universitatea spiru haret

facultatea de psihologie sociologie

probatiune si reinsertie sociala
modele de justitie juvenila
referend focsaneanu mircea vasile
an II , sem II
profesor coordonator:Conf. univ. dr. Beatrice Manu
Rspunsul societtii romneti la problematica delincventei juvenile sub aspectul
legislatiei, sanciunilor i programelor formulate n contracararea acesteia,constituie un subiect ce nu
trebuie neglijat, n vederea gsirii celei mai bune solutii de corectare a conduitei minorilor delincventi.
Conform legislatiei, minorii delincventi repreint o categorie special datorat vrstei, lucru evidentiat
i prin prisma sanctiunilor elaborate de legiuitorul romn. !n acest sens se recomand ca sanctiunile s
fie, pe ct posibil, educative i nu punitive, iar msura nchisorii s fie considerat "ultima ratio#,
aplicat numai n ca de nclcare grav a legii penale. Ca alternativ la pedeapsa privativ de libertate,
probatiunea este recomandat minorilor delincventi care sunt fie la prima infractiune, fie au svrit
infractiuni de gravitate scut, n scopul protejrii mpotriva efectelor negative ale nchisorii. $e
asigur pentru acetia posibilitti de reintegrare social i depirea comportamentului delincvent prin
modalitti cu caracter preponderent reeducativ i nu punitiv.

%rsta i conditiile rspunderii penale a minorilor conform legislatiei din
Romnia

&dolescenta i copilria constituie o etap de viat ce presupune o sensibilitate intens n
vederea devoltrii multilaterale'' a individului, caracteriat prin absenta unei capacitti depline n
autoevaluarea propriilor actiuni, aceast stare particular regsindu(se i n planul reglementrilor
juridice privind statutul minorului. )*ur+o(,abian, -../0
Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptat de &dunarea 1eneral a 2raganiatiei
3atiunilor 4nite la -. noiembrie 5676, prevede, n art. '., alineatul 8, lit. )a0, ca statul parte s
stabileasc o vrst minim sub care copiii nu pot fi trai la rspundere pentru presupusa comitere a
unei infractiuni. &adar, n concordant cu aceast preciare, legea romn stabilete n Codul 9enal
vrsta minim a rspunderii penale, prevndu(se faptul c: "pn la vrsta de 5' ani, o persoan
fiic nu poate fi subiect activ general al infractiunii necesitnd rspundere penal, fiindc persoana nu
a ajuns la acel grad de devoltare fiic i psihic care s(i permit ntelegerea caracterului periculos al
urmrilor actiunii )infractiunii0 sale, deci nu are discernmnt din punct de vedere penal#. )9otrivit lui
*ur+o(,abian )-../0, varsta la care un minor poate fi tras la rspundere implic determinarea
capacittii penale': a acestuia, iar in ceea ce priveste rspunderea penal, conform Codului 9enal,
minorii sunt imprtiti in dou categorii. 9rima categorie se refer la minorii care au capacitate penal si
rspund penal, iar a doua cuprinde minorii care sunt lipsiti de capacitate penal si nu rspund penal.
$tnisor )-..80 numeste minorii care au svrsit o fapt prevut de legea penal si nu rspund penal
ca fiind minori delincventi, iar minorii care au svrsit o fapt prevut de legea penal si rspund
penal, ca fiind minori infractori.
;in punctul de vedere al limitelor rspunderii penale, articolul 558 din Codul 9enal prevede c:
"minorul care nu a implinit varsta de 5' ani nu rspunde penal.
<inorul care are varsta intre 5'(5/ ani rspunde penal numai dac se dovedeste c a svarsit fapta
cu discernmant. <inorul care a implinit 5/ ani rspunde penal potrivit legii#. ,at de minorii lipsiti in
mod absolut de capacitate penal, nu sepoate lua nicio sanctiune, ci doar msuri de ocrotire. <inorii cu
varsta cuprins intre 5'(5/ ani sunt lipsiti in mod relativ de capacitate penal, adic, atata vreme cat
sunt declarati fr discernmant'7, sunt asimilati minorilor sub 5' ani, ins,dac se demonstrea c au
actionat cu discernmant, vor fi asimilati minorilor peste 5/ ani. Institutiile de medicin legal pot
solicita serviciului de probatiune intocmirea referatului de evaluare, cu scopul stabilirii
discernmantului minorului cu varsta cuprins intre 5' si 5/ ani. $e consider c minorii peste 5/ ani
au discenmant si, in consecint, au capacitate penal absolut, nee=istand nicio diferent, din punct de
vedere al capacittii penale, intre acestia si infractorii majori, decat tratamentul juridic. )*ur+o(,abian,
-../0
&sadar, din cele preentate in randurile de mai sus, putem observa preciarea clar a limitelor
rspunderii penale ale minorilor.
