UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

MASTER: STIINTE PENALE

PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

EXECUTAREA MASURILOR EDUCATIVE

CUPRINS:
I. NOTIUNE MINORITATE
1.1. Notiune minorite
II. EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PRIVIND INFRACTORII MINORI
A. Executarea măsurile educative –privative de libertate
2.1. Executarea hotărârilor privind infractorii minori
2.2.Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru educaiv
2.3. Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru de detentie
2.4. Schimbarea regimului de executare
B. Executarea masurilor educative neprivative de liberbate
1. Serviciul de probatiune
III. BIBLIOGRAFIE

I .NOTIUNE MINORITATE

1.1. Notiune minoritate

Persoana fizică aflată în stare de minoritate este considerată ca fiind insuficient
dezvoltată sub aspect psihofizic, situându-se în perioada în care se formează unele trăsături ale
personalităţii sale.În perioada minorităţii se dezvoltă capacitatea psihică, discernământul, se
acumulează cunoştinţele despre viaţă, inclusiv cele privitoare la normele de conduit.
Regimului deosebit de reglementare a minorităţii în dreptul penal material îi
corespunde o reglementare adecvată pe plan procesual penal. În literatura de specialitate, se
subliniază că, instituirea unor reglementări speciale aplicabile în cauzele penale cu infractori
minori se înscrie în preocuparea permanentă a legiuitorului român de a asigura, pentru această
categorie de persoane lipsite încă de o maturitate deplină, un plus de garanţii procesuale care să-
şi dovedească eficienţa la îmbinarea laturii represive cu latura educativă a procesului penal.
Din categoria minorilor care răspund penal fac parte: - minorii între 14 şi 16 ani, pentru
care s-a făcut dovada discernământului la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală şi - minorii
între 16 şi 18 ani, care sunt prezumaţi a fi responsabili penal. De regulă, raportând faptele
minorilor la vârsta acestora, aceste fapte s-au dovedit a fi de un pericol social mai redus decât
acelea săvârşite de majori.
Mijloacele de constrângere penală au însă - în marea lor majoritate - funcţia de
constrângere, în scopul reeducării; ori, pentru infractorii minori, care nu au o formare şi educare

1
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
MASTER: STIINTE PENALE
PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

completă, sunt necesare mijloace de educare şi formare şi mai puţin mijloace de reeducare,
întrucât minorii sunt în perioada de dezvoltare psihică şi fizică, nu au maturitate emoţională, nici
cognitivă, nici personalitatea conturată şi de aceea reabilitarea morală şi socială a minorilor
infractori este mult mai lesnicioasă decât în cazul infractorilor major.
Pornind de la faptul că minorii care au împlinit vârsta de 14 ani au o incapacitate de
răspundere penală relativă şi că minorii care au împlinit vârsta de 16 ani au capacitatea de
răspundere penală deplină, trebuie subliniat că vârsta în raport de care se stabileşte capacitatea de
răspundere penală - după distincţiile sus-arătate - trebuie să existe în momentul săvârşirii
infracţiunii; în cazul infracţiunilor continuate, continue sau de obicei începute înainte de
împlinirea vârstei care atrage capacitatea de răspundere penală, minorii infractori vor răspunde
penal numai pentru activitatea infracţională desfăşurată după împlinirea vârstei care stă la baza
stabilirii răspunderii penale. In cazul minorilor între 14 şi 16 ani, aceştia răspund penal numai
dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ; astfel, în cazul acestor minori, expertiza
medico-legală psihiatrică este obligatorie, pentru a se stabili dacă fapta comisa a fost săvârşită
cu discernământ. Trebuie precizat faptul că în cazul incapacităţii de răspundere penală relativă
(la minorii între 14 şi 16 ani), discernământul trebuie stabilit în legătură cu fiecare faptă concretă
săvârşită, la data săvârşirii acestora, şi nu în mod generic săvârşirii faptei, a fost în măsură să-şi
dea seama de natura urâtă a faptei, de urmările negative şi de consecinţele faptei (tragerea la
răspundere penală); posibilitatea acţionării cu discernământ se deduce din starea psihofizică a
minorului, educaţia pe care a primit-o, gradul de instrucţie generală (şcoala urmată) şi înrâurirea
exercitată asupra sa de către mediul social în care trăieşte.
Când există dubii cu privire la vârsta minorului şi discernământul acestuia, situaţia se
interpretează în favoarea minorului, după principiul „in dubio pro reo" (dubiul profită
inculpatului). În cazul minorilor infractori care au vârsta peste 16 ani, legea penală instituie
prezumţia existenţei discernământului la săvârşirea faptei, pentru atragerea răspunderii penale; în
acest caz însă, minorul poate face dovada contrară. Faţă de minorul care răspunde penal se poate
lua o măsură educativă (dintre acelea prevăzute de art. 101 din Codul penal) sau i se poate aplica
acestuia o pedeapsă; măsurile educative trebuie luate cu prioritate, aşa cum rezultă din art. 100
alin. (2) din Codul penal, pedeapsa trebuind a fi aplicată numai dacă se apreciază că luarea unei
măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
1.2. Măsurile educative
Măsurile educative privative de libertate pot fi :
1. mustrarea,
2. libertatea supravegheată,
3. internarea într-un centru de reeducare şi, respectiv,
4. internarea într-un institut medical-educativ (conform art. 101 lit. a) - d) din Codul penal).
In cazul minorilor infractori pedepsele ce li se pot aplica acestora sunt închisoarea sau
amenda prevăzute pentru infracţiunea săvârşită. Limitele pedepselor prevăzute se reduc la
jumătate iar, în urma reducerii, în nici un caz limita minimă nu va fi mai mare de 5 ani. Pedeapsa
detenţiei pe viaţă nu se aplică minorilor; când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani. Pedepsele
complimentare nu se aplică minorului, iar condamnările pronunţate pentru fapte săvârşite în
timpul minorităţii nu atrag incapacităţi sau decăderi .

