COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Portofoliu la matematica

Nume: Iacob Elena Clasa: a XI-a E Prof. coordonator: Zarna Luiza

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Cuprins
1.Culegerea, clasificarea si reprezentarea datelor statistice 2. Interpretarea datelor statistice: parametrii de pozitie 3.Metode matematice folosite in interpretarea datelor statistice: compararea datelor statistice si indicatori statistici ai variabilelor cantitative 4. Studii de caz: - interpretarea si reprezentarea datelor statistice publicate in uruma unor sondaje de opinie - studii statistice pe teme sociale, economice sau de administratie publica 5. Graf orientat/neorientat, drum/lant 6.Circuit/ciclu: lungimea unui drum/lant 7.Drum/lant Hamiltonian 8.Drum/lant eulerian 9. Graf complet, subgraf, graf planar 10.Graf conex,arbore 11.Graf ponderat 12.Problema drumului optim: tipuri de problem pentru determinarea drumului cu cheltuiala minima de transport, drumul cu distant si durata minima

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Observarea statistic (culegerea datelor statistice), constituie prima etap a demersului metodologic al statisticii; reprezint un proces complex de identificare, msurare i nregistrare a fenomenelor de mas, de tip colectiv, n forma lor individual i concret de manifestare. Datele individuale obinute prin observare statistic sunt supuse, apoi, prelucrrii statistice, proces prin care i pierd individualitatea, regsindu-se doar prin trsturile lor eseniale cristalizate, prin generalizare i abstractizare, n informaii statistice. Cunoaterea i stpnirea fenomenelor i proceselor economico-sociale depinde de informaia de care dispunem. Pe informaie se fundamenteaz decizia n orice obiect de activitate. O decizie bun este posibil numai dac dispunem, pentru fundamentarea ei, de o informaie adecvat, autentic care s descrie profund i complex fenomenele i legturile dintre ele.

2.Interpretarea datelor statistice prin parametri de pozitie

Analiza si interpretarea datelor statistice legate de un studiu statistic s-a realizat pana la acest moment cu ajutorul frecventelor si a graficelor statistice. Pentru o serie statistica este interesant de gasit acea marime care survine cel mai des , acea marime este cea mai reprezentativa pentru toata seria. O astfel de marime se numeste indicator sau parametru de pozitie deoarece arata pozitia elementelor principale ale seriei in cadrul acesteia.Reprezentivitatea unor astfel de marimi este data de gradul de concentrare a datelor statistice in jurul lor.

3.Metode matematice folosite in interpretarea datelor statistice : Compararea datelor statistice si indicatori statistici ai variabilelor cantitative
Caracterizarea repartiiilor de frecven
Datele (care se refer la diferite domenii ale cunoaterii) odat aranjate ntr-o repartiie de frecvene, scot n eviden trsturile commune ale tuturor curbelor de repartiie i care se supun unor legi generale. Acest lucru ne permite ca experiena ctigat ntr-un anumit domeniu al cunoaterii s poat fi extins i n alt domeniu. La toate curbele ns trebuie s observm variabilitatea mrimilor care se obin ca rezultat al unor msurtori. Cu toate c exist variabilitate, se observ o tendin a datelor de

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

a se grupa n centrul curbei (tendina central). Dac se msoar mrimea abaterii de la punctul de concentrare maxim a frecvenelor, se constat c sunt mai frecvente abaterile mici dect cele mari, c abaterile n ambele pri fa de punctul de concentrare maxim se echilibreaz aproape complet i c abaterile foarte mari sunt foarte rare. Deoarece frecvena variaz, vom alege acea mrime care se ntlnete cel mai des. Ea va fi msura tendinei centrale a repartiiei. Aceast mrime, ca i altele asemntoare se numesc indicatori (sau parametrii) de poziie, deoarece arat poziia elementelor principale ale repartiiei pe axa absciselor. Caracterul reprezentativ al oricrui indicator de poziie depinde de ct de strns i se altur celelalte valori, sau cu alte cuvinte, de gradul de concentrare a datelor n jurul tendinei centrale.

Indicatorii tendinei centrale

Atenuarea datelor, care accidental sunt prea mari sau prea mici dintr-o populaie statistic se face prin calcularea unor medii, n felul acesta fcndu-se o compensare a valorilor individuale. Acest calcul ne arat o anumit tendin a fenomenului studiat, media statistic fiind o valoare ce sintetizeaz ntr-o singur expresie numeric toate valorile din seria msurtori sau observaii. Termenii seriei difer de medie deoarece au fost influenai de diferii factori. Media aritmetic Media aritmetic simpl exprim un nivel mediu, anihilnd abaterile individuale, netipice. Ea este cuprins ntre valoraea cea mai mare i cea mai mic. Definiia 1. Dac n urma unei selecii apar valorile distincte x1, x2,..., xn, atunci media aritmetic este dat de formula: x1 + x2 + ... + xn 1 n x= = xi n n i =1 n cazul datelor centralizate (n care avem repartiia de frecven (2)): x= n1v1 + n2 v2 + ... + nn vn 1 n = ni vi n n i =1

care se mai numete medie aritmetic ponderat. Numrul care arat de cte ori se repet fiecare valoare (nj) este "ponderea" valorii respective. Observaia 1. Media aritmetic are dezavantajul c este sensibil la valori extreme, iar dac termenii sunt prea "mprtiai", tinde s devin o valoare nereprezentativ. Media aritmetic este o valoare lipsit de coninut dac elementele sunt deosebite din punct de vedere calitativ, caz n care este mai util s se fac medii pariale pentru fiecare tip de colectivitate. Observaia 2. Dac avem mai multe medii, fiecare referindu-se la o anumit categorie, fiecare medie va fi ponderat n funcie de importana categoriei sale. Media geometric Media geometric este mai puin sensibil la valorile extreme dect celelalte medii, deci se ntrebuineaz cnd dorim s atenum divergenele mari dintr-o serie de determinri cu frecvene egale, fiind dup o expresie "cea mai exact medie". Se utilizeaz cnd valorile au o evoluie (de cretere sau scdere) permanent, nentrerupt, sau o raie din ce n ce mai mare,

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

termenii fiind legai ntre ei printr-o relaie de produs. De asemenea se mai ntrebuineaz cnd vrem s dm o importan mai mare termenilor mai mici, n valoare absolut, sau cnd diferenele ntre termeni sunt foarte mari. Are dezavantajul c nu se poate ntrebuina cnd avem valori nule sau negative. Definiia 2. Dac x1, x2,..., xn sunt n valori, media geometric se definete prin
M g = n x1 x2 ... xn