Regimul sanctionator referitor la minorii delincventi
Spre deosebire de infactorul major, minorului i se rezerv un regim special de rspundere
penal, prin introducerea msurilor educative, ca sanctiune penal>asadar, sanctiunile aplicate minorilor
delincventi au fie carcacterul unor msuri educative, fie caracterul unor pedepse. 9otrivit art. 55' din
Codul penal. fat de minorul care rspunde penal se poate lua o msur educativ ori i se poate aplica
o pedeaps:5. Codul 9enal reglementea urmtoarele msuri educative:
mustrarea>
libertatea sub supraveghere>
libertatea sub supreveghere sever>
internarea intr(un centru de reeducare>
internarea intr(un institut medical(educativ.
<sura educativ a liberttii supravegheate este prevut in art. 55? Cod 9enal si const in
lsarea minorului in libertate, pe timp de un an sub supraveghere. 9rin art. 55 din 2rdonanta 6-@-...,
privind organiarea si functionarea serviciilor de reintegrare social a infractorilor si de supraveghere a
e=ecutrii sanctiunilor neprivative de libertate, s(a stabilit ca atributie "supravegherea e=ecutrii
obligatiilor impuse minorului de ctre instant, prevute in art. 5.8, alin. 8 lit. a0( c0 din Codul 9enal.
2dat cu pronuntarea acestei msuri, instanta poate impune minorului respectarea uneia sau a mai
multor obligatii, prevute in art. 55?, alin. 8 )lit. a(d0: s nu frecventee anumite locuri stabilite, s nu
intre in legtur cu anumite persoane, s frecventee cursuri scolare din invtmantul general si
obligatoriu, s prestee o activitate neremunerat intr(o institutie de interes public fi=at de instant. In
caul in care minorul incalc obligatiile impuse, adic se sustrage de la supravegherea ce se e=ercit
asupra lui ori svarseste o infractiune, instanta poate revoca msura liberttii sub supraveghere,
dispunand fie msura liberttii sub supraveghere sever, fie msura internrii minorului intr(un centru
de reeducare sau i se aplic o pedeaps. )21 6-@-..., art.55?, alin. /0
Aibertatea sub supraveghere sever, conform art. 557, alin. -, Cod 9enal, repreint acea msur
educativ a liberttii sub supraveghere, ce const in lsarea minorului in libertate pe o perioad intre un
an si trei ani, sub supravegherea unor institutii legal insrcinate cu supravegherea minorilor sau a
serviciilor de probatiune. 9e durata supravegherii severe, supravegherea poate via includerea
minorului in programe de reintegrare social, precum si in acordarea de asistent si consiliere, cu
scopul de a intri gradul de sigurant social si de a preveni svarsirea de noi infractiuni, avand la ba
patru principii de eficient: principiul nevoii criminogene, principiul riscului, principiul responsivittii
si principiul integrittii. (Ghedeon, Groza Asistarea persoanelor condamnate, in Schiaucu,
Canton coord. -..70
Conform art. 5-8, alin. 5, Cod 9enal, pedepsele ce pot fi aplicate minorilor sunt: inchisoarea
)inchisoarea strict de la :(5: ani, inchisoarea strict de la 8(5- ani, inchisoarea strict intre limitele
reduse la jumtate ale pedepsei, inchisoarea intre limitele reduse la jumtate0, amenda sau munca in
folosul comunittii. $pre deosebire de infractorii majori, cei minori beneficia de un regim special,
intrucat limitele pedepselor se reduc la jumtate, iar pedepsele complementare nu se aplic minorului.
