Licenta Psihologie

MULTIPLE CHOICE

1. Psihicul uman este un sistem:

a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv

1.

a+b

2.

c+d

3.

b+d

4.

a+b+d

ANS:

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1.

integral innascut

2.

dobandit in copilarie

3.

o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

ANS:

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva

1.

a+b+d

2.

a+c+d

3.

c+d

4.

a+d

ANS:

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe

1.

a+b+c+e

2.

b+d+e

3.

a+c+d+e

4.

b+d

5.

c+e

ANS:

5. Constiinta este:

1.

suma functiilor si proceselor psihice particulare

2.

suma proceselor cognitive

3.

un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila

ANS:

6. Constiinta de sine este o functie:

1.

proiectiva

2.

autoreflexiva

3.

reflexiva

ANS:

7. Constiinta de sine:

1.

genereaza identitatea Eului

2.

deriva din identitatea Eului

3.

nu are nicio legatura cu identitatea Eului

ANS:

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1.

constiintei lumii externe

2.

subconstientului

3.

constiintei de sine

ANS:

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

1.

b+c

2.

a+b+d

3.

a+c+d

4.

b+d

ANS:

10. Perceptia este:

1.

o senzatie complexa

2.

o structura cognitiva distincta

3.

o suma de senzatii

ANS:

11. Perceptia reflecta:

1.

proprietati esentiale si generale ale obiectelor

2.

proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale

3.

proprietati situational-accidentale

ANS:

12. Determinantii perceptiei includ:

1.

exclusiv factorii obiectivi externi

2.

factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat

3.

exclusiv factori subiectivi interni

4.

factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

ANS:

13. Perceptia monomodala consta in:

1.

perceperea unui obiect o singura data

2.

perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

3.

perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

ANS:

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1.

stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

2.

incadrarea obiectului intr-o clasa

3.

relationarea obiectului cu experienta anterioara

ANS:

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1.

numarul elementelor componente

2.

relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente

3.

marimea elementelor componente

ANS:

16. Iluziile sunt rezultatul:

1.

halucinatiilor

2.

excedentului de informatie

3.

efectelor de camp

ANS:

17. Rolul setului in perceptie este:

1.

intotdeauna pozitiv

2.

atat pozitiv, cat si negativ

3.

intotdeauna negativ

ANS:

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1.

cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

2.

cu ajutorul figurilor duble

3.

cu ajutorul figurilor suprapuse

ANS:

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1.

se fixeaza direct pe scop

2.

foloseste procedee logico-formale

3.

opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

ANS:

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight

1.

introspectionista

2.

gestaltista

3.

asociationista

4.

ANS:

behaviorista

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la W rzburg

1.

sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii

2.

sa ilustreze trecerea de la concret la abstract

3.

sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare

4.

sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

ANS:

22. Notiunea este:

1.

un model informational imagistic

2.

un model informational izomorfic

3.

un model informational homomorfic esentializat

ANS:

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1.

polaritatii

2.

generalitatii

3.

sinonimiei

4.

ANS:

contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1.

succesiunea reprezentarilor

2.

judecata

3.

interactiunea dintre cuvant si imagine

ANS:

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in
dezvoltarea ontogenetica a gandirii

1.

finalitatea

2.

structuralitatea

3.

continuitatea

4.

reversibilitatea

ANS:

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general

1.

b+c

2.

a+c

3.

a+b

4.

a+b+c

ANS:

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1.

trecerea de la general la particular

2.

trecerea de la concret la abstract

3.

trecerea de la real la virtual

ANS:

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:

1.

planul de desfasurare

2.

continutul asupra caruia se aplica

3.

rezultatul la care ne conduc

ANS:

29. Operatia generalizarii consta in:

1.

colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

2.

evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene

3.

extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor
cazurilor individuale de acelasi fel

ANS:

30. Abstractizarea consta in:

1.

asamblarea insusirilor esentiale

2.

detasarea unei insusiri din contextul celorlalte

3.

extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

ANS:

31. Algoritmul este aplicabil:

1.

oricarei probleme bine definite

2.

oricarui gen de probleme

3.

doar problemelor de matematica

ANS:

32. Euristica se subordoneaza:

1.

principiului tot sau nimic

2.

principiului incercarilor si erorilor

3.

ANS:

principiului conexiunii inverse

33. Gandirea euristica este solicitata:

1.

in orice situatie slab definita

2.

doar