Calculul se face mai uor cu ajutorul logaritmilor: lg M g = 1 n lg xi n i =1

Datorit faptului c se calculeaz mai uor cu ajutorul logarimilor, se mai numete "medie logaritmic". Ea se utilizeaz i la calcularea ritmului (de cretere sau descretere) numindu-se astfel i "medie de ritm". n rezumat, se ntrebuineaz cnd: - seria are o mare dinamicitate; - termenii au variaii mari; - distribuia are un caracter pronunat de asimetrie. Observaia 3. Media geometric se folosete atunci cnd prezint importan variaiile relative. De asemenea media geometric poate fi folositoare pentru calculul unor rapoarte. Media ptratica se ntrebuineaz cnd valorile prezint creteri din ce n ce mai mari. Ea constituie modelul matematic pentru abaterea medie ptratic. Media este sensibil la valori extreme, din care cauz este ntotdeauna mai mare dect celelalte medii. Are avantajul c se poate aplica i n cazul valorilor nule sau negative (care prin ridicare la ptrat devin pozitive). Se ntrebuinzeaz cnd dm importan valorilor mari. Definiia 3. Media ptratic este definit prin formula: x patr , s = 1 n 2 xi n i =1

sau n cazul datelor centralizate (media ponerat): x patr , p = 1 n ni vi2 n i =1

Definiia 4. Media armonic este valoarea invers a mediei aritmetice ale valorilor inverse datelor de observaie:
Mh = n

x
i =1

1
i

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Exprim caracterul sintetic al unor valori ce se afl n raport invers. Se utilizeaz cnd frecvenele sunt egale. Pentru o repartiie de frecven, media armonic se folosete rar. Se utilizeaz cu predilecie n economie. Media glisant numit i "medie mobil", se utilizeaz n cazul n care irul valorilor prezint fluctuaii mari, brute i e greu de apreciat tendina (trendul). Se presupune c media glisant corespunde mijlocului intervalului sintetic. Calculul se face mediind 3 sau 5 valori alturate. Definiia 5. Media glisant pentru 3, respectiv 5 valori alturate sunt date de formulele xglis , 3 = xi 1 + xi + xi +1 3 xi 2 + xi 1 + xi + xi +1 + xi + 2 5

xglis ,5 =

Definiia 6. Mediana este elementul dintr-un ir de date statistice care ar mpri intervalul n dou grupe egale ca numr, dup ce acestea au fost ordonate dup mrimea lor. Dac seria are 2n+1 elemente, atunci mediana este elementul n+1, iar dac are 2n elemente mediana este media aritmetic a celor doi termini din mijloc.

INDICATORII VARIATIEI
O medie este reprezentativ numai atunci cnd se calculeaz din valori omogene ntre ele. Cu ct fenomenele sunt mai complexe (dependente de mai multi factori), cu att variaia este mai mare i utilizarea mrimilor medii devine insuficient. De aceea este important de cunoscut ct de departe sunt valorile sumei statistice fa de medie. Comparaia se face cu media seriei, considerat ca fiind valoarea cea mai reprezentativ pentru populaia statistic. Analiza statistic a unei repartiii poate fi aprofundat prin calculul indicatorilor de variaie. Acesti indicatori trebuie s serveasc la : - verificarea reprezentativitii mediei ca valoare tipic a unei populaii statisatice; - verificarea gradului de omogenitate a seriei; - caracterizarea statistic a formei i gradului de variaie a unui indicator; - cunoasterea gradului de influen a factorilor dup care s-a facut gruparea unitilor observate.

Indicatorii simpli ai variaiei.

Indicatorii simpli ai variaiei servesc la caracterizarea gradului de mpratiere a mrimilor seriei statistice. Se pot exprima att n mrimi absolute ct i n mrimi relative. Din aceasta grupa fac parte : - amplitudinea variaiei (absolut i relativ); - abaterile individuale (absolute i relative). Amplitudinea absolut se calculeaza ca diferena dintre valoarea maxim i valoarea minim al caracteristicii : Aa = xmax xmin Amplitudinea relativa se exprima de regul n procente i se calculeaz ca un raport ntre amplitudinea absolut i media aritmetic :

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Aa 100 x Abaterile individuale absolute (di) se calculeaz ca diferena ntre fiecare valoare i media aritmetic : di = xi - x , i = 1,...,n Ar= Abaterile individuale relative (dr) se calculeaz ca raportul dintre abaterile individuale absolute i media aritmetic (se exprima n procente) : dr =
di x 100

, i = 1,...,n

Gradul de variaie al unei caracteristici depinde de toate abaterile variantelor nregistrate i de frecventa lor de apariie i prin urmare indicatorii simpli ai variaiei nu pot exprima ntreaga variaie a unei populaii statistice. De aceea a fost necesar introducerea indicatorilor sintetici ai variaiei.

Indicatorii sintetici ai variaiei.

Indicatorii sintetici ai variaiei, la fel ca i indicatorii tendintei centrale trebuie s se bazeze pe toate observaiile, sa fie usor de calculat, uor de nteles i s fie ct mai puin afectai de fluctuaiile de selecie. Indicatorii sintetici ai variaiei sunt : - abaterea medie liniar ; - abaterea medie patratic; - dispersia; - coeficientul de variaie. Abaterea medie liniar se calculeaz ca o medie aritmetic simpl sau ponderat, luate n valoare absolut : Pentru o serie simpl

d=

| x x |
i =1 i

Abaterea medie liniar prezint dezavantajul c nu ine seama de faptul c abaterile mai mari n valoare absolut influenteaz n mai mare masur gradul de variaie a unei caracteristici, n comparaie cu abaterile mici. n plus, nu este indicat s se renune n mod arbitrar la semnul valorilor din care se calculeaz o valoare medie. Din aceste considerente se folosete ca principal indicator sintetic al variaiei abaterea medie patratic. Abaterea medie patratic sau abaterea standard () se calculeaz ca o medie patratic din abaterile tuturor elementelor seriei de la media lor aritmetic: =

( x

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Acest indicator este mai concludent dect abaterea medie liniar. Prin ridicarea la ptrat se d o importan mai mare abaterilor mari n valoare absolut, acestea influennd ntr-o msura mai mare gradul de variatie al variabilelor analizate. n literatura de specialitate se apreciaz ca pentru o serie de distribuie normal abaterea medie liniar este egal cu 4/5 din valoarea abaterii medii ptratice. Abaterea medie ptratic este un indicator de baz, care se folosete la analiza variaiei, la estimarea erorilor de selecie n calculul de corelaie. La fel ca abaterea medie liniar, abaterea medie ptratic se exprim n unitatea de masur a variabilei a carei variaie o caracterizeaz. Prin urmare cei doi indicatori nu se pot folosi pentru compararea gradului de variaie i n aceasta situaie se recurge la un alt indicator de variaie : coeficientul de variaie. Coeficientul de variatie (v) se calculeaza ca un raport ntre abaterea medie ptratic i media aritmetic. De obicei se exprim sub form de procente : v=

x 100

Semnificaie. Cu ct valoarea lui v este mai aproape de zero cu att variaia este mai slab, colectivitatea este mai omogen, media avnd un grad ridicat de reprezentativitate. Cu ct valoarea lui v este mai mare cu att variaia este mai intens, colectivitatea este mai eterogen, iar media are un nivel de semnificaie sczut. Se apreciaz c la un coeficient de peste 35-40%, media nu mai este reprezentativ i datele trebuie separate n serii de componente, pe grupe, n funcie de variaia unei alte caracteristici de grupare. Se poate afirma c acest indicator poate fi folosit ca un test n aplicarea metodei gruprii. Dac media aritmetic este aproape de zero, coeficientul de variaie nu are semnificaie. Dispersia ( 2 ) este media ptratelor abaterilor de la media aritmetic :
2 =
2 1 xi x . n