)Cod 9enal art. 5-8, al. 80
$anctiunile aplicate minorilor se recomand s fie, pe cat posibil, educative si nu punitive,
msura inchisorii fiind considerat "ultima ratio# si aplicat numai fat de minorii care au comis
infractiuni deosebit de grave )viol, omor, talhrie0 sau fat de recidivisti. Conventia cu privire la
drepturile copilului statuea in art. '., al. ', gsirea de solutii alternative celor privind ingrijirea intr(
un cadru institutional, pentru a asigura copiilor un tratament in interesul bunstrrii lor si proportional
cu situatia lor si cu infractiunea svarsit.
In baa acestui motiv, in practica juridic pentru minorii din Romania, "au fost introduse dou
tipuri de sanctiuni alternative la pedeapsa inchisorii si anume: prestarea unei munci in folosul
comunittii si institutia probatiunii#. )Banciu, Rdulescu, -..- apud *ur+o(,abian, -../: 58.0 9utem
observa evolutia numrului de minori condamnati definitiv in ultimii ani, precum si tipurile de
pedepse aplicate acestora
Potrivit acestor date, in perioada !!"#!!$, se observ o descrestere a numrului de
minori condamnati definitiv pe teritoriul Romaniei, o scdere a numrului de minori crora li s(a
aplicat pedeapsa privativ de libertate si tendinta sistemului de justitie din Romania de a evita ca
minorii delincventi s fie pedeapsiti cu inchisoarea, optand pentru sanctiuni precum: suspendarea
conditionat a e=ecutrii pedepsei cu inchisoare, msuri educative, libertate supravegheat si
suspendarea e=ecutrii pedepsei sub supraveghere. In sectiunea alte pedepse intr atat pedepse, cat si
msuri educative, precum: incredintarea colectivului de munc sau de invttur, trimiterea in scoli
speciale de munc si reeducare, amenda, e=ecutarea pedepsei la locul de munc, mustrarea, internarea
intr(un centru de reeducare si internarea intr(un centru medical(educativ.
Crebuie preciat c, potrivit 3oului Cod 9enal, art. 55', al. 5, fat de minorul care la data
svarsirii infractiunii are varsta cuprins intre 5'(57 ani, se ia o msur educativ neprivativ de
libertate, optandu(se pentru o msur educativ privativ de libertate numai dac minorul a mai svarsit
o infactiune pentru care I s(a aplicat o msur educativ, respectiv atunci cand pedeapsa prevut de
lege pentru infractiunea svarsit este inchisoarea ori detentiunea pe viat. In plus, 3oul Cod 9enal
reglementea dou tipuri de msuri educative: msuri educative neprivative de libertate, care includ
stagiul de formare civic, supravegherea, consemnarea la sfarsit de sptman si asistarea ilnic> si
msuri educative privative de libertate, precum: internarea intr(un centru educativ si internarea intr(un
centru de detentie.
%in aspectele prezentate mai sus, putem observa tendinta legiuitorului roman de a proteja
minorii care comit infractiuni de pedepsele care, prin efectele lor, se pot contrapune devoltrii si
reintegrrii armonioase a acestora.
Probatiunea ca institutie sanctionatorie
9robatiunea constituie una dintre institutiile sanctionatorii adresate si recomandate minorilor
delincventi care sunt fie la prima infractiune, fie au svarsit infractiuni de gravitate scut, in scopul
protejrii acestora de efectele negative ale pedepsei privative de libertate.
Conceptul de probatiune preint un caracter fle=ibil, datorit paletei largi de activitti si
interventii pe care o presupune. &sadar, in literatura de specialitate circul o varietate de definitii
atribuite acestui concept. In sens larg, probatiunea este perceput ca o alternativ la pedeapsa privativ
de libertate. )9oledna, -..-0
;in punct de vedere sociologic, Comic(<alic si *alogeropoulos )apud ;urnescu D Probatiunea
si metodele sale de lucru cu infractorii, in 3eamtu si $tan, -..:: -6?0 definesc probatiunea ca
"modalitate de penaliare cu fundament sociopedagogic, caracteriat atat prin supraveghere, cat si prin
asistenta infractorilor in comunitate#. $tnisor )-..80 sustine c probatiunea repreint posibilitatea
acordat infractorilor condamnati la e=ecutarea pedeapsei in comunitate, sub supraveghere, fiind
adresat, in primul rand, tinerilor, infractorilor primari si infractorilor condamnati pentru inclcri
minore ale legii.
