din
16.05.2008 n Codul Vamal al Republicii Moldova a fost introdus un nou art. 193
1
sub
denumirea Agentul economic autorizat, care prevede c: Agentul economic autorizat este
persoana juridic, nregistrat n conformitate cu legislatia, care detine acest statut n temeiul
deciziei Serviciului Vamal si care beneficiaz de anumite facilitti n ceea ce priveste controlul
vamal privind securitatea si siguranta si/sau de anumite simplificri prevzute de reglementrile
vamale [20].
Prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 268-O din 09.07.2010 a fost aprobat Regulamentul cu
privire la statutul de agent economic de ncredere [137], elaborat n vederea facilitrii
procedurii de vmuire, asigurrii aplicrii principiului selectivittii la efectuarea controlului
vamal, care reglementeaz conditiile si modul de atribuire a statutului de agent economic de
ncredere, aspectele generale legate de procedura controlului vamal aplicat n privinta acestuia,
precum si alte facilittile acordate.
158

Dup cum observm exist o disproportie dintre reglementrile cuprinse n Codul Vamal
si cele stabilite prin Ordinul SV. La fel, reglementrile mentionate poart un caracter general si
sunt destul de ambigui, reflectnd doar tangential reglementrile UE ce tin de statutul
Operatorului Economic Autorizat (OEA), statut din care decurg mai multe consecinte de ordin
juridic si administrativ n cadrul procedurii de vmuire a mrfurilor ct si efecturii diferitor
verificri de ordin vamal si fiscal. Credem c, institutia dat urmeaz a fi dezvoltat n sistemul
national de drept cel mai probabil prin stabilirea reglementrilor relevante n cadrul noului Cod
Vamal.
Un progres vizibil n domeniul apropierii legislatiei si procedurilor vamale nationale de
cele comunitare a fost adoptarea Hotrrii Guvernului nr. 501 din 14.08.2009 cu privire la Tariful
Vamal Integrat al Republicii Moldova, care prevede c: n scopul facilitrii traficului de mrfuri
si optimizrii procesului de implementare a prevederilor legislatiei privind importul si exportul
mrfurilor Serviciul Vamal va elabora si gestiona Tarifului Vamal Integrat al Republicii
Moldova (TARIM), n temeiul Nomenclatorului mrfurilor al Republicii Moldova [84].
TARIM are un caracter consultativ, reprezentnd o baz de date n care se indic
msurile tarifare si netarifare aplicabile mrfurilor importate sau exportate pe/din teritoriul vamal
al Republicii Moldova si care include urmtoarele compartimente:
a) subdiviziuni ale Nomenclatorului mrfurilor al Republicii Moldova;
b) cotele taxelor vamale si alte drepturi de import;
c) informatii privind facilittile tarifare;
d) coduri aditionale si note explicative privind utilizarea informatiilor cuprinse n
TARIM;
e) date si indicatii privind temeiul legal al informatiilor cuprinse n TARIM;
f) alte informatii necesare pentru aplicarea msurilor tarifare si netarifare (acte cu caracter
permisiv etc.) [38, p.77].
Cu regret aplicabilitatea Tarim-ului n activitatea economic extern este nc una
modest, acesta urmnd a fi dezvoltat n continuare.
Ct priveste Tariful Vamal Integrat al Uniunii Europene (TARIC) acesta se aplic de la 1
ianuarie 1988 si n el sunt descrise amnuntit mrfurile, nomenclatura, precum si alt informatie
necesar pentru identificarea mrfii n vederea perceperii taxelor vamale si evidentei statistice a
operatiunilor de comert exterior.
Ce tine de procedurile simplificate de vmuire asupra crora, la moment, este pus un
accent deosebit n cadrul UE, putem mentiona c aceasta aplic procedurile date nc de la
nceputul anilor `60 ai secolului trecut pentru a rspunde cerintelor naintate de ctre agentii
159

economici, care practicau activitatea comercial extern, n statele-membre ale Comunittilor
Europene.
Scopul procedurilor simplificate de vmuire este oferirea agentilor economici a unor
modalitti noi de vmuire, aplicate schimburilor comerciale realizate ntre statele-membre ale
UE si alte state si se refer la:
simplificarea formalittilor de vmuire;
accelerarea traficului de mrfuri;
reducerea timpului de vmuire [39, p.24].
Astfel, n cadrul UE sunt folosite urmtoarele proceduri simplificate de vmuire:
1) Procedura declaraiei incomplete permite autorittii vamale s accepte, n cazuri
temeinic justificate, o declaratie n care nu sunt nscrise toate datele si informatiile sau nu este
nsotit de toate documentele cerute pentru plasarea mrfurilor sub regimul vamal respectiv.
Documentele care pot lipsi sunt cele necesare pentru calculul drepturilor de import sau export
aferente mrfurilor plasate sub regimul vamal declarat, iar declarantul este obligat s prezinte
ulterior biroului vamal documentele lips [38, p.360].
2) Procedura declaraiei simplificate permite n cazul operatiunilor cu caracter
repetitiv, ca mrfurile s fie plasate sub regimul vamal de punere n liber circulatie sau export,
pe baza depunerii unei declaratii simplificate cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii
suplimentare cu caracter global [39, p.24] sub forma documentului administrativ unic.
Prin operatiuni cu caracter repetitiv se nteleg transporturile de marf, avnd acelasi
destinatar si acelasi expeditor, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele conditii:
a) au frecvent mai mare de dou ori pe sptmn;
b) marfa transportat se ncadreaz la acelasi cod tarifar;
c) tara de expeditie si tara de destinatie, precum si regimul vamal si cel tarifar aplicabile
rmn neschimbate.
3) Procedura de v!muire la domiciliu permite ca plasarea mrfurilor sub regimul vamal
n cauz s se efectueze la sediul persoanei interesate sau n alte locuri desemnate sau aprobate
de autorittile vamale. n cazul procedurii de vmuire la domiciliu, agentul economic, autorizat
n prealabil de autoritatea vamal, primeste un numr de declaratii vamale pre-autentificate pe
care le utilizeaz corespunztor nevoilor estimate si pe care trebuie s le justifice la sfrsitul unei
perioade stabilite de comun acord cu biroul vamal [39, p.24].
Ce tine de vmuirea la domiciliu, la moment, sunt puse bazele implementrii si aplicrii
acesteia si n Republica Moldova. Astfel, un pas salutabil ntreprins de ctre organele vamale
nationale n domeniul respectiv l constituie elaborarea Ordinului Serviciului Vamal Nr. 214 din
01.08.2011 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de vmuire la domiciliu
160

[138]. Mai nou, procedura respectiv a fost inclus n Ordinul Serviciului Vamal Nr. 521 din
10.12.2012 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedurile simplificate de
vmuire.
Prin intermediul acestei proceduri vor fi solutionate cteva sarcini interdependente si
importante din activitatea organelor vamale. n primul rnd, aceasta va duce la cresterea
ncrederii fat de mediul de afaceri si liberalizarea n continuare a activittii economice externe.
Detintorii dreptului de vmuire simplificat vor economisi timp si bani. n al doilea rnd, se va
micsora timpul necesar controlului vamal la frontier si terminalele vamale. n al treilea rnd,
aplicarea acestui mecanism va permite vamei nationale s fac nc un pas pe calea
implementrii guvernrii electronice si dezvoltarea aplicrii tehnologiilor moderne n procesul
interactiunii cu mediul de afaceri. Si n cele din urm, aceasta va duce la diminuarea vdit a
riscurilor de coruptie n activitatea vamal [221, p.8].
Un alt domeniu ce necesit s fie armonizat cu reglementrile UE este cel care stabileste
procedura de aplicare a msurilor anti-dumping si compensatorii. La moment, actul legislativ
national ce reglementeaz procedura de aplicare a msurilor date este Legea privind msurile
antidumping, compensatorii si de salvgardare nr. 820-XIV din 17.02.2000 [107], care dup
prerea noastr este un instrument ineficient cu aplicabilitate redus n practic.
Ct priveste aplicarea msurilor antidumping n statele-membre ale UE, trebuie s
mentionam c aceste state fac parte din OMC, iar reglementrile aplicabile fiind n conformitate
cu obligatiile internationale existente, n special cu cele care decurg din art. VI din Acordul
General pentru Tarife si Comert si Acordul privind aplicarea articolului dat (Codul antidumping
din 1979), precum si din Acordul privind interpretarea si aplicarea art. VI, XVI si XXIII ale
GAAT (Codul privind subventiile si taxele compensatorii).
Actele normative ale UE n baza crora se aplic msurile date sunt: Regulamentul (CE)
nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protectia mpotriva importurilor care
fac obiectul unui dumping din partea trilor care nu sunt membre ale Comunittii Europene
[162] si Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protectia
mpotriva importurilor care fac obiectul unor subventii din partea trilor care nu sunt membre ale
Comunittii Europene [161].

4.4. Concluzii la capitolul 4

Din studiul efectuat n acest capitol constatm c, majoritatea administratiilor vamale din
trile lumii n prezent desfsoar reorganizarea si modernizarea activittii. n acest sens, pentru
sustinerea procesului de reorganizare si modernizare a activittii vamale este necesar de a efectua
161

schimbri n domeniul informatizrii, sistemului de organizare si administrare a serviciului
vamal, cu folosirea practicii avansate de selectare si angajare a personalului, precum si dotarea
necesar a organelor vamale.
Realizarea mai multor reforme sub aspect administrativ si organizational pe parcursul
ultimului deceniu al sistemului organelor vamale au transformat rolul acestora, acordndu-le un
loc central n cadrul promovrii si implementrii politicii vamale a statului, fiind evident
impactul n crestere a sistemului dat n supravegherea si administrarea activittii economice
externe. Astfel, pentru a ridica eficienta reglementrii activittii economice externe, urmeaz a fi
folosite metode avansate de reformare a activittii organelor vamale, care ar corespunde
conditiilor actuale, cu redarea acestora ntr-o form clar si transparent.
Astzi provocrile la care sunt expuse organele vamale din ntreaga lume, inclusiv cele
din Republica Moldova sunt numeroase si diverse, iar fr o dezvoltare a acestora este evident
stagnarea ntregului domeniu economic al trii. n acest context, att mediul de afaceri, ct si
societatea civil asteapt ca un Serviciu Vamal modern s fie eficient si efectiv n functionarea sa
si care ar trebui s tin cont de provocrile civilizatiei, asteptrile societtii, precum si de
schimbrile att n jurul, ct si n interiorul sistemului vamal.
Serviciul vamal nu poate fi o institutie simpl din nssi natura sa. Baza legal si
procedurile aplicabile sunt complicate si complexe, iar n practic o perioad prea mare nu a fost
acordat atentie mrimii retinerilor materiale pe care le suport mediul de afaceri n legtur cu
procedurile vamale ineficiente.
n acest sens, scopul principal n modernizarea sistemului vamal const n stimularea
integrrii economiei unui stat concret n economia mondial prin realizarea efectiv a functiilor
si atributiilor acordate organelor vamale.
Experienta administratiilor vamale din statele dezvoltate demonstreaz c, cea mai
optim cale n solutionarea problemelor date const n elaborarea strategiei reformei bazat pe
transparenta si simplitatea legislatiei, ntelegerea corect a procedurilor vamale etc.
Totodat, reorganizarea Serviciului Vamal si modernizarea organizrii vamale, vor spori
considerabil dezvoltarea social economic a trii, ntrirea securittii economice a statului si
cresterea veniturilor bugetare, crend premise favorabile pentru implementarea n viitor a unor
noi prioritti pe termen mediu si lung n activitatea vamal din Republica Moldova. Astfel,
reformarea si modernizarea organelor vamale si activittii acestora constituie un aspect important
n realizarea nu numai a politicii vamale, dar si a ntregii politici economice a statului. La fel, ct
priveste structura si organizarea functional acesta trebuie s confere administratiei vamale
posibilitatea de a comunica eficient cu partenerii nationali si internationali.
162

Chiar dac se face vdit progresul realizat n ultimii ani de ctre organele vamale
nationale sub aspect organizational si functional (reorganizarea structural, crearea unor noi
subdiviziuni si institutii, preluarea unor noi competente, dotarea tehnic, dezvoltarea
infrastructurii etc.), mai este necesar implementarea unui sir de principii novatorii, petrecerea
unor reforme, schimbarea priorittilor n vederea concentrrii eforturilor asupra problemelor
importante si stringente.
Astfel, am considerat, c la moment modernizarea si reformarea activittii vamale n
Republica Moldova vizeaz urmtoarele obiective strategice:
1. Optimizarea cadrului normativ de reglementare a activittii vamale;
2. Implementarea instrumentelor de facilitare a comertului si eficientizarea controlului
vamal;
3. mbunttirea indicatorilor de performant la vmuirea mrfurilor;
4. Asigurarea colectrii drepturilor de import la timp si n mrime deplin;
5. Contracararea traficului ilicit de mrfuri, bunuri si alte valori;
6. Implementarea si folosirea pe larg a tehnologiilor informationale;
7. Consolidarea capacittilor functionale.
Cu toate c, n ultima perioad au fost ntreprinse o serie de actiuni menite s contribuie,
att la realizarea unei armonizri depline a reglementrilor vamale, ct si la transpunerea acquis-
ului UE n cadrul legal national, mai rmn o serie de principii si prevederi, care urmeaz a fi
implementate. De asemenea, pn la data aderrii la Uniunea European este necesar
consolidarea, reorganizarea si perfectionarea activittii organelor vamale, inclusiv sub aspect
organizatoric, pentru a permite aplicarea eficient a acquis-ului UE n domeniul vamal.
Credem inevitabil faptul si accentum necesitate demarrii unui proces de sistematizare,
analiz si ajustare a legislatiei nationale n domeniul vamal n vederea stabilirii coerentei acesteia
cu cea aplicabil la nivelul Uniunii Europene. Totodat, sperm c, odat cu semnarea Acordului
de asociere RM-UE, va fi posibil o apropiere si mai mare a reglementrilor vamale nationale de
cele ale UE, care n rezultat v-or duce initial la crearea unei zone de liber schimb (bazele creia
sunt puse la moment), treptat s va ajunge la o uniune vamal, ca n final s fie posibil
integrarea trii noastre n spatiul vamal al UE.