Msura dispersiei se refer la mprtierea valorilor dintr-un set de date. Media nu are semnificaie dac se aplic pe un set de date foarte dispersate. De exemplu dac lum valoarea medie a oraelor mari (peste 200.000 locuitori) va da o valoare de peste 400.000 datorit Bucuretiului care are 2.000.000. ns rezultatul nu are nici o semnificaie (nici un ora nu area aceast valoare). Msurile dispersiei, exprimate sub forma unitilor de msur ale fenomenului cercetat, nu sunt ntotdeauna utile atunci cnd se compar dispersiile a dou sau mai multe serii. Compararea dispersiilor a dou sau mai multe serii d rezultate n urmtoarele 2 situaii: a) irurile care se compar pot fi exprimate n aceleai uniti, iar mediile pot fi aceleai sau au dimensiuni aproape egale. b) irurile care se compar pot fi exprimate n aceleai uniti, ns mediile difer. Dac seriile se exprim n uniti diferite, dispersiile nu pot fi comparate direct. De aceea de multe ori se folosete abaterea medie ptratic n loc de dispersie. n unele lucrri aceast mrime se numete varian (din l. engl. variance). Variana este o msur important n special cnd se studiaz variaia a dou sau mai multe eantioane. O tehnic statistic foarte puternic este cunoscut sub numele de analiza de varian i utilizeaz dispersia pentru a decide dac un numr de eantioane difer semnificativ unul de altul.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

4.Studiu de caz: Interpretarea si reprezentarea datelor statistice publicate in urma unor sondaje de opinie
Statistica este o ramur a matematicii aplicate care se ocupa cu extragerea informaiilor relevante din date. Informatiile obtinute in urma unor sondaje sau studii statistice pe diferite tene sociale sau economice sunt prelucrate, iar apoi reprezentate si interpretate. Cel mai intalnit mod de reprezentare a datelor statistice este reprezentarea grafica, avantajul acesteia fiind faptul ca da o forma simpla, atragatoare, sugestiva fenomenelor studiate. Studiu de caz Sa consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa inaltime (exprimata in centimetri). Rezultatele masuratorii sunt inregistrate In ordinea in care a decurs masuratoarea si sunt asezate in urmatorul tabel:

165 168 177 195 172 198 196 190 201 168 172 168 168 196 173 199 182 195 196 196 185 205 184 192 178 165 174 182 177 172 196 192 188 195 175 192 175 184 192 170 184 205 190 200 188 176 184 174 188 170 170 180 184 199 192 184 170 175 184 188 cm 165 168 170 172 173 Nr. Sportivi 2 4 4 3 1 cm 174 175 176 177 178 Nr. Sportivi 1 3 1 2 2 cm 180 182 184 185 188 Nr. Sportivi 1 2 7 1 4 cm 190 192 195 196 198 Nr. Sportivi 2 5 3 5 1 cm 199 200 201 205 Nr sportivi 2 1 1 2

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Cu ajutorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii mai rapide privind particularitatile acestui grup: inaltimea cea mai mica, cea mai mare, numarul de indivizi care intrunrsc aceeasi caracteristica, care este inaltimea domonanata si altele. Rezultatele valorilor caracteristice rezultate in urma analizei statistice pot fi obtinute mai usor daca se practica o alta grupare a datelor. De exemplu, se poate face o grupare pe clase de valori. Clase de valori {165,170) {170,175) {175,180) {180,185) {185,190) {190,195) {195,200) {200,205) Nr. Sportivi 6 9 8 10 5 7 11 1

Cu ajutorul acestui tabel de date se pot obtine cu usurinta diferite informatii despre grupul de studiu, ca de exemplu: -sunt 60 de sportivi; -cei mai multi sportivi au inaltimea in clasa de valori{195,200) -urmeaza cei cu inaltimea in clasa de valori{180,185); -noua sportivi au inaltimea in clasa de valori{170,175) si reprezinta 15% din efectivul populatiei statistice; -exista 45 de sportivi cu inaltimea sub 195 cm. Valoarea absoluta a diferentei extremitatilor unnei clase de valori se numeste amplitudinea clasei.Amplitudinea se stabileste de cel care realizeaza studiul. O clasa de valori este in general un interval semi-deschis {a,b), exceptie facand eventual ultima clasa care poate fi luata de forma {cd}. Clase de valori Frecventa absoluta Valorile caract. {x1,x2){xp-1,xp) n1.np x1 x2xp

Frecventa absoluta n1 n2np Frecventa absoluta cumulata crescatoare a valorii x a variabilei statistice este suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar pana la xi, inclusiv. Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei statistice este suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabile care apar de la xi, inclusiv. Analog se definesc frecventele absolute cumulate ale claselor de valori ale variabilei. Raportul dintre frecventa absoluta a unei valori xi sau a unei clase de valori a variabilei statistice si efectivul total al populatiei se numeste frecventa relativa a valorii xi,

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

respectiv frecventa relativa a clasei de valori. Se numeste frecventa relativa cumulata crascatoare a valorii xi a variabilei statistice, suma tuturor frecventelor relative ale valorilor care apar pana la xi, inclusiv. Se numeste frecventa relativa cumulata crescatoare a valorii xi a variabilei statistice, suma tuturor frecventelor relative ale valorilor care apar de la xi, inclusiv. Frecventa Frecventa relativa relativa cresc. descresc. 0.02=2% 0.1=10% 0.2=20% 0.34=34% 0.6=60% 0.88=88% 1=100% 1=100% 0.98=98% 0.9=90% 0.8=80% 0.66=66% 0.4=40% 0.12=12%

