1.

Analiza comparativa a institutiei adoptiei prin prisma legislatiilor altor st

ate
O data cu ratificarea din partea mai multor state a Conventiei de la Haga n mater
ia protectiei copiilor si cooperarii n materia adoptiei internationale, a influen
tat necesitatea amendarii cadrului legislativ national si armonizarea acestuia l
a tratatul international la care statele sunt parte.
Institutia adoptiei este reglementata de legislatia tuturor statelor membre ale
Consiliului Europei si Organizatiei Natiunilor Unite, nsa abordarea asupra princi
piilor care ar trebui sa guverneze adoptia, procedura de ncuviintare si efectele
juridice ale adoptiei, ridica anumite disensiuni.
Legislatiile altor state n domeniu de resort, califica diferit adoptia ca institu
tie juridica. Astfel, n unele state ca: Germania, Austria, Spania, Franta, Portug
alia etc., adoptia este calificata ca o institutie a dreptului substantial, fie
a dreptului civil, ca act de stare civila, fie a dreptului familiei iar n state c
a: Anglia, Suedia, Italia etc., adoptia este calificata ca o institutie n care pr
evaleaza aspectele de drept procesual civil, fiind n esenta un act de autoritate.
Analiza comparativa al legislatiei europene, reflecta coexistenta a doua sisteme
privind procedura adoptiei: adoptia judiciara (Republica Moldova, Germania, Ang
lia, Olanda, Franta, Elvetia, Italia, Portugalia) care debuteaza printr-o cerere
a adoptatorului adresata instantei competente. Hotarrea prin care se ncuviinteaza
adoptia este mentionata ntr-un registru de stare civila si adoptia contractuala
(Austria, Spania, Belgia) n baza careia adoptia este considerata un contract stab
ilit ntre doua parti (adaptator si adoptat sau reprezentantul legal al acestuia d
in urma daca este minor). Efectele acestui contract sunt stabilite imperativ de
lege. Odata semnat, partile nu pot sa rezilieze contractul unilateral. n Spania,
desi adoptia este considerata un act de natura contractuala, procedura presupune
o etapa notariala, n care se ntocmeste actul de adoptie.
Legislatia islamica nu recunoaste conceptul de adoptie prin care se secretizeaza
parintii naturali si relatiile de snge ale copilului. Copii fara familie pot tra
i prin forme permanente de plasament familial, de tip kafalab, conform carora n c
ele mai multe state islamice este posibila sa nu ia numele si sa nu aiba dreptul
de mostenire n familia primitoare. n unele state ca: Bangladesh etc., adoptiile e
xprima ngrijorare realizndu-se de catre agentii misionare straine, n scopul convert
irii copilului, de asemenea n statul Madagascar etc., ncheierea adoptiilor au ca s
cop obtinerea avantajelor materiale si prestigiu.
n dreptul suedez, potrivit Legii federale din 30 iunie 1972, intrata n vigoare la
1 aprilie 1973, instanta suedeza n principiu, este competenta sa pronunte adoptia
daca cel care o solicita are cetatenia sau domiciliul n Suedia sau daca Consiliu
l Kegal a aprobat n acest sens. Cererea de adoptie va fi solutionata potrivit leg
ii suedeze.
n dreptul englez (common law) fundamentala este stabilirea competentei jurisdicti
onale a instantei engleze, care n lumina propriilor sale norme de competenta se d
eclara competenta si va aplica dreptul englez, indiferent de cetatenia celui car
e adopta sau a celui adoptat. Totodata, de remarcat este faptul ca aceste sistem
e de drept iau totusi n considerare legea nationala a copilului, atunci cnd apreci
aza daca adoptia este n interesul copilului, privit prin prisma recunoasterii hot
arrii judecatoresti n statul de origine al copilului.
Sistemele de drept care au la baza adoptiei un acord de vointe leaga si efectele
adoptiei de momentul perfectarii acestui acord. Astfel, fie hotarrea de ncuviinta
re a adoptiei produce efecte retroactive, ncepnd cu data realizarii acordului de v
ointe (Codul civil austriac si Legea federala din 17 februarie 1960), fie faza j
udiciara precede pe cea notariala si atunci adoptia se perfecteaza prin acordul
de vointe (Codul civil spaniol). Or, n dreptul romn efectele adoptiei se produc nu
mai de la data hotarrii irevocabile de ncuviintare a adoptiei, iar declaratiile de
este adeva
consimtamnt ale persoanelor prevazute de lege reprezinta doar o etapa
rat, esentiala n construirea treptata a operatiunii juridice a adoptiei.348
Franta este o tara care a ratificat Conventia de la Haga asupra protectiei copii
lor si cooperarii n materia adoptiei internationale, n anul 1998. n Franta coexista
adoptia de tip partial si adoptia totala. Structurile responsabile privind dome
niul adoptiei sunt: la nivel local departamentele sau autoritatea locala si orga