Conform 2.1. 6-@-..-, privind infiintarea si functionarea serviciilor de reintegrare social si
supraveghere, serviciile de probatiune sunt infiintate sub autoritatea <inisterului Eustitiei, fr
personalitate juridic si avand drept scop "reintegrarea social a persoanelor care au svarsit infractiuni,
mentinute in stare de libertate si supravegherea e=ecutrii obligatiilor stabilite de instanta de judecat
in sarcina acestora#.
$erviciile de probatiune indeplinesc dublu rol de control, reprezent&nd interesul societtii prin
garantarea sigurantei publice si de asistare, prin asigurarea unui tratament adecvat si alte
servicii persoanei aflate 'n supraveghere, controlul viz&nd, 'n fond, sprijinirea infractorilor 'n
vederea restructurrii legturii acestora cu societatea. Procesul de asistent si consiliere se
desfsoar numai la cererea persoanei supravegheate, contribuind la scopul serviciului de
probatiune prin corectarea comportamentului infractional, prin constientizarea de ctre minor a
faptei sv&rsite, respectiv a consecintelor acesteia si asumarea responsabilittii pentru fapta
comis, motivarea minorului 'n vederea dezvoltrii responsabilittii si autodisciplinei, elaborarea
de programe eficiente de asistent si consiliere pliate pe nevoile acestora, sustinerea minorului in
vederea satisfacerii unei nevoi speciale referitoare la educatie, pregtire profesional, loc de munc,
locuint, grup de prieteni etc. )1hedeon, 1roa D Asistarea persoanelor condamnate, in
$chiaucu, Canton coord. -..70
%elincventa juvenil din perspectiva probatiunii( minorii 'n supraveghere
<inorii delincventi, sanctionati de ctre instant cu msura liberttii supravegheate, au
repreentat un interes aparte pentru institutia probatiunii romanesti inc din faa incipient a evolutiei
sale, acestia constituind grupul tint in perioada e=perimental );urnescu D O istorie a probatiunii n
Romnia, in $chiaucu si Canton, -..70. Cu alte cuvinte, nasterea probatiunii in Romania este
asociat cu problematica delincventei juvenile.
Institutia probatiunii respect procedura special/7 in cauele cu infractorii minori> astfel, cateva
particularitti ale activittilor desfsurate de consilierii de probatiune specifice minorilor aflati in
supraveghere sunt: ascultarea sau confruntarea minorului, preentarea materialului de urmrire penal,
obligativitatea intocmirii referatului de evaluare, realiarea de anchete sociale si punerea la dispoitie a
datelor privind performanta social, in vederea efecturii e=pertielor psihiatrice. )Bucur et al. D
Elemente de drept, in $chiaucu, Canton coord. -..70
&sadar, putem observa c e=ist sanctiuni specifice destinate minorilor care au svarsit
infractiuni, dar, mai mult decat atat, unele sanctiuni, precum institutia probatiunii, preint o form
special ajustat acestora.
9otrivit prevederilor din Codul de 9rocedur 9enal si din Aegea nr. -?-@-..', privind protectia
si promovarea drepturilor copilului, serviciile de probatiune sunt insrcinate cu intocmirea referatelor
de evaluare si rapoarte pentru diferite categorii de minori> asadar, pentru minorii care au svarsit o fapt
penal si nu rspund penal )aici intrand minorii sub 5' ani si minorii cu varsta intre 5' si 5/ ani, care
au comis fapta fr discernmant), serviciile de probatiune intocmesc rapoarte in baa prevederilor
din Aegea nr. -?-@-..', iar pentru minorii care au svarsit o fapt penal si rspund penal, serviciile de
probatiune intocmesc referate de evaluare conform prevederilor art. *+ din ,odul de Procedur
Penal. )Bucur et al. D Elemente de drept, in $chiaucu, Canton coord. -..70
9robatiunea constituie pentru minorii delincventi nu doar o alternativ la pedeapsa privrii de
libertate, ci si o oportunitate de a le asigura acestora o reintegrare social intr(o manier cu caracter
preponderent reeducativ si nu punitiv, instrumentele de lucru cu minorii, precum referatul de evaluare
si planul de supraveghere avand rolul identificrii caualittii si a conditiilor svarsirii faptei
infractionale, adic a factorilor de risc si a factorilor protectivi care au actionat in directia implicrii
minorului in conduite cu caracter delincvent.
