CAPITOLUL 1

1. În ce categorie de proprietăţi se încadrează densitatea:prop. fizice

2. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa mecanică:mecanice
3. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa la uzare:de exploatare
4. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezilienţa:prop. mecanice
5. În ce categorie de proprietăţi se încadrează alungirea la rupere: mecanice
6. Care proprietăţi sunt influenţate prin prezenţa incluziunilor:prop mat mecanice
7. Care proprietăţi sunt influenţate compoziţia chimică a materialului:prop mat mec
8. Care proprietăţi sunt influenţate de condiţiile de cristalizare:prop mat mec
9. Prin încercarea la tracţiune poate fi determinată:rezistenta mecanica
10. Prin ce încercare este determinată gâtuirea la rupere:incercarea la tractiune
11. Care este unitatea de măsură a alungirii la rupere:procente
12. Care este unitatea de măsură a rezistenţei mecanice:NEWTON/m2
13. In ce domeniu de solicitare este valabilă Legea lui Hook:Domeniul elastic
14. Care este proprietatea care caracterizează tenacitatea materialului: plasticitatea
15. Prin ce încercare este determinată rezilienţa materialelor:
16. Cum este valoarea alungirii la rupere a materialelor care prezintă o rezilienţă ridicată:
17. Prin ce încercare este evaluată fragilitatea materialelor:incercarea la incovoiere prin soc
18. Care este domeniul tensiunilor generate în epruvetă la încercările de oboseală:domeniul
solicitarilor elastice
19. Ce tip de forţe acţionează asupra materialului în timpul încercării la oboseală:forte ciclice
20. Ce tip de forţe acţionează asupra materialului în timpul încercării la fluaj:sarcini constante
21. Cum este viteza de deformare în stadiul primar al fluajului:viteza de deformare este det de
ecruisarea materialului
22. Cum este viteza de deformare în timpul desfăşurării fluajului stabilizat:minima
23. În ce stadiu al deformaţiei se produce ruperea datorată fluajului:tertiar
24. Cum este influenţat fluajul prin creşterea temperaturii:
25. Ce formă are penetratorul la încercarea de duritate Brinell:Sferica sau bila
26. Ce formă are penetratorul la încercarea de duritate Vickers: Con sau in forma de V
27. Care este unitatea de măsură a durităţii:daN/mm2
28. Căror materiale li se aplică metoda Brinell de determinare a durităţii:
29. Căror materiale li se aplică metoda Rockwell de determinare a durităţii:
30. Căror materiale li se aplică metoda Vickers de determinare a durităţii:
31. Ce se urmăreşte în timpul încercării la uzare:

CAPITOLUL 2
32. Care este ordinea de pregătire a minereurilor metalifere:sfaramarea,clasarea
granulometrica,sortarea,prajirea
33. Pentru ce sunt utilizaţi fondanţii:pt elaborarea fontei in furnal
 34. La ce temperatură se desfăşoară extragerea metalelor prin procedeele pirometalurgice:la temp
inalte
35. Care minereu este utilizat pentru obţinerea fontei de primă fuziune:furnal
36. Ce material este utilizat ca fondant la elaborarea fontei de primă fuziune:calcar
37. Care este sursa de căldură utilizată în furnal:COCS
38. Care echipament asigură preîncălzirea aerului necesar arderii cocsului: recuperator de caldura
COWPER
39. Care sunt produsele furnalului:Fonta bruta,Zgura,Gaze de furnal
40. Care este scopul operaţiei de afinare: se utilizează pentru obţinerea oţelului şi fonta cenuşie sau
de turnătorie care este utilizată pentru turnarea în piese.
41. Care este sursa de căldură la operaţia de afinare în convertizor:insuflare de oxigen
42. În care tip de convertizor sunt obţinute oţeluri de calitate superioară:convertizoarele cu oxigen
43. Care este cantitatea maximă de fier vechi care poate fi folosită în convertizorul L.D.: 30%
44. Ce fel de curent este folosit la cuptoarele electrice cu arc electric:Curent alternativ trifazat
45. Cum se face transferul de căldură în cuptoarele cu arc electric:prin radiatie
46. Ce material este folosit pentru electrozii cuptoarelor cu arc electric:GRAFIT
47. Ce predomină în încărcătura cuptoarelor cu arc electric:Fierul vechi
48. În ce fel de agregat de elaborare sunt obţinute oţelurile de calitate superioară:Cuptor cu inductie
49. Cu ce se asigură protecţia suprafeţei băii metalice în cazul cuptoarelor cu inducţie: Fondanti
50. Cum se realizează degazarea topiturii la elaborarea în cuptoarele cu inducţie:Prin insuflare de
argon
51. Cum se realizează corectarea compoziţiei chimice a şarjei de oţel: Mici cantitati de fonta de furnal
52. Ce agregat de elaborare este folosit pentru obţinerea fontelor de a doua fuziune:Cuptoare cu
inductie
53. Prin ce procedeu sunt prelucrate minereurile de aluminiu:Electroliza
54. Care este mineralul folosit frecvent pentru obţinerea aluminiului:Bauxita
55. Din ce material este executată căptuşeala electrolizorului folosit la elaborarea aluminiului:Grafit
56. Pentru ce este folosit criolitul în procesul de elaborare a aluminiului: Pt dizolvarea aluminei
57. Prin ce procedeu este obţinut aluminiul de înaltă puritate folosit în electrotehnică:Procedeu
electrolitic
58. Care minereu este folosit în metalurgia cuprului: Minereu sulfuros
59. Ce rezultă în prima fază de prelucrare pirometalurgică a minereurilor de cupru: transformarea
sulfurii de cupru in mata
60. Ce conţine mataCUPRU FIER SI SULF
61. În ce agregat se realizează eliminarea fierului şi sulfului din mată:Intr un convertizor special
62. Prin ce procedeu este obţinut cuprul de înaltă puritate folosit în electrotehnică: electroliza

