STATISTICA PSIHOLOGICA

1.Notiuni introductive a.Definitie: statistica este domeniul matematicii cu ramuri aplicative.Statistica psihologica se refera la recoltarea, descrierea si analizarea datelor in vederea extragerii unor concluzii pe baza acestora. b.Statistica, instrument al metodei stiintifice in psihologie -Observatia -Definirea problemei -Ipoteza-Ipoteza statistica -Date-masurare, descriere -Testarea ipotezei-teste de semnificatie -Respingerea sau acceptarea-Decizie statistica -Publicare-Prezentarea rezultatelor -Teorie c.Scurt istoric al statisticii in psihologie -Christian von Wolf-ideea unui domeniu matematic al psihologiei (psihometrie) -Francis Galton-initiatorul scolii psihometrice engleze -Karl Pearson-analiza de corelatie -Charles Spearman-initiaza analiza bifactoriala a inteligentei -Weber si Fechner-statistica aplicata in psihofiziologie -Raymond Cattel-teoria factoriala a personalitatii -Ranold Fisher-analiza de varianta d.Utilitatea statisticii in practica psihologica In evaluare In psihoterapie Construirea instrumentelor Probarea eficientei Utilizarea instrumentelor Construirea metodelor terapeutice Selectia psihologica Relatia dintre genul terapeutului si eficienta terapiei In instruire Evaluarea performantei -

e.Concepte fundamentale -variabila statica-caracteristica a realitatii care poate lua valori diferite -variabile dependente-variabile a caror valori sunt dependente, factori consecinta, efect, care variaza in functie de valorile uneia sau mai multor variabile, numite independente -variabile independente-tin de contextul, conditiile, care cauzeaza anumite defecte, consecinte, induce variatia variabilei dependente. -variabile continue de tip numeric (digital) si fractionale exprimate cu zecimale -variabile discrete-care iau un numar restrans sau limitat de valori exprimate prin numere intregi -populatia cercetarii-totalitatea datelor existente, un numar totusi limitat de unitati de informatii, dar imposibil de colectat

-esantionul-unitatile de populatie selectionate -statistica descriptiva-permite analiza si prezentarea naturii variabilelor dintr-un esantion -statistica inferentiala-cuprinde metode de verificare a ipotezelor statistice, permite generalizarea concluziilor asupra populatiei din care a fost extras esantionul -statistica parametrica-utilizeaza date si masuratori numerice cantitative -statistica neparametrica-utilizeaza date si scale calitative -studii experimentale-masoara variabilele dependente si independente -studii corelationale-arata coincidenta, natura legaturii dintre variabilele dependente si variabilele independente. 2.Masurarea in psihologie a.Definitie:masurarea este un proces prin care varietatea infinita a observatiilor umane este redusa la o descriere sub forma numerica sau simbolica, care se presupune ca reprezinta anumite regularitati semnificative la nivelul entiotatilor observate. b.Entitati masurabile in psihologie, variabile: -de natura fizica sau psihofiziologica:timpul de reactie -constructe psihologice:extraversiunea-introversiunea; atitudinea fata de sine; depresia -modele teoretice -constructia psihologica variabila latenta -indicatori psihici-variabile observate c.Niveluri (scale) de masurare -Scala nominala-valorile indica categoria din care face parte cazul evaluat -Scala ordinala-valorile au o semnificatie cantitativa limitata la raportul de marime -Scala de interval-valorile au un caracter calitativ exprimat numeric iar intervalele sunt egale. -Scala de raport-valori cantitative exprimate numeric, intervale egale plus 0 absolut. d.Variabile categoriale-valotile descriu categorii (ordinale,cantitative) e.Teoria masurarii:X=T+E;X=valoarea masurata, T=scorul adevarat, E=eroarea de masurare. 3.Analiza de frecventa si reprezentarile grafice a.Distributia simpla de frecvente b.Frecventa cumulata este constituita din totalul frecventelor care se cumuleaza incepand de la valoarea cea mai mica pana la valoarea cea mai mare. c.Frecventa relativa raportata la valoarea fr(1) a unei valori este raportul dintre frecventa absoluta si suma frecventelor absolute. d.Frecventa relativa, cumulata, raportata la unitatea fr(1) a unei valori-se cumuleaza frecventele relative raportatela unitate de jos in sus