-sistenta psihosocial a minorilor aflati 'n supravegherea serviciilor de probatiune.
Specificul asistrii si consilierii minorilor delincventi
1hedeon si 1roa )Asistarea persoanelor condamnate, in $chiaucu, Canton coord. -..70 sustin
c, in practica si metodologia serviciilor de probatiune, asistenta si consilierea imbin interventia
psihologic )centrat pe nevoile minorului0 cu cea social )ce viea reintegrarea social a
minorului0. &bordate separat, asistarea repreint un demers specialiat de acordare de ajutor de ctre o
persoan specialiat unei alte persoane aflate in imposibilitate de a(si reolva problemele, consilierea,
in schimb, urmreste cunoasterea, devoltarea, acceptarea emotional, maturiarea si mobiliarea
optim a resuselor in vederea definirii si reolvrii unor probleme.
Intrucat asistarea se efectuea prin metode si tehnici precum consilierea, medierea, consultanta,
psihoterapia, putem observa c, notiunea de consiliere se subordonea notiunii de asistare, fiind, de
fapt, un concept specie, in cadrul conceptului gen D asistare. )1hedeon, 1roa D Asistarea persoanelor
condamnate, in $chiaucu, Canton coord. -..70 &sistarea persoanelor care au comis fapte sanctionate
de legea penal viea nevoile si factorii?8 care i(au determinat s adopte un comportament
infractional, iar una dintre nevoile pe care se lucrea in procesul de asistare este constientiarea de
ctre infractor c infractiunea comis este rezultatul mai multor factori aflati in intercone.iune,
factori precum diferite evenimente corelate cu gandurile si sentimentele asociate acestora si deciiile
personale luate pan in momentul comiterii actului infractional. );edesan D Metode de asistare n
munca cu persoanele care au comis fapte sanctionate de legea penal, in 9oledna coord. -..-0
In ceea ce priveste asistarea si consilierea minorilor aflati in supraveghere, consilierii de
probatiune se adresea acestei categorii de beneficiari in functie de caracteristicile specifice acestei
varste, cum ar fi: gradul de responsabilitate diminuat, capacitatea redus de a face cone=iuni intre fapta
comis si consecinte, absenta preocuprilor pentru viitor, imaturitate psihic si social, motivatie
scut pentru schimbare etc.
Programe oferite de Serviciul de Probatiune pentru minori
9rogramele repreint o "abordare structurat pentru sprijinirea persoanelor care au comis
infractiuni, in dobandirea de abilitti si cunostinte care i(ar putea ajuta s nu mai comit infractiuni#
)3icolae, Badea D Programul STOP, !ndeste"te si sc#imb$, in $chiaucu, Canton coord. -..7: 8?50>
cel mai adesea aceste programe debutea cu formarea de abilitti de reolvare a problemelor, de
gandire, organiare si ierarhiare de sarcini, constituind o oportunitate de invtare structurat. In cadrul
serviciului de probatiune se efectuea o serie de programe pentru a reduce riscul comiterii de noi
infractiuni.
4n astfel de program adresat minorilor il constituie programul ;evoltarea abilittilor sociale,
care urmreste devoltarea activittii de asistent si consiliere. )&postu et al. D %e&'oltarea de abilitti
sociale la minori, in $chiaucu, Canton coord. -..70 Importanta abordrii abilittilor sociale in procesul
de asistare este major, intrucat atat preenta, cat si absenta abilittilor sociale pot influenta adoptarea
si@sau intrirea deprinderilor anti(sociale. ;e e=emplu, lipsa vabilittii de a comunica asertiv poate
orienta individul spre un comportament agresiv sau pasiv, putand crea o deprindere anti(social. Ins, si
preenta unei abilitti sociale )e=.: de a comunica, de a imagina0 poate conduce la adoptarea unui
comportament anti(social, care, prin intrire, se transform in deprindere anti(social )e=.: deprinderea
de a insela0, asadar rolul consilierului de probatiune este de orienta abilittile sociale e=istente, precum
si incurajarea formrii lor in sens prosocial. )1ugura D Metode de asistare n munca de reintegrare
social si supra'eg#ere pentru formarea deprinderilor de comunicare si relationare, in
9oledna coord. -..-0
&postu si colaboratorii )%e&'oltarea de abilitti sociale la minori, in $chiaucu, Canton coord.