nizatii private, la nivel central Misiunea de adoptii internationale din cadrul

Ministerului Afacerilor Externe din Franta si la nivel judiciar Tribunalul supre
m.
n Franta pot fi adoptati copii pana la vrsta de 18 ani, pentru care familia biolog
ica sau consiliul de familie numit de tribunal si-a dat consim?amntul la adoptie,
pentru care parintii sunt necunoscuti, disparuti, sau decedati, cnd parintii bio
logici si-au pierdut/au fost decazuti din drepturile parintesti, copii declarati
abandonati de catre tribunal si cnd copiii sunt n grija institutiei publice. Ca o
conditie pentru adoptia unui copil, consim?amntul parintilor biologici trebuie d
at liber, scris si n deplinatatea facultatilor n fata autoritatilor locale. n situa
tia n care copilul are 13 ani sau este mai mare, el/ea trebuie audiat si si va da
consim?amntul la adoptie. Adoptia este declansata direct pentru copii mai mici de
15 ani dar care au fost n grija si ngrijirea familiei adoptive pentru o perioada
de cel putin 6 luni. n acest caz, adoptia poate fi aprobata pna n 6 luni dupa verif
icarea calitatii de familiei adoptiva a respectivei familii de catre tribunalul
de instanta.
Important de retinut este ca n cazul adoptiei totale, copilul trebuie sa fie mai
mic de 15 ani, n timp ce pentru adoptia simpla copilul trebuie sa aiba cel putin
15 ani mpliniti si sa fi fost plasat de cel putin 6 luni la familia/ persoana sol
icitanta.
Pot adopta att persoane singure ct si cuplurile casatorite, care au vrsta de peste
28 de ani. n cazul cuplurilor casatorite, o conditie este ca familia sa fi fost c
asatorita de peste 2 ani si sa nu fi fost separati n toata aceasta perioada. Nu e
xista vrsta maxima precizata. Diferenta de vrsta ntre adoptat si adoptator trebuie
sa fie de 15 ani. n cazul n care sotul adopta copilul celuilalt sot, diferenta poa
te sa fie de 10 ani. n conditii exceptionale si perfect justificate, se poate ncuv
iinta adoptia chiar daca diferenta este mai mica dect cea oficiala. Legea specifi
ca ca n Franta nu pot adopta un copil cuplurile de acelasi sex.
Persoanele sau familiile care doresc sa adopte sunt atestate n urma unei anchete
realizate de catre autoritatile publice competente. Evaluarea familiei este foca
lizata pe istoricul persoanei sau familiei, conditiile de viata, starea psiholog
ica si de sanatate a tuturor membrilor familiei, relatia de cuplu, motivatia pen
tru a adopta, experienta parentala si asteptarile n legatura cu viitorul copil. N
u exista prevederi legale specifice legate de siguranta materiala (venitul famil
iei), religia sau rasa persoanei sau familiei care doreste sa adopte. Vor avea l
oc ntlniri cu profesionistii serviciului de adoptie prin asistent social si psihol
og pentru finalizarea evaluarii. n plus, candidatii participa o data pe luna la s
esiuni de informare referitoare la procedura de atestare n adoptia nationala sau/
si internationala. n urma finalizarii evaluarii se elaboreaza raportul de ancheta
care va fi examinat de Directorul Directiei de Solidaritate si Actiune Sociala
si care va lua decizia finala. Atestatul precizeaza numarul copiilor care urmeaz
a sa fie adoptati si este valabil cinci ani dar trebuie rennoit anual.
Plasamentul n vederea adoptiei se realizeaza prin ncredintarea efectiva la viitori
i adoptatori a copilului pentru care consim?amntul la adoptie este valabil si def
initiv, sau a unui copil aflat n grija statului sau a unui copil declarat prin ho
tarre judecatoreasca abandonat. n cazul copilului nascut din parinti necunoscuti, n
credintarea n vederea adoptiei se poate dispune dupa numai doua luni de la data p
lasamentului la familia respectiva. Plasamentul n vederea adoptiei ntrerupe orice
posibilitate de rentoarcere a copilului n familia de origine si nceteaza orice fili
atie cu familia biologica. Daca din anumite motive, plasamentul n vederea adoptie
i nceteaza sau tribunalul nu a ncuviintat adoptia, efectele acestui plasament sunt
anulate retroactiv. Daca adoptatorul moare dupa ce a solicitat plasamentul n ved
erea adoptiei, sotul supravietuitor sau unul dintre descendentii sai pot continu
a adoptia.
ncuviintarea adoptiei n Franta se realizeaza de catre Tribunalul Suprem, prin hota
rre judecatoreasca, la cererea persoanei sau familiei adoptatoare. Durata ncuviint
arii adoptiei se poate ntinde pna la maximum 6 luni timp n care tribunalul verifica
daca sunt ndeplinite toate conditiile legale, daca adoptia se face n interesul su
perior al copilului si daca adoptia nu va produce modificari negative n viata de
familie atunci cnd adoptatorul are descendenti.

n Franta, serviciile post-adoptie sunt oferite att de autoritati publice ct si de o