Frecventa Nota xi absoluta ni 4 5 6 7 8 9 10 1 4 5 7 13 14 6

Frecventa cresc. 1 5 10 17 30 44 50

Frecventa descresc. 50 49 45 40 33 2 6

Frecventa relativa 0.02=2% 0.08=8% 0.1=10% 0.14=14% 0.26=26% 0.28=28% 0.12=12%

Reprezentarea grafica a datelor statistice Graficul unei serii statistice se numeste diagrama structurala. Cercul de structura sau diagrama circulara este un cerc a carui arie reprezinta efectivul total al populatiei statistice. Valorile variabilei se reprezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt proportionale cu frecventele relative ale valorilor variabilei .Cu ajutorul regulii de trei simpla se va determina masura unghiului la centru corespunzator fiecarei frecvente. Cu regula de trei simpla se obtine urmatoarea corespondenta intre frecventa relativa f1 si masura unghiului de la centru corespunzator:

f1 n*

40% 144*

20% 72*

35% 126*

5% 18*

Pentru desenarea dreptunghiului de structura se considera un reper cartezian in plan. Cu baza pe axa orizontala se deseneaza un dreptunghi cu inaltimea de 100 de unitati. Se divizeaza dreptunghiul prin linii orizontale obtinand dreptunghiuri cu ariile proportionale cu frecventele f1. Diagrama structurala cu ajutorul batoanelor se obtine astfel: -se alege un reper cartezian in plan -pe axa orizontala se reprezinta valorile x1 ale variabilei statistice -pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute n1.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptunghiuri cu latimi egale si lungimile proportionale cu frecventele absolute. Daca dreptunghirile sunt asezate vertical , reprezentarea grafica se numeste diagrama prin coloane, iar daca sunt asezate orizontal se numeste diagrama prin benzi. O modalitate de vizualizare a datelor unei serii statistice este poligonul frecventelor care permite reprezentarea grafica sub forma unei curbe. Pentru a construi poligonul frecventelor absolute se unesc printr-o linie poligonala punctele de coordonate(x1 n1). Se considera o serie statistica cu variabila cantitativa continua si clasele de valori de amplitudini egale:distributia unui grup de tineri dupa inaltimea exprimata in centimetri: Inaltime [155,160) [160,165) [165,170) [170,175) [175,180) [180,185) Nr. tineri 5 12 15 20 8 3 deFrecventa cresc. 5 17 32 52 60 63 absolutaFrecventa descresc. 63 58 46 31 11 3 absoluta

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

5. Graf orientat/neorientat, drum/lant

Grafuri orientate

Definitie : Se numeste graf orientat o multime ordonata (A,B) in care A este multimea nodurilor (finita si nevida), iar B este multimea arcelor. Definitie : Pt muchia (x,y) nodul x reprezinta extremitatea initiala,iar y extremitatea finala a muchiei.De remarcat faptul ca la grafurile orientate muchia(x,y) este diferita de muchia(y,x). Raman valabile notiunile de varfuri adiacente si varfuri incidente cu o muchie prezentate la grafuri neorientate. Gradul unui nod la grafurile orientate Gradul exterior al unui varf x notat cu d + (x), reprezinta numarul arcelor care ies din nodul x,adica nr arcelor de forma (x,y)apartine de B. Gradul interior al unui varf x notat cu d - (x), reprezinta numarul arcelor care intra in nodul x,adica nr arcelor de forma (x,y)apartine de B. A = {1,2,3,4,5} B = {(1,2),(2,1),(2,3),(3,1),(5,2)} Exemplu:

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

- d(1)=3 - d + (1)=1 - d - (1)=2

Proprietati: 1. d + (x 1 ) + d + (x 2 ) + ... + d + (x n ) = m 2.d - (x 1 ) + d - (x 2 ) + ... + d - (x n ) = m Drumuri Se numeste lant o succesiune de arce u 1 , u 2 ... u k , cu proprietatea ca oricare doua arce de pe pozitii consecutive au un nod comun. Observatie: nu conteaza ordinea de parcurgere Se numeste drum o succesiune de noduri x 1 , x 2 ... x k cu proprietatea ca (x i ,x i+1 ) este arc. Observatie: conteaza ordinea de parcurgere Daca nodurile sunt distincte, drumul se numeste elementar,in caz contrar este neelementar. Exemplu: Lanturi (1,2),(2,3),(3,4) - Da (1,2),(5,2),(2,3) Da (1,2),(2,1),(1,3) Nu (1,2),(2,3),(1,5),(5,2) - Nu

Drumuri 1,2,3,1,2 - Drum neelementar 1,2,3,4 - Drum elementar 3,1,2,5 - Nu este drum

3.Circuite Se numeste circuit intr-un graf un drum x 1 ,x 2 ... x k cu prop ca x 1 = x k si arcele (x i ,x i+1 ) sa fie distincte doua cate doua. Un circuit in care toate nodurile sunt distincte cu exceptia capetelor se numeste circuit elementar.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Exemplu:

1,2,3,1 - Circuit elementar 2,3,1,2 - Circuit elementar 1,2,3,1,2,1 - Nu este circuit

Grafuri neorientate

Definitie : Se numeste graf neorientat o pereche de multimi G = (A,B) in care A este multimea nodurilor (este finita si nevida) si B este multimea relatiilor/muchiilor. B = { (x,y) / x apartine lui A, y apartine lui A } Definitie : O muchie a apartine de B este deci o submultime cu elemente {x,y} de varfuri distincte din A si o vom nota (x,y)-notatie muchie.Vom spune ca varfurile x si y sunt adiacente in G si ca ambele sunt incidente cu muchia (x,y). Varfurile x si y se mai numesc si extremitatile muchiei(x,y). Daca B1 si B2 sunt 2 muchii care au o extremitate comuna,ele vor fi numite deasemenea incidente. A = {1,2,3,4,5} B = {(1,2),(1,3),(2,3),(2,5)}

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Exemplu: -1 este adiacent cu 2 si 3 -1 si 2 sunt extremitatile (1,2) - nodul 1 este incident cu (1,2) - (5,2) si (2,3) sunt incidente Gradul unui nod la grafurile neorientate Gradul unui nod x , notat cu d(x),reprezinta numarul muchiilor care trec prin nodul x (incidente cu nodul x). Exemplu: - d(1)=2 Nodul care are gradul 1 se numeste nod terminal. Nodul care are gradul 0 se numeste nod izolat.

Proprietati: 1. d + (x) + d - (x) = d(x) 2. Daca un graf are m muchii sau arce atunci: d( x 1 )+d(x 2 ) + ... + d(x n ) = 2m Lanturi Se numeste lant o succesiune de noduri x 1 ... x k , cu proprietatea ca oricare doua noduri vecine (x i ,x i+1 ) apartin de B. x 1 , x k sunt extremitatile lantului Lungimea lantului este egala cu numarul de muchii care il compun, k-1. Daca nodurile din lant sunt distincte, atunci lantul este elementar, in caz contrar este neelementar. Exemplu: 1,2,3,1,4 - Lant neelementar (lungime 4) 1,2,3,4 - Lant elementar (lungime 3) 1,2,3,1,2,5 - Lant neelementar (lungime 5) 1,2,3,5 - Nu este lant