163

CONCLUZII GENERALE I RECOMAND1RI

n urma elaborrii prezentei lucrri s-a reusit solutionarea unei importante probleme
stiintifice, care const n examinarea complex a aspectului juridico-organizational al activittii
vamale exprimat prin definirea si analiza detaliat a statutului juridic al organelor vamale
nationale. n acest sens, aportul autorului n dezvoltarea tematicei prezentate n respectiva tez,
se exprim prin urmtoarele concluzii:
1. Statutul juridic al organelor vamale constituie totalitatea caracteristicelor distincte,
care delimiteaz organele date de alte organe de stat, fiind stabilite de prevederile legale si care
determin modalitatea de formare si organizare a organelor date, competenta atribuit, locul n
cadrul administratiei publice centrale, raporturile cu alte organe, precum si rolul acestora n
realizarea politicii statului n domeniul vamal, dar si alte domenii conexe.
2. Una din institutiile de baz n realizarea politicii vamale a statului este reprezentat de
organele vamale, ca parte component a sistemului vamal structur complex, ce cuprinde
prghiile utilizate de stat pentru influentarea activittii vamale, metodele administrative si de
conducere, cadrul institutional (alctuit din institutii si organe cu atributii n domeniul vamal) si
cadrul juridic (format din legi, decrete, hotrri si alte reglementri cu caracter normativ n
domeniul activittii vamale).
3. Componenta institutional a sistemului vamal o constituie organele vamale, care
reprezint organul puterii executive, ce are caracter de organ de drept, activeaz din numele
statului, este mputernicit cu atributii, si ndeplineste functiile si sarcinile n sfera activittii
vamale si n alte domenii cu ajutorul formelor si metodelor de activitate specifice si este
responsabil de aplicarea reglementrilor vamale si altor reglementri conexe.
4. Organizarea organelor vamale a fiecrui stat are particularittile sale, n mare parte
determinat de traditiile privind gestionarea activittii economice externe si organizarea
sistemului organelor executive. Din analiza diferitor modele de organizare a activittii organelor
vamale stabilim c, statutul juridic al acestora este diversificat, iar diferenta de baz n
organizarea activittii organelor vamale se bazeaz pe priorittile politicii vamale, respectiv
aspectele legate de administrarea vamal si, nu n ultimul rnd, a subordonrii administrative a
acestora.
5. Reiesind din caracterul complex al activittii organelor vamale este complex si
statutul juridic al acestora, care dup conditiile de creare, organizare si functionare se prezint, n
primul rnd, ca organe executive, totodat, reiesind din competenta cu care sunt dotate organele
vamale, acestea ies n vizor ca organe de drept si ca organe cu atributii fiscale.
164

6. Ca si orice organ statal organele vamale sunt dotate cu o anumit competen!, care
reprezint un sistem de functii si atributii atribuite de ctre stat organelor vamale n domeniul
activittii vamale, legtura dintre acestea, procedura de realizare si responsabilitatea pentru
realizarea acestora.
7. Funcia organului vamal constituie totalitatea actiunilor prevzute de legislatia
vamal ndreptate la realizarea politicii vamale, iar ntru realizarea functiilor, organele vamale
sunt nzestrate cu atribuii, prin care ntelegem totalitatea drepturilor si obligatiilor de care
dispun organele vamale si functionarii vamali si care sunt stabilite n Codul Vamal si alte acte
normative.
8. Prin sistem unic al organelor vamale ntelegem totalitatea subdiviziunilor aranjate n
ordine ierarhic n conformitate cu competentele, sarcinile si scopurile puse n fata acestora, care
sunt determinate de ndeplinirea unei politici vamale unice pe un teritoriu vamal unic.
9. Formarea sistemului vamal al Republicii Moldova a fost determinat de schimbrile
politice, economice si sociale care au avut loc n tara noastr la nceputul anilor
`
90 ai secolului
trecut. Aparitia unui nou stat pe harta lumii Republica Moldova, trecerea la economia de piat
si liberalizarea activittii economice externe au condus la organizarea organelor vamale ntr-o
structur de stat distinct cu acordarea unor prghii destul de importante n domeniul elaborrii
actelor normative, de aplicare a reglementrilor legale si de ocrotire a normelor de drept.
10. Vama este unul din simbolurile suveranittii nationale al unei tri. Activitatea
economic extern este legat nemijlocit de activitatea organelor vamale, care asigur
respectarea normelor juridice la trecerea peste frontiera vamal a mrfurilor si mijloacelor de
transport.
11. n activitatea sa organele vamale se conduc, n mare parte, de legislaia vamal! care
are ca scop crearea unui sistem legal stabil si cuprinztor, ce ar asigura n mod transparent
aplicarea corect si uniform a prevederilor nationale si internationale cu privire la activitatea
vamal. Totodat, legislatia vamal ar trebui s reflecte noua realitate economic, precum si noul
rol si misiune a autorittilor vamale si s fie ntr-un pas cu acele schimbri ce au intervenit n
cadrul activittii economice externe, a activittii vamale, si respectiv a organizrii organelor
vamale nationale.
12. Reglementrile vamale nationale, n special Codul Vamal, considerm c nu
corespund conditiilor pentru care sunt destinate si este necesar revizuirea acestora n conditiile
schimbrilor intervenite, att la nivel national ct si international, ca n rezultat s fie elaborate
reglementri noi si coerente situatiei existente.
13. Organizarea organelor vamale existent la moment nu corespunde n mare parte
conceptului organizational pentru care este destinat, precum si a ndeplinirii functiilor si
165

atributiilor puse n sarcina administratiei vamale. La fel, nivelul central al Serviciului Vamal
(Aparatul Central) nu are o continuitate descentralizat n cadrul subdiviziunilor teritoriale, fiind
evident o discrepant dintre acesta si nivelul teritorial, exprimat printr-o conducere ineficient
si o contrapunere de competente.
14. Gsirea celui mai bun model de organizare a organelor vamale presupune schimbarea
sistemului de administrare vamal, precum si reorganizarea acestora. n acest sens, una dintre
strategiile primite n ultimii ani de ctre serviciile vamale ale diferitor state, const n acordarea
organelor vamale a unei mai mari autonomii.
15. Serviciul Vamal traditional, dar nu si obligatoriu intr n componenta Ministerului
Finantelor si se subordoneaz normelor si reglementrilor serviciului public. Includerea
serviciului vamal n componenta ministerului dat se datoreaz rolului fiscal pe care acesta l
poart.
16. Din analiza activittii organelor vamale prin prisma locului si rolului acestora,
constatm c, aceasta poart un caracter universal, fiind destul de dificil de gsit un alt organ de
stat care ar ndeplini o astfel de activitate complex. Faptul dat genereaz revizuirea locului
organelor vamale n cadrul sistemului organelor de stat, cu excluderea Serviciului Vamal din
componenta Ministerului Finantelor si subordonarea direct a acestuia Guvernului.
17. Organele vamale au un rol determinant n dezvoltarea activitti economice externe a
trii, iar de faptul ct de actual va fi structura organizational si competenta functional a
componentelor sistemului vamal, dup cum scopurile si sarcinile ce stau n fata organelor vamale
corespund cerintelor actuale si ct de rational si deplin sunt mprtite functiile si atributiile
acordate sistemului vamal, depinde n mare parte ntreaga activitate economic a statului.
18. Studiind rolul organelor vamale, la nivel global, am constatat c, acesta este n
permanent schimbare, iar activitatea prioritar de colectare a taxelor vamale (aplicarea
prevederilor tarifare), care a sczut esential n ultimii 20 de ani, este de acum depsit fat de
aplicarea msurile netarifare, n special, cele legate de securitate si sigurant, exprimate prin
lupta mpotriva bunurilor contrafcute, splare de bani si trafic cu droguri, precum si punerea n
aplicare a normelor sanitare, de sntate, de mediu, a msurilor de protectie a consumatorilor,
drepturilor de proprietate intelectual si altele.
19. Atributiile organelor vamale le-am delimitat n trei mari categorii: 1) atributiile
organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a statului, 2) atributiile organelor
vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept si 3) atributiile organelor vamale n domeniul
cooperrii internationale si nationale.
166

20. Activitatea organelor vamale n domeniul implement!rii politicii vamale a statului
este destul de variat, constituind nucleul activittii vamale si cuprinde tot spectrul de actiuni
legate de vmuirea mrfurilor si mijloacelor de transport trecute peste frontiera vamal.
21. Activitatea de ocrotire a normelor de drept se exprim prin urmrirea penal a
infractiunilor vamale, activitatea special de investigatii, constatarea si sanctionarea
contraventiilor si fraudelor vamale, combaterea traficului ilicit de mrfuri interzise.
22. Stabilirea si dezvoltarea relatiilor la nivel national si international n domeniul vamal
este unul din elementele de baz ale procesului de consolidare a capacittilor functionale ale
administratiei vamale. Astfel, cooperarea organelor vamale ale Republicii Moldova este un
domeniu distinct de activitate a acestora, deoarece anume prin ea se manifest deschiderea
organelor vamale fat de partenerii si, care pot fi att nationali ct si internationali sau pot
detine statut public sau privat.
23. Majoritatea administratiilor vamale din trile lumii n prezent desfsoar reformarea
$i modernizarea activit!ii sale, respectiv procesul dat n Republica Moldova, credem c, va
spori considerabil dezvoltarea social-economic a trii, ntrirea securittii economice si
cresterea veniturilor bugetare, crend premise favorabile pentru implementarea n viitor a unor
noi prioritti pe termen mediu si lung n activitatea vamal.
24. Ca posibil viitor stat-membru al Uniunii Europene, Republica Moldova urmeaz s
constientizeze pe deplin rolul pe care l au prevederile vamale nationale n domeniul
reglementrii traficului de mrfuri, aplicrii corecte a procedurilor vamale, asigurrii eficientei
mecanismelor tarifare si netarifare stabilite, ca n rezultat s fie facilitate raporturile economice si
comerciale cu caracter legal, contracarat frauda n domeniul vamal si protejate interesele
economice ale statului, ct si a mediului de afaceri.
n urma investigatiilor efectuate, n cadrul cercetrii tematicei prezentate n respectiva
tez, se desprind urmtoarele recomand!ri:
1. Revizuirea locului Serviciului Vamal n cadrul sistemului autorittilor publice si
organizarea acestuia ntr-un organ autonom si independent cu subordonare direct Guvernului,
dar nu n componenta Ministerului Finantelor. Concluzia dat se datoreaz rolului important pe
care l detin organele vamale n cadrul sistemului organelor de stat, iar dezvoltarea numai a
laturii fiscale n activitatea acestora nu este corect si nu corespunde intereselor nationale
economice si sociale;
2. Elaborarea unui nou Cod Vamal, care s reflecte schimbrile intervenite n cadrul
activittii vamale, cum ar fi folosirea pe larg a tehnologiilor informationale n procesul de
vmuire a mrfurilor, armonizarea reglementrilor nationale la cele aplicabile n cadrul UE,
167

conformarea la prevederile internationale n domeniu si, n primul, la Conventia international
privind simplificarea si armonizarea procedurilor vamale, ncheiat la Kyoto la 18 mai 1973;
3. Inventarierea ntregului cadru legal de activitate a organelor vamale si elaborarea
unor reglementri noi armonizate cu legislatia UE, dar si cu prevederile internationale n
domeniul activittii economice externe;
4. Elaborarea si implementarea unei structuri noi a Aparatului Central al Serviciului
Vamal, care s corespund tuturor criteriilor si cerintelor naintate pentru o astfel de structur;
5. Dezvoltarea capacittilor institutionale n vederea realizrii conditiilor stabilite pentru
implementarea Recomandrilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb
dintre Republica Moldova si Uniunea European;
6. Efectuarea schimbrilor calitative importante n structura, continutul functiilor si
caracterul activittii organelor vamale de toate nivelurile, prioritare urmnd s rmn aspectele
legate de dezvoltarea utilizrii mecanismelor de reglementare tarifar si netarifar a comertului
extern, modernizarea tehnologiilor si procedurilor de vmuire, mbunttirea eficientei n domeniul
de aplicare a legii;
7. Modificarea legislatiei n vederea consolidrii statutului de organ de drept al
organelor vamale, exprimat prin dezvoltarea activittii de urmrire penal, activittii speciale de
investigatii, de combatere a traficului ilicit de mrfuri, prin lrgirea competentelor n domeniul
examinrii contraventiilor si infractiunilor ce au tangent cu activitatea vamal (de ex. diferite
nclcri n domeniul transportului international de mrfuri si pasageri sau controlul ecologic
efectuat la frontier);
8. Dezvoltarea cooperrii organelor vamale cu partenerii nationali si internationali,
precum si respectarea angajamentelor asumate n calitate de stat membru al OMC si OMV al
Republicii Moldova;
9. Consolidarea rolului organelor vamale n asigurarea obiectivelor de tin de securitatea
lantului de aprovizionare, prin determinarea si stabilirea clar a competentelor legate de
verificarea la frontier a cerintelor pe care urmeaz s le ntruneasc mrfurile deplasate peste
frontiera vamal (de calitate, de sigurant, de ocrotire a mediului nconjurtor, de protectie a
propriettii intelectuale etc.);
10. Reformarea si modernizarea capacittilor functionale ale organelor vamale n vederea
facilitrii activittii economice externe, cu mentinerea totodat a unui control riguros n privinta
operatorilor economici si tranzactiilor suspecte de nclcarea reglementrilor legale;
11. Dezvoltarea functiilor si atributiilor organelor vamale prin stabilirea urmtoarelor
prioritti pe termen scurt privind procedurile vamale ct si domeniul anti-fraud:
168