rganisme private care n majoritatea cazurilor sunt organizatii de voluntari sau a
sociatii de parinti adoptivi. Legea nu precizeaza exact durata minima pna la care
trebuie oferite serviciile post-adoptie. n cazul adoptiei nationale, durata serv
iciilor post-adoptie este considerata de la momentul plasamentului n vederea adop
tiei pna la finalizarea adoptiei, cam sase luni. n cazul adoptiei internationale,
serviciile post-adoptie ncep de la data sosirii copilului n familie pna la transcri
erea sentintei, dar poate sa fie prelungita daca persoana sau familia adoptatoar
e cer asta.
De asemenea, adoptatorul va semna un angajament pe care si-l va lua fata de tara
de origine a copilului n care se stabilesc durata si modalitatea de monitorizare
post-adoptie. Asociatiile de parinti sau organizatiile care au instrumentat caz
urile de adoptie internationala organizeaza periodic evenimente, festivaluri pe
teme culturale si excursii n tara de origine, pentru pastrarea continuitatii cult
urale. Serviciile specializate de post-adoptie pot fi oferite de asistenti socia
li si psihologi cu experienta n domeniu care lucreaza fie n institutia publica fie
n regim de libera practica.
Revocarea adoptiei poate fi determinata doar de cauze foarte grave. Revocarea po
ate fi facuta la cererea adoptatului, n situatia n care are peste 15 ani sau a per
soanei sau familiei adoptive. Daca copilul adoptat este mai mic de 15 ani, cerer
ea de revocare poate fi facuta fie de catre familia biologica sau n lipsa lor, sa
u de un alt membru al familiei largite, cnd sunt motive ntemeiate. Odata revocarea
acceptata de catre tribunal, efectele adoptiei nceteaza. De asemenea, nu exista
limita de timp pentru pastrarea documentelor. Documentele se pastreaza pentru o
perioada rezonabila fie la departamentul local, organizatiile autorizate sau Con
siliul National dupa care sunt arhivate n arhivele locale.349
Portugalia este o tara care a ratificat Conventia de la Haga asupra protectiei c
opiilor si cooperarii n materia adoptiei internationale relativ recent, n anul 200
4. Legislatia n domeniu nu face diferenta n ceea ce priveste adoptia unor copii cu
nevoi speciale de alti copii, precum si stabileste doua tipuri de adoptii: adop
tia simpla si adoptia totala. Structurile responsabile privind domeniul adoptiei
sunt: la nivel local organismele de securitate sociala si organizatii private,
la nivel central Departamentul General pentru Solidaritate si Securitate din cad
rul Ministerului Muncii si Solidaritatii din Portugalia si la nivel judiciar Tri
bunalul pentru familie si minori.
n Portugalia, pot fi adoptati numai copiii pna la vrsta de 15 ani, vrsta care este l
uata n calcul la momentul deschiderii procedurii de adoptie, cnd a fost declarat a
nterior adoptabil de catre Tribunalul pentru familie si minori, cnd este practic
imposibila reintegrarea n familia biologica si este dovedit acest lucru, cnd copil
ul este abandonat de familia biologica si este la risc de institutionalizare, tr
ibunalul poate decide ca masura de protectie n mod normal adoptia totala.
Important de retinut ca, n Portugalia pot fi adoptati copiii mai mari de 15 ani s
i pna la vrsta de 18 ani, n situatia cnd se adopta copilul/ii celuilalt partener sau
daca au fost n grija persoanei sau familiei adoptive dinainte de a fi mplinit vrst
a de 15 ani. Pot adopta att persoane singure ct si cupluri casatorite. n cazul cnd e
ste vorba despre o persoana singura, aceasta trebuie sa aiba cel putin 30 de ani
. n cazul cuplurilor casatorite, ambii soti trebuie sa aiba cel putin 25 de ani. n
plus, durata casatorii trebuie obligatoriu sa depaseasca 4 ani si n toata aceast
a perioada sa nu fi fost separati niciodata. n oricare situatie, fie ca este vorb
a despre persoane singure sau cupluri, vrsta maxima a adoptatorului nu trebuie sa
depaseasca 60 de ani la momentul deschiderii procedurii iar diferenta de vrsta nt
re adoptat si adoptator nu poate sa depaseasca 50 de ani. Legislatia specifica c
a n Portugalia nu pot adopta copil persoanele sau cuplurile de homosexuali.
Serviciile de informare si instruire a potentialilor parinti adoptivi sunt oferi
te doar de catre serviciile publice. Cu toate acestea, exista posibilitatea ca n
situatia adoptiilor internationale, statul sa poate autoriza organisme private c
are sa fie abilitate sa ofere informatii si suport aplicatilor n procesul adoptie
i. Persoana sau familia care doreste sa adopte un copil, depune o cerere la Serv
iciul public social la care este arondat, n functie de domiciliul acestora. n urma
depunerii cererii, serviciul social specializat face evaluarea initiala n urma c