CAPITOLUL 3
63. Din ce material sunt executate lingotierele:Fonta cu grafit nodular
64. Care este procedeul prin care sunt obţinute bramele:turnare continua verticala
65. Unde este plasată maselotiera faţă de lingotieră: In partea superioara
66. Cum este structura lingourilor din oţel calmat: Neomogena
 67. Cum se realizează umplerea lingotierei la turnarea în sifon: De jos in sus
68. Care este tipul de oală folosit pentru turnarea oţelului:Cu dop
69. Din ce material este realizat cristalizorul folosit la turnarea continuă:Din cupru racit cu apa
70. Ce fel de semifabricate sunt obţinute prin turnare continuă:Brame si Tagle
71. Din ce sunt executate formele temporare: Ceara, lemn, polietilena
72. Cum este rezistenţa mecanică a amestecurilor de miez faţă de cele de formare:
73. Cum se realizează extragerea pieselor turnate în forme temporare:prin dezbatere
74. Care este rolul maselotelor:Compensarea contractiei volumice.
75. În care semiformă se plasează pâlnia de turnare:
76. Unde este plasată reţeaua de alimentare:
77. Cu ce este peliculizat nisipul folosit pentru execuţia formelor coji cu pereţi subţiri:rasina
78. La ce temperatură se realizează întărirea formelor coji:250-400 C
79. Ce grosime au formele coji: 6-10 mm
80. Ce fel de piese sunt obţinute prin turnare în forme temporare obţinute cu modele uşor
fuzibile:piese cu o geometrie complexa
81. La care procedeu de turnare se realizează montarea în ciorchine a modelelor:
82. Din ce material sunt executate modelele uşor fuzibile:Materiale ceroase.
83. Care este liantul folosit la execuţia formelor cu modele uşor fuzibile:nisip cuartos
84. La ce temperatură se realizează extragerea modelului uşor fuzibil:70-80*C
85. La ce temperatură se realizează calcinarea formelor cu modele uşor fuzibile:1000-1050 C
86. Din ce material sunt executate modelele gazeificabile:Polistiren
87. Care este caracteristica pieselor turnate în vid:sunt piese de cea mai inalta calitate
88. Câte incinte au instalaţiile de turnare în mediu depresurizat2-una de topire,una de turnare
89. Din ce material sunt executate cochilele:metal
90. Ce fel de aliaje sunt turnate sub presiune:aliaje de aluminiu si zinc
91. Care este caracteristica principală a pieselor turnate sub presiune:
92. Prin ce procedeu de turnare sunt obţinute tuburile cu lungime mare:turnarea centrifugala
93. Ce procedeu este folosit pentru fabricarea cămăşilor cilindru ale motoarelor:Mortezarea
94. Ce defecte de turnare apar dacă temperatura lichidului metalic este prea mică:
95. Din ce cauză pot să rezulte incluziuni de amestec de formare în semifabricatele turnate:
96. Din ce cauză pot să apară incluziuni de gaze în piesele turnate:

CAPITOLUL 4
97. Care metal are un modul de elasticitate mai mare:Fierul
98. Sub acţiunea căror tensiuni se produce deformarea plastică prin maclare:
99. Care este domeniul în care este valabilă legea lui Hooke:In domeniul elastic
100. Care este unitatea de măsură în care este exprimat gradul de ecruisare:procent
101. Cum se modifică rezistenţa mecanică odată cu creşterea gradului de deformare:se mareste
102. Cum se modifică rezilienţa odată cu creşterea gradului de deformare:se mareste
103. Prin ce se caracterizează materialele ecruisate:duritate si fragilitate
104. Ce formă au grăunţii din materialele ecruisate:sunt alungiti
105. Ce se întâmplă cu alungirea la rupere a materialului ecruisat în faza de restaurare:
106. Care este starea structurii rezultate prin recristalizare:
107. Care este temperatura de recristalizare a fierului:450* C
108. Cum se numeşte procesul de creştere accentuată a grăuntelui la temperaturi înalte:coalescenta
109. La ce temperaturi este încălzit oţelul în vederea deformării plastice la cald:
110. Ce tip de tensiuni predomină la forjarea în matriţă:
111. Care este utilajul cel mai des utilizat pentru operaţii de forjare liberă:Ciocanul pneumatic
112. La care procedeu de deformare sunt necesare matriţe cu tenacitate mai ridicată:deformarea prin
compresiune
113. La ce tip de matriţă este prevăzut un canal de bavură:Matritele cu cavitate deschisa
114. Câte plane de separaţie are o matriţă:unul
115. Ce fel de utilaj este utilizat pentru debavurare:presa cu manivela
116. Ce tip de utilaj este utilizat pentru operaţii de finisare-calibrare:
117. Care este caracteristica importantă a materialului, pentru a putea fi extrudat:
118. Prin ce procedeu de deformare pot fi fabricate ţevile:Extrudare
119. Care este temperatura la care se realizează tragerea şi calibrarea ţevilor:
120. Cum se numeşte scula cu ajutorul căreia se realizează trefilarea:Filiera
121. Care sunt procesele care se desfăşoară în timpul laminării la cald:
122. Câţi cilindrii vin în contact cu materialul laminat pe un laminor cuatro:2
123. Care este sensul de rotire al cilindrilor la laminarea ţevilor prin procedeul Mannesmann:oblic
124. Ce fel de materiale sunt supuse ambutisării:tablele
125. La ce încercare sunt supuse tablele pentru evaluarea capacităţii de ambutisare:Incercari prin
metoda Ericksen
126. La ce temperatură sunt efectuate operaţiile de deformare a tablelor subţiri:
127. Pe ce tip de dispozitive se realizează perforarea tablelor:dupa un contur inchis,prin stantare

CAPITOLUL 5
128. Prin ce mărime poate fi apreciată sudabilitatea oţelurilor:Ce
129. Cum este sudabilitatea oţelurilor cu carbonul echivalent mai mic de 0,35%:Excelenta
130. Cum trebuie să fie compoziţia chimică a materialului de adaos folosit pentru sudare:apropiata de
cea a materialului de baza
131. Care este tensiunea curentului de sudare cu arc electric, cu electrod învelit:20-40W
132. Pentru sudarea căror oţeluri sunt utilizaţi electrozii cu înveliş bazic:Cu continut ridicat de carbon si
elemente de aliere
133. La ce pol al sursei de curent este legat electrodul cu înveliş acid:
134. Sub ce formă este livrat materialul de adaos pentru sudarea sub strat de flux:sarma de 2mm
infasurata pe un tambur(bobina)
135. Ce tip de suduri se realizează sub strat de flux:Sudari acoperite
136. Ce tip de electrod este folosit la sudarea MIG/MAG:Electrod fuzibil
137. Care este intensitatea maximă a curentului de sudare prin procedeul MIG/MAG:500A
138. Care este comportarea chimică a gazului de protecţie la sudarea prin procedeul MAG:oxidanta
139. Care este rolul gazului de protecţie la sudarea prin procedeele MIG/MAG:
140. Sub ce formă este livrat materialul de adaos pentru sudarea prin procedeul WIG:
141. Care este gazul de protecţie folosit la sudarea WIG-TIG:Argonul
142. Între ce se formează arcul electric la sudarea cu hidrogen atomic:Intre 2 electrozi de wolfram
143. Prin ce procedeu sunt sudate şinele de cale ferată:Sudarea prin topire cu energie chimica
144. Care este zona cu temperatura maximă la sudarea cu flacără oxi-acetilenică:flacara secundara
145. Prin ce culoare este marcată butelia de oxigen:albastru
146. Prin ce culoare este marcată butelia de acetilenă:rosu
147. Ce fel de curent este utilizat pentru sudarea cap la cap prin rezistenţă electrică:
148. Ce fel de electrozi sunt utilizaţi pentru sudarea prin rezistenţă în puncte:electrozi de contact
149. Cum se asigură protecţia împotriva oxidării la sudarea prin frecare:
150. Ce fel de electrozi se folosesc la tăierea oxi-arc:Electrozi tubulari
151. Cine asigură aportul maxim de energie în cazul tăierii oxi-arc a oţelului:
152. Care este temperatura maximă atinsă în plasma produsă la tăierea cu plasmă:16000*C
153. Unde se formează arcul electric în cazul metalizării cu arc electric şi sârmă:intre sarmele electrozi
154. Care este energia care antrenează particule atomizate la metalizarea cu flacără:
155. În ce mediu se realizează tăierea sau sudarea cu fascicul de electroni:
156. Care mediu asigură protecţia topiturii la tăierea cu fascicul laser:
157. Cine asigură proiectarea pulberilor topite spre piesa supusă metalizării cu flacără:

Capitolul 6
158. Care este conţinutul de carbon din oţelurile nealiate pentru scule aşchietoare:0.6-1.1 C
159. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor din oţeluri nealiate de scule:200-250*C
160. Care sunt principalele elemente de aliere ale sculelor
aşchietoare:wolfram,crom,vanadiu,nichel,mangan
161. Care element de aliere este prezent în toate mărcile de oţel rapid:Wolfram
162. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor din oţeluri rapide:550*C
163. Care este duritatea sculelor din oţel rapid:duritate foarte ridicata
164. Care este duritatea plăcuţelor din carburi metalice folosite la scule aşchietoare:68-75HRC
165. Care element de aliere determină creşterea tenacităţii sculelor aşchietoare:
166. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor armate cu plăcuţe din carburi:700*C
167. Care este procedeul de tăiere recomandat pentru operaţii de exciziune la unicate:taierea in linie
168. Care este poziţia piesei prelucrate pe un strung carusel:Verticala
169. Care este poziţia piesei prelucrate pe un strung normal:Orizontala
170. Care sunt mişcările efectuate de sculă la operaţia de frezare:Rotatie
171. Ce fel de suprafeţe pot fi prelucrate cu o freză frontală:Suprafete plane
172. Cu ce fel de freză se realizează canalul de pană al unui arbore:Freze pt canale de pana
173. Ce mişcare are scula la operaţia de rabotare:orizontala
174. Prin ce fel de operaţie este realizat canalul de pană al unei roţi dinţate:brosare
175. Ce mişcare are scula la operaţia de mortezare:verticala
176. Cu ce fel de sculă se realizează filetarea găurilor:tarodul
177. Prin câte treceri este realizat prin broşare, profilul interior al butucului unei roţi:o trecere
178. Prin ce procedeu pot fi prelucrate piesele călite:
179. Ce mişcări are discul abraziv la operaţia de rectificare:Miscari de rotatie
180. Ce mişcări are piesa la operaţia de rectificare plană:longitudinale si transversale
181. Ce mişcare are piesa la operaţia de rectificare a suprafeţelor circulare cu lungime mare:in sens
invers discului abraziv
182. Prin ce procedeu se realizează reascuţirea sculelor aşchietoare:rectificare
183. Pe ce tip de suprafeţe se efectuează operaţia de honuire:Suprafete abrazive
184. Care sunt mişcările honului: miscare de translatie alternativa,de rotatie,de reglare
185. Ce rugozitate prezintă suprafeţele honuite:0.025-0.4
186. Care este adaosul de prelucrare lăsat pentru operaţia de honuire:0.01-0.03mm
187. Sub ce formă sunt livrate materialele abrazive folosite la honuire:scule diamantate
188. Cu ce se realizează operaţia de rodare: masina de rodat
189. Ce fel de suprafeţe sunt supuse operaţiei de rodare:Suprafete conjugate
190. Prin ce operaţie se realizează ajustarea supapelor cu scaunul acestora:rodare
191. Din ce material este executat electrodul utilizat la prelucrarea prin electroeroziune:cupru
192. Ce proprietăţi electrice are lichidul folosit la electroeroziunea:Energie de distrugere
193. La ce pol al sursei de curent este legat materialul supus prelucrării electrochimice:
194. Care este principiul de prelucrare electrochimică a materialelor metalice:dizolv anodica
195. Ce polaritate are electrodul la prelucrarea electrochimică sau prin electroeroziune:pozitiv