1) revizuirea tarifului vamal national si ajustarea acestuia la cel aplicabil n UE,
inventarierea si reevaluarea msurilor netarifare n cadrul comertului extern, precum si
dezvoltarea Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM), care urmeaz s devin un
instrument eficient n activitatea economic extern;
2) elaborarea si implementarea unor prevederi coerente referitoare la controlul vamal al
precursorilor, mrfurilor cu dubl destinatie si valorilor culturale;
3) dezvoltarea principiului controlului vamal n baza analizei riscurilor, care se exprim
prin: dezvoltarea sistemului de selectivitate a mrfurilor, dezvoltarea sistemului institutional n
domeniul dat, sistematizarea criteriilor si profilurilor de risc aplicate si elaborarea altora mai
eficiente;
4) introducerea si aplicarea procedurilor simplificate de vmuire a mrfurilor dup
modelul celor aplicate n cadrul Uniunii Europene (procedura declaratiei incomplete, declaratiei
simplificate si de vmuire la domiciliu), precum si dezvoltarea institutului de Operator
Economic Autorizat;
5) implementarea si aplicarea procedurii NCTS Noul Sistem Computerizat de Tranzit,
care presupune aderarea Republicii Moldova la Conventia privind regimul de tranzit comun si
Conventia privind simplificarea formalittilor n comertul cu mrfuri, ncheiate la Interlaken la
20 mai 1987, cu conectarea sistemului informational integrat vamal national la sistemul NCTS
de nivel international;
6) realizarea unui nou program anti-fraud national cu ajustarea acestuia la standardele
internationale si comunitare n domeniul combaterii, dar si prevenirii infractiunilor, fraudelor si
contraventiilor vamale;
7) dezvoltarea mecanismelor de protectie a propriettii intelectuale si combatere a
traficului de mrfuri contrafcute la frontier de ctre organele vamale.
Propuneri de legea ferenda:
1. Articolul 24, alineatul (2) din Legea Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern
(Organele centrale de specialitate ale administratiei publice), care se stabileste lista altor
autoritti administrative centrale, urmeaz s fie completat n final cu textul Serviciul Vamal
(Anexa Nr. 10);
2. Anexa nr. 3 a Hotrrii Guvernului nr. 4 din 02.01.2007 Cu privire la aprobarea
structurii, efectivului limit si a Regulamentului Serviciului Vamal, care contine
Regulamentul Serviciului Vamal, capitolul I Dispozitii generale, pct. 2 urmeaz a fi expus n
urmtoarea redactie: Serviciul Vamal al Republicii Moldova este autoritatea administratiei
publice centrale, care asigur securitatea economic a statului, elaboreaz si implementeaz
politica vamal si conduce nemijlocit activitatea vamal n Republica Moldova. (Anexa Nr. 11);
169

3. Pn la adoptarea unui nou Cod vamal, art. 11 al Codului Vamal actual urmeaz a fi
completat cu prevederi, care ar desfsura atributiile organelor vamale, mai cele care stabilesc noile
competente preluate de ctre acestea, cum ar fi: controlul ecologic, controlul auto international
efectuat la frontier, etc. (Anexa Nr. 12);
4. Modificarea Codului Vamal, si anume art. 231, care stabileste tipurile de contraventii
vamale cu rspundere materiale, prin completarea acestuia cu nclcrile legate de
introducerea/scoaterea de pe teritoriul vamal a mrfurilor de ctre persoanele juridice care
nclc drepturile de proprietate intelectual (Anexa Nr. 13);
5. Modificarea Codului Contraventional, sub aspectul stabilirii componentei de
contraventie, care ar sanctiona introducerea sau scoaterea din tar a produselor falsificate sau
contrafcute n scop de comercializare si atribuirea competentei organelor vamale n examinarea
contraventiilor respective (Anexa Nr. 13).
Totodat, n ordinea de idei expus supra, urmeaz ca cadrul legislativ/normativ national
s fie ajustat la reglementrile vamale din Uniunea European, si anume:
1. Elaborarea unui Cod Vamal nou si modificarea legislatiei vamale secundare care
urmeaz a fi compatibil cu prevederile Codului Vamal modernizat (Regulamentul (CE) nr.
450/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului
Vamal Comunitar si Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a
Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar pn
la intrarea n vigoare a noului Regulament de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2008 din
23 aprilie 2008);
2. Asigurarea unei compatibilitti depline a Tarifului vamal national cu Tariful vamal
comun al UE stabilit prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87 din 23.07.1987 privind
Nomenclatorul Tarifar si Statistic si Tariful vamal comun, care se exprim prin:
a) Elaborarea unei noi Legi privind reglementarea tarifar;
b) Modificarea si completarea Legii reglementrii de stat a activittii economice externe
nr. 1031 din 08.06.2000;
3. Modificarea Legii privind msurile antidumping, compensatorii si de salvgardare
nr. 820-XIV din 17.02.2000 n vederea asigurrii compatibilittii cu Regulamentul (CE) nr.
1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protectia mpotriva importurilor care fac
obiectul unui dumping din partea trilor care nu sunt membre ale Comunittii Europene si
Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protectia mpotriva
importurilor care fac obiectul unor subventii din partea trilor care nu sunt membre ale
Comunittii Europene;
170

4. Ce tine de mrfurile/bunurile cu dubl utilizare urmeaz a fi modificat Legea
nr. 1163 XIV din 26.07.2000 Cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si
tranzitului de mrfuri strategice si Codul Penal (art. 248, alin. (2), precum si se impune
adoptarea unui act normativ nou Hotrrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului
privind controlul si exportul bunurilor si tehnologiilor cu dubl utilizare, dup modelul
Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim
comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere si tranzitului de
produse cu dubl utilizare;
5. Urmeaz a fi elaborat un nou act normativ n domeniul protectiei propriettii
intelectuale compatibil cu reglementrile UE, si anume Hotrrea Guvernului Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind interventia organelor vamale mpotriva mrfurilor suspectate
de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectual, care s transpun n legislatia
national Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind interventia
autorittilor vamale mpotriva mrfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de
proprietate intelectual, precum si msurile care trebuie aplicate mrfurilor care aduc atingere
anumitor drepturi de proprietate intelectual si Regulamentul (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei din
21 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003
din 22 iulie 2003.

















171

BIBLIOGRAFIE

I. Referin.e bibliografice *n limba rom2n':
1. Acord de parteneriat si cooperare dintre Comunittile Europene si statele lor membre,
pe de o parte si Republica Moldova pe de alt parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994.
n: Seria Tratate internationale la care Republica Moldova este parte (1990-1998), Editie
oficial, volumul 10. Chisinu: Moldpres, 1998. 267 p.
2. Acord ntre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia cu privire la
cooperare si asistent reciproc n domeniul vamal din 04.06.2003, Aprobat prin Hotrrea
Guvernului Republicii Moldova nr.874 din 14.07.2003. n: Seria Tratate internationale la care
Republica Moldova este parte (1990), Editie oficial, volumul 34. Chisinu: Moldpres, 2006.
496 p.
3. Andruscenco O. Activitatea de audit postvmuire. n: Vama, iulie/august 2009, Nr. 4
(11), p. 22-26.
4. Armas V. Msurarea timpului de trecere a frontierei conform standardelor
Organizatiei Mondiale a Comertului. n: Vama, iulie/august 2009, Nr. 4 (11), p. 31-32.
5. Bdescu Gh., Dragnea E., Ghit C. Valoarea n vam a mrfurilor de import
(reglementri si comentarii). Bucuresti: Lumina Lex, 1998. 167 p.
6. Blan E. Institutii de drept public. Bucuresti: All Beck, 2003, 192 p.
7. Belu M., Joldes C., Marinas L. Sistemul vamal, Bucuresti: Economica, 2003. 286 p.
8. Brezoianu D. Drept administrativ, partea general. Bucuresti: Titu Maiorescu, 2003.
452 p.
9. Bulat V., Arachelov V., Corobceanu S. Reforma Administratiei Publice Centrale n
Republica Moldova. Evaluarea performantelor implementrii. Chisinu: Epigraf, 2011. 80 p.
10. Calenic N. s. a. Serviciul Vamal al Republicii Moldova 20 ani, Chisinu, 2011. 76
p.
11. Caraiani Gh., Diaconu G. S. Regimurile suspensive n legislatia vamal comunitar si
n cea romneasc. Bucuresti: Lumina Lex, 2000. 278 p.
12. Caraiani Gh. Lexicon de termeni n domeniul transporturilor si vmuirii. Bucuresti:
Lumina Lex, 2000. 364 p.
13. Caraiani Gh. Manualul pentru declarantii si expertii vamali. Bucuresti: Lumina Lex,
2001. 500 p.
14. Caraiani Gh., Diaconu G. S. Tehnici vamale de facilitare a comertului international.
Bucuresti: All Beck, 2003. 299 p.
172

15. Chivriga V. Studiu comparativ al legislatiei n materie de comert exterior. Chisinu:
IDIS Viitorul, 2008. 92 p.
16. Ciobanu O., Erhan I. Supravegherea vamal etap specific a controlului vamal. n:
Analele stiintifice Probleme actuale-teoretice si practice-privind legislatie Republicii Moldova.
Chisinu: CEP USM, 2005, p. 90-96.
17. Ciobanu O. Unele considerente privind conceptual si rolul controlului vamal. n:
Analele stiintifice Probleme actuale-teoretice si practice-privind legislatie Republicii Moldova,
Chisinu: CEP USM, 2005, p. 97-102.
18. Cobneanu S., Bobeica E., Rusu V. Drept administrativ. Chisinu: Tipografia
Central, 2012. 324 p.
19. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1320 din 09.03.1993. n: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova Nr. 010 din 30.10.1993. Abrogat prin Legea nr. 1149-XIV din 20 iulie
2000.
20. Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. n: Monitorul
Oficial, editie special din 01.01.2007.
21. Codul de procedur penal Nr. 122 din 14.03.2003. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 104-110/447 din 07.06.2003.
22. Codul contraventional al Republicii Moldova Nr. 218-XVI din 24.10.2008. n:
Monitorul Oficial Nr. 3-6/15 din 16.01.2009. Data intrrii n vigoare: 31.05.2009.
23. Codul Vamal al Romniei nr. 86/2006. n: Monitorul Oficial, Partea I nr. 350/19
aprilie 2006. http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_vamal.php (vizitat la 13.12.2011).
24. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. n: Monitorul Oficial Nr. 1 art. Nr. 1
din 18.08.1994. Data intrrii in vigoare: 27.08.1994.
25. Conventie redactat n baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea European,
privind asistenta reciproc si cooperarea ntre administratiile vamale (Conventia Napoli II),
Actul Consiliului nr. 98/C 24/01. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 24/2 din 23.01.1998.
26. Conventia relativ la contractul de transport international al mrfurilor pe sosele
(C.M.R.), ncheiat la 19 mai 1956 la Geneva. n: Seria Tratate internationale la care Republica
Moldova este parte (1990-1998). Editie oficial, volumul IV. Chisinu: Moldpres, 1998. 168 p.
27. Conventia vamal relativ la transportul international al mrfurilor sub acoperirea
carnetelor TIR (Conventia TIR), ncheiat la Geneva la 14 noiembrie 1975. n: Seria Tratate
internationale la care Republica Moldova este parte (1990-1998), Editie oficial, volumul VI.
Chisinu: Moldpres, 1998, 203 p.
173

28. Cotici R. Statutul juridic al organelor administratiei de stat. Autoref. tezei de dr. n
drept. Chisinu, 2007. http://www.cnaa.md/files/theses/2007/6498/radu_cotici_abstract.pdf,
(vizitat la 24.09.2011).
29. Creang I. Curs de drept administrativ. Chisinu: Epigraf, 2003. 336 p.
30. Decizia nr. 253/2003/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 februarie
2003 de adoptare a unui program de actiune pentru vam n Comunitate (Vam 2007). n:
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 36/1 din 12.02.2003.
31. Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 mai 2007
de instituire a unui program de actiune pentru vam n Comunitate (Vam 2013). n: Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L 154/25 din 14.06.2007.
32. Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie
2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vam si comert. n: Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene L 23/21 din 26.01.2008.
33. Decizia 2009/917/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind utilizarea
tehnologiei informatiei n domeniul vamal, n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 323/20 din
10.12.2009.
34. Decretul Presedintelui Republicii Moldova Nr. 189 din 03.09.1991 cu privire la
subordonarea institutiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova. n: Monitorul Oficial
Nr. 009 din 30.09.1991. Data intrrii n vigoare: 03.09.1991.
35. Drganu T. Drept constitutional. Bucuresti: Editura didactic si pedagogic, 1972.
472 p.
36. Erhan I. Urmrirea penal n sistemul vamal. n: Vama, ianuarie-februarie 2008, Nr. 1
(2), p. 43-45.
37. Erhan I. Contrabanda cu tigri premise si consecinte. n: Vama, martie-aprilie 2009,
Nr. 2(9), p. 34-36.
38. Erhan I., Crnat T. Drept vamal comunitar. Chisinu: Print-Caro SRL, 2011. 469 p.
39. Erhan I., Crnat T. Integrarea european a Republicii Moldova prin prisma
reglementrilor vamale nationale. n: Revista National de Drept, 2010 Nr. 9-10 (120-121), pag.
20-26.
40. Erhan I., Crnat T. Locul si rolul organelor vamale n cadrul sistemului organelor
statale. n: Revista National de Drept, 2010, Nr. 11 (122), p. 11-17.
41. Erhan I. Organele vamale aspecte conceptuale: notiune, competente legale si
principii de activitate. n: Revista National de Drept, 2012, Nr. 9 (144), p. 37-43.
42. Erhan I. Atributiile organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a
statului. n: Revista National de Drept, 2012, Nr. 10 (145), p. 40-48.
174