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

6.Circuit/ciclu: lungimea unui drum/lant

Cicluri Se numeste ciclu intr-un graf neorientat un lant x1 , x2 ... x k cu proprietea ca x1 =xk si oricare 2 mchii (x I ,x i+1 ) sunt 17istinct. Daca un ciclu are toate nodurile 17istinct 2 cate 2 cu exceptia capetelor, atunci el se numeste ciclu elementar, in caz contrar neelementar. Exemplu: 1,2,3,4,1 Ciclu elementar 2,3,4,1,2 Ciclu elementar 1,2,3,4,2,3,1 Nu este ciclu 1,2,3,4,2,5,1 Ciclu neelementar

Lungimea unui drum = numarul de arce din care este format. Drum simplu = drumul care contine numai arce 17istinct Drum compus = drumul care nu este format numai arce 17istinct Drum elementar = drumul care contine numai varfuri 17istinct Circuit = Un drum in care primul varf coincide cu ultimul. Circuitul este elementar daca este format doar din varfuri 17istinct, exceptie facand primul si ultimul.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

7. Drum/lant hamiltonian
Grafuri hamiltoniene
1. 2. 3.

Lant hamiltonian: lant elementar care contine toate nodurile grafului. Ciclu hamiltonian: ciclu elementar care contine toate nodurile grafului. Graf hamiltonian: graf care contine un ciclu hamiltonian.

Conditii de suficienta: Teorema lui Dirac: Fie G dat prin perechea (A,B). Daca G are un numar de cel putin 3 varfuri astfel incat gradul fiecarui nod respecta conditia d(x)=n/2, atunci graful este hamiltonian. Un graf hamiltonian nu poate avea noduri izolate.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

8. Drum/lant eulerian
Grafuri euleriene 1. Ciclu eulerian: ciclu care trece prin toate muchiile unui graf exact o data. 2. Graf eulerian: graf care contine cel putin un ciclu eulerian G33:G34:G35: 3. Teorema : Fie un graf conex fara noduri izolate cu n= 3 noduri.Graful este eulerian daca si numai daca p entru oricare nod al sau, x, d(x) este par.

Problema podurilor din Koningsberg

Determinarea unui ciclu eulerian

Se porneste de la un nod oarecare si se construieste un ciclu. Se parcurg nodurile din ciclul determinat anterior; daca exista un nod care mai are muchii neincluse in ciclul anterior se onstruieste un nou ciclu provenind de le acest nod. Ciclul construit este inclus in ciclul initial in locul nodului gasit la pasul anterior.

pas 1: c1: 1,2,3,1 c2: 2,4,7,2 pas 2: c1: 1,2,4,7,2,3,1 c2: 7,5,10,7 pas 3: c1: 1,2,4,7,5,10,7,2,3,1 c2: 7,8,11,7 pas 4: c1: 1,2,4,7,8,11,7,5,10,7,2,3,1 c2: 7,6,9,7 pas 5: c1: 1,2,4,7,6,9,7,8,11,7,5,10,7,2,3,1

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

LEONHARD EULER

Graf planar
Graf complet
Un graf este complet daca oricare doua varfuri distince sunt adiacente. Proprieti: 1. Un graf neorientat cu n noduri are n(n-1)/2 muchii. 2. Exista un singur graf complet neorientat cu n noduri. 3. Exista mai multe grafuri orientate complete cu n noduri.

Subgraful unui graf

Fie G=(A,B) si G 1 =(A 1 ,B 1 ); A 1 inclus sau egal cu A; B 1 inclus sau egal cu B.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

B 1 = {(x,y) / oricare x,y apartine A 1 daca (x,y) apartine de B => (x,y) apartine de de B 1 } Subgraful se obtine din graful initial selectand o parte din nodurile sale si o parte din nodurile adiacente cu acesta.

Grafuri planare
Spunem ca un graf neorientat simplu , G=(V,E) este graf planar daca admite o reprezentare grafica n plan astfel nct muchiile sale sa nu se intersecteze n alte puncte afara de nodurile sale. O astfel de reprezentare (notat aM .) poarta numele de harta, iar graful , se numeste graful suport al hartii. Spunem n acest caz ca M este o reprezentare plana fara autointersectii a grafului G. O harta M a grafului G va mparti planul n parti conexe pe care le numim fete, multimea muchiilor ce o delimiteaza poarta numele de frontiera, iar numarul acestora este gradul fetei. n fiecare harta exista o fata infinita (cea exterioara, nemarginita), iar o muchie interioara acestei fete se va numi muchie critica.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

10. Graf conex,arbore

Grafuri conexe
Un graf este conex daca este format dintr-un singur nod sau daca intre oricare doua noduri ale sale exista cel putin un lant. Aplicand algoritmul de parcurgere in latime a unui graf putem stabili daca un graf este conex sau nu astfel:daca in urma parcurgerii vor fi vizitate toate nodurile grafului atunci graful este conex, in caz contrar nu este conex. A. Pentru grafuri neorientate

B. Pentru grafuri orienate

Se numeste componenta conexa a unui graf G un subgraf conex al grafului si care este maximal in raport cu aceasta proprietate (daca i se adauga un nod isi pierde aceasta proprietate). Observatie: pentru grafurile orientate nu se tine cont de orientarea arcelor. Daca numarul componentelor conexe dintr-un graf este mai mare decat 1, atunci graful nu este conex.U graf conex are o sigura componenta conexa care cuprinde nodurile sale. Un graf fara ciclu se numeste aciclic.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Teorema :Un graf neorientat conex cu n noduri si n-1 muchii este aciclic maximal cu aceasta proprietate. Daca se adauga o noua muchie graful nu mai este aciclic. Proprietati: 1. Daca un graf cu n noduri are p comp conexe,atunci numarul minim de muchii care trebuie adaugat ca sa devina conex este p-1. 2. Daca un graf conex cu n noduri are n-1 muchii, atunci orice pereche de noduri este legata printr-un lant si numai unul. 3. Daca un graf neorientatat cu n noduri si m muchii este conex, numarul maxim de muchii care se pot elimina pentru a obtine un graf partial conex este: m-n+1. 4. Daca un graf are n noduri,m muchii si p componente conex, numarul de muchii care trebuie eliminate pentru a obtine un graf partial aciclic este egal cu m-n+p. Teorema: Un graf care nu contine noduri izolate este eulerian daca si numai daca este conex si gradul tuturor nodurilor sunt numere pare.

Graf arbore

n teoria grafurilor, un arbore este un graf neorientat, conex i fr cicluri. Arborii reprezint grafurile cele mai simple ca structur din clasa grafurilor conexe, ei fiind i cei mai frecvent utilizai n practic. Termenul de arbore din teoria grafurilor a fost folosit pentru prima dat de Cayley n anul 1857. El a plecat de la o analogie cu noiunea de arbore dinbotanic. Istorie: Arborii au fost studiai intensiv de numeroi matematicieni i fizicieni, precum matematicianul britanic Arthur Cayley, pe care l-au interesat aplicaiile lor nchimia organic,

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

de ex. grafurile chimice, sau fizicianul german G. R. Kirchhoff, care a studiat aceast categorie pornind de la studiul reelelor electrice. Propozitii si teoreme: Fie un graf neorientat G=(V,E), unde V e mulimea vrfurilor, iar E cea a muchiilor sale. Urmtoarele afirmaii sunt echivalente:
1. 2.