areia vor putea recomanda sau nu plasamentului n vederea adoptie. n acest sens, se
rviciul public realizeaza o ancheta sociala si o evaluare psihologica a candidat
ilor, prin efectuarea a trei interviuri din care unul obligatoriu la domiciliul
persoanei sau familiei care doreste sa adopte. Perioada derularii evaluarii nu t
rebuie sa depaseasca sase luni de la momentul depunerii cereri.
O data terminata evaluarea, dosarul se supune aprobarii conducerii serviciului s
ocial iar candidatii sunt anuntati oficial asupra deciziei adoptate. n situatia n
care cererea a fost aprobata favorabil, familia adoptatoare este nscrisa pe o lis
ta de asteptare n vederea referirii unui copil, copil pentru care s-a stabilit ca
nu este posibil sa fie reintegrat n familia biologica si a carui plan este adopt
ia. n procesul de potrivire se tine cont si de profilul si caracteristicile viito
rului copil adoptiv, mentionate de catre familia adoptatoare ca acceptabile. n si
tuatia n care raspunsul conducerii serviciului social este negativ, candidatii po
t contesta decizia. De ndata ce s-a facut potrivirea unui copil eligibil pentru a
doptie cu o persoana sau familie adoptatoare, iar aceasta si-a dat acceptul n ved
erea adoptarii respectivului copil, se va ncepe pregatirea integrarii acestui cop
il n familia adoptiva. Pregatirea va dura att timp ct este necesar integrarii copil
ului, deci perioada variaza de la caz la caz, fara a exista o limita maxima de t
imp. Durata plasamentului se considera de la momentul plasarii efective a copilu
lui n familia adoptiva si va dura pna la maximum 6 luni, dupa cum prevede legea n d
omeniu. n momentul n care profesionistii considera ca sunt ndeplinite conditiile le
gale dar si cnd, n urma evaluarii, constata ca adaptarea copilului n noua familie e
ste completa, va elabora raportul final n baza caruia familia adoptiva poate cere
Tribunalului pentru Familie si Minori, finalizarea adoptiei.
Institutiile responsabile abilitate asigura asistenta necesara pregatirii cereri
i si dosarului de adoptie ca si ndeplinirea tuturor cerintelor legale necesare fi
nalizarii adoptiei. Institutiile deservesc zone teritoriale clar delimitate iar
familiile adoptive se pot adresa acelei institutii la care sunt arondati n functi
e de domiciliul de resedinta. Tribunalul pentru Familie si Minori va examina cer
erea si dosarul si va lua decizia finalizarii adoptiei.
Dupa cum s-a mentionat, n Portugalia co-exista doua tipuri de adoptii: adoptia pa
rtiala si adoptia totala. n adoptia partiala, copilul adoptat nu si pierde total r
elatia cu familia de origine att din punct de vedere legal dar si emotional, dar
unele limitari si restrictii pot fi clar stabilite de Tribunalul Familiei si Min
orului. n acest caz, copilul adoptat si poate pastra numele de origine. n adoptia t
otala, legaturile cu familia biologica se rup iar relatiile de familie ntre copil
ul adoptat si familia adoptatoare sunt complete si totale, copilul adoptat avnd a
celeasi drepturi si responsabilitati ca a unui copil biologic. Este posibila sch
imbarea numelui.
n Portugalia, serviciile post-adoptie sunt oferite ocazional, cnd situatia o impun
e si la cererea familiei adoptive. n aceste conditii, tribunalul va decide ce fel
de servicii sunt necesare si cine le va oferi. Legislatia portugheza nu face re
ferire la serviciile post-adoptie, interventia serviciilor publice sau private,
daca este cazul, n general se termina dupa pronuntarea adoptiei. Nu exista difere
nte n ceea ce privesc serviciile post-adoptie vis-a vis de adoptia nationala sau in
ternationala. n cazul adoptiilor internationale, legislatia nu face trimiteri la
rapoartele post-adoptie, cerute de anumite state de origine a copilului. Cu toat
e acestea, legea este suficient de flexibila ca atunci cnd, aceste rapoarte se im
pun a fi elaborate si trimise autoritatilor competente din tarile de origine a c
opilului adoptat, tribunalul va decide dupa caz cine va fi responsabil pentru el
aborarea acestor rapoarte.
Desi exista diferente clare privind efectele legale ale adoptiei simple si total
e, cele doua forme de adoptie care co-exista n Portugalia si care ne-ar putea con
duce la ideea ca revocarea este posibila macar la forma simpla, cu toate acestea
, n Portugalia este practic imposibil sa desfaci adoptia fie ea si simpla. Portug
alia se numara printre putinele tari n care adoptia simpla nu poate fi revocata.3
50
Finlanda este o tara care a ratificat Conventia de la Haga asupra protectiei cop
iilor si cooperarii n materia adoptiei internationale relativ recent, n anul 1997.
Legislatia n domeniu nu face diferenta n ceea ce priveste adoptia unor copii cu n