43. Erhan I. Atributiile organelor vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept. n:
Legea si viata, ianuarie 2013, Nr. 1 (253), p. 33-36.
44. Erhan I., Crnat T. Protectia drepturilor de proprietate intelectual de ctre organele
vamale si lupta cu mrfurile contrafcute. n: Materialele conferintei stiintifico-practice
internationale Respectarea drepturilor omului conditie principal n edificarea statului de
drept n Republica Moldova. Blti-Chisinu, 2010, p. 188-208.
45. Erhan I. Integrarea sistemului vamal al Republicii Moldova n spatiul vamal
comunitar. n: Materialele Conferintei stiintifice cu participare international dedicat aniversrii
65 de ani de la fondarea Universittii de Stat din Moldova Cresterea impactului cercetrii si
dezvoltarea capacittii de inovare. Chisinu: CEP USM, 2011. p. 122-126.
46. Erhan I. Dezvoltarea sistemului vamal al Republicii Moldova prin acordarea unor noi
atributii si competente. n: Materialele Conferintei stiintifice cu participare international
dedicat aniversrii 65 de la fondarea Universittii de Stat din Moldova Cresterea impactului
cercetrii si dezvoltarea capacittii de inovare. Chisinu: CEP USM, 2011. p. 126-130.
47. Erhan I. Organizarea activittii organelor vamale ale Republicii Moldova. n:
Materialele Conferintei Teoria si practica administrrii publice, editia anului 2012. Chisinu,
2012, p. 214-217.
48. Gheorghiu R. Iu. Drept administrativ. Bucuresti: Editura Econimica, 2005. 632 p.
49. Gonciarz A. s. a. Legislatia si politicile n domeniul comertului, Pregtirea si
Negocierea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinztor dintre Republica Moldova si
UE. Chisinu: Policolor SRL, 2011. 173 p.
50. Gorobievschi S. Reforma Serviciului Vamal n contextul integrrii. n: Materialele
Conferintei stiintifico-practice internationale Colaborarea economic-factor de baz al integrrii
europene. Chisinu: Institutul de Relatii Internationale din Moldova, 2007, p. 282-283.
51. Gruia G. Coraportul dintre dreptul national si dreptul comunitar n procesul de
integrare european. Autoref. tezei de dr. n drept. Chisinu, 2010.
http://www.cnaa.md/files/theses/146/8 (vizitat la 23.09.2011).
52. Gutuleac V. Bazele teoriei dirijrii de stat, Chisinu, 2000. 272 p.
53. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 70 din 11.02.1991 cu privire la
formarea Departamentului de stat pentru controlul vamal al R.S.S.Moldova. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova din 30.06.1991. Data intrrii n vigoare: 11.02.1991.
54. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 496 din 06.09.1991 cu privire la
nfiintarea punctelor de trecere si control vamal. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
30.12.1991. Data intrrii in vigoare: 06.09.1991.
175

55. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 183 din 24.03.1992 cu privire la
perfectionarea administrrii sistemului vamal republican si consolidarea bazei lui tehnico-
materiale. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 003 din 30.03.1992.
56. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 383 din 06.06.1994 cu privire la
aprobarea structurii, personalului scriptic si Regulamentului Departamentului Controlului Vamal
al Republicii. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 006 din 30.06.1994.
57. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 525 din 09.06.1997 cu privire la
structura si personalul scriptic al Departamentului Controlului Vamal. n: Monitorul Oficial Nr.
46-47/479 din 17.07.1997.
58. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 554 din 16.06.1997 cu privire la
drapelul, pavilionul si nsemnele organelor vamale. n: Monitorul Oficial Nr. 046 din
17.07.1997.
59. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 406 din 07.05.1999 cu privire la
aprobarea structurii aparatului central si devizului de cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare ale
Departamentului controlului vamal pe anul 1999. n: Monitorul Oficial Nr. 48-49/392 din
13.05.1999.
60. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 717 din 20.07.2000 cu privire la
aprobarea Structurii Departamentului controlului vamal si completarea unor hotrri
guvernamentale. n: Monitorul Oficial Nr. 088 din 29.07.2000.
61. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 808 din 09.08.2000 cu privire la
interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii pltilor si automatizarea sistemului de
evident la efectuarea controlului n punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.
n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 102-105/903 din 17.08.2000.
62. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 232 din 27.03.2001 cu privire la
structura Departamentului controlului vamal si introducerea de modificri si completri n unele
hotrri guvernamentale. n: Monitorul Oficial Nr. 35-38/265 din 29.03.2001.
63. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 266 din 28.04.2001 privind unele
msuri ce tin de reorganizarea unor ministere si departamente ale Republicii Moldova. n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 49-50/300 din 03.05.2001.
64. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 410 din 06.06.2001 cu privire la
aprobarea structurii, personalului scriptic si Regulamentului Departamentului Vamal. n:
Monitorul Oficial Nr. 064/477 din 22.06.2001.
65. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 606 din 15.05.2002 cu privire la
Sistemul national de control al exportului, reexportului, importului si tranzitului de mrfuri
176

strategice n Republica Moldova. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 69-70/724 din
30.05.2002.
66. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la
regulile de origine a mrfurilor. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 174-176/1755
din 20.12.2002.
67. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 112 din 22.04.2004 pentru aderarea
Republicii Moldova la Conventia international privind sistemul armonizat de descriere si
codificare a mrfurilor. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 077/405 din 14.05.2004.
68. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 792 din 08.07.2004 despre aprobarea
Regulamentului privind transportarea mrfurilor prin posturile vamale interne de control. n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 112-118/952 din 16.07.2004.
69. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la
aprobarea tabelelor si listelor substantelor narcotice, psihotrope si precursorilor acestora, supuse
controlului. n: Monitorul Oficial Nr. 186-188/1278 din 15.10.2004.
70. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 547 din 07.06.2005 cu privire la
aprobarea structurii, efectivului-limit si Regulamentului Serviciului Vamal. n: Monitorul
Oficial Nr. 80-82/569 din 10.06.2005.
71. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 920 din 30.08.2005 cu privire la
Nomenclatorul autorizatiilor, permisiunilor si certificatelor, eliberate de ctre autorittile
administrative centrale si organele subordonate acestora, persoanelor fizice si juridice pentru
practicarea activittii antreprenoriale. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 126-
128/1047 din 23.09.2005.
72. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a destinatiilor vamale prevzute de Codul vamal al Republicii
Moldova. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 157-160/1285 din 25.11.2005.
73. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1144 din 03.11.2005 cu privire la
aprobarea Conceptiei sistemului de administrare a riscurilor n Serviciul Vamal. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 151-153/1231 din 11.11.2005.
74. Hotrrea Guvernului nr. 1402 din 30.12.2005 Cu privire la aprobarea Strategiei de
reform a administratiei publice centrale n Republica Moldova, n: Monitorul Oficial Nr. 1-4/9
din 06.01.2006.
75. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 30.01.2006 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 25-27/149 din 10.02.2006.
177

76. Hotrrea Guvernului Nr. 1310 din 14.11.2006 cu privire la aprobarea structurii-tip a
regulamentelor privind organizarea si functionarea organului central de specialitate al
administratiei publice si autorittii administrative din subordinea acestuia, n: Monitorul Oficial
Nr. 181-183/1407 din 24.11.2006.
77. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 4 din 02.01.2007 cu privire la
aprobarea structurii, efectivului limit si a Regulamentului Serviciului Vamal. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 3-5/15 din 12.01.2007.
78. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 32 din 11.01.2007 pentru aprobarea
Programul de actiuni privind implementarea Planului Preliminar de Tar al Republicii Moldova
n cadrul Programului SUA Provocrile Mileniului. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 21-24/129 din 16.02.2007.
79. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 104 din 01.02.2007 cu privire la
aprobarea Strategiei de reform a cadrului de reglementare de stat a activittii de ntreprinztor
n: Monitorul Oficial Nr. 021/131 din 16.02.2007.
80. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 561 din 18.05.2007 cu privire la
Sistemul Informational Integrat Vamal. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 74-
77/597 din 01.06.2007.
81. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 852 din 11.07.2008 cu privire la
aprobarea modificrilor si completrilor ce se opereaz n Hotrrea Guvernului nr. 4 din 2
ianuarie 2007. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 131-133/869 din 22.07.2008.
82. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1073 din 19.09.2008 cu privire la
optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de ctre mijloacele de transport auto cu
mrfuri si pasageri, modificarea si abrogarea unor acte normative. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 178/1080 din 26.09.2008.
83. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1265 din 14.11.2008 cu privire la
reglementare activittii Ministerului Finantelor. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.
208-209/1278 din 21.11.2008.
84. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 501 din 14.08.2009 Cu privire la
Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.
127-130/562 din 21.08.2009.
85. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 597 din 21.10.2009 privind unele
msuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 157/663 din 22.10.2009.
178

86. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 661 din 10.11.2009 cu privire la
aprobarea modificrilor si completrilor ce se opereaz n unele hotrri ale Guvernului. n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 163-164/729 din 13.11.2009.
87. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 178 din 23.03.2011 cu privire la
crearea ntreprinderii de Stat Vamservinform. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.
46-52/211 din 01.04.2011.
88. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 179 din 23.03.2011 cu privire la
aprobarea Planului de actiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 46-52/212 din 01.04.2011.
89. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 787 din 25.10.2011 cu privire la
modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr.1073 din 19 septembrie 2008. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 182-186/864 din 28.10.2011.
90. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 824 din 07.11.2011 pentru aprobarea
Planului de actiuni privind eliminarea barierelor netarifare n calea comertului. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 192-196/903 din 11.11.2011.
91. Hotrrea Guvernului nr. 130 din 24.02.2012 Cu privire la aprobarea msurilor
aditionale la Programul National de implementare a Planului de Actiuni Republica Moldova
Uniunea European n domeniul liberalizrii regimului de vize, n: Monitorul Oficial Nr. 42-
45/158 din 02.03.2012.
92. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 152 din 05.03.2012 cu privire la
aprobarea modificrilor ce se opereaz n Planul de actiuni privind implementarea
Recomandrilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si
Cuprinztor dintre Republica Moldova si Uniunea European. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 46-47/181 din 07.03.2012.
93. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 289 din 07.05.2012 cu privire la
aprobarea Planului de actiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 93-98/330 din 18.05.2012.
94. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 110 din 18.02.2009 privind organizarea si
functionarea Autorittii Nationale a Vmilor. n: Monitorul Oficial al Romniei nr. 127 din
02.03.2009.
95. Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1318-XII din 02.03.1993 privind
aderarea Republicii Moldova la unele conventii internationale. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 003/62 din 30.03.1993.
179

96. Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 164-XIII din 30.06.1994 despre
aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la crearea Consiliului colaborrii Vamale.
n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 7 din 30.07.1994.
97. Iorgovan A. Tratat de drept administrativ, vol. I. Bucuresti: All Beck, 2001. 624 p.
98. Legea Republicii Moldova Nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern. n:
Monitorul Oficial Nr. 131-133/1018 din 26.09.2002.
99. Legea Republicii Moldova Nr. 45-XIII din 12.04.1994 privind activitatea operativ
de investigatii. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 11-13/38 din 31.01.2003.
100. Legea Republicii Moldova Nr. 619-XIII din 31.10.1995 privind organele securittii
statului. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 10/115 din 13.02.1997.
101. Legea Republicii Moldova Nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.
n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova editie special din 01.01.2007.
102. Legea Republicii Moldova Nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la repatrierea
mijloacelor bnesti, mrfurilor si serviciilor obtinute n urma activittii economice externe. n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 28-29/203 din 02.04.1998.
103. Legea Republicii Moldova Nr. 1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru
poluarea mediului. n: Monitorul Oficial Nr. 54-55/378 din 18.06.1998.
104. Legea Republicii Moldova Nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulatia
substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor. n: Monitorul Oficial Nr. 73-77/339 din
15.07.1999.
105. Legea Republicii Moldova Nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele
internationale ale Republicii Moldova. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 24-
26/137 din 02.03.2000.
106. Legea Nr. 676-XIV din 16.11.1999 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern.
n: Monitorul Oficial Nr. 128 din 17.11.1999.
107. Legea Republicii Moldova Nr. 820-XIV din 17.02.2000 privind msurile
antidumping, compensatorii si de salvgardare. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 5
din 18.01.2001.
108. Legea Republicii Moldova Nr. 1031-XIV din 08.06.2000 reglementrii de stat a
activittii comerciale externe. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 119-120/838, din
21.09.2000.
109. Legea Republicii Moldova Nr. 1150-XIV din 20.07.2000 serviciului n organele
vamale. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 106-108/765 din 24.08.2000.
180