G este arbore.

G este un graf conex minimal (minimal se numete proprietatea unui graf, c dac i se elimin orice muchie, se obine un graf neconex). G este un graf fr cicluri maximal (maximal se numete proprietatea unui graf, c dac i se adaug orice muchie, se obine un graf care are mcar un ciclu, i deci nu e arbore).
3.

Un arbore cu n 2 vrfuri conine cel puin dou vrfuri terminale. Orice arbore cu n vrfuri are n-1 muchii.

Notiuni corelate Fie G un graf neorientat. Un graf parial H al lui G cu proprietatea c H este arbore se numete arbore parial al lui G.

Un graf neorientat G conine un arbore parial dac i numai dac G este conex. Un graf neorientat care nu conine cicluri se numete pdure.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

11.Graf ponderat
Se numeste graf ponderat ("weighted graph") un graf in cadrul cruia fiecrui arc ii este asociat o valoare. Valoarea asociata arcului are semnificaia de "cost" a legaturii intre cele 2 noduri sau de "distanta" intre noduri.

12. Problema drumului optim

Drumuri maxime/minime
Problemele de optim presupun ca fiecare muchie a grafului are asociat un anumit cost (de exemplu, distanta intre doua orase, i si y). Aceste informatii se memoreaza in matricea costurilor: c(i,j) = costul asociat muchiei (i,j); c(i,j) = +8, daca nu exista muchia (i,j); Algoritmi pentru determinarea costului minim/maxim: Pentru determinarea drumului de cost minim/maxim intre 2 noduri ale unui graf se poate folosi: 1.Algoritmul lui Roy-Floyd 2.Algoritmul lui Dijkstra Algoritmul lui Roy-Floyd

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Algoritmul foloseste un principiu asemanator cu cel care este utilizat pentru determinarea matricei drumurilor:gasirea drumului ptim intre 2 noduri oarecare i si j prin descoperirea drumurilor optime care-l compun si care trec prin nodurile k, se face prin transformarea matricei costurilor. Interpretarea datelor din matricea costurilor obtinute in urma transformarii se face astfel:drumul de la nodul i la nodul j are costul a i,j .Matricea nu furnizeaza info despre etichetele drumului cu costul minim. Informatiile din matricea costurilor transformata prin algoritmul Roy-Floyd se pot folosi pentru a verifica daca exista drum cu costul minim intre 2 noduri de grafuri,iar in caz afirmativ se poate afisa lungimea lui si se poate descoperi drumul. Algoritmul lui Dijkstra Algoritmul Dijkstra construieste drumurile cu costul minim care pornesc de la un nod oarecare x-nodul sursa,pana la fiecare nod din graful G=(A,B), nodul destinatie.Exista o multime cu nodurile care au fost deja selectate-S si o coada de prioritati Q cu nodurile care nu au fost selectate inca:Q=V-S,astfel un nod y este declarat selectat,atunci cand s-a determinat costul final al drumului cu costul min de la nodul sursa x la el.Selectarea unui nodnu este echivalenta cu gasirea drumului cu costul minim deoarece este posibil ca in urma calcularii costului sa rezulte ca nu exista drum de la nodul x la acel drum. In coada Q prioritatea cea mai mare o are nodul pentru care costul drumului are valoarea cea mai mica dintre toate costurile de drumuri care pornesc de la nodul x la celelalte noduri neselectate inca.La fiecare extragere a unui nod din coada de prioritati Q, nodul este adaugat la multimea S,iar coada de prioritati este reorganizata in functie de acest nod(se calculeaza costul rumurilor de la nodul x la nodurile ramase in coada,considerand ca unele drumuri daca trec si prin nodul extras pot sa-si micsoreze costul).Pentru calcularea drumurilor de lungime minima se intretine o multime in care se memoreaza costul drumurilor de la nodul x la nodurile neselectate,costuri care se recalculeaza la fiecare extragere de nod.
Drumul cu costul minim care porneste din nodul x este format din nodul initial x si creste pana cand coada de prioritati Q nu mai contine noduri.

Tipuri de problem pentru determinarea drumului cu cheltuiala minima de transport

Caracteristicile unei probleme de transport clasice sunt: 1. fiecare surs aprovizioneaz cel puin o destinaie i fiecare destinaie este aprovizionat de la cel puin o surs; 2. pot exista perechi surs-destinaie ntre care nu se poate face transfer (rute blocate); 3. nu exist limitri n ceea ce privete cantitatea transportat pe fiecare rut; 4. se cunosc cantitile disponibile n fiecare surs i cantitile necesare n fiecare destinaie; 5. fiecrei rute i s-a asociat un cost care nu depinde de sensul de parcurgere. Scopul problemei este gsirea acelor cantiti care trebuie transportate pe fiecare rut astfel nct s se asigure necesarul fiecrei destinaii, n limitele cantitilor aflate la surse, cu costul minim posibil. Datele problemei sunt:

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

1. m = numrul de surse (furnizori); 2. n = numrul de destinatari (consumatori); 3. {Ai, i = 1,...,m} = cantitile disponibile n fiecare surs; 4. {Bj, j = 1,...,n} = cantitile necesare la fiecare surs; 5. {cij, i = 1,...,m; j = 1,...,n} = costurile unitare pe fiecare rut (costul transportrii unei uniti de msur de la sursa i la destinaia j). Acestea au fost organizate ntr-un tabel ca cel de mai jos:

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Destinaii C1 Surse F1 c11 F2 c21

C2 c12 c22 cm2 B2

Cn c1n c2n

A1 A2

Fm

cm1 B1

cmn Bm

Am disponibil necesar

Dac notm cu xij cantitatea care va fi transportat de la sursa i la destinaia j atunci avem de rezolvat problema:

( min ) f
n x ij A i j=1 m x ij B j i =1 x ij 0

c
i =1 j=1

ij

x ij

i = 1,..., m j = 1,..., n i = 1,..., m; j = 1,..., n

care este un caz particular de problem de programare liniar. ntr-o prim analiz, se observ imediat c problema nu are soluii admisibile dac disponibilul total este mai mic dect cererea total. Matematic, afirmaia de mai sus este justificat prin relaiile obinute prin adunarea primelor m restricii i apoi a ultimelor n: disponibil total =
m

A x
i i =1 i =1 j=1
n j j=1

ij

B
j=1

= cerere total

De asemenea, condiia ca verific uor c soluia

A B
i i =1

este i suficient, deoarece, n acest caz, se

x ij =

Ai B j

A
i =1

este soluie admisibil.