2
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
MASTER: STIINTE PENALE
PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

Arestarea preventivă - pentru minorii între 14 şi 16 ani, care răspund penal - poate fi
dispusă pe o perioadă de cel mult 15 zile (indiferent de faza de urmărire penală sau aceea a
judecăţii în primă instanţă). Prelungirea acestei măsuri nu poate fi dispusă decât în mod
excepţional, de fiecare dată cu cel mult 15 zile şi sub condiţia că arestarea preventivă a minorului
în cursul urmăririi penale să nu depăşească, în total, 60 de zile. În cazul minorilor între 16 şi 18
ani, care răspund penal, durata arestării preventive în cursul urmăririi penale sau a judecăţii în
primă instanţă se poate dispune pentru cel mult 20 de zile, cu posibilitatea prelungirii duratei
acestei măsuri de fiecare dată cu cel mult 20 de zile, sub condiţia ca în cursul urmăririi penale
arestarea preventivă a inculpatului minor să nu depăşească, în total, 90 de zile. În mod
excepţional însă, arestarea preventivă a inculpatului minor în cursul urmăririi penale poate fi
prelungită până la 1 an, atunci când pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau
închisoarea de 10 ani ori mai mare. Durata arestării învinuitului minor nu poate să depăşească 3
zile.

II. EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PRIVIND INFRACTORII MINORI

2.1. Executarea hotărârilor privind infractorii minori

a) executarea mustrării -In cazul în care s-a luat faţă de minor măsura educativă a mustrării,
aceasta se execută de îndată, în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea. Când din orice
împrejurări măsura mustrării nu poate fi executată îndată după pronunţare, se fixează un termen
pentru când, se dispune aducerea minorului, citându-se părinţii, ori dacă este cazul tutorele sau
curatorul ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul.
b) punerea în executare a libertăţii supravegheate -când instanţa a luat faţă de minor măsura
libertăţii supravegheate, această măsură se pune în executare chiar în şedinţa în care este
pronunţată, dacă minorul şi persoana sau reprezentantul instituţiei sau unităţii speciale căreia i s-
a încredinţat supravegherea sunt de faţă. Când punerea în executare nu se poate face în aceeaşi
şedinţă, se fixează un termen pentru când se dispune aducerea minorului şi chemarea persoanelor
menţionate mai sus. Revocarea măsurii libertăţii supravegheate pentru vreuna din cauzele
prevăzute în art. 108 din Codul penal, cu excepţia cazului când minorul a săvârşit din nou o
infracţiune, precum şi înlocuirea libertăţii supravegheate se dispun de instanţa care a pronunţat
această măsură.
c) internarea minorului, În cazul în care s-a luat faţă de minor măsura educativă a internării într-
un centru de reeducare, instanţa poate dispune, prin aceeaşi hotărâre, punerea în executare de
îndată a măsurii luate.
Punerea în executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotărâre organului de poliţie
de la locul unde se află minorul. Organul de poliţie ia măsuri pentru internarea minorului. În
vederea punerii în executare a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, organul
de poliţie poate pătrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, precum
şi în sediul unei persoane juridice fără învoirea reprezentantului legal al acesteia. Dacă persoana
faţă de care s-a luat această măsură nu este găsită, organul de poliţie constată aceasta printr-un
proces-verbal şi ia măsuri pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la
punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite centrului de
reeducare în care se va face internarea. Centrul de reeducare comunică instanţei efectuarea

