UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT
MASTER STIINTE PENALE SI CRIMINALISTICA














INSTITUTII DE DREPT PENAL SPECIAL
PROCEDURI PENALE













RALEA(KARAGUN) CARMEN VERONICA
CENTRUL UNIVERSITAR BRAILA
SEMESTRUL II












NOTIUNI INTRODUCTIVE

Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu
participarea partilor si a altor persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce
constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Pentru a se putea atinge scopul procesului penal legiuitorul a instituit o serie de norme juridice
cuprinse in codul de procedura penala si in legile speciale, norme ce sunt menite a disciplina
desfasurarea procesului penal.
Tinand cont de nevoia de unitate in reglementarea normelor aplicabile desfasurarii procesului
penal exista la momentul actual o serie de dispozitii aplicabile in toate cauzele penale deservite
justitiei, norme ce formeaza procedura comuna in dreptul procesual penal.
Procedura comuna se aplica nediferentiat in marea majoritate a cauzelor penale deoarece este
necesara normarea desfasurarii procesului penal si respectarea dreptului la egalitate in fata legii penale.
In unele cazuri insa procedura obisnuita nu este suficient de eficace si nu poate alcatui cadrul
optim pentru aflarea adevarului si instrumentarea cauzelor. De aceea legea penala a instituit anumite
reglementari derogatorii de la procedura comuna, norme ce se aplica in mod limitat in functie de cauza
in discutie. Rolul lor este de a mentine functional mecanismul justitiei fara a aduce atingere libertatilor
garantate de lege si fara a influenta justa solutionare a cauzei. Aceste derogari sunt numite proceduri
speciale. Pentru a putea constitui o procedura speciala normele derogatorii trebuie ca prin continut,
sistematizare si mod de aplicare sa formeze un complex de norme pe deplin justificat.
In dreptul procesual penal roman procedurile speciale sunt limitative ca numar si au o arie
restransa de aplicare. Ele sunt folosite in realizarea tragerii la raspundere penala dar si in rezolvarea pe
cale jurisdictionala a unor aspecte adiacente sarcinilor fundamentale ale procesului penal.
Procedurile speciale nu sunt instituite aleatoriu ele fiind impuse de anumite imprejurari bine
determinate in lege cum ar fi : elementele speciale determinante in ceea ce priveste persoana
infractorului, imprejurarile in care s-a infaptuit infractiunea sau caracterul infractiunilor.
Cu toate acestea trebuie retinut faptul ca nu orice element ce tine de aceste considerente poate
duce la instituirea unei proceduri speciale. Spre exemplu existenta unei boli a inculpatului poate sa
aiba implicatii in desfasurarea procesului penal- amanarea executarii pedepsei, obligarea de a fi
efectuata o expertiza- dar nu poate sa duca la aplicarea unei proceduri speciale existente si cu atat mai
putin nu poate sa duca la crearea unei proceduri speciale.
De retinut este faptul ca normele speciale, desi au continut si sistematizarea proprie, sunt doar
derogari partiale de la normele ce reglementeaza procedura comuna nefiind posibil ca printr-o norma
din cadrul unei proceduri speciale sa se aduca atingere unui drept fundamental sau sa se incalce grav
regulile de desfasurare a procesului penal.,
Un alt element ce trebuie luat in considerare este aplicabilitatea acestor proceduri speciale.
Nu poate fi niciodata acceptata aplicarea discretionara a unei proceduri speciale in functie de
elemente subiective existente de la o cauza la alta. Procedurile speciale se aplica in toate cauzele
penale care prin analiza obiectiva pot intra in aria de aplicare a unei proceduri bine determinate.
Procedurile speciale sunt un complex de derogari cu o intindere variabila dar care pastreaza
intotdeauna un caracter complementar si derogatoriu. De aceea oriunde procedura speciala nu
reglementeaza expres anumite situatii va fi aplicabila procedura obisnuita. De asemenea daca o
anumita situatie este reglementata atat de procedura obisnuita cat si de procedura speciala
reglementarile derogatorii se vor aplica cu prioritate.
Legislatia in vigoare nu cunoaste o reglementare atat de larga a unei proceduri speciale incat sa
elimine aplicarea oricarei norme din procedura obisnuita, astfel incat nu ne vom putea afla niciodata in
fata unei cauze care sa se solutioneze exclusiv pe baza normelor derogatorii si fara aplicarea macar
minimala a dispozitiilor comune. Trebuie retinuta regula conform careia orice cauza se solutioneaza
prin aplicarea tuturor dispozitiilor comune incidente atat din partea generala cat si din partea speciala a
codului de procedura penala la care, in probleme anume reglementate in procedura speciala, se adauga
in completare dispozitiile speciale. Deci aplicarea dispozitiilor din procedura speciala nu elimina ci
completeaza dispozitiile comune din codul de procedura penala iar orice cauza solutionata doar pe
baza dispozitiilor derogatorii nu va putea fi considerata instrumentata corect si complet.