110. Legea Republicii Moldova Nr. 1163-XIV din 26.07.2000 cu privire la controlul
exportului, reexportului, importului si tranzitului de mrfuri strategice. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 137-138/970 din 27.10.2000.
111. Legea Republicii Moldova Nr. 218-XV din 01.06.2001 pentru aderarea Republicii
Moldova la Organizatia Mondial a Comertului. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr. 059 din 07.06.2001.
112. Legea Republicii Moldova Nr. 275-XV din 21.06.2001 pentru aderarea Republicii
Moldova la Conventia international privind asistenta administrativ reciproc pentru
prevenirea, investigarea si reprimarea infractiunilor vamale. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 078 din 12.07.2001.
113. Legea Nr. 539 din 12.10.2001 cu privire la combaterea terorismului. n: Monitorul
Oficial Nr. 147-149/1163 din 06.12.2001.
114. Legea Republicii Moldova Nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.
n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 36-38/210 din 14.03.2002.
115. Legea Republicii Moldova Nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de
introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de ctre persoane fizice.
n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 185-189/1416 din 31.12.2002.
116. Legea Republicii Moldova Nr. 105-XV din 13.03.2003 privind protectia
consumatorilor. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 176-181/513 din 21.10.2011
(republicat).
117. Legea Republicii Moldova Nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale
Guvernului si ale altor autoritti ale administratiei publice centrale si locale. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 208-210/783 din 03.10.2003.
118. Legea Republicii Moldova Nr. 246-XVI din 21.10.2005 pentru ratificarea
Acordului privind transportul international ocazional de cltori cu autocarul si autobuzul
(Acordul INTERBUS). n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 145/705 din 04.11.2005.
119. Legea Republicii Moldova Nr. 120-XVI din 04.05.2007 pentru ratificarea
Acordului de amendare si aderare la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA). n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 70-73/330 din 25.05.2007.
120. Legea Republicii Moldova Nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea si
combaterea splrii banilor si finantrii terorismului. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 141-145/597 din 07.09.2007.
121. Legea Republicii Moldova Nr. 62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea
valutar. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 127-130/496 din 18.07.2008.
181

122. Legea Republicii Moldova Nr. 102-XVI din 16.05.2008 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 102/380 din
10.06.2008.
123. Legea Republicii Moldova Nr. 103-XVI din 16.05.2008 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. n: Monitorul Oficial Nr. 117-119/459 din 04.07.2008.
124. Legea Republicii Moldova Nr. 215-XVI din 23.10.2008 pentru aderarea Republicii
Moldova la Conventia international privind armonizarea controlului mrfurilor la frontiere. n:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 201-203/732 din 11.11.2008.
125. Legea Republicii Moldova Nr. 239-XVI din 13.11.2008 privind transparenta n
procesul decizional. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 215-217/798 din
05.12.2008.
126. Legea Republicii Moldova Nr. 253-XVI din 05.12.2008 pentru aderarea Republicii
Moldova la Conventia privind admiterea temporar. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr. 230-232/844 din 23.12.2008.
127. Legea Republicii Moldova Nr. 21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. n: Monitorul Oficial Nr. 149/412 din
22.09.2009.
128. Legea Nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea special de investigatii. n:
Monitorul Oficial Nr. 113-118/373 din 08.06.2012. n vigoare din 08.12.2012.
129. Legea Nr. 98 din 04.05.2012 privind administratia public central de specialitate.
n: Monitorul Oficial Nr. 160-164/537 din 03.08.2012. n vigoare din 03.02.2013.
130. Mincu G. Evaluarea angajamentelor Republicii Moldova fat de Organizatia
Mondial a Comertului. Chisinu: Bons Offices, 2008. 128 p.
131. Mincu G. Politica comercial a Republicii Moldova: cerinte de import-export n
comertul cu UE. Chisinu: Bons Offices, 2008. 116 p.
132. Mladen C. Drept vamal romnesc si comunitar. Bucuresti: Editura economica,
2003. 368 p.
133. Moldovan A. T. Drept vamal. Bucuresti: C.H. Beck, 2006. 544 p.
134. Morariu C. D. Adaptarea legislatiei romnesti la acquis-ul comunitar, Bucuresti:
Universul Juridic, 2008. 405 p.
135. Munteanu A. Ghiseul unic realizri si perspective. n: Vama,
septembrie/octombrie 2008, Nr. 5(6), p. 6-9.
136. Ordinul Ministerului Economiei nr.175 din 12 octombrie 2010 al Cu privire la
delegarea unor competente ale Ministerului Economiei Camerei de Licentiere. n Monitorul
Oficial Nr. 206-209/712 din 22.10.2010.
182

137. Ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 268-O din 09.07.2010
referitor la aprobarea Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de ncredere.
http://www.customs.gov.md/files/acte/ordine/ord.268%20modificat.doc (vizitat la 02.07.2012).
138. Ordinul Serviciului Vamal nr. 214 din 01 august 2011 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind procedura de vmuire la domiciliu. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 131-133/1123 din 12.08.2011.
139. Ordinul Serviciului Vamal nr. 80 din 28.02.2012 privind aprobarea Instructiunii cu
privire la procedura de completare si examinare a cererilor privind decizia tarifar prealabil. n:
Monitorul Oficial Nr. 99-102/629 din 25.05.2012.
140. Ordinul Serviciului Vamal nr. 99-O din 14 martie 2012 cu privire la unele aspecte
ale competentei teritoriale ai birourilor vamale. http://www.customs.gov.md/files/acte/ordine/
BVdownload.pdf (vizitat la 03.04.2012).
141. Orlov M. si Belecciu St. Drept administrativ. Chisinu: Elena-V.I., 2005. 270 p.
142. Planul de dezvoltare institutional al Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011,
Chisinu, 2008. 66 p.
143. Popa V. Autorittile publice ale Republicii Moldova. Chisinu: TISH, 2004, 256 p.
144. Priscaru V. Tratat de Drept administrativ romn. Partea general. Bucuresti:
Lumina Lex, 2002, 915 p.
145. Protocolul ntre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de
Stat al Ucrainei cu privire la recunoasterea reciproc a documentelor de trsur, comerciale si
vamale si asigurrilor vamale. n: Seria Tratate internationale la care Republica Moldova este
parte (1990), Editie oficial, volumul 34. Chisinu: Moldpres, 2006. 496 p.
146. Protocolul ntre Departamentul Vamal al Republicii Moldova si Serviciul Vamal de
Stat al Ucrainei cu privire la colaborare pentru combaterea traficului ilicit de arme, munitii,
substante explozibile, stupefiante, substante psihotrope si precursori. n: Seria Tratate
internationale la care Republica Moldova este parte (1990), Editie oficial, volumul 34.
Chisinu: Moldpres, 2006. 496 p.
147. Purice D. Culoarele credibilittii. n: Vama, decembrie 2007, Nr. 1, pag. 25-27.
148. Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind
Nomenclatura tarifar si statistic si Tariful Vamal Comun. n: Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 256/1 din 07.09.1987.
149. Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 din 12.10.1992 privind Codul Vamal
comunitar. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 302/1 din 19.10.1992.
183

150. Regulamentul (CEE) nr. 752/93 al Comisiei din 30 martie 1993 privind dispozitiile
de aplicare a Regulamentului nr. 3911/92. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 477/24 din
31.03.1993.
151. Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 02.07.1993 privind unele dispozitii
de aplicare ale Codului Vamal comunitar. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 253/1 din
11.10.1993.
152. Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistenta
reciproc ntre autorittile administrative ale statelor-membre si cooperarea dintre acestea si
Comisie n vederea asigurrii aplicrii corespunztoare a legislatiei din domeniile vamal si
agricol. n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 82/1 din 22.03.1997.
153. Regulamentul (CE) nr. 1334/2000 al Consiliului din 22 iunie 2000 privind
procedura de control a exportului bunurilor si tehnologiilor cu dubl utilizare. n: Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene L 159/1 din 30.06.2000.
154. Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind
interventia autorittilor vamale mpotriva mrfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor
drepturi de proprietate intelectual, precum si msurile care trebuie aplicate mrfurilor care aduc
atingere anumitor drepturi de proprietate intelectual. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L
328/16 din 30.10.2004.
155. Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 11
februarie 2004 privind precursorii drogurilor. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 47/1 din
18.02.2004.
156. Regulamentul (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei din 21 octombrie 2004 de stabilire a
dispozitiilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului privind interventia
autorittilor vamale mpotriva mrfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de
proprietate intelectual, precum si msurile care trebuie aplicate mrfurilor care aduc atingere
anumitor drepturi de proprietate intelectual. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328/16
din 30.10.2004.
157. Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de stabilire a
normelor de monitorizare a comertului cu precursori de droguri ntre Comunitate si trile terte.
n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 22/1 din 26.01.2005.
158. Regulamentul (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 de stabilire a
normelor de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European
si al Consiliului privind precursorii drogurilor si a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al
Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comertului ntre Comunitate si trile terte
cu precursori ai drogurilor. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 202/7 din 03.08.2005.
184

159. Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 23
aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat). n: Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L 145/1 din 04.06.2008.
160. Regulamentul (CE) nr . 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui
regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere si
tranzitului de produse cu dubl utilizare. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 134/1 din
29.05.2009.
161. Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protectia
mpotriva importurilor care fac obiectul unor subventii din partea trilor care nu sunt membre ale
Comunittii Europene. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188/93 din 18.07.2009.
162. Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
protectia mpotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea trilor care nu sunt
membre ale Comunittii Europene. n: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343/51 din
22.12.2009.
163. Rusu V. Unele aspect privind specificul competentei si gradul de interactiune dintre
diferite autoritti ale administratiei publice cu atributii fiscale. n: Analele stiintifice Probleme
actuale-teoretice si practice-privind legislatie Republicii Moldova. Chisinu: CEP USM, 2005.
p. 65-71.
164. Srbu E., Melnic V. Reglementri vamale: sistemul destinatiilor vamale n
Republica Moldova. Chisinu, 2009. 308 p.
165. Stuart E., Fano E., Scales L. Legislatia si politica n domeniul propriettii
intelectuale. Armonizarea legislatiei Republicii Moldova cu standardele UE, Chisinu: Sinectica-
Com SRL, 2010. 291 p.
166. Suceav I. Drept vamal. Craiova: Sitech, 2007. 217 p.
167. Vlaicu V. Organele cu atributii de administrare fiscal. n: Revista National de
Drept, 2011, Nr. 10-11, p. 26-28.

II. Referin.e bibliografice *n limba rus':
168. Araanaen M.H. Oprannsannonno-npanonte ocnont exrentnocrn n ocnonnte
]ynxnnn ramoxenntx opranon Poccncxo ueepannn. Mocxna: 3xonomnxa, 2006. 254 c.
169. Anexnn A.H., Kapmonnnxn A.A., Kosnon R.M. Amnnncrparnnnoe npano
Poccncxo ueepannn: Vuennx. Mocxna: 3epnano-M, 2003. 608 c.
170. Anpnamnn X.A., Cnnnyxon B.I., Fanaxnn B.B. Tamoxennoe npano: Vuennx.
Mocxna: Marncrp, 2010. 368 c.
185

171. Faxaena O.R., Marnnenxo I.B. Tamoxennoe npano. Mocxna: 3xcmo, 2009. 272
c.
172. Faxpax .H., Poccnncxn F.B., Crapnnon R.H. Amnnncrparnnnoe npano:
yuennx, 3-e ns., nepecmorp. n on. Mocxna: Hopma, 2008. 816 c.
173. Fexxmen K.A., Monceen E.I. Tamoxennoe npano: Vuenoe nocone, Mocxna:
Hpocnexr, 2003. 184 c.
174. Fopncon K.I. Mexynaponoe ramoxennoe npano: Vue. nocone. Hs. 2-e.
on. Mocxna: PVH, 2001. 616 c.
175. Foponn C.C., Ipomtxo C.C. Amnnncrparnnnoe npano: Omax n Ocoennax
uacrt: xypc nexnn: Canxr-Herepypr: IVAH, 2007. 432 c.
176. Fynaron A.K. Tamoxennte oprant Poccncxo ueepannn: amnnncrparnnno-
npanono craryc, Anrope]epar ncceprannn na concxanne yueno crenenn xannara
mpnnuecxnx nayx. Mocxna, 2007, 30 c. http://www.scholar.ru/speciality.php?page=
6&spec_id=132 (vizitat la 22.09.2011).
177. Iapnunse F.H., uepnxncxn A.I. Kypc ramoxennoro npano Poccncxo
ueepannn Mocxna: eno n cepnnc, 2002. 528 c.
178. Iapnunse F.H., uepnxncxn A.I. Amnnncrparnnnoe npano. Mocxna:
Hpocnexr, 2004. 477 c.
179. mnrpnen R.A., Enreena A.A., Herpon C.M. Amnnncrparnnnoe npano:
Vuennx. Mocxna: 3xcmo, 2005. 1008 c.
180. 3xxnn B.M. Tamoxennte oprant n mexannsme poccncxoro rocyapcrna:
Teopernxo-npanono acnexr. Anrope]epar ncceprannn na concxanne yueno crenenn
xannara mpnnuecxnx nayx. Canxr-Herepypr, 2000, 24 c.
http://law.edu.ru/book/book.asp?bookID= 96247 (vizitat la 25.09.2011).
181. Kocapenxo H.H. Tamoxennoe npano: xypc nexnn. Mocxna: Bonrepc Knynep,
2010. 240 c.
182. Kocraxn I.H., Hrnarten B.H., Kymmnp B.T. Amnnncrparnnnoe npano.
Knmnnen: Prag-3, 2002. 472 c.
183. Hapnuen B.., Inntmyrnnona H.C. Tamoxennte npecrynnennx. Mocxna:
3xsamen, 2001. 608 c.
184. Hospauen A.u. Tamoxennoe npano: Vuennx. Mocxna: Bonrepc Knynep, 2007.
439 c.
185. Onoenxo A.A., uerncon B.A. Iocyapcrnennoe perynnponanne
nnemne+xonomnuecxo exrentnocrn: yuenoe nocone, Canxr-Herepypr, 2006. 125 c.
186