3
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
MASTER: STIINTE PENALE
PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

internării. Potrivit art. 491 C.proc.pen., liberarea minorului dintr-un centru de reeducare înainte
de a deveni major, revocarea liberării înainte de a deveni major, precum şi ridicarea sau
prelungirea măsurii internării într-un centru de reeducare se dispun din oficiu sau la sesizare de
judecătoria sau tribunalul care a judecat în primă instanţă pe minor. Executarea măsurii educative
a internării într-un centru de reeducare poate fi amânată sau întreruptă în condiţiile prevăzute în
art. 453 şi 455.
Masura educativa a internarii minorului intr-un centru de detentie se pune in executare
prin trimiterea unei copii a hotararii definitive prin care s-a luat aceasta masura organului de
politie de la locul unde se afla minorul, cand acesta este liber, ori comandantului locului de
detinere, cand acesta este arestat preventiv.
Odata cu punerea in executare a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de
detentie, judecatorul delegat va emite si ordinul prin care interzice minorului sa paraseasca tara.
Dispozitiile privind intocmirea si continutul ordinului in cazul punerii in executare a pedepsei
inchisorii se aplica in mod corespunzator.
Daca executarea masurii revine organului de politie, dispozitiile se aplica in mod
corespunzator.
Copia de pe hotarare se preda cu ocazia executarii masurii centrului de
Conducatorul centrului de detentie comunica de indata instantei care a dispus masura
despre efectuarea internarii.

2.2.Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru educaiv

1.Mentinerea detentie in care minorul este internat.masurii internarii minorului intr-un

centru educativ, prelungirea ori inlocuirea acesteia cu internarea intr-un centru de detentie in
cazurile prevazute la art. 125 alin. (3) din Codul penal se dispune de instanta careia ii revine
competenta sa judece noua infractiune sau infractiunea concurenta savarsita anterior.
2. Inlocuirea internarii minorului cu masura educativa a asistarii zilnice si liberarea din
centrul educativ la implinirea varstei de 18 ani se dispun, potrivit dispozitiilor legii privind
executarea pedepselor, de catre instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul
educativ, corespunzatoare in grad instantei de executare. Revenirea asupra inlocuirii sau liberarii,
in cazul in care acesta nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii educative ori
obligatiile impuse, se dispune, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probatiune, de instanta
care a judecat cauza in prima instanta.

2.3. Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru de detentie

Prelungirea masurii internarii minorului in centrul de detentie in cazurile prevazute la art.

125 alin. (3) din Codul penal se dispune de instanta careia ii revine competenta sa judece noua
infractiune sau infractiunea concurenta savarsita anterior.
Inlocuirea internarii minorului cu masura educativa a asistarii zilnice, liberarea din
centrul de detentie la implinirea varstei de 18 ani se dispun, potrivit dispozitiilor legii privind
executarea pedepselor, de instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul de detentie,
corespunzatoare in grad instantei de executare. Revenirea asupra inlocuirii sau liberarii, in cazul

4
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
MASTER: STIINTE PENALE
PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

in care acesta nu respecta cu rea-credinta conditiile de executare a masurii educative ori

obligatiile impuse, se dispune, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probatiune, de instanta
care a judecat in prima instanta pe minor.

2.4. Schimbarea regimului de executare

Continuarea executarii masurii educative privative de libertate intr-un penitenciar de catre
persoana internata care a implinit varsta de 18 ani se poate dispune potrivit dispozitiilor legii
privind executarea pedepselor de instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul
educativ sau centrul de detentie, corespunzatoare in grad instantei de executare.