i

n alt ordine de idei, chiar dac disponibilul total este mai mare dect cererea total, este clar c se va transporta doar necesarul, deoarece transportarea unei cantiti mai mari dect necesarul va duce la un cost suplimentar, n contrast cu scopul urmrit. Matematic, unei soluii n care una din ultimele n restricii ar fi verificat strict, i corespunde o soluie n care am sczut cantitatea suplimentar din valorile variabilelor implicate n restricie, care este de asemenea admisibil (aceste variabile nu apar n alte restricii dintre ultimele n, iar primele m vor fi cu att mai mult verificate dac xij scad) i care este evident mai bun, dnd un cost mai mic. n concluzie, dac exist soluie optim, se va transport exact cantitatea cerut. Totui, n practic se poate ntlni oricare din cele trei cazuri: (1) A i > B j
i =1 j=1 m n

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

(2)
i =1 m

Ai <

B
j=1

(3) A i = B j
i =1 j=1

n primul caz, problema are soluie optim, iar cantitatea n exces fa de cerere va rmne la furnizori, fiind reprezentat de variabilele de abatere din primele m restricii. Aceste cantiti pot fi privite ca nite cereri ale unui consumator fictiv i innd cont c, de fapt, aceste cantiti nu sunt transportate nicieri, costurile unitare pe rutele care ar lega furnizorii de acest consumator sunt 0. Adugnd acest consumator la tabel, cu cererea egal cu

i =1

Ai

B
j=1

, vom obine o problem de tipul (3).

Analog, n al treilea caz, chiar dac disponibilul este mai mic dect necesarul, nu nseamn c nu se va mai transporta nimic, ci doar c unora dintre consumatori nu li se va satisface toat cererea. Aceast cerere nesatisfcut poate fi privit ca disponibilul unui furnizor fictiv i innd cont c, de fapt, aceast cantitate nu exist, costurile unitare pe rutele care ar lega consumatorii de acest furnizor sunt 0. Adugnd acest furnizor la tabel, cu disponibilul egal cu

B A
j j=1 i =1

, vom obine o problem de tipul (3).

n concluzie, orice problem poate fi transformat ntr-o problem de tipul (3). Dei acest caz este foarte rar n practic, el este cel mai simplu din punct de vedere matematic i va fi ales pentru formalizarea problemei. O astfel de problem se numete problem de transport echilibrat. De asemenea, este uor de vzut c, pentru o problem de transport echilibrat, toate soluiile admisibile verific toate restriciile cu egal. Astfel, dac mcar una din primele m restricii ar fi verificat cu "<" atunci am avea prin nsumare:

A > x
i i =1 i =1 j=1

ij

B
j=1

, n contradicie cu

A = B
i i =1 j=1

iar dac mcar una din ultimele n restricii ar fi verificat cu ">" atunci am avea prin nsumare:

i =1

Ai

i =1 j=1

x ij >

j=1 n

Bj

, n contradicie cu

i =1

Ai =

B
j=1

n concluzie, orice problem de transport este echivalent cu o problem de forma:

( min ) f
n x ij = A i j=1 m x ij = B j i =1 x ij 0

c
i =1 j=1

ij

x ij

i = 1,..., m

unde
j = 1,..., n i = 1,..., m; j = 1,..., n

i =1

Ai =

B
j=1

care este forma standard a problemei de transport.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Tipuri de probleme pentru determinarea drumului de distanta minima n graf

Revenim la problema initiala, cea a parcurgerii traseului Arad - Bucuresti avnd cel mai mic cost. Solutia consta n gasirea acelor orase prin care trece traseul astfel nct suma distantelor parcurse sa fie cea mai mica, n raport cu lungimea altor posibile drumuri de parcurs. La nivelul grafului n loc de orase, distante avem noduri si arce cu greutate. Partial, problema este rezolvata deoarece folosind cele doua metode de traversare a unui graf avem capacitatea de a afla ce noduri se afla pe trase si astfel putem forma o serie de drumuri de urmat. Nu mai ramne dect sa vedem n cazul grafului cu greutate care drum are suma valorilor arcelor minima sau n cazul grafului fara greutate care drum are mai putine arce. Desi aceasta solutia este simplu de implementat, ea este mare consumatoare de resurse n cazul unui graf mare, asa ca ne trebuie un program care sa combine cele doua etape, reducnd traversarile repetate ale grafului la 1. Acest lucru este facut de algoritmul Dijkstra, care examineaza toate drumurile ce pornesc din nodul curent, actualiznd distantele dintre el si celelalte noduri. Pentru a pastra nodurile prin care trece drumul cel mai scurt, programul le retine ntr-o lista pe care o notam cu L. n final lista contine multimea minima de noduri care sa le contina pe toate cele care vor forma efectiv drumul optim. Nodurile care se adauga n aceasta lista sunt acele noduri ale grafului la care se ajunge prin arce directe doar de la nodurile din lista L ( ele reprezinta nodurile adiacente celor din L ) si care au lungimea cumulata pna n acel moment minima. Pentru a nu calcula de fiecare data distanta minima pna n acel nod, ea este atribuita ca informatie nodului, asemenea unei etichete. Ele sunt implementate utiliznd un vector de lungime n, unde n este numarul de noduri al grafului (vector[i] retine eticheta nodului i), sau crend o lista cu n elemente de tip eticheta. Drumul minim este gasit n momentul n care n lista L se afla nodul destinatie. Algoritmul consta n pasii: Pasul 1. Se construieste lista L si elementele vectorului/listei distantelor sunt initializate cu o valoare foarte mare; Pasul 2. Se alege nodul sursa, el devenind si primul nod pus n lista L. Valoarea etichetei corespunzatoare lui ia valoarea 0; Pasul 3. Se repeta pna cnd nodul destinatie se afla n L. Sunt analizate nodurile grafului care nu sunt n lista L: Daca exista noduri Ni n care se poate ajunge prin arce directe de la noduri din L, se calculeaza distanta de la nodul de start pna la ele. distanta(Ni) = min ( val_eticheta(Ni) , val_eticheta(Nk) + greutate_arc(Nk , Ni) )

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

unde: val_eticheta(Ni) reprezinta valoarea etichetei asociata nodului Ni; greutate_arc( Nk , Ni )) reprezinta valoarea arcului dintre nodurile Nk si Ni; Nk este un nod din lista L de la care se ajunge prin arc direct la nodul Ni care nu se afla n lista;

Se adauga la lista L acel nod Ni care are distanta(Ni) obtinuta minima. Pentru el ca si pentru celelalte noduri pentru care s-au calculat distantele se reactualizeaza etichetele. val_eticheta(Ni) = min ( val_eticheta(Ni) , distanta(Ni) ) Daca nu exista nici un nod de acest tip atunci nu exista nici un drum pna la destinatie. Pasul 4. Daca nodul destinatie se afla n lista L, atunci valoarea etichetei sale reprezinta drumul de lungime minima. Pentru gasirea acestui drum, se porneste napoi de la nodul final si folosind nodurile din L.