evoi speciale de alti copii. Structurile responsabile privind domeniul adoptiei

sunt: la nivel local institutii sociale publice municipale si organizatii privat
e (agentii de adoptie licentiate), la nivel central Ministerul Sanatatii si Buna
starii din Finlanda/Consiliul Finlandez pentru Adoptii Internationale si la nive
l judiciar instanta judecatoreasca.
Pot fi adoptati att copii ct si adulti. n cazul copiilor, o conditie obligatorie pe
ntru adoptie este consim?amntul scris si n deplinatatea facultatilor a parintilor
biologici. n situatia n care este vorba despre o femeie care abia a nascut, consim
?amntul nu este considerat valid daca femeia nu a avut timp suficient sa se refac
a dupa nastere si n nici un caz nu poate fi exprimat mai devreme de 8 saptamni de
la nastere. Este obligatoriu ca n prealabil exprimarii consim?amntului, reprezenta
ntii autoritatilor locale sau ai agentiei de adoptie sa informeze si sa consilie
ze parintii biologici asupra consecintelor legale si familiale ce apar n urma ado
ptiei. Se vorbeste si despre adoptia unui adult n situatia n care n perioada copila
riei a fost crescut si ngrijit de catre persoana sau familia care doreste sa adop
te si nu a fost posibil sa fie adoptat ct nca a fost minor sau daca exista alte el
emente care sa sustina adoptia acestuia ca adult. n situatia n care copilul are 12
ani sau mai mare, el/ea trebuie audiat n vederea obtinerii consimtamntului la ado
ptie. n situatia n care copilul nu si da consim?amntul, adoptia nu poate fi realizat
a mpotriva vointei copilului care a mplinit 12 ani si care refuza sa si dea acordul
. Legea precizeaza de asemenea ca daca un copil este mai mic de 12 ani dar este
suficient de matur ca parerea lui sa fie luata n consideratie, autoritatile trebu
ie sa tina cont de parerea copilului. n situatia n care desi a mplinit 12 ani, nu a
re discernamnt, consim?amntul nu va fi luat n considerare.
Pot adopta att persoane singure ct si cuplurile casatorite, care au vrsta de peste
25 de ani. n cazul cuplurilor casatorite este suficient ca unul dintre parteneri
sa aiba vrsta de 25 de ani. Se poate face exceptie de la aceasta regula n trei sit
uatii, cu conditia ca persoana care adopta sa aiba mpliniti 18 ani, daca copilul n
cauza este copilul sotului/sotiei si daca este vorba despre copilul biologic da
r care a fost anterior adoptat de alta persoana si sunt argumente solide care sa
sustina aceasta adoptie. n cazul persoanelor singure, legea considera ca sunt el
igibili pentru adoptie si homosexualii, desi nu exista precizat n lege acest lucr
u n mod expres. Legea finlandeza face mentiuni clare legate de faptul ca nu pot a
dopta simultan un copil doua persoane necasatorite. n cazul adoptiei internationa
le, o conditie obligatorie este ca persoana/familia adoptiva sa obtina permisiun
ea de a adopta de la Consiliul Finlandez al Adoptiei, subordonat Misterului Sana
tatii si Bunastarii si care este autoritatea centrala de expertiza si de coopera
re cu alte state n materie de adoptie.
Persoanele care doresc sa adopte un copil trebuie sa solicite consilierea n veder
ea adoptiei de la autoritatile locale sau organizatiile atestate. Consilierea se
realizeaza ?innd cont de interesul superior al copilului si implica att pe cel ad
optat, cei care adopta ct si parintii naturali. Consilierea n vederea adoptiei est
e facuta fie de catre personalul serviciilor sociale municipale sau de catre cei
ai organizatiilor care lucreaza n adoptie si care sunt licentiate de catre Minis
terul Sanatatii si Bunastarii. Daca consilierea este facuta de catre organizatia
licentiata, acestea trebuie sa botina de la serviciile sociale municipale toate
datele necesare legate de situatia copilului si/sau a persoanei/familiei potent
ial adoptive pentru cunoasterea si particularizarea interventiei.
O conditie obligatorie pentru parintii adoptivi implicati n adoptia nationala si
internationala o constituie obtinerea unui certificat care sa ateste ca au benef
iciat de consiliere n vederea adoptiei din partea autoritatilor locale sau a orga
nizatilor abilitate. Acest certificat este valabil un an.
n cazul unei adoptii internationale, n plus persoana/ familia adoptiva trebuie sa
obtina autorizarea de a adopta de la Consiliul Finlandez al Adoptiei, institutie
subordonata Ministerului Sanatatii si Bunastarii si care este autoritatea centr
ala pentru adoptii internationale si de cooperare cu alte state n materie de adop
tie. Autorizatia este valabila doi ani dar poate fi prelungita pentru nca doi ani
daca conditiile o impun. Autorizatia se suspenda cnd este plasat un copil n famil
ie. De asemenea, Ministerul Justitiei are responsabilitatea de a stabili si apro
ba formularele tipizate necesare n ceea ce priveste: consim?amntul la adoptie al p

arintilor biologici, certificatul de consiliere, cererea de aprobare a adoptiei

adresata tribunalului, certificatul care atesta ca adoptia a fost facuta n concor
danta cu Conventia de la Haga, precum si daca este necesar elaboreaza si aproba
metodologia de implementare a legilor n vigoare. Planificarea generala, superviza
rea si controlul procesului de consiliere n adoptie, att nationala ct si internatio
nala este n responsabilitatea autoritatii centrale. Instanta care decide adoptia
trebuie sa fie arondata domiciliului persoanei sau persoanelor care doresc sa ad
opte. Instantei i se nainteaza o petitie semnata de persoana sau persoanele care
doresc sa adopte. n documentele depuse trebuie sa existe dovada ca actul adoptiei
se realizeaza n interesul superior al copilului. n cazul adoptiei nationale, inst
anta de la domiciliul aplicatilor va colecta si examina toate documentele necesa
re si daca este necesar va consulta partile sau alte persoane pentru decizia fin
ala. n cazul adoptiei internationale, n plus parintii adoptivi trebuie ca o condit
ie obligatorie sa obtina autorizatia de a adopta de la Autoritatea Centrala pent
ru Adoptii Internationale (Consiliul Finlandez al Adoptiilor). Adoptia nu se apr
oba n cazul n care este conditionata de foloase materiale pentru oricare dintre ce
i implicati. Orice ntelegere ntre parti cu privire la foloase materiale atrage dup
a sine anularea sau respingerea adoptiei.
n Finlanda, cnd vorbim de adoptie se ntelege adoptia totala n care n urma ncuviintarii
adoptiei de catre instanta judiciara, se rup legaturile dintre copil si familia
lui biologica, iar copilul si familia adoptiva au drepturile si obligatiile leg
ale si totale rezultate din statutul de drept n familie. Astfel, copilul adoptat
are aceleasi drepturi ca si ceilalti urmasi ai adoptatorului iar daca a fost ado
ptat de partenerul parintelui natural, iar acesta din urma moare, este considera
t n continuare urmasul ambilor parinti.
Serviciile post-adoptie sunt oferite att de autoritatile publice ct si de organism
e private autorizate, fara a exista diferente semnificative n ceea ce priveste fe
lul sau perioada serviciilor oferite ntre adoptia nationala si internationala. Se
rviciile post-adoptie sunt definite ca serviciile sau interventia profesionala o
ferita copilului si familiei adoptive odata ce adoptia a fost finalizata. n gener
al, serviciile de post-adoptie sunt oferite de asistenti sociali si psihologi cu
experienta n domeniu si doar la nevoie de juristi.
Revocarea adoptiei nu este acceptata. Sunt totusi facute mentiuni despre revocar
e n ceea ce priveste adoptia internationala. Revocarea unei adoptii ncheiata n alt
stat poate sa fie recunoscuta n Finlanda numai daca la momentul revocarii, copilu
l adoptat si parintii adoptivi domiciliau sau erau cetateni ai statului respecti
v. De asemenea, revocarea facuta n alt stat trebuie obligatoriu validata n Finland
a. Revocarea este facuta de catre Curtea de Apel Helsinki, dar care poate sa ref
uze revocarea adoptiei daca aceasta contravine politicilor publice finlandeze. A
ccesul la informatii privind originea biologica este clar stipulat n lege. Autori
tatile locale si/ sau asociatiile atestate trebuie sa pastreze dosarele legate d
e consilierea n vederea adoptiei incluznd informatii legate de copil, familia biol
ogica si familia adoptiva pentru o perioada de o suta de ani. n tot acest timp, s
ecretul documentelor primite precum si confidentialitatea informatiilor administ
rate de catre personalul implicat n adoptie este guvernat de catre legislatia n vi
goare privind secretul documentelor si a confidentialitatii informatiilor n mater
ie de servicii sociale.351
2. Examinarea institutiei adoptiei prin prisma tratatelor internationale la care
Republica Moldova este parte.
n scopul uniformizarii legislatiei statelor n materia adoptiilor internationale si
cooperarii n acest domeniu, pe plan international au fost adoptate mai multe con
ventii dintre care: Conventia ONU cu privire la drepturile copilului ncheiata la
New York la 20 noiembrie1989, n vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie
1993, Conventia privind protectia copiilor si cooperarii n materia adoptiei inte
rnationale ncheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata de Republica Moldova la 10
aprilie 1998, Conventia Europeana n materia adoptiei de copii semnata de statele
membre ale Consiliului Europei la 24 aprilie 1967 la Strasbourg, la care Republ
ica Moldova nu este parte la aceasta Conventie.
Republica Moldova a ratificat un sir de tratate, att bilaterale, ct si multilatera
le, ce reglementeaza aspecte referitoare la adoptie.