186. Ocnont ramoxennoro ena. Vuennx, Ho. ome peaxnn B. I. paranona.
Mocxna: 3xonomnxa, 1998. 687 c.
187. Hap]non A.B., Fenoycona H.M. Tamoxennoe eno: Vuenoe nocone. Canxr-
Herepypr: CHIV3u, 2010. 208 c.
188. Hocranonnenne Hpannrentcrna Poccncxo ueepannn or 26 nmnx 2006 r. N
459 r. Mocxna O ueepantno ramoxenno cnyxe. B: "PI" - ueepantnt ntnycx 4133
or 2 anrycra 2006 http://www.rg.ru/2006/08/02/tamojnya-polojenie-dok.html (vizitat la
14.12.2011).
189. Hpycaxona H.B. Tamoxennte oprant n mexannsme conpemennoro rocyapcrna:
cpannnrentno-npanonoe nccneonanne, Anrope]epar ncceprannn na concxanne yueno
crenenn xannara mpnnuecxnx nayx. Mocxna, 2002. 30c. http:// www.dissercat.
com/content/tamozhennye organy-v-mekhanizme-sovremennogo-gosudarstva-sravnitelno-
pravovoe-issledovanie (vizitat la 22.09.2011).
190. Canponcxn K.K. Mexynaponoe ramoxennoe npano. Knen: 3nanne,
2002. 461 c.
191. Cnopon B.H. Tamoxennoe npano: Vueno-meronuecxn xomnnexc, Mocxna:
Hs. nenrp EAOH, 2007. 204 c.
192. Tamoxennoe npano, Ho pe. Iapnunse F.H., Mocxna, 1995. 480 c.
193. Tamoxennoe npano, Ho. Peaxnne paranona B.I., Pacconona M.M. Mocxna:
Rnnrn-ana, 2001. 639 c.
194. Tamoxennoe npano. Vuennx no pe. Pacconona M.M., 3pnamnnnn H..
Mocxna: Rnnrn, 2007. 391c.
195. Tamoxennoe npano, Vuennx Ho. pe. 3pnamnnnn H.., Mocxna: Rnnrn-
ana, 2011. 375c.
196. Tamoxennt xoexc ramoxennoro comsa n peaxnnn Pemennx Komnccnn
ramoxennoro comsa 195 or 26 ]enpanx 2010 r. "O xoe paspaorxn npoexra Hporoxona o
nnecennn nsmenenn n ononnenn n oronop o Tamoxennom xoexce ramoxennoro comsa",
http://www.tsouz.ru/Docs/Kodeks3/Pages/default.aspx. (vizitat la 13.03.2012).
197. Tnmomenxo H.B. Tamoxennoe npano Poccnn. Pocron na ony: uennxc, 2002.
512 c.
198. Tonxymxnn A.B. Tamoxennoe eno: yuennx. Mocxna: Rpar, 2009. 512 c.
199. Vonm . Honax ramoxennax cncrema. B: unnanct & pasnnrne, mapr 2006, c.
48-51. http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/rus/2006/03/pdf/walsh.pdf (vizitat la
25.09.2011).
187

200. ueepantnt saxon 311-u3 or 27 noxpx 2010 roa o ramoxennom
perynnponannn n Poccncxo ueepannn. B: Poccncxo rasere, 269 (5348) or 29.11.2010
r. http://customs-code.ru/zakon/375-otamreg/6068-fztamreg1#GL_1 (vizitat la 06.07.2011).
201. uponon ., Hnmrnna O. Fasonte xareropnn nncrnrynnonantnoro anannsa
ramoxennoro ena. B: Conpemennax +xonomnxa: Hponemt n pemennx. 2010, 9 (9), c. 17-
26.
202. Xannnon C.B. Tamoxennoe npano: Vuennx. Mocxna: 3epnano-M, 2003. 368 c.
203. Xannnon C.B. Tamoxennoe npano: Vuennx 3-e ns. Mocxna: 3epnano-M. 2006,
440 c.
204. ueuyn C. Tamoxennoe n rpancrpannunoe corpynnuecrno. Knmnnn: Tacis,
2002. 45 c.
205. Rpnnuecxax +nnnxnonenx. Mocxna: Rpnn]opmnenrp, 1999. 526 c.

III. Referin.e bibliografice *n limba englez':
206. Acri J. Globalisation: Challenges for capacity building. n: World Customs Journal.
October 2008 Volume 2, Number 2. International Network of Customs Universities (INCU),
Australia, p. 83-86. http://worldcustomsjournal.org/media/wcj/-2008/2/WCJ_Volume_2_
Number_2.pdf (vizitat la 07.07.2012).
207. Customs Blueprints Pathways to modern customs, Luxembourg: Office for
Official Publications of the European Communities, 2007, 89 p.
208. Glick L.A. Guide to United States Customs and Trade Laws After the Customs
Modernization Act. The Netherland: Kluwer Law International BV, 2008. 481 p.
209. Gordhan P. Customs in the 21
ST
Century. n: World Customs Journal, March 2007,
Volume 1, Number 1. International Network of Customs Universities (INCU), Australia. p. 49-
54 http://worldcustomsjournal.org/media/wcj/-2007/1/WCJ_Volume_1_Number_1.pdf (vizitat la
07.07.2012).
210. Grainger A. Customs and trade facilitation: from concepts to implementation. n:
World Customs Journal, April 2008 Volume 2, Number 1. International Network of Customs
Universities (INCU), Australia. p. 17-28 http://worldcustomsjournal.org/media/wcj/-2008/1/
WCJ_Volume_2_Number_1.pdf (vizitat la 07.07.2012).
211. Hong Z., Wang C., Lin X. Customs Law of East Asia. The Netherland: Kluwer Law
International BV, 2010. 555 p.
212. Jansson J.E. The importance of change management in reforming Customs. n:
World Customs Journal October 2008 Volume 2, Number 2. International Network of Customs
188

Universities (INCU), Australia. p. 41-50 http://worldcustomsjournal.org/media/wcj/-2008/2/
WCJ_Volume_2_Number_2.pdf (vizitat la 07.07.2012).
213. Massimo F. Customs Law of the European Union. The Netherland: Kluwer Law
International BV, 2010. 784 p.
214. Mikuriya K. Supply chain security: the customs community`s response, n: World
Customs Journal September 2007 Volume 1, Number 2. 2007 International Network of Customs
Universities (INCU), Australia. p. 51-58 http://worldcustomsjournal.org/ media/wcj/
2007/2/WCJ_Volume_1_Number_2.pdf (vizitat la 07.07.2012).
215. Widdowson D. The Changing role of customs evolution or revolution? n: World
Customs Journal, March 2007, Volume 1, Number 1. 2007 International Network of Customs
Universities (INCU), Australia. p. 31-36 http://worldcustomsjournal.org/media/wcj/-
2007/1/WCJ_Volume_1_Number_1.pdf (vizitat la 07.07.2012).

IV. Publica.ii periodice:
216. A fost confirmat n functie noul sef al EUBAM, Revista Vama, publicatie
periodic a Serviciului Vamal, Nr. 3(15), mai/iunie 2010, p. 32.
217. Totalurile activittii Serviciului Vamal n anul 2011, Revista Vama, publicatie
periodic a Serviciului Vamal, Nr. 1 (25), ianuarie-februarie 2012, p. 2-5.
218. Tamoxnx Monont nnepxer npaxrnxy EC, 3xonomnuecxoe oospenne, 18
cenrxpx, 2009, 34 (818), sursa: http://logos.press.md/Weekly/Main.asp? IssueNum=818&
IssueDate=18.09.2009&YearNum=34&Theme=4&Topic=25883 (vizitat la 27.09.2011).
219. Corpynnuecrno c nepcnexrnno. B: xypnan Tamoxnx 13 [276], nmnt 2011
http://www.customs.ru/images/stories/press/2011/official_jorn/13_2011_str2.pdf (vizitat la
28.09.2011).
220. B ]opmare ramoxennoro comsa. B: xypnan Tamoxnx 17 [280] or 05.09.2011
http://www.customs.ru/images/stories/press/2011/official_jorn/17_2011_str_5. pdf 28.09.2011
(vizitat la 28.09.2011).
221. Vnpamennax nponeypa nx nponepenntx xnnenron. B: 3xonomnuecxoe
oospenne, 29, 19 anrycra, 2011.

V. Resurse electronice:
222. Noi vectori de colaborare ntre institutiile vamale din Moldova si Ucraina.
http://www.customs.gov.md/index.php?id=2684 (vizitat la 07 octombrie 2011).
223. Planul de Actiuni Republica Moldova Uniunea European, http://www.gov.
md/doc.php?l=ro&id=2763&idc=447 (vizitat la 26.06.2012).
189

224. Programul de activitate a Guvernului Integrarea European: Libertate, Democratie,
Bunstare pentru perioada 2009-2013. http://www.gov.md/ doc.php?l=ro&idc=445&id= 3729
(vizitat la 13.04.2012).
225. Programul de dezvoltare strategic pentru anii 2012-2014, aprobat prin Ordinul
Serviciului Vamal nr. 46 din 07 februarie 2012. http://www.customs.gov.md/files/raport/
PDS%202012-2014%20web.pdf (vizitat la 14.02.2012).
226. Raportul anual privind activitatea Serviciului Vamal al Republicii Moldova n anul
2009. Chisinu, 2009. 57p. http://www.customs.gov.md/files/raport/Raport%20SV%
202009final.pdf (vizitat la 10.03.2011)
227. Raportul anual privind activitatea Serviciului Vamal al Republicii Moldova n anul
2010. Chisinu, 2011. 24 p. http://www.customs.gov.md/files/raport/Raport%20SV%202010%
20web.pdf (vizitat la 10.03.2011).
228. Raport privind actiunile implementate de Ministerul Economiei n procesul de
integrare european (septembrie 2009 septembrie 2011). http:// mec.gov.md/files/
documents/Integrare_Europeana_2009-2011.doc. (vizitat la 15.12.2011).
229. Strategia de dezvoltare a Sistemului Informational Integrat Vamal pentru anii 2012-
2016. www.customs.gov.md/files/raport/Strategia.pdf (vizitat la 14.02.2012).
230. Un sistem vamal modernizat faciliteaz comertul, http://web.worldbank.org/
WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/MOLDOVAINROMANIANEXTN/0,,content
MDK:21009891~pagePK:1497618~piPK:217854~theSitePK:567660,00.html (vizitat la
04.04.2012).
231. Action Strategy of the Polish Customs Service for the Years 2010-2015
http://www.mofnet.gov.pl/_files_/sluzba_celna/strategia/customs_action_strategy_sc_2015_+__
2_.pdf. (vizitat la 22.10.2011).
232. Introducing Swedish Customs, http://www.tullverket.se/download/
18.2bfaa48c13036155bb680003596/Detta_ar_Tullverket_2011__eng__lagupplost_.pdf. (vizitat
la 23.10.2011).
233. Customs Capacity Building Strategy. Prepared by the World Customs Organization
on behalf of the international Customs community. http://www.wcoomd.org/files/1.%
20Public%20files/PDFandDocuments/Capacity%20Building/Cap%20buil%20strat.pdf (vizitat la
21.10.2011).
234. Customs in the 21
st
century. Enhancing Growth and Development through Trade
Facilitation and Border Security. June 2008. http://www.wcoomd.org/files/1.%20
Public%20files/PDFandDocuments/About%20Us/Annex_II_en.pdf (vizitat la 26.10.2011)
190

235. The Federal Customs Administration. Bonn, 2009.
http://www1.zoll.de/english_version/index.html (vizitat la 22.10.2011).
236. Wco Safe. Framework of Standards. World Customs Organization, June 2011. 63p.
http://www.wcoomd.org/files/1.%20Public%20files/PDFandDocuments/Procedures%20and%20
Facilitation/safe_package/safe_package_I_2011.pdf (vizitat la 05.07.2012).
237. World Customs Organization. http: //www.wcoomd.org/files/1.%20Public%20files/
PDFandDocuments/About%20Us/DEPL%20OMD%20UK%20A4.pdf. (vizitat la 26.10.2011).
238. http://www.customs.gov.md/index.php?id=44, Despre Serviciul Vamal, Structura,
Birouri vamale. (vizitat la 08.09.2011).
239. http://www.customs.ro/UserFiles/HG%20110_18.02.2009%20privind%20organizar
ea%20si%20functionarea%20ANV.pdf (vizitat la 05.10.2011).
240. http://www.customs.ro/243/section.aspx (vizitat la 05.10.2011).
241. http://www.customs.gov.md/index.php?id=2380 (vizitat la 06.10.2011).
242. http://www.eubam.org/md/about/what_we_do (vizitat la 07.10.2011).
243. http://www.customs.gov.md/index.php?id=47, pregtirea profesional (vizitat la
13.12.2011).
244. http://www.customs.gov.md, Comunicat de pres: ntrevederea bilateral a
conductorilor autorittilor vamale din Republica Moldova si Federatia Rus (vizitat la
24.01.2012).
245. http://www.secicenter.org/m106/About+SELEC (vizitat la 30.01.2012).
246. http://www.customs.gov.md/ index.php?id=1155, Cadrul Strategic de Cooperare
Vamal ntre UE si RM (vizitat la 17.02.2012).