Pentru a nu pierde timp la Pasul 4 reconstituind drumul, asa cum s-a atasat fiecarui nod o eticheta, i se asociaza o lista n care sunt memorate nodurile precedente care au dat valoarea etichetei n acel moment. Nodul nou introdus n lista L, initializeaza lista drumului deja parcurs cu valorile din lista predecesorului sau direct si apoi l adauga si pe acesta. Figura 13 Graf orientat cu greutate Pentru a exemplifica metoda, se aplica algoritmul lui Dijkstra pentru a calcula drumul minim de la nodul A la nodul F, noduri ce apartin grafului din figura 13. Se fac notatiile ajutatoare : E(Ni) reprezinta valoarea etichetei nodului Ni; L(Ni) reprezinta lista nodurilor prin care s-a ajuns la nodul Ni; L reprezinta lista nodurilor care au fost luate n considerare. Etapele parcurse sunt :

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

se initializeaza eticheta nodului A cu valoarea 0, E(A) = 0, iar pentru celelalte noduri cu o valoare foarte mare, E(B) = E(C) = E(D) = E(E) = E(F) = . Se pune nodul A n lista L; se calculeaza valoarea etichetei vecinilor nodului A, E(B) = 7 si E(C) = 2. Cum nodul C are valoarea etichetei minima si nu se afla n lista L, el este adaugat la aceasta. n lista nodurilor precedente lui C, L(C), se pune nodul A, iar L = ; se calculeaza valoarea etichetelor vecinilor nodului C, E(B) = 5 si E(E) = 4. Vechea valoare al lui E(B), care este 7, este nlocuita de noua valoare calculata, aceasta din urma fiind mai mica. Cum nodul E are eticheta minima si nu se afla n lista L, este adaugat la aceasta si L(E) = , iar L = ; se calculeaza etichetele pentru nodul F care este vecinul direct al nodului E, E(F)=13. Dintre toate etichetele, cea a nodului are valoarea minima, 5, si cum el nu este n L, este pus n aceasta lista, deci L = . n lista predecesorilor sai sunt pusi predecesorii nodului de la care s-a ajuns la B, adica ai nodului C, si acesta din urma, L(B) = ;

se calculeaza valoarea etichetelor vecinilor nodului B, E(D) = 9, E(E) = 13 si E(F) = = 25. n cazul nodurilor E si F etichetele si pastreaza vechile valori, care sunt mai mici. Cu toate ca n acest moment nodul E are eticheta cu valoare minima, el nu este ales ca fiind urmatorul nod al drumului pentru ca se afla deja n lista L. Deci nodul care se traverseaza este D, iar L(D) = si L = ; se calculeaza valoarea etichetei pentru nodurile E si F (sunt noduri adiacente directe pentru nodul D), E(E) = 11 si E(F) = 10. Pentru nodul E valoarea etichetei nu este nlocuita cu cea noua. Nodul care nu se afla n lista L si care are valoarea etichetei minima este F. Este adaugat la lista si n acest moment cautarea ia sfrsit. Drumul minim este A - C - B - D - F.

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Afisarea drumului minim si a lungimii sale folosind functia din clasa graf_liste are codul sursa : int lungime = x.drum_minim(g,start,stop,precede);

Tipuri de probleme pentru determinarea drumului cu durata minima

Calculul costului optim. Dupa stabilirea grafurilor-retea care fixeaza succesiunea activitatilor, fazelor si subprocesele, momentele de ncepere si de finalizare ale fiecarei activitati, duratele (minime, medii si maxime) acestora, costurile (minime, medii si maxime) corespunzatoare, precum si tipul relatiilor de dependenta ntre costuri si duratele de executie, se determina si costurile activitatilor corespunzatoare duratelor medii ale acestora. Pentru calculul costului unei activitati se porneste de la ideea ca aceasta are durata de executie fixa, care corespunde unor conditii normale de lucru. De asemenea, se considera ca durata unei activitati (da) este o variabila care poate oscila din punct de vedere valoric n intervalul dmin si dmax. Daca durata maxima este egala cu durata normala, iar durata minima este cea mai scurta durata posibila de executie, atunci pentru scurtarea termenului de executie a unei lucrari trebuie efectuate cheltuieli suplimentare fata de cele prevazute n mod normal. Rezulta ca scurtarea duratei de executie implica cresterea costului de productie, ceea ce nseamna ca el este n functie de durata, care sintetic se poate exprima astfel: Cta = f(da); dmin < da < dnorm ,

n care: Cta - reprezinta costul activitatii;

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

da - durata activitatii. Daca relatia de dependenta ntre costuri si durata de executie a activitatilor este liniara, adica de tipul: Cta (da) = a + b . da, (n care: "a" si "b" reprezinta parametrii ecuatiei liniare) n vederea analizei comportamentului costului atunci cnd durata activitatii (da) se reduce (sau creste), trebuie sa se stabileasca marimile parametrilor "a" si "b". n acest scop vor utiliza relatiile:
a= Ctadmin x dnorm - Ctadnorm x dmin. driorm - d min

b=

Cta

dnorm -_Ctadmin

dnorm - d min

pentru cazul ca "da" se micsoreaza si:

Cta

dmm_Ctadnorm dnorm-dmin

b' =

pentru cazul n care "da" creste, n care:

Ctadmin- - costul activitatii corespunzator duratei minime; Ctadnomi - costul activitatii corespunzator duratei normale.

Rezulta ca parametrul "b" (coeficientul de regresie al costurilor n raport cu durata activitatilor) nu este altceva dect costul unitar al urgentarii sau costul marginal al activitatilor, exprimnd cu cte unitati creste costul activitatii atunci cnd durata sa se reduce cu o unitate. Notnd acest cost cu ctaurg, atunci cnd "da" se mareste n vederea minimizarii costurilor, rezulta:
Cta=a- ctaurg *da, sau Ctadminxdnorm-Ctadnormxdmin Cta = dnorm - d min Ctadmin-Ctadnorm * da dnorm - d min

Aceasta relatie se aplica activitatilor situate pe drumul critic. Pentru celelalte activitati, durata medie a fiecareia din ele se prelungeste pna la epuizarea oricarei rezerve de timp. Pe aceasta baza se obtine cel mai redus cost de executare a programului de activitati, respectiv costul optim (Ctaopl).

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA

Costul total al unui prestadiu (Ctp) reprezinta suma costurilor tuturor activitatilor care-1 compun si se calculeaza astfel: n care: "j" reprezinta felul activitatilor care compun un prestadiu. Costul unui reper (Ctr) din care este constituit un produs va fi egal cu:

n care: "i" reprezinta numarul prestadiilor care compun reperul.

Bibliografie
1.www.scritube.com

COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU CONSTANTA 2.www.graf.go.ro 3.www.e-referate.ro 4.www.e-referate.net 5.www.referat.ro