Conventia internationala cu privire la drepturile copilului, adoptata la 20 noie

mbrie 1989, la New York (Republica Moldova a aderat prin Hotarrea Parlamentului R
M nr. 408-XII din 12 decembrie 1990) stabileste politicile generale si principii
le pe care urmeaza sa le urmareasca si dezvolte Statele contractante. Astfel, ar
t. 21 din Conventia supra, ridica la nivel de principiu interesul superior al co
pilului, ca ratiune primordiala n materie de adoptie: Statele parti care accepta s
i/sau autorizeaza adoptiunea, se vor asigura ca ratiunea primordiala n materie es
te interesul superior al copilului si: vor garanta ca adoptiunea unui copil va f
i ncuviintata doar de autoritatile competente care verifica, conform legii si pro
cedurilor aplicabile si pe baza tuturor informatiilor pertinente si demne de ncre
dere, ca adoptiunea poate sa aiba loc avnd n vedere situatia copilului n raport cu
parintii sai, rudele si reprezentantii legali si, daca este cazul, ca persoanele
interesate si-au dat consim?amntul la adoptiune n cunostinta de cauza, pe baza tu
turor consultarilor necesare; vor recunoaste ca adoptiunea n strainatate poate sa
fie considerata ca un alt mijloc de a asigura ngrijirea necesara copilului, daca
acesta nu poate fi ncredintat n tara sa de origine unei familii de adoptie sau pl
asament, sau daca nu poate fi ngrijit n mod corespunzator; se vor asigura ca, n caz
ul adoptiunii n strainatate, copilul va beneficia de garantiile si de normele ech
ivalente acelora existente n cazul unei adoptiuni nationale; vor lua toate masuri
le corespunzatoare pentru a se asigura ca, n cazul adoptiunii n strainatate, ncredi
ntarea copilului nu se va traduce printr-un profit material necuvenit persoanelo
r implicate n aceasta; vor promova dupa caz obiectivele prezentului articol, nchei
nd aranjamente si acorduri bilaterale sau multilaterale si se vor stradui, n aces
t cadru, sa asigure ca ncredintarea copilului n strainatate sa fie efectuata de ca
tre autoritatile sau organele competente. 352
Din categoria celor multilaterale este si Conventia CSI cu privire la asistenta
juridica si la raporturile juridice n materie civila, familiala si penala din 22
ianuarie 1993353, ratificata prin Hotarrea Parlamentului nr. 402
XIII din 16 mart
ie 1995, n vigoare la 26 martie 1996. Dispozitiile cu privire la adoptie sunt nser
ate n art. 37 din Conventie: nfierea sau anularea acesteia este determinata de legi
slatia Partii Contractante, al carei cetatean este nfietorul la momentul depuneri
i cererii de nfiere sau de anulare a acesteia. Daca copilul este cetatean al alte
i Parti Contractante, atunci la momentul nfierii sau anularii acesteia urmeaza a
fi obtinut acordul reprezentantului lui legal si al organului de stat competent,
precum si acordul copilului, daca aceasta se cere n conformitate cu legislatia P
artii Contractante, al carei cetatean este acesta. Daca copilul este nfiat de sot
i, dintre care unul este cetatean al unei Parti Contractante, iar celalalt al al
tei Parti Contractante, nfierea sau anularea acesteia va fi efectuata n conformita
te cu conditiile, prevazute de legislatiile ambelor Parti Contractante. n cauzele
care tin de nfiere sau de anularea acesteia este competenta institutia Partii Co
ntractante, al carei cetatean este nfietorul la momentul depunerii cererii de nfie
re sau de anulare a acesteia, iar n cazul, prevazut de p. 3) al prezentului artic
ol, este competenta institutia acelei Parti Contractante, pe teritoriul careia s
otii si au sau au avut ultimul domiciliu sau resedinta comuna.
Examinnd normele juridice citate, constat ca acestea reprezinta norme de drept in
ternational privat care reglementeaza modul de determinare a legii aplicabile n c
azul adoptiei internationale. Astfel, conform art. 37 din Conventia CSI cu privi
re la asistenta juridica si la raporturile juridice n materie civila, familiala,
penala, pentru stabilirea legii aplicabile n cazul adoptiei internationale este l
uat drept punct de legatura cetatenia nfietorului la momentul depunerii cererii d
e nfiere.
Art. 32 din Legea nr. 99 din 28 mai 2010 privind regimul juridic al adoptiei da
o solutie ce vizeaza ca punct de legatura domiciliul copilului adoptabil. Totusi
, tine de mentionat ca art. 32 din Legea supra, poarta caracter supletiv, or ace
sta contine sintagma conform careia adoptia se efectueaza ?inndu-se cont si de leg
islatia statelor n care acestia din urma (adoptatorii) si au domiciliul la data de
punerii cererii de adoptie, precum si n conformitate cu tratatele internationale
sau cu tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte . Acest fapt nu e
xclude aplicabilitatea legislatiei nationale a Republicii Moldova, n special, n pa
rtea ce tine de respectarea conditiilor de fond ale adoptiei si a conditiilor de