-..70 sustin c programul ;&$ este conceput pentru a rspunde nevoii de devoltare a deprinderilor
sociale, intrucat viea devoltarea unor abilitti cotidiene precum comunicarea interpersonal,
negocierea, luarea unei deciii, reolvarea de probleme si are la ba teoria conditionrii(operante,
teoria invtrii sociale si teoria autodeterminrii.
,inalitatea acestui program este una practic, intrucat minorii care(l parcurg ajung la o mai bun
adaptare la situatiile vietii de i cu i, datorit cresterii gradului de intelegere asupra evenimentelor cu
care se confrunt, responsabilirii privind actiunile svarsite si interioririi modelelor
comportamentale prosociale. 9rogramul se derulea cu un numr de beneficiari cuprins intre :(5.,
fiind coordonat de ctre doi consilieri de probatiune si implic nu doar furniarea de informatii
teoretice, ci si efectuarea de e=ercitii cu beneficiarii minori, astfel incat e=perientele de viat ale
minorilor sunt puse in legtur direct cu informatiile transmise. )&postu et al. D %e&'oltarea de
abilitti sociale la minori, in $chiaucu,Canton coord. -..70
Cematicile abordate de ctre programul ;&$ sunt:
comunicarea )non(0verbal si modalitFi de reactie>
a asculta si a conversa>
angajamente, reguli si raporturile cu autorittile>
a spune "3u#>
comportamentul emotional si gandurile deranjante>
a fi suprat si a fi implicat intr(o ceart>
afirmarea de sine>
deciii si negocieri>
petrecerea timpului liber, prieteni si se=ualitate>
a te preenta si evalua.
,iecare dintre temele preentate mai sus viea un anumit tip de abilitate social, rmrind
devoltarea deprinderilor de comunicare ale minorilor sub aspectulcresterii empatiei si rspunsurilor
asertive. 9rogramul ;&$ este in concordant cu obiectivele serviciului de probatiune, contribuind la
atingerea scopurilor principale ale activittii de asistent si consiliere, avand ca specific constientiarea
de ctre minori a nevoilor criminogene cu care se confrunt. )&postu et al. D %e&'oltarea de abilitti
sociale la minori, in $chiaucu, Canton coord. -..70 In acest sens, devoltarea de abilitti psihosociale
poate actiona ca un factor protectiv, care inhib si reduce posibilitatea manifestrii unui comportament
delincvent de ctre minor.
,oncluzii
%arsta adolescentei este considerat a fi o perioad de "moratoriu psihosocial#, asociat cu o
"cri de identitate# si cu o "confuie de roluri#, prin incercrile premature ale minorului de a prelua
rolurile adultului, caracteriate prin conduite precum evaiune scolar, consum de alcool sau de droguri
si, inclusiv, delincvent. )Gri+son, 56:6 apud Rdulescu, -..'0 &stfel, putem privi majoritatea
conduitelor infractionale ale minorilor in calitate de actiuni cu caracter temporar, care vor trece odat
cu varsta. In virtutea acestui punct de vedere este de preferat ca minorii delincventi s nu fie supusi
procedurilor juridice standard, respectiv institutionalirii, iar sistemul justitei juvenile s le asigure un
tratament care s fie in concordant cu drepturilor lor, cu situatia particular in care se regsesc si cu
infractiunea svarsit. Regimul de sanctionare al minorilor, reglementat de Codul 9enal are un caracter
special, mi=t, incluand atat msuri educative )enumerate in art. 55:, Cod 9enal0, care au caracter
prioritar in sanctionarea minorilor, cat si pedepse )amend sau inchisoare0.
&lternativele pedepselor privative de libertate, cum este institutia probatiunii, sunt caracteriate
de un avantaj deosebit in ceea ce priveste reducerea riscului de recidiv. <inorii delincventi crora li se
aplic sanctiuni neprivative de libertate vor putea mentine relatii poitive cu familia, scoala si
comunitatea, aceste legturi benefice mrind sansele de reintegrare social ale acestora, ceea ce
constituie un permanent deiderat in practica justitiei juvenile.