e.Frecventa relativa procentuala fr(%):exprima procentul valorilor care se repeta in dreptul unei valori distincte in cadrul distributiei de valori.Se calculeaza prin inmultirea fr(1) cu 100 f.Frecventa relativa cumulata procentuala fr(%) exprima procentul frecventei valorilor care se cumuleaza plecand de la valoarea cea mai mica pana la o anumita valoare. g.Pasii realizarii unui tabel de frecvente grupate -se face diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica -se imparte valoarea obtinuta la marimea posibila a intervelului de clasa pentru a realiza numarul de clase al noii distributii -se selecteaza marimea intervalul care conduce la un numar de clase -se determeina limita inferioara a primului interval si cea superioara -se construiesc intervalele de clasa pentru fiecare interval -se aplica analiza de frecvente ca in cazul frecventelor simple h.Tipuri de reprezentari fragice -Graficul de tip bara -Histograma -Poligonul de frecvente -Graficul frceventei cumulate -Graficul circular -Graficul de tip steam and leaf 4.Indicatorii numerici si distributiile statistice a.Indicatorii tendintei centrale -modulul-este valoarea cu frecventa cea mai mare de aparitie.In cazul unei distributii de frecvente grupate este clasa de interval cu frecventa cea mai mare de aparitie.Distributiile pot fi unimodale, bimodale sau multimodale -mediana-este valoarea din mijlocul unei distributii.Se gaseste prin alcatuirea tabelei de frecvente in coloana frecventelor relative procentuale cumulate, corespunde valorii de 50%. -media aritmetica-este raportul dintre suma valorilor distributiei si numarul lor. Calcularea mediei pentru p distributie simpla se face prin adunarea valorilor si impartirea la nr.lor. Calcularea mediei pentru o distributie de frecvente grupate se face prin suma produsului dintre fiecare valoare si frecventa ei care apoi se imparte la suma frecventelor. b.Valori nedeterminate si clase deschise Valorile nedeterminate sunt acele valori a caror marime decurge din procesul de masurare in acelasi mod in care rezulta oricare valoare a seriei. Categorii deschise sunt acele categorii de valori care au una dintre limite libera. c.Amplitudinea absoluta (R=Xmax-Xmin) Amplitudinea absoluta are ca utilitate faptul ca ne indica in mod absolut registrul de valori intre care se intinde distributia.Principalul dezavantaj consta in faptul ca poate fi influentata de o singura valoare aflata la extremitatea distributiei

d.Indicatori ai imprastierii -Amplitudinea relativa (R%)-este data de raportul procentual dintre amplitudinea absoluta si media distributiei (R%=R/m*100).Din cauza ca utilizeaza doar cele doua valori extreme ale distributiei este un indicator imprecis. -Abaterea quarticala-guartilele sunt percentile care impart distributia in patru segmente egale.Ele sunt: Q1(percentila 25), Q2(percentila 50), Q3(percentila 75).Abaterea quarticala este data de diferenta dintre valoarea corespunzatoare quartilei 3 si valoarea corespunzatoare quartilei 1. -Abaterea semi-interquarticala-semnifica distanta unui scor tipic fata de amplitudinea intregii distributii.Se calculeaza ca media diferentei dintre quartila 3 si quartila 1 (RSQ=(Q3-Q1)/2). -Abaterea medie-distanta dintre o valoare anumita si media distributiei se numeste abaterea valorii.Media abaterilor dintr-o distributie este intotdeauna 0 (d=Mi-mi/N) -Dispersia-S2=(xi-m)2 unde s-esantion -Abaterea standard-S=S2=(xi-m)2/N -Amplitudinea este un indicator nesigur si care nici nu poate fi calculate in cazyl scalelor nominale. 5.Scorurile z si distributia normala a.Scoruri standard (z) reprezinta modalitatea de a exprima semnificatia unei anumite valori dintr-o distributie prin raportare la parametrii distributiei (z=x-m/s) unde x-oricare dintre valorile distributiei.Media unei distributii z este intotdeauna 0.Abaterea standard a unei distributii z este intotdeauna 1.Se exprima prin numere mici cu zecimale.Pot lua valori negative.Permit compararea valorilor unei distributii si a valorilor provenind din distributii diferite, ca urmare a faptului ca se exprima in abateri standard de la medie. Permit inlaturarea dezavantajelor mentionate pentr-un artificiu de calcul prin care acestea sunt transformate in note standardizate convenite ce corespund anumitor nevoi practice. b.Curba normala-se refera la un anumit tip de distributie teoretica.Are forma de clopot. Este perfect simetrica pe ambele laturi.Linia curbei se apropie la infinit de axa OX fara a o atinge. De fiecare parte a mediei se afla exact jumtate dintre valorile distributiei.Chiar daca au medii si abateri standard diferite , diferitele variante ale familiei de curbe normale respecta fiecare dintre ele conditiile se mai sus. -Curba normala standardizata- valotile sunt exprimate in scoruri z. Valorile reprezentate pe curba normala reprezinta valori ipotetice, distribuite astfel pe baza unui model matematic.Nimic nu ne impiedica sa consideram ca valorile de sub curba normala sunt rezultatul unei ipotetice exatrageri aleatoare.Procentajul ariilor de sub curba normala poate si citit si ca probabilitate a distributiei. c.Distributii reale si distributii normale z. Distributiile reale pe care le descopera psihologii in studiile lor nu au niciodata parametrii unei curbe normale perfecte. Convertirea valorilor unei distributii in scoruri z nu modifica forma distributiei. Distributia normala z este o distributie teoretica in timp ce o distributie z oarecare are forma distributiei valorilor originale.