obtinere a acordului Republicii Moldova ca Stat de origine. Principiul respecta

rii legislatiei Statului de origine este expus n alin.(2) al art. 37 din Conventi
a CSI cu privire la asistenta juridica si la raporturile juridice n materie civil
a, familiala si penala.
Conventia privind protectia copiilor si cooperarii n materia adoptiei internation
ale ncheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata de Republica Moldova la 10 aprili
e 1998, recunoaste importanta cresterii copilului n mediul familial, prioritatii
mentinerii copilului n familia sa de origine, reitereaza ca adoptia international
a trebuie sa urmareasca interesul superior al copilului, prevenirea rapirii, vnza
rii sau traficului de copii. Conventia stabileste aspectele generale de competen
ta si procedura privind depunerea cererii de adoptie, aprecierea capacitatii per
soanei de a adopta, modul de apreciere a statutului copilului adoptabil, importa
nta examinarii situatiei familiale, sociale, medicale, etc. a copilului n vederea
potrivirii lui cu parintii adoptivi s.a. aspecte ale adoptiei internationale.
Un alt tratat relevant privind adoptia pentru statele europene este Conventia Co
nsiliului Europei privind adoptia din 1967354, care trateaza problema adoptiei n
ationale. Conventia privind adoptia din 1967 a fost revizuita recent la 27 noiem
brie 2008, n scopul racordarii prevederilor acesteia la evolutiile realizate n dom
eniul social si juridic, n special n partea ce tine de statutul juridic al copiilo
r nascuti nafara casatoriei si recomandarile din Recomandarea Adunarii Parlamenta
re a Consiliului Europei nr. 1443 (2000), a se vedea Raportul explicativ ntocmit n
acest sens.355
Conventia supra este ratificata de catre 16 state (fie au devenit parte la ea pr
in aderare), iar alte 3 state (Franta, Luxemburg si Islanda) au semnat-o doar, f
ara ratificarea ei ulterioara. Republica Moldova nu este parte la aceasta Conven
tie. Specificul acestei Conventii reiese din faptul ca, spre deosebire de cele e
numerate mai sus, ea nu este axata pe reglementarea adoptiilor cu elemente de ex
traneitate, ci introduce o serie de standarde minime pentru calitatea legilor na
tionale ale Statelor membre.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Curtea Europeana a fost conf
runtata cu problema aplicabilitatii dispozitiilor art. 8 din Conventie, privitoa
re la protejarea vietii de familie n materia adoptiei, ntr-o cauza n care reclamant
ii, cetateni italieni, deveniti parinti adoptivi ai unor copii romni aflati ntr-o
institutie privata de ocrotire sociala, au sustinut ca se aflau n imposibilitate
de a executa hotarrile judecatoresti de ncuviintare a adoptiei copiilor si de ai p
utea lua cu ei n Italia, fapt ce reprezenta o ncalcare a dreptului lor la viata fa
miliala.356 Art. 8 din Conventie, incident n materie, prevede ca: Orice persoana a
re dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a
corespondentei sale. Nu este admisa ingerinta unei autoritati publice n exercita
rea acestui drept dect daca aceasta este prevazuta de lege si constituie, ntr-o so
cietate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta p
ublica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor pe
nale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.
Pentru a raspunde la ntrebarea daca faptele spetei intra n domeniul de aplicare a
art. 8, instanta europeana a aratat, mai nti, ca, potrivit jurisprudentei sale con
stante, dispozitiile Conventiei urmeaza a fi aplicate n concordanta cu principiil
e de drept international357, n particular cu cele privitoare la protectia dreptur
ilor omului, astfel ca, din acest punct de vedere, pe terenul art. 8, Statele co
ntractante sunt tinute, n domeniul adoptiei, de obligatiile ce le revin n lumina d
ispozitiile Conventiei de la Haga din 29 mai 1993 privitoare la protectia copiil
or si la cooperarea n materie de adoptie internationala, a Conventiei O.N.U. asup
ra drepturilor copilului din 20 noiembrie 1989 si a Conventiei europene privitoa
re la adoptia copiilor de la Strasbourg din anul 1967. Altfel, Curtea Europeana
a recunoscut implicit ca aceste doua conventii releva principiile unanim recunos
cute n materia adoptiei si pot fi luate drept exemple si standarde de bune practi
ci.
n al doilea rnd, ea a reiterat o jurisprudenta mai veche a fostei Comisii, potrivi
t cu care, chiar daca adoptia nu se afla, ca atare, printre drepturile garantate
de Conventie, relatiile ntre adoptator si adoptat sunt, n principiu, de aceeasi n
atura cu relatiile de familie protejate de articolul 8 al acesteia.358