Principiile procedurii penale
Procedura penala este guvernata de anumite reguli fundamentale, pe care legiuitorul le-a
denumit reguli de baza sau principii directoare
principiile procedurii penale sunt urmatoarele (13):
1) Stricta legalitate a procedurii penale
2) Prezumtia de nevionvatie
3) Oficialitatea procedurii penale
4) Aflarea adevarului
5) Rolul activ
6) Nemijlocirea
7) Garantarea libertatii persoanei
8) Respectarea demnitatii umane
9) Egalitatea de arme in procesul penal
10) Termenul rezonabil
11) Garantarea dreptului la aparare
12) Folosirea limbii oficiale
13) Respectarea inviolabilitatii domiciliului si corespondentei
1. Stricta legalitate a procedurii penale
Mentionarea legalitatii in procedura are o forta juridica superioara, pentru ca priveste
norme imperative a caror nesocotire e de natura sa atraga snactiuni procesuale.
In procedura penala legalitatea se suprapune peste intreaga derulare a procesului penal.
Regulile, avand un caracter specific fiecarei faze, trebuie analizate distinct, atat in raport de
fazele procesului penal, cat si in raport de stadiile procesului.
Principiul garanteaza stricta legalitate a procedurii penale, statuandu-se ca toate normele
referitoare la competenta si functionarea organelor judecatoresti sunt imperative si ca nu
exista incalcare a acestora ce nu va fi sanctionata.
Procedura permite restituirea intregului dosar Ministerului Public in vederea refacerii
urmaririi penale cu privire la procesul preliminar. Procedura permite judecarea de fond,
redeschiderea cauzelor in toate situatiile de incalcare a legii in proces.
2. Prezumtia de nevinovatie
Este o regula traditionala ce tine de esenta unui proces penal echitabil .
De aici se desprind doua consecinte procesuale:
a) Autoritatile judiciare -; Trebuie sa actioneze pe tot parcursul procesului penal astfel incat sa ramana
impartiale. Cu ocazia rezolvarii actului de sesizare, judecatorului ii este interzis sa evidentieze in mod
inegal argumentele acuzarii sau ale apararii:
b) In ceea ce il priveste pe acuzat -; Prezumtia de nevinovatie genereaza unul dintre drepturile
fundamentale ale unui proces penal echitabil, dreptul la tacere. Acest drept consta in posibilitatea
oricarui acuzat de a nu depune marturie impotriva lui insusi sau de a-si recunoaste vinovatia. Acest
drept la tacere al acuzatului genereaza in favoarea acestuia o dubla optiune:
Prezumtia de nevinovatie genereaza unul dintre drepturile fundamentale ale unui proces penal
echitabil, dreptul la tacere. Acest drept consta in posibilitatea oricarui acuzat de a nu depune marturie
impotriva lui insusi sau de a-si recunoaste vinovatia. Acest drept la tacere al acuzatului genereaza in
favoarea acestuia o dubla optiune:
1) Aceea de a-si exprima dreptul la tacere, adica de a nu face declaratii;
2) Aceea de a rupe tacerea si de a face declaratii, asumandu-si si riscul de a dezvalui elemente care ar
putea servi acuzarii;
In sistemul nostru, in cazul in care in practica se constata ca acuzatul refuza sa faca declaratii,
atunci judecatorul nu are alta posibilitate decat aceea de a-i face acuzatului observatii critice, iar in
cazul in care acesta persista in tacere, nu poate decat sa constate tacerea inculpatului.
In practica se constata ca exercitiul dreptului la tacere a inculpatului e de natura a perturba
mersul normal al procesului penal, stanjenind aflarea adevarului. Dreptul la tacere al acuzatului
implica si dreptul de a nu contribui la propria incriminare, de a nu colabora cu autoritatile judecatoresti
penale, in vederea producerii de probe in procesele penale.
Prezumtia de nevinovatie are caracter relativ, deci poate fi rasturnata prin proba contrara.
Reguli:
1) Sarcina probei revine partii acuzatoare a procesului penal.
2) Orice indoiala profita acuzatului -; Principiul In dubito pro reo.
Exista indoiala atunci cand din probele administrate nu rezulta nici vinovatia, nici nevinovatia.
Nu exista indoiala atunci cand din probele dosarului rezulta nevinovatia sau cand rezulta atat vinovatia,
cat si nevinovatia.