6.Concepte fundamentale, Testul z(t) pentru un singur esantion a.In practica cercatrii stiintifice se supun cercetarii psihologice loturi mai restranse numite esantioane extrase din ansamblul populatiei vizate.Populatia reprezinta totalitatea unitatilor de informatie care constituie obiectul de interes al unei investigatii. Esantionul reprezinta unitatile de informatie selectionate pentru a fi efectiv studiate. b.Reprezentativitatea esantioanelor -nici un esantion nu poate reprezenta perfect datele populatiei:reprezentativitatea este relativa. -estimarile pe baza de esantion contin intotdeauna o doza mai mare sau mai mica de eroare. -constituirea unui esantion trebuie sa evite efectele unor factori sistematici care sa interfereze cu obiectivele studiului. c.Distributia mediei de esantionare -=m1+m2+m3+mk/k d.Abaterea standard a mediei de esantionare (eroarea standard a mediei) Sm=/N e.Teorema limitei centrale Cu cat numarul esantioanelor realizate dintr-o populatie este mai mare, cu atat media distributii de esantionare se apropie de medie populatiei daca esantioanele sunt aleatoare sau neafectate de erori, valorile care compun esantioanele sunt independente unele de altele, esantioanele au acelasi volum de valori. f.Procedura de calcul a testului z pentru un singur esantion z=m-/Sm Acceptarea sau respingerea ipotezei de nul depinde de gradul de risc pe care suntem dispusi sa ni-l asumam in acest sens.Pragul critic se numeste nivel alfa si corespunde probabilitatii de 0,05.In cazul pragului critic ipoteza de nul se respinge iar ipoteza se considera confirmata. 7.Erori statistice a.Enumerarea-se refera la eroarea in raport cu realitatea vietii nu la aplicarea gresita a procedurii de testare.In raport cu realitatea vietii decizia cu privire la ipoteza de nul poate fi corecta sau gresita.Cercetatorul nu poate sti cu certitudine daca decizia pe care o ia este corecta sau nu. b.Eroarea statistica de tip 1. Respingem H0 desi in realitate este adevarata.Decizia statistica se bazeaza pe masura in care esantionul reprezinta caracteristicile populatiei.Alfa maxim este impus prin conventie. c.Eroarea statistica de tip 2. Acceptam H0 desi in realitate este falsa.Este codificata cu beta si nu poate fi mai mare de 0.30-0.40.

d.Puterea testului Teoretic-sensibilitatea unui test statistic de a detecta un efect real intre variabile. Practic-probabilitatea de a respinge ipoteza de nul atunci cand este falsa. e.Eroarea de tip 2 si puterea statistica Cu cat puterea testului este mai mare cu atat probabilitatea erorii de tip 2 este mai mica. f.Marimea efectului este o valoare care indica intensitatea realatiei dintre variabila independenta si variabila dependenta. g.Marimea efectului este in legatura cu puterea testului si cu volumul esantionului: cu cat puterea este mai mare si esantionul este mai mic cu atat marimea efectului este mai ridicata. 8.Testul t pentru esantionae independente a.Variante de calcul: t=(m1-m2)/(s12/N1)+(s22+N2) testul t pentru dispersii diferite 2 2 2 s c=[(N1-1)*s1 +(N2-1)*s2 ]/(N1+N2-2) testul t pentru dispersii cumulate b.Marimea efectului (Indice d): d=(m1-m2)/[(N1-1)*s12+(N2-1)*s22]/[(N1-1)+(N2-1)] c.Interpretarea rezultatului Valoarea testului nu are relevanta in sine, relevanta este probabilitatea asociata acestei valori, marimea efectului, si limitele de incredere. Modelul de cercetare nu permite formularea unei concluzii in termenii unei relatii cauzale si desi se impune un model de cercetare experimentala. O diferenta semnificativa nu este similara cu existenta unei diferente cu valoare practica. d.Publicarea rezultatului -mediile si abaterile standard ale fiecarui esantion -volumul esantioanelor sau gradele de libertate -valoarea testului t -nivelul lui p -marimea efectului -limitele de incredere e.Conditii: -esantioane aleatoaresi independente -variabila dependenta sa se distribuie normal in ambele populatii -dispersia celor doua esantioane sa fie omogena 9.Analiza de varianta unifactoriala(ANOVA)