191

Anexa Nr. 1

Structura Nivelului central al Serviciului Vamal al Republicii Moldova
(Aparatul Central)
(sursa: http://www.customs.gov.md, vizitat la 31.08.2012)




192

Anexa Nr. 2

Structura Aparatului Central al Serviciului Vamal conform Anexei Nr. 1 la
Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova nr.4 din 2 ianuarie 2007 Cu privire la
aprobarea structurii, efectivului-limit' ,i a Regulamentului Serviciului Vamal
(*n redac.ia din 02.01.2007):


Directorul general;
Vicedirectorul general;
Aparatul directorului (cu statut de directie);
Directia audit intern;
Directia resurse umane si perfectionare;
Directia securitate intern;
Directia proceduri vamale;
Directia reglementri tarifar-vamale;
Directia fluxuri informationale si statistic vamal;
Directia finante si logistic;
Directia drept vamal si asistent juridic;
Directia fraude vamale.
































193

Anexa Nr. 3

Lista
punctelor de trecere interna.ionale la frontiera de stat moldo-rom2n' (9)
(sursa: http://www.customs.gov.md)
A. Punctul de trecere feroviar (3):
1. Ungheni - Nicolina
2. Stoianovca - Flciu
3. Giurgiulesti - Galati
B. Punctele de trecere rutiere (6):
1. Lipcani - Rduti Prut
2. Costesti - Stnca
3. Sculeni - Sculeni
4. Leuseni - Albita
5. Cahul - Oancea
6. Giurgiulesti - Galati































194

Anexa Nr. 4

Lista punctelor de trecere la frontiera de stat moldo-ucrainean'
(sursa: http://www.customs.gov.md)

Lista punctelor de trecere interna.ionale la frontiera de stat moldo-ucrainean' (26)
A. Punctele de trecere feroviare (9):
1. Criva - Mamalga
2. Larga - Kelment
3. Ocnita - Sokirean
4. Volcinet - Moghiliov-Podolsk
5. Cobasna - Slobodka
6. Novosavitcaia - Kuciurgan
7. Basarabeasca - Serpniovo-1
8. Giurgiulesti-Reni
9. Etulia - Frictei
B. Punctele de trecere rutiere (16):
1. Criva - Mamalga
2. Larga - Kelment
3. Briceni - Rossosan
4. Ocnita - Sokirean
5. Otaci - Moghiliov-Podolsk
6. Hristovaia - Bolgan
7. Goianul Nou - Platonovo
8. Pervomaisc - Kuciurgan
9. Palanca - Maiaki - Udobnoe
10. Tudora - Starokazacie
11. Mirnoe - Tabaki
12. Vulcnesti - Vinogradovka
13. Giurgiulesti - Reni
14. Basarabeasca - Serpnevo-1
15. Ceadr-Lunga - Nove Troian
16. Unguri - Bronnita
C. Punctul de trecere fluvial (1):
1. Cosuti - Iampol
Lista punctelor de trecere interstatale la frontiera de stat moldo-ucrainean' (14)
A. Punctele de trecere rutiere (13):
1. Hrusca - Velikaia Kosnita
2. Brosteni - Timkovo
3. Vrncu - Stanisiavka
4. Colosovo - Iosipovka
5. Mliesti - Velikopolskoe
6. Blijnii Hutor - Slaveanoserbka
195

7. Grimncuti - Vaskivti
8. Siti - Lesnoe
9. Vadul Turcului - Alexeevka
10. Nezavertaiiovca - Gradint
11. Ceadr-Lunga - Maloiaroslavet-1
12. Cismichioi - Dolinskoe
13. Cairaclia - Zaliznicinoe
B. Punctul de trecere cu fluvial (1):
1. Soroca - Tekinovka
Lista punctelor de trecere locale la frontiera de stat moldo-ucrainean' (27)
A. Punctele de trecere rutiere (22):
1. Medvejie - Zelionaia
2. Volontiri - Faraonovka
3. Ucrainca - Lesnoe
4. Clocusna - Sokirean
5. Ocnita - Grabarivka
6. Rotari - Studeonoe
7. Valea Adnc - Zagnitkovo
8. Valea Turcului - Sersent
9. Ploti - Crute
10. Colbasna - Domnita
11. Jura - Fedoseevka
12. Tibuleuca - Tehanovka
13. Dubu - Dubovo
14. Mociarovca - Pavlovka
15. Tiraspol - Grebeniki
16. Frunze (Novoe) - Rozalovka
17. Caplani - Krutoiarovka
18. Copciac - Alexandrovka
19. Troitcoe - Visocianskoe
20. Iserlia - Petrovka
21. Copciac - Cervonoarmeiskaia
22. Lipcani - Podvorievka
B. Punctele de trecere fluviale (5):
1. Cremenciug - Mihailovka
2. Curesnita - Oxanovka
3. Cosuti - Iampoli
4. Soroca - Tekinovka
5. Vasilcu - Velikaia Kosnita





196

Anexa Nr. 5

EVOLU&IA STRUCTURAL1
a aparatului central al Serviciului Vamal


5.1. Conform Anexei la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 525 din 9 iunie 1997:


Director general
Prim-vicedirector general
Vicedirector general
Vicedirector general
Consultant-referent
Secretariat
Serviciul de pres
Directia organizrii controlului vamal
Sectia supraveghere vamal
Sectia mrfuri n tranzit
Directia economie si control financiar
Sectia evident si control financiar
Sectia prognozare si analiz
Sectia inspectare economic
Sectia plti vamale
Directia drept vamal si relatii externe
Sectia combatere a contrabandei si nclcrilor regulilor vamale
Sectia juridic si relatii externe
Sectorul paz si regim
Directia tehnico-material
Sectia constructii capitale
Sectia aprovizionare
Centrul informational specializat "Vama" (cu statut de directie)
Sectia cadre si pregtire profesional
Sectia inspectare a efectivului
Sectia administrativ-gospodreasc
















197

5.2. Conform Anexei la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 406 din 7 mai 1999:


Director general
Vicedirector general
Vicedirector general
Consultant
Secretariat
Sectia cadre si pregtirea profesional
Serviciul pres
Directia controlului vamal
Sectia supraveghere vamal
Sectia operativ-organizatoric
Sectia mrfuri si tranzit
Directia economie si control financiar
Sectia evident si control financiar
Sectia prognozare si analiz
Sectia inspectare economic
Sectia perceperea pltilor vamale
Directia dreptului vamal si relatiilor externe
Sectia juridic si relatii externe
Sectia paz si regim
Directia de lupt cu contrabanda si nclcrile regulilor vamale
Directia tehnico-material
Sectia aprovizionare
Sectia constructii capitale
Centrul informational specializat Vama (cu drept de directie)
Sectia economico-administrativ























198

5.3. Conform Anexei la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 717 din 20 iulie 2000:


Director general
Vicedirector general
Vicedirector general
Consultant
Serviciul de pres
Secretariat
Directia personal
Sectia securitate intern
Directia control vamal
Sectia supraveghere vamal
Sectia tranzactii economice externe
Directia drept vamal si relatii externe
Sectia juridic, relatii externe si protocol
Sectia paz si regim
Directia lupta cu contrabanda si nclcarea regulilor vamale
Sectia combaterea contrabandei
Sectia anchet penal
Directia economie si control financiar
Sectia evident si control financiar
Sectia metodologia pltilor vamale, valoare n vam
Sectia inspectare economic
Sectia prognozare si analiz
Directia tehnico-material
Sectia exploatarea fondului imobil
Sectia aprovizionare
Centrul informational specializat Vama (cu drept de directie)
Sectia administrativ-gospodreasc.





















199

5.4. Conform Anexei la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 232 din 27 martie 2001:


Director general
Vicedirector general
Vicedirector general
Consultant
Serviciul pres
Secretariat
Sectia combaterea coruptiei si protectionismului
Directia personal
Directia economie si control financiar
Sectia evident si control financiar
Sectia metodologia pltilor vamale, valoarea n vam
Sectia inspectare economic
Sectia prognozare si analiz
Directia control vamal
Sectia supraveghere vamal
Sectia tranzactii economice externe
Directia drept vamal si relatii externe
Sectia juridic, relatii externe si protocol
Sectia paz si regim
Directia lupta cu contrabanda si nclcarea regulilor vamale
Sectia combaterea contrabandei
Sectia anchet penal
Sectia investigatii operative
Centrul informational specializat Vama (cu statut de directie)
Sectia aprovizionarea si exploatarea fondului imobil
Sectia administrativ-gospodreasc.






















200

5.5. Conform Anexa nr. 1 la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 410 din 6 iunie 2001:


Director general
Prim-vicedirector general
Vicedirector general
Vicedirector general
Consilier al directorului general
Serviciul de pres
Serviciul secret si de bodigard
Sectia securitate intern
Sectia paz si regim
Directia secretariat
Directia personal
Sectia cadre
Sectia instruire profesional
Directia economie si control financiar
Sectia economico-financiar
Sectia reglementare tarifar-vamal
Sectia gestionarea informatiei vamale
Directia audit si metodologia pltilor vamale
Sectia valoarea n vam si originea mrfurilor
Sectia audit economic
Directia control vamal
Sectia inspectare vamal
Sectia supravegherea tranzactiilor economice
Sectia administrarea regimurilor vamale
Directia drept vamal si relatii externe
Sectia juridic
Sectia relatii externe si protocol
Directia urmrire penal si combaterea nclcrilor regulilor vamale
Sectia supravegherea nclcrilor regulilor vamale
Biroul national SECI/RILO (cu statut de sectie)
Sectia urmrire penal
Directia administrativ
Sectia aprovizionare
Sectia exploatarea fondului imobil
Centrul Informational Specializat Vama (cu statut de directie)
Sectia statistic, analiz si control informational
Sectia programare, implementare si supraveghere
Sectia telecomunicatii si utilaje speciale
Sectia securitate informational si administrarea bazelor de date.









201

5.6 Conform Anexei Nr. 1 la Hot'r2rea Guvernului Republicii Moldova
nr. 547 din 7 iunie 2005


Director general
Prim-vicedirector general
Vicedirector general
Serviciul de pres si relatii cu publicul
Sectia originea mrfurilor
Directia secretariat
Directia personal si instruire profesional
Directia analiza riscurilor si audit postvmuire
Sectia audit postvmuire si obligatii vamale
Sectia analiza si managementul riscurilor
Sectia Echipe mobile
Directia tehnologii informationale si statistic vamal
Sectia programare si implementarea tehnologiilor informationale
Sectia statistic, control informational si analiz
Sectia telecomunicatii si utilaje speciale
Sectia securitate informational
Directia administrarea regimurilor si procedurilor vamale
Sectia administrarea regimurilor vamale
Sectia persoane fizice si livrri necomerciale
Sectia supraveghere si garantie tranzit
Directia politic tarifar-vamal
Sectia venituri vamale si relatii trezoreriale
Sectia reglementarea tarifar-vamal
Sectia valoarea n vam
Directia activittii financiare si propriettii
Sectia economico-financiar
Sectia prognozarea activittii vamale
Sectia aprovizionare
Sectia constructii si exploatarea fondului imobil
Directia drept vamal, cooperare international si integrare european
Sectia juridic
Sectia integrare european si cooperare international
Directia urmrire penal si fraude vamale
Sectia urmrire penal
Sectia fraude vamale
Sectia asistent administrativ international Biroul National SECI/RILO
Inspectoratul (cu statut de directie)
Sectia inspectare vamal si lucrul cu efectivul
Sectia securitate intern
Sectia paz








202

Anexa Nr. 6


Totalul drepturilor de import/export *ncasate *n anul 2011
(sursa: Revista Vama, publicatie periodic a Serviciului Vamal, Nr. 1 (25), ianuarie-februarie
2012, Totalurile activittii Serviciului Vamal n anul 2011, pag. 2)































Drepturi de import #ncasat mil. lei
Taxa pe valoarea ad'ugat'
8547,9
Accize
2183,0
Taxa vamal'
832,7
Taxa special'
2,2
Taxa pentru proceduri vamale
305,8
Amenzi aplicate de SV
5,7
Total
11877,2
203

Anexa Nr. 7

Evolu.ia *ncas'rilor vamale *n ultimii ani
(sursa: http://www.customs.gov.md)







































ANUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Drepturi de
import/export/
mln. lei
5647.5 6776 8331.6 9695.8 7715 9750.3 11897,4
Aportul *n
bugetul de stat,
%
72.5 70.8 67.5 69.3 66.5 64.5 72,3
204

Anexa Nr. 8

Datele statistice ale Serviciului Vamal pe parcursul
anului 2010 *n domeniul practicii contraven.ionale
(sursa: Raportul anual privind activitatea Serviciului Vamal al Republicii Moldova *n anul
2010, www.customs.gov.md, Chi,in'u 2011, pag. 15).

Pe parcursul anului 2010 n domeniul practicii contraventionale au fost obtinute
urmtoarele rezultate:
nregistrate 1393 sesizri (2009 - 536 sesizri);
ntocmite 1703 procese-verbale contraventionale (2009 2243 procese-verbale), din
ele 1319 procese-verbale ntocmite persoanelor fizice si 384 persoanelor juridice;
aplicate amenzi n sum de 10.015.204,00 lei (2009 - aplicate 10.400.181,00 lei);
confiscate mrfuri n valoare de 2.552.884,00 lei (2009 - de 2.988.948,00 lei);
decizii emise - 1695 (2009 - 1994);
decizii anulate - 33 (2009 - 55);
calculate/percepute drepturi de import n valoare de 818.421,00 lei (2009
641.986,00 lei).

