B. EXECUTAREA MASURILOR EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERBATE

1. Serviciul de probatiune
Coordoneaza procesul de supraveghere a respectarii masurilor educative neprivative de
libertate si a executarii obligatiilor impuse de instanta in sarcina minorilor fata de care s-a dispus:

a) stagiul de formare civica;………………………………………………………………………

b) supravegherea; …………………………………………………………………………………
c) consemnarea la sfarsit de saptamana;…………………………………………………………..
d) asistarea zilnica.
Reprezentantul serviciului de probatiune citat formuleaza propuneri privind incredintarea
supravegherii minorului in situatia in care stabilirea acesteia este necesara potrivit continutului
masurii educative, dar nu a fost prevazuta prin hotararea judecatoreasca. In formularea
propunerilor, consilierul de probatiune are in vedere informatiile continute in referatul de
evaluare si alte date furnizate de catre consilierul de probatiune care a intocmit referatul, atunci
cand este cazul.……………………………………………………………………………………..

In cadrul intalnirii, consilierul de probatiune stabileste data la care minorul si parintele,

tutorele sau persoana desemnata cu supravegherea minorului de catre instanta ori judecatorul
delegat cu executarea, in functie de caz, urmeaza sa se prezinte la serviciul de probatiune.
In coordonarea procesului de supraveghere a minorilor, consilierul de probatiune
manager de caz procedeaza dupa cum urmeaza: …………………………………………………..
a) informeaza minorul si parintele, tutorele sau persoana insarcinata cu supravegherea cu privire
la procesul de supraveghere; ……………………………………………………………………….
b) evalueaza initial minorul; ……………………………………………………………………….
c) planifica procesul de supraveghere; ……………………………………………………………..
d) coordoneaza activitatea institutiilor din comunitate si a persoanelor insarcinate cu
supravegherea minorului; ………………………………………………………………………….
e) colaboreaza cu judecatorul delegat, cu instanta de executare si cu alte autoritati sau institutii
publice;
f) monitorizeaza procesul de supraveghere; ……………………………………………………
g) evalueaza final procesul de supraveghere.

5
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
MASTER: STIINTE PENALE
PROF.UNIV. DR. ION RUSU
Masterand: PAȘPARAN BIANCA-COSMINA
Sem. I

Consilierul de probatiune manager de caz realizeaza evaluarea initiala a minorului, in

functie de care stabileste tipul cursului de formare civica potrivit particularitatilor minorului si
institutia din comunitate in cadrul careia va fi urmat cursul. ………………………………………
In urma stabilirii tipului cursului de formare civica si a institutiei din comunitate,
consilierul de probatiune emite o decizie prin care refera cazul catre institutia din comunitate
stabilita.
Decizia prevazuta la alin. (2) si o copie de pe dispozitivul hotararii prin care a fost dispusa
executarea masurii educative se comunica institutiei din comunitate stabilite. Decizia se
comunica si minorului, precum si parintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea,
a ea comunicarii institutia din comunitate transmite consilierului de probatiune manager tunci
cand este cazul. ……………………………………………………………………………………
In termen de 15 zile de la primir de caz planul de formare civica, in care se prezinta cursul
de formare civica adaptat specificului cazului si calendarul de desfasurare a sesiunilor cursului.
Consilierul de probatiune manager de caz aproba planul de formare civica in forma propusa de
catre institutia din comunitate sau in forma revizuita, conform solicitarilor consilierului de
probatiune, atunci cand este cazul. ……………………………………………………………….
Institutia din comunitate stabilita asigura inceperea efectiva a cursului de formare civica in
termen de cel mult 60 de zile de la momentul punerii in executare a masurii educative.
Consilierul de probatiune manager de caz coordoneaza procesul de supraveghere a
minorului pe durata masurii educative a stagiului de formare civica si controleaza modalitatea de
derulare a cursului de formare civica in cadrul institutiei din comunitate. ……………………
La finalizarea cursului, institutia din comunitate in cadrul careia a fost derulat emite un
document care atesta urmarea acestuia. Documentul este atasat dosarului de probatiune al
minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului in cadrul masurii educative a
supravegherii este realizata de catre consilierul de probatiune manager de caz.
Consilierul de probatiune manager de caz realizeaza evaluarea initiala a minorului.
Persoana care supravegheaza minorul are obligatia de a prezenta consilierului de probatiune
manager de caz un plan al programului zilnic al minorului pe durata supravegherii. Consilierul
de probatiune manager de caz, in functie de rezultatele evaluarii initiale, aproba planul
programului zilnic in forma propusa de catre persoana care supravegheaza minorul sau in forma
revizuita, atunci cand este cazul. Persoana care supravegheaza minorul asigura aplicarea efectiva
a programului zilnic de catre minor, cel tarziu in termen de cel mult 30 de zile de la momentul
punerii in executare a masurii educative . ………………………………………………………..

BIBLIOGRAFIE:
1. Codul de procedură penală;
2. Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri
neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
3. Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;