3) Interdictia luarii masurii arestarii sau detentiunii preventive in scopul represiunii imediate.
4) Respectarea prezumtiei de nevinovatie cu ocazia comunicarii facuta presei.
5) Atitudinea pasiva a acuzatului, constand in exercitiul dreptului la tacere.
6) Interdictia judecarii de formare a unei pareri sau a unei convingeri pe parcursul procesului, inainte
de obtinerea unei hotarari definitive.
In practica, s-a constatat o violare a prezumtiei de nevinovatie atunci cand, cu ocazia
solutionarii unei cereri de arestare preventiva, judecatorul si-a exprimat parerea cu privire la faptele
inculpatului, ca necredibile declaratiile date de invinuit.
3. Oficialitatea procesului penal
Toate actele necesare desfasurarii procesului penal se efectueaza din oficiu de catre organele
judiciare penale. Oficialitatea priveste toate actele de procedura care formeaza continutul procesului
penal. Actele de procedura trebuie efectuate de catre organele judiciare din oficiu, in toate cazurile fara
exceptie.
Orice drept al organului judiciar penal este, in acelasi timp, si o obligatie. Organul judiciar
penal nu are doar dreptul de a aresta o persoana, ci are si obligatia de a aresta. Drepturile si
obligatiile partilor din proces sunt lasate la dispozitia acestora.
De la regula sesizarii din oficiu legea permite derogari, in situatii in care punerea in miscare sau
exercitiul actiunii penale sunt conditiile existentei unei plangeri prealabile, a unei sesizari sau a unei
autorizari a organului competent.
4. Aflarea adevarului
Toate activitatile desfasurate in cursul unui proces penal trebuie sa asigure aflarea adevarului
atat cu privire la fapta, cat si cu privire la persoana faptuitorului.
In acest fel, principiul aflarii adevarului priveste:
a) Fapta, constand in existenta acesteia
- Intrunirea elementelor constitutive ale unei infractiuni
- Stabilirea imprejurarilor de timp, de loc, de mod, de savarsire, precum si a urmarilor produse
- Stabilirea imprejurarilor care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
b) Persoana
- Vinovatia persoanei
- Stabilirea datelor referitoare la personalitatea acestuia
5. Rolul activ.
Rolul activ a organelor procesuale penale presupune ca atat organele de urmarire penala, cat si
instantele judecatoresti, pe toata perioada procesului penal, trebuie sa efectueze actele de procedura
prevazute de lege, cu respectarea rolului activ.
Rolul activ al autoritatilor, in materie penala, consta in obligatia explicarii drepturilor procesuale
partilor procesului penal, in punerea in discutie a oricarei chestiuni de care depinde rezultatul cauzei,
in implicarea in mod direct, in aflarea adevarului prin administrarea, din oficiu, a probelor, atat in
defavoarea, cat si in favoarea partilor procesului penal.
6. Nemijlocirea
In general, nu e recunoscuta ca un principiu al procedurii penale, deoarece in codul de
procedura penala ea figureaza doar in materia probelor. Cu toate acestea nemijlocirea trebuie
considerata ca principiu director a intregului proces penal, fiindca ea e prezenta in toate procedurile (de
executare, preliminare).
Nemijlocirea imbraca un dublu aspect:
a) Acela constand in cerinta ca organele judiciare penale sa foloseasca probe care sa fie cat
mai aproape de sursa primara. In acest context, sunt de preferat probele directe fata de cele
indirecte, martorul ocular, decat unul care a cunoscut faptele de la o alta persoana, inscrisul
original, decat o copie.
b) Cerinta impusa organelor judiciare penale de a avea contact direct cu mijloacele de proba
administrate. De aceea, judecatorului nu ii este permis sa isi fundamenteze hotararile
judecatoresti de condamnare pe o proba administrata in cursul procedurii preliminare, fara sa
o readministreze, in mod nemijlocit, intr-o sedinta de judecata publica, orala si contradictorie.
Derogari de regula:
a) Comisia rogatorie -; Deplasare a competentei teritoriale intre organele judiciare penale de
acelasi grad.
b) Delegarea -; Deplasare a competentei materiale, speciale si functionale, intre organele
judiciare penale de grad diferit.
7. Garantarea libertatii si sigurantei persoanei
Acest principiu este unul de valabilitate internationala, europeana si constitutionala.
Potrivit CEDO: Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta.
S-a aratat ca, daca notiunea de libertate a persoanei e o notiune autonoma, ce isi gaseste
corespondent in notiunea din dreptul intern, nu acelasi lucru se poate spune despre siguranta.
Intelesul notiunii de siguranta -; Comisia Europeana a decis ca ea se gaseste in teama
pe care o are orice persoana de a nu face obiectul unei atingeri abuzive a libertatilor sale. De
asemenea, CE a stabilit ca acestea (libertatea si siguranta) formeaza un tot unitar, fiind
inseparabile si ca, in cadrul acestui ansamblu, libertatea intotdeauna inseamna absenta unei
arestari, iar siguranta inseamna protectia impotriva oricarei ingerinte arbitrare din partea
autoritatilor in exercitiul acestei libertati.
Din cuprinsul CEDO se degaja o obligatie pozitiva pentru statele semnatare, si anume
aceea de a asigura dreptul la siguranta a persoanei in cursul procedurii penale prin intermediul
propriei jurisdictii astfel incat sa fie garantata respectarea procedurii de catre autoritatile
judiciare in materie penala. In esenta, notiunea de siguranta a persoanei e sinonima cu
sintagma utilizata de CEDO: cai legale.
8. Respectarea demintatii umane -; art. 51, c.pr.pen.
9. Egalitatea de arme in procesul penal
Acest principiu nu e prevazut expres de legea interna. El rezulta insa, din CEDO, fiind
impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal. Aceasta egalitate de arme
inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a oricareia dintre partile
procesului egala cu aceea a Ministerului Public, care este reprezentantul statului.
Principiul egalitatii de arme obliga la inserarea in legislatia interna a unor dispozitii
menite sa garanteze exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale. Egalitatea de arme in
procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile
procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea cu interese
contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie de avantaj
sau de dezavantaj fata de partea adversa.
O aplicatie practica in materia cailor de atac -; E inechitabil ca o parte sa benefi-cieze
de mai multe cai de atac decat cealalta parte. Aceasta este situatia Ministerului Public care
poate uza de recursul in anulare, prin procurorul general al CSJ. Partile procesului nu au o
astfel de posbilitate.
10. Termenul rezonabil
E impus ca principiu director de prevederile CEDO si de Pactul international cu privire
la drepturile civile si politice, care da satisfactie celeritatii procesului penal. Celeritatea
procesului penal este jusitficata, pe de o parte de interesul public pentru ca influenteaza
calitatea probelor, iar pe de alta parte, afecteaza calitatea reactiilor sociale fata de faptele
prevazute de legea penala. Celeritatea e justificata si de interesul privat al partilor, deoarece
scurtarea unui proces are menirea de a cruta persoanele in cauza de suferinte extrem de grave
provocate de derularea unui proces, in conditiile in care opereaza prezumtia de nevinovatie.
Scurtarea procesului are menirea de a curma orice incertitudine cu privire la soarta procesului.
11. Garantarea dreptului la aparare
Acesta prevede: Dreptul la aparare e garantat invinuitului sau inculpatului in tot
cursul procesului penal. Oricare dintre partile procesului penal are dreptul sa-si angajeze un
aparator pentru toate stadiile procedurii.
In doctrina, s-a remarcat ca enumerarea prerogativelor apararii nu e limitativa, ci doar
exemplificativa, fiindca ea nu poate fi desprinsa de trunchiul comun in care sunt reunite aceste
prerogative.
In pofida tacerii, dreptul de a consulta un dosar penal reprezinta o prerogativa
fundamentala a oricarui acuzat. In acelasi timp, provocarile politistilor reprezinta o problema
a procedurii penale. E necesar de stiut daca sunt autorizate provocarile politistilor in scopul
obtinerii de probe in procesul penal, incitand la comiterea unor infractiuni. Curtea Europeana
a decis in legatura cu aceasta ca trebuie facuta delimitarea intre agentii infiltrati a caror
prezenta este permisa, fiind uneori indispensabili in cauzele de corpuptie sau de trafic de
droguri si agentii provocatori a caror prezenta e inadmisibila. In acest fel, in procedura penala
interna, se face distinctie intre: a) Actiunile Politiei, realizate cu scopul dovedirii unor
infractiuni deja comise de catre cei in cauza si care sunt licite. b) Actiunile Politiei, ce sunt
savarsite nu cu scopul dovedirii unei infractiuni, ci cu scopul incitarii la savarsirea unor
infractiuni, cu scopul crearii de noi infractiuni, acestea fiind ilicite.
12. Folosirea limbii oficiale
In general, se va folosi limba oficiala, limba romana, insa atunci cand partile nu inteleg
limba oficiala, se foloseste un interpret.
13. Respectarea vietii private
Prevazuta de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si de CEDO.
Conform ultimului text de lege: Orice ingerinta a autoritatilor in exercitarea acestui drept e
permisa doar in doua situatii: a) Cand amestecul autoritatilor e prevazut de lege b) Cand e
impus de necesitatea asigurarii securitatii sociale, a ordinii de drept, a protectiei drepturilor si
libertatilor altei persoane

ASPECTE PRIVIND PROCEDURILE PENALE

Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante.
Procedura urmaririi si judecarii unor infractiuni flagrante este reglementata in Codul de
procedura penala in capitolul Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante.
Conform prevederilor legale este considerata infractiune flagranta infractiunea descoperita in
momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire precum si infractiunile al caror faptuitor este urmarit
imediat dupa savarsire de catre persoana vatamata, martorii oculari sau strigatul public ori este gasit in
apropierea locului comiterii infractiunii cu arme sau obiecte de natura sa-l considere participant la
infractiune. In cazurile de mai sus orice persoana are dreptul de a-l prinde pe faptuitor in vederea
aducerii lui in fata autoritatilor.
Procedura speciala este aplicabila infractiunilor flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare de
cel putin 1 an si de maxim 12 ani precum si formele lor agravate savarsite in municipii, orase, targuri,
mijloace de transport sau orice alt loc aglomerat.
Procedura nu se aplica infractiunilor savarsite de minori datorita caracterului special pe care il
instituie calitatea faptuitorului.
O aplicare speciala a prevederilor Cpp intervine in cazul infractiunilor pentru care punerea in
miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In acest caz daca
infractiunea este flagranta constatarea ei se va face respectand dispozitiile referitoare la urmarirea si
judecarea infractiunilor flagrante insa continuarea urmaririi penale si a judecarii cauzei se va face cu
aplicarea prevederilor speciale doar daca persoana vatamata va depune plangerea prealabila in termen
de 24 de ore de la constatarea infractiunii. In acest sens organul de cercetare penala are obligatia de a
chema partea vatamata si a o intreba daca intelege sa faca cererea in termenul aratat. In caz contrar se
vor aplica prevederile de ordin general din codul de procedura penala.
In ceea ce priveste faza de urmarire penala legea stabileste anumite derogari de la procedura
comuna derogari ce privesc constatarea infractiunii, retinerea si arestarea invinuitului sau a
inculpatului, continuarea cercetarii dupa restituire precum si verificarea lucrarilor de cercetare penala.
In Cpp se prevede ca organul de cercetare penala sesizat trebuie sa consemneze intr-un proces
verbal cele constatate cu privire la fapta savarsita precum si declaratiile invinuitului si ale celorlalte
persoane ascultate. Organul de cercetare penala are obligatia de a strange si alte probe pe care le
considera importante pentru justa desfasurare a procesului. Procesul verbal se va citi invinuitului si
celorlalte peroane ascultate cu mentiunea ca acestea pot face obiectii sau completari apoi va fi semnat
atat de catre organul de cercetare cat si de invinuit si persoanele ascultate.
In cazul infractiunilor flagrante invinuitul este obligatoriu retinut pe o durata de 24 de ore.
Daca se considera ca arestarea invinuitului este necesara procurorul poate solicita luarea acestei
masuri de catre judecator. Masura arestarii preventive nu va putea depasi 10 zile calculate de la data
expirarii ordonantei de retinere. Atunci cand procurorul considera ca exista suficiente dovezi pentru a
fi pusa in miscare actiunea penala da rechizitoriul prin care pune in miscare actiunea penala si dispune
trimiterea in judecata. Dosarul trebuie trimis instantei competente inainte de expirarea mandatului de
arestare. Datorita caracterului derogatoriu ce se impune in cazul acestei proceduri daca trimiterea in
judecata nu a fost dispusa in termen de 3 zile de la emiterea ordonantei de retinere cauza va continua sa
fie rezolvata prin aplicarea dispozitiilor din procedura obisnuita referitoare la arestarea invinuitului sau
inculpatului cuprinse in art 146 si urmatoarele din cpp.
In situatia in care judecatorul a dispus arestarea preventiva iar procurorul a dispus restituirea
cauzei orgsnului de cercetare penala acesta este obligat sa continue cercetarea si sa restituie dosarul
procurorului in termen de maxim 3 zile de la data la care a fost dispusa masura arestarii preventive.
Prelungirea cercetarii pe o perioada mai mare de 3 zile duce la judecarea cauzei in concordanta
cu procedura obisnuita.
O problema in ceea ce priveste procedura speciala survine in materia asistentei juridice
obligatorii pe perioada retinerii invinuitului. Parerile instantelor in aceasta problema sunt impartite
astfel incat o parte a instantelor rezolva aceasta problema in mod afirmativ considerand ca asistenta
juridica obligatorie este aplicabila in acest caz in vreme ce majoritatea instantelor considera ca daca
cercetarea penala se face in timp ce invinuitul este retinut fara sa fie pusa in miscare actiunea penala
impotriva sa dispozitiile codului de procedura penala in materia asistentei juridice obligatorii nu sunt
aplicabile.
Din prevederile cpp. rezulta faptul ca procurorul solutioneaza dosarul in cel mult 2 zile de la
data la care i-a fost inaintat. Analizand dosarul procurorul poate sa dispuna fie trimiterea in judecata fie
scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale ori restituirea cauzei. In cazul in care se
dispune trimiterea in judecata procurorul da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si
dispune trimiterea in judecata cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului. Daca insa
procurorul constata existenta unuia din cazuri dispune scoaterea de sub urmarire penala iar daca sunt
incidente dispune incetarea urmaririi penale.
Cand urmarirea penala nu a fost completa sau nu s-au respectat dispozitiile legale garante ale
aflarii adevarului procurorul va restitui cauza organului care a efectuat urmarirea penala spre
completare sau unui alt organ de urmarire in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale. In
cazul restituirii cauza nu se va mai judeca potrivit procedurii speciale urmand ca rezolvarea ei sa fie
facuta dupa dispozitiile procedurii obisnuite. In cazul in care se constata ca cercetarea a fost efectuata
de un organ necompetent procurorul va trimite cauza organului competent .
De asemenea in cazul restituirii procurorul va trebui sa decida asupra mentinerii sau revocarii
masurilor preventive care sunt de competenta sa precum si asupra masurilor de siguranta sau
asiguratorii.
Daca procurorul decide ca dovezile din dosar sunt concludente si trimite cauza spre judecare se
va trece la faza a doua a procesului penal : faza de judecata.

Procedura in cauzele cu intractori minori
Urmrirea i judecarea infraciunilor svrite de minori, precum i punerea n executare a
hotrrilor privitoare la acetia se fac potrivit procedurii obinuite, cu completrile i derogrile artate
n cele ce urmeaz:
Persoanele chemate la organul de urmrire
Cnd nvinuitul sau inculpatul este un minor ce nu a mplinit 16 ani, la orice ascultare sau
confruntare a minorului, dac organul de urmrire penal consider necesar, citeaz pe delegatul
autoritii tutelare, precum i pe prini, iar cnd este cazul, pe tutore, curator sau persoana n ngrijirea
ori supravegherea creia se afl minorul.
Citarea persoanelor artate mai sus este obligatorie la efectuarea prezentrii materialului de
urmrire penal. Neprezentarea acestor persoane la efectuarea actelor artate mai sus dei au fost legal
citate nu mpiedic efectuarea acestor acte.
Obligativitatea anchetei sociale
n cauzele cu infractori minori, organul de urmrire penal sau instana de judecat are
obligaia s dispun efectuarea anchetei sociale.
Ancheta social const n strngerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are n
mod obinuit, la starea fizic i mintal a acestuia, la antecedentele sale, la condiiile n care a fost
crescut i n care a trit, la modul n care prinii, tutorele sau persoana n ngrijirea creia se afl
minorul i ndeplinesc ndatoririle fa de acesta i n general cu privire la orice elemente care pot
servi la luarea unei msuri sau la aplicarea unei sanciuni fa de minor.
Ancheta social se efectueaz de ctre persoane desemnate de ctre autoritatea tutelar a
consiliului local n a crui raz teritorial domiciliaz minorul.
Drepturile proprii i regimul special pentru minori
Minorilor reinui sau arestai preventiv li se asigur, pe lng drepturile prevzute de lege
pentru deinuii preventiv ce au depit 18 ani, drepturi proprii i un regim special de detenie
preventiv, n raport cu particularitile vrstei lor, astfel nct msurile privative de libertate, luate fa
de minori n scopul bunei desfurri a procesului penal ori al mpiedicrii sustragerii lor de la
urmrirea penal, judecat ori de la executarea pedepsei, s nu prejudicieze dezvoltarea fizic, psihic
sau moral a minorului.
nvinuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai preventiv, li se asigur n toate cazurile
asisten juridic obligatorie, organele judiciare fiind obligate s ia msuri pentru desemnarea unui
aprtor din oficiu dac minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s poat lua contact direct cu
minorul arestat i s comunice cu el.
Atunci cnd se dispune reinerea sau arestarea preventiv a unui nvinuit ori inculpat minor se
ncunotineaz despre aceasta imediat, n cazul reinerii, i n termen de 24 de ore, n cazul arestrii,
prinii, tutorele, persoana n ngrijirea sau supravegherea creia se afl minorul, alte persoane pe care
le desemneaz acesta, iar n caz de arestare, i serviciul de reintegrare social a infractorilor i de
supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de libertate de pe lng instana creia i-ar reveni s
judece n prim instan cauza, consemnndu-se aceasta ntr-un proces-verbal.
n timpul reinerii sau arestrii preventive, minorii se in separat de majori, n locuri anume
destinate minorilor arestai preventiv.
Respectarea drepturilor i a regimului special prevzute de lege pentru minorii reinui sau
arestai preventiv este asigurat prin controlul unui judector anume desemnat de preedintele
instanei, prin vizitarea locurilor de deinere preventiv de ctre procuror, precum i prin controlul altor
organisme abilitate de lege s viziteze deinuii preventiv.
Reinerea minorului la dispoziia organului de cercetare penal sau a procurorului
n mod cu totul excepional, minorul ntre 14 i 16 ani, care rspunde penal, poate fi reinut la
dispoziia procurorului sau a organului de cercetare penal, cu ntiinarea i sub controlul
procurorului, pentru o durat ce nu poate depi 10 ore, dac exist date certe c minorul a comis o
infraciune pedepsit de lege cu deteniunea pe via sau nchisoare de 10 ani ori mai mare.
Reinerea poate fi prelungit numai dac se impune, prin ordonan motivat, de procuror,
pentru o durat de cel mult 10 ore.
Arestarea preventiv a minorului
Minorul ntre 14 i 16 ani nu poate fi arestat preventiv dect dac pedeapsa prevzut de lege
pentru fapta de care este nvinuit este deteniunea pe via sau nchisoarea de 10 ani ori mai mare i o
alt msur preventiv nu este suficient.
Durata arestrii inculpatului minor ntre 14 i 16 ani este, n cursul urmririi penale, de cel mult
15 zile, iar verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive se efectueaz n cursul judecii
periodic, dar nu mai trziu de 30 de zile. Prelungirea acestei msuri n cursul urmririi penale sau
meninerea ei n cursul judecii nu poate fi dispus dect n mod excepional.
Arestarea preventiv a minorului n cursul urmririi penale nu poate s depeasc, n total, un
termen rezonabil i nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputnd depi 15 zile.
n mod excepional, cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via sau nchisoarea de 20
de ani sau mai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor
ntre 14 i 16 ani n cursul urmririi penale poate fi prelungit pn la 180 de zile.
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv n cursul urmririi penale pe o
durat de cel mult 20 de zile.
Durata msurii preventive poate fi prelungit n cursul urmririi penale, de fiecare dat cu 20 de
zile.
Arestarea preventiv a inculpatului minor n cursul urmririi penale nu poate s depeasc, n
total, un termen rezonabil i nu mai mult de 90 de zile.
n mod excepional, cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via sau nchisoarea
de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor n cursul urmririi penale poate fi
prelungit pn la 180 de zile.
Verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive a inculpatului minor mai mare de 16
ani n cursul judecii se efectueaz periodic, dar nu mai trziu de 40 de zile.
Durata arestrii nvinuitului minor este de cel mult 3 zile.
Compunerea instanei
Cauzele n care inculpatul este minor se judec, potrivit regulilor de competen obinuite, de
ctre judectori anume desemnai potrivit legii.
Instana compus din judectorii anume desemnai s judece cauzele cu minori rmne
competent s judece i face aplicarea dispoziiilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar
dac ntre timp inculpatul a mplinit vrsta de 18 ani.
Inculpatul care a svrit infraciunea n timpul cnd era minor este judecat potrivit procedurii
obinuite, dac la data sesizrii instanei mplinise vrsta de 18 ani.
Persoane chemate la judecarea minorilor
Judecarea cauzei privind o infraciune svrit de un minor se face n prezena acestuia, cu
excepia cazului cnd minorul s-a sustras de la judecat.
La judecarea cauzei se citeaz, n afar de pri, autoritatea tutelar i prinii, iar dac este
cazul, tutorele, curatorul, persoana n ngrijirea ori supravegherea creia se afl minorul i serviciul de
reintegrare social a infractorilor i de supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de libertate de
pe lng acea instan, precum i alte persoane a cror prezen este considerat necesar de ctre
instan.
Persoanele artate mai sus au dreptul i ndatorirea s dea lmuriri, s formuleze cereri i s
prezinte propuneri n privina msurilor ce ar urma s fie luate.
Neprezentarea persoanelor enumerate mai sus dei au fost legal citate nu mpiedic judecarea
cauzei.
Desfurarea judecii
edina n care are loc judecarea infractorului minor se desfoar separat de celelalte edine.
edina nu este public. La desfurarea judecii pot asista persoanele artate n articolul
precedent, aprtorii prilor, precum i alte persoane cu ncuviinarea instanei.
Cnd inculpatul este minor sub 16 ani, instana dup ce l ascult poate dispune ndeprtarea lui
din edin, dac apreciaz c cercetarea judectoreasc i dezbaterile ar putea avea o influen
negativ asupra minorului.
Inculpai minori cu majori
Cnd n aceeai cauz sunt mai muli inculpai, dintre care unii minori i alii majori, i nu este
posibil disjungerea, instana judec n compunerea prevzut n art. 483 din Codul de procedur
penal adic din judectori anume desemnai i dup procedura obinuit, aplicnd ns cu privire la
inculpaii minori dispoziiile referitoare la acetia.
Executarea mustrrii
n cazul cnd s-a luat fa de minor msura educativ a mustrrii, aceasta se execut de ndat, n
edina n care s-a pronunat hotrrea.
Cnd din orice mprejurri msura mustrrii nu poate fi executat ndat dup pronunare, se
fixeaz un termen pentru cnd se dispune aducerea minorului, citndu-se totodat prinii, ori dac este
cazul, tutorele sau curatorul ori persoana n ngrijirea sau supravegherea creia se afl minorul.
Punerea n executare a libertii supravegheate
Cnd instana a luat fa de minor msura libertii supravegheate, aceast msur se pune n
executare chiar n edina n care este pronunat, dac minorul i persoana sau reprezentantul
instituiei sau unitii speciale creia i s-a ncredinat supravegherea sunt de fa.
Cnd punerea n executare nu se poate face n aceeai edin, se fixeaz un termen pentru cnd
se dispune aducerea minorului i chemarea persoanelor prevzute n alineatul precedent.
Revocarea i nlocuirea libertii supravegheate
Revocarea msurii libertii supravegheate pentru vreuna din cauzele prevzute n Codul penal
astfel: Dac n perioada liberrii, minorul are o purtare necorespunztoare, se poate dispune revocarea
liberrii.
Dac n perioada internrii ntr-un centru de reeducare sau ntr-un institut medical-educativ ori
a liberrii nainte de a deveni major, minorul svrete din nou o infraciune pentru care se apreciaz
c este cazul s i se aplice pedeapsa nchisorii, instana revoc internarea. n cazul cnd nu este
necesar o pedeaps, se menine msura internrii i se revoc liberarea.
Face excepie de la regula de mai sus cazul cnd minorul a svrit din nou o infraciune, cnd
nlocuirea libertii supravegheate se dispune de instana care a pronunat aceast msur.
Internarea minorului
n cazul n care s-a luat fa de minor msura educativ a internrii ntr-un centru de reeducare,
instana poate dispune, prin aceeai hotrre, punerea n executare de ndat a msurii luate. Punerea n
executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotrre organului de poliie de la locul unde se afl
minorul.
Organul de poliie ia msuri pentru internarea minorului.
Copia de pe hotrre se pred centrului de reeducare n care minorul este internat.
Centrul de reeducare comunic instanei efectuarea internrii.
Schimbri privind msura internrii
Liberarea minorului dintr-un centru de reeducare nainte de a deveni major, revocarea liberrii
nainte de a deveni major, precum i ridicarea sau prelungirea msurii internrii ntr-un centru de
reeducare se dispun din oficiu sau la sesizare de judectoria sau tribunalul care a judecat n prim
instan pe minor.
Aceeai instan este competent s dispun ridicarea, prelungirea sau nlocuirea msurii
internrii ntr-un institut medical-educativ.
Amnarea sau ntreruperea executrii msurii internrii
Executarea msurii educative a internrii ntr-un centru de reeducare poate fi amnat sau
ntrerupt n urmtoarele cazuri:
- cnd se constat pe baza unei expertize medico-legale c cel condamnat sufer de o boal care l
pune n imposibilitate de a executa msura. n acest caz, executarea msurii se amn pn cnd
condamnatul se va gsi n situaia de a putea executa msura;
- cnd o condamnat este gravid sau are un copil mai mic de un an. n aceste cazuri, executarea
msurii se amn pn la ncetarea cauzei care a determinat amnarea;
Revocarea msurilor luate fa de minor
Revocarea sau meninerea msurilor educative, precum i a msurii liberrii minorului dintr-un
centru de reeducare nainte de a deveni major, sau dintr-un institut medical-educativ, cnd minorul a
svrit din nou o infraciune, se dispune de instana competent s judece acea infraciune.
Dispoziii privind apelul i recursul
Dispoziiile Codului de procedur penal cu privire la procedura n cauzele cu minori se aplic n
mod corespunztor i la judecata n instana de apel i de recurs, n cauzele privitoare la infraciunile
svrite de acetia.