Curtea a constatat ca, n speta, reclamantii se prevalau de decizii definitive si

irevocabile ale instantelor nationale romne prin care li s-au ncuviintat adoptiile
, recunoscndu-li-se, astfel, calitatea de parinti adoptivi cu privire la copiii a
doptati. Adoptiile confereau reclamantilor aceleasi drepturi si obligatii asupra
minorelor adoptate ca si ale parintilor asupra copiilor lor legitimi si faceau
sa nceteze raporturile dintre adoptati si parintii biologici, asa cum prevad att d
ispozitiile articolului 10 din Conventia europeana privitoare la adoptia copiilo
r ratificata de Romnia la 18 mai 1993, ct si cele din legislatia nationala n materi
e. De asemenea, instanta europeana a retinut ca adoptiile n discutie au fost facu
te cu respectarea dispozitiilor legale evocate, interne si internationale, deoar
ece autoritatile nationale au stabilit ca minorele, declarate abandonate prin de
cizii judecatoresti, erau adoptabile si au apreciat ca adoptia lor international
a era de natura sa raspunda interesului lor superior, dupa ce s-a constatat exis
tenta consimtamntului institutiei de ocrotire care, pe temeiul normelor interne,
exercita drepturile si obligatiile parintesti asupra minorelor adoptate.
mprejurarea ca nu a fost luat consimtamntul acestora la adoptie nu a constituit o
omisiune a autoritatilor nationale deoarece, la momentul adoptiei, minorele avea
u 9 ani, iar normele romne prevad necesitatea consimtamntului celui adoptat de la
vrsta de 10 ani, ceea ce nu pare nerezonabil avnd n vedere ca, n aceasta materie, co
nventiile internationale aplicabile lasa la aprecierea statelor pragul de vrsta d
e la care, pentru validitatea adoptiei, este necesar sa existe si consimtamntul c
elui adoptat.
n al treilea rnd, instanta europeana a retinut ca, n speta, nu s-a putut dezvolta o
viata de familie bine conturata din cauza lipsei de coabitare sau a unor legatu
ri de facto suficient de puternice ntre reclamanti si fiicele lor adoptive, nainte
sau dupa deciziile de adoptie. Acest fapt nsa nu este imputabil reclamantilor, c
are, alegnd minorele n vederea adoptarii lor pe baza unor simple fotografii, fara
veritabile contacte cu ele de natura a le pregati n vederea adoptiei, nu au facut
dect sa urmeze procedura instituita de statul n cauza n aceasta materie. Mai mult
ca att, din datele dosarului a rezultat cu claritate ca reclamantii, dupa adoptie
, s-au considerat parinti ai minorelor si s-au comportat ca atare pe singura cal
e ce le era deschisa, adica adresndu-le scrisori, scrise chiar n limba romna.
Fata de toate aceste mprejurari, Curtea a decis, cu valoare de principiu, ca rela
tia stabilita pe temeiul unei adoptii reale, nu fictive, ntre adoptanti si copilu
l adoptat, ar putea fi privita ca suficienta pentru a intra sub protectia articol
ului 8, care si gaseste astfel aplicare .
Conform jurisprudentei Curtii Europene, pentru ca o ingerinta a statului n exerci
tarea dreptului la viata de familie sa nu fie contrara art. 8, ea trebuie sa fie
prevazuta de lege , sa urmareasca unul sau mai multe scopuri legitime la care se f
ace referire n paragraful 2 si sa fie necesara ntr-o societate democratica pentru a
atinge acest scop (a se vedea urmatoarele hotarri: Silver si altii contra Regatul
ui Unit, 25 martie 1983, Seria A nr. 61, p. 32, 84; Campbell contra Regatului Un
it, 25 martie 1992, Seria A nr. 233, p. 16, 34; Calogero Diana contra Italiei, 1
5 noiembrie 1996, Reports 1996-V, p. 1775, 28; Petra contra Romniei, 23 septembri
e 1998, Reports 1998-VII, p. 2853, 36). Este necesara respectarea proportionalit
atii dintre scopul urmarit si modalitatile de exercitare a ingerintei si masuril
e ntreprinse.
Expresia prevazuta de lege nu presupune doar corespunderea interventiei Statului c
u prevederile relevante din legislatia nationala, dar, de asemenea, se refera si
la calitatea acelei legislatii (Halford contra Regatului Unit, hotarre din 25 iu
nie 1997, Reports 1997- III, p. 1017, 49). Curtea aminteste ca legislatia nation
ala trebuie sa indice cu o claritate rezonabila scopul si modalitatea de exercit
are a discretiei relevante acordata autoritatilor publice, pentru a asigura pers
oanelor nivelul minim de protectie la care cetatenii au dreptul, n virtutea princ
ipiului preeminentei dreptului ntr-o societate democratica (Domenichini contra It
aliei, hotarre din 15 noiembrie 1996, Reports 1996-V, p. 1800, 33).
Prin urmare, prevederile Legii nr. 99 din 28 mai 2010 privind regimul juridic al
adoptiei prin prisma reglementarilor internationale si jurisprudentei internati
onale afisate mai sus, s-a constatat ca legea respectiva corespunde celor mai nal
te standarde internationale, reprezinta un cadru juridic modern care face fata n

ecesitatilor si relatiilor sociale, cu respectarea drepturilor si intereselor fu

ndamentale ale copilului adoptat.