205

Anexa Nr. 9


Accesul organelor centrale de specialitate ale administra.iei publice centrale la Sistemului
Informa.ional Integrat Vamal al Serviciului Vamal al Republicii Moldova

(sursa: Anexa nr.2 a Hot'r2rii Nr. 12 din 02.03.2011 a Cur.ii de Conturi privind Raportul auditului
Sistemului Informa.ional Integrat Vamal al Serviciului Vamal al Republicii Moldova (Publicat:01.04.2011 *n
Monitorul Oficial Nr. 46-52 art. Nr: 13).













206

Anexa Nr. 10
Proiect de Lege privind modificarea ,i completarea Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu
privire la Guvern

PROIECT
L E G E
privind modificarea ,i completarea Legii nr. 64-XII
din 31 mai 1990 cu privire la Guvern

Parlamentul adopt prezenta lege organic.

Articol unic La articolul 24 din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern
(republicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 131133, art. 1018), cu
modificrile ulterioare, alineatul al doilea se completeaz n final cu textul Serviciul Vamal.


PREEDINTELE PARLAMENTULUI












207

Anexa Nr. 11

Proiect de Hot'r2re a Guvernului Cu privire la aprobarea modific'rilor ,i complet'rilor
ce se opereaz' *n Hot'r2rea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007

PROIECT

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOT1R#RE nr. ___
din ___________________________ 2011
mun. Chi,in'u

Cu privire la aprobarea modific'rilor ,i complet'rilor ce se
opereaz' *n Hot'r2rea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007

n scopul executrii prevederilor art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1) si (2) din Codul vamal al
Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat n Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, editie special), cu modificrile si completrile ulterioare,

Guvernul HOT1R1TE:

1. Se aprob modificrile ce se opereaz n Hotrrea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie
2007 Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limit si a Regulamentului Serviciului
Vamal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 3-5, art. 15) conform anexei.
2. Serviciul Vamal, n termen de o lun va aduce actele sale normative n concordant
cu prevederile prezentei hotrri si vor asigura executarea acesteia.

Prim-ministru
208

Aprobate
prin Hotrrea Guvernului
nr. ___ din ______201_

Modific'rile ,i complet'rile
ce se opereaz' *n Hot'r2rea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007

Hotrrea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007 Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-
limit si a Regulamentului Serviciului Vamal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007,
nr. 3-5, art. 15) se modific si se completeaz dup cum urmeaz:
1. n Anexa nr. 3, punctul 2 se expune n urmtoarea redactie: Serviciul Vamal al
Republicii Moldova este organul administratiei publice centrale care asigur securitatea
economic a statului, elaboreaz si implementeaz politica vamal si conduce nemijlocit
activitatea vamal n Republica Moldova. Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de
persoan juridic, dispune de stampil cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activeaz
conform principiului de institutie bugetar, finantat de la buget, dispune de mijloace (fonduri)
speciale, precum si de resurse obtinute de la activitatea unittilor din subordine aflate la
autogestiune.
2. n Anexa nr. 3, la punctul 4 cuvintele are misiunea de a implementa politica vamal
se substituie prin sintagma elaboreaz si implementeaz politica vamal.




209

Anexa Nr. 12

Proiect de Lege pentru completarea Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV
din 20 iulie 2000
PROIECT
L E G E
pentru completarea Codul vamal
al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000

Parlamentul adopt prezenta lege organic.

Articol unic Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat n
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, editie special din1 ianuarie 2007), cu modificrile
ulterioare, se modific si se completeaz dup cum urmeaz:
1. Articolul 11, dup litera r) se completeaz cu litera r)
1
si litera r)
2
cu urmtorul cuprins:
r
1
) ndeplineste controlul transportului auto international de mrfuri si pasageri si asigur n
conditiile legii ncasarea taxelor n domeniul dat;
r
2
) efectueaz controlul ecologic al mrfurilor si mijloacelor de transport deplasate peste
frontiera vamal.
2. Articolul 231 se completeaz n final cu punctul 25) cu urmtorul cuprins:
25) trecerea peste frontiera vamal de mrfuri falsificate sau contrafcute destinate comertului
sau productiei, n lipsa elementelor constitutive ale infractiunii
3. Articolul 232 se completeaz n final cu litera k), cu urmtorul cuprins: art.231 pct. 25), sunt
sancionate cu amend! de la 40% la 100% din valoarea obiectului contraveniei cu sau f!r! confiscarea m!rfurilor
care au constituit obiectul contraveniei



PREEDINTELE PARLAMENTULUI




210

Anexa Nr. 13

Proiect de Lege pentru completarea ,i modificarea Codului contraven.ional al Republicii
Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
PROIECT
L E G E
pentru completarea ,i modificarea Codului contraven.ional
al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008

Parlamentul adopt prezenta lege organic.
Articol unic Codul contraventional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 36, art. 15), cu modificrile ulterioare, se
completeaz si se modific dup cum urmeaz:
1. Codul se completeaz cu articolul 283
1
cu urmtorul cuprins:
Articolul 283
1
. Introducerea sau scoaterea din .ar' a produselor falsificate sau
contraf'cute
Introducerea sau scoaterea din tar a produselor falsificate sau contrafcute n scop de
comercializare, dac aceast fapt nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii se
sanctioneaz cu amend de la .... la .... de unitti conventionale.
2. La articolul 403, alineatul (1) va avea urmtorul cuprins:
(1) Contraventiile prevzute la art.79 alin.(3), art.265, 283
1
, 287, 287
1
se examineaz de
Serviciul vamal.


PREEDINTELE PARLAMENTULUI








211

DECLARA&IE PRIVIND ASUMAREA R1SPUNDERII

Subsemnatul, declar pe rspundere personal c materialele prezentate n teza de doctorat
sunt rezultatul propriilor cercetri si realizri stiintifice. Constientizez c, n caz contrar, urmeaz
s suport consecintele, n conformitate cu legislatia n vigoare.

Erhan Ianus

Semntura_________________

Data______________



















212

Curriculum Vitae




Ianu, Erhan
Str. N. Zelinski 31, ap. 65
Chisinu, Republica Moldova
Mob: 069187335
e-mail: ianuserhan@yahoo.com

Datele personale: nscut la 24.08.1980, cstorit, un copil.

Studiile: Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept si
activitate vamal 2002, media de absolvire 8,8 (Tema tezei de licent Valoarea n vam a
mrfurilor de import).
Masterat: Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept
public 2005, media de absolvire 9,34 (Tema tezei de master Controlul vamal);
Doctorat: Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept
public, anul nmatriculrii 2010 (Tema tezei de doctor Statutul juridic al organelor vamale n
Republica Moldova: probleme si solutii) etapa sustinerii n cadrul Consiliului stiintific
specializat D 30 12.00.02 19*.

Activit'.i de instruire adi.ionale:
Mai 2013 Reglementarea prelucrrii datelor cu caracter personal si asigurarea regimului
adecvat de securitate a acestora n activitatea de supraveghere, controlul trecerii frontierei de
stat, combaterii migratiei ilegale si criminalittii transfrontaliere
Mai 2013 Managementul performantei;
Aprilie 2013 Managementul schimbrii;
Decembrie 2010 Reglementrile UE n domeniul azilului si migratiei si aspectele de punere n
aplicare a acestora;
Septembrie 2009 Combaterea fraudei TVA n Uniunea European;
August 2009 Combaterea crimei organizate;
Aprilie 2009 Identificarea productiei contrafcute si combaterea contrabandei cu tigri;
Decembrie 2008 Cursul Grzii Vamale si Financiare a Republicii Ungare Experienta
Ungariei n domeniul urmririi penale a infractiunilor transfrontaliere;
Octombrie 2008 Cursul de leadership al Departamentului de Justitie al SUA;
Iunie 2008 Armonizarea legislatiei nationale la acquis-ul comunitar n domeniul vamal;
Mai 2008 Programul Administratiei Anti-Drog din SUA Bazele activittii anti-drog;
Ianuarie 2008 Programul de instruire al Departamentului de Securitatea al SUA Competenta
privind aplicarea legii la frontier;
213

Iulie 2007 ILEA (International Law Enforcement Academy) Activitatea laboratorului
criminalistic;
Noiembrie 2006 Programul de Instruire al Departamentului de Securitate al SUA - siguranta si
supravietuirea ofiterilor;
Octombrie 2005 Cursul Academiei Grzii de Finante al Italiei Combaterea finantrii
terorismului.

Experien.' de lucru:
1. Serviciul Vamal (02 octombrie 2002 22 ianuarie 2010), de la functia de inspector pn la sef
de Directie (gradul special maior al serviciului vamal). n perioada anilor 2003-2010 am
detinut statutul de ofiter de urmrire penal al Serviciului Vamal (12.02.2007-22.01.2010
conductor al organului de urmrire penal al Serviciului Vamal).

2. Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Drept, Catedra Drept constitutional si Drept
administrativ (septembrie 2007 pn n prezent) lector universitar la disciplinele Drept
vamal comunitar, Organizarea activittii vamale si Probleme teoretico-practice n
rspunderea vamal predate la ciclul II de studii (master) si cursul Drept vamal predat ciclul I
de studii.

3. .S. Centrul Resurselor Informationale de Stat Registru (19 iulie 2010 07 noiembrie
2011) jurisconsult n cadrul Directiei juridice.

4. Consultant national (UNDP Moldova) pentru sporirea capacittilor sectoriale ale Centrului de
Armonizare a Legislatiei n domeniul justitiei, liberttii si securittii, vamal si al impozitrii (08
noiembrie 2011 03 octombrie 2012).

5. Departamentul Politiei de Frontier (04 octombrie 2012 prezent) Sef adjunct al
Departamentului Politiei de Frontier (gradul special: locotenent-colonel de politie).

Experien.' de lucru *n cadrul proiectelor interna.ionale:

USAID/BIZTAR (Moldova) reformarea cadrului normativ de activitate a brokerului vamal si
specialistului n domeniul vmuirii (iulie august 2011).

DAI&BRC Customs Reform Specialist, Moldova Regulatory Reform Implementation Strategy
Project (iunie septembrie 2012).

Men.iuni: pe parcursul activittii 9 stimulri disciplinare si o mentiune international (diploma
de onoare) a Centrului SECI (reorganizat n SELEC, cu sediul n or. Bucuresti, Romnia) pentru
combaterea cu succes a crimelor transfrontaliere.

Lucr'ri ,tiin.ifice:
Articole de sintez$:

1. Teodor Crnat, Ianus Erhan, Integrarea european a Republicii Moldova prin prisma
reglementrilor vamale nationale, Revista National de Drept, Nr. 9-10 (121), 2010 p.
20-26;
2. Teodor Crnat, Ianus Erhan, Locul si rolul organelor vamale n cadrul sistemului
organelor statale, Revista National de Drept, Nr. 11 (122), 2010 p. 11-17;
214

3. Ianus Erhan Organele vamale aspecte conceptuale: notiune, competente legale si
principii de activitate, Revista National de Drept, Nr. 9 (144), 2012 p. 37-43;
4. Ianus Erhan Atributiile organelor vamale n domeniul implementrii politicii vamale a
statului, Revista National de Drept, Nr. 10 (145), 2012 p. 40-48;
5. Ianus Erhan Atributiile organelor vamale n domeniul ocrotirii normelor de drept,
Legea si viata, ianuarie 2013.

Materiale ale comunic$rilor tiin#ifice:

1. Teodor Crnat, Ianus Erhan, Protectia drepturilor de proprietate intelectual de ctre
organele vamale si lupta cu mrfurile contrafcute Respectarea drepturilor omului
conditie principal n edificarea statului de drept n Republica Moldova: Materialele
conferintei stiintifico-practice internationale, 17 sept. 2010, Blti-Chisinu, 2010, p. 188-
208;
2. Ianus Erhan, Integrarea sistemului vamal al Republicii Moldova n spatiul vamal
comunitar, Conferinta stiintific cu participare international dedicat aniversrii 65 de
ani de la fondarea Universittii de Stat din Moldova Cresterea impactului cercetrii si
dezvoltarea capacittii de inovare, 21-22 septembrie 2011, CEP USM Chisinu 2011,
p.122-126;
3. Ianus Erhan, Dezvoltarea sistemului vamal al Republicii Moldova prin acordarea unor
noi atributii si competente, Conferinta stiintific cu participare international Cresterea
impactului cercetrii si dezvoltarea capacittii de inovare dedicat aniversrii 65 de la
fondarea Universittii de Stat din Moldova, 21-22 septembrie 2011, CEP USM Chisinu
2011, p.126-130
4. Ianus Erhan, Organizarea activittii organelor vamale ale Republicii Moldova,
Materialele conferintei stiintifico-practice cu participare international Teoria si practica
administrrii publice, 22 mai 2012, Chisinu, 2012, p.214-217.

Manuale:

Ianus Erhan, Teodor Crnat, Drept vamal comunitar, Chisinu 2011, Editura PrintCaro, 469 p.

Cunoa,terea limbilor str'ine: rusa, franceza, engleza.
Cuno,tin.e IT: cunoasterea pachetului Microsoft Office 2010 (Word, Excel, Power Point,
Visio, Project), cunoasterea si utilizarea eficient a programelor de legislatie (Moldlex, Justice
etc.), utilizarea programelor Acrobat Reader, Internet Explorer, etc.
Abilit'.i: capacitti organizatorice, responsabilitate, punctualitate, disciplinat, cunostinte
suficiente n domeniul jurisprudentei, cunoasterea la nivel nalt a actelor normative privind
activitatea organelor publice centrale, a agentilor economici (mai ales n domeniul desfsurrii
activittii economice externe), a procedurii judiciare n cadrul litigiilor economice, calitti
morale si profesionale nalte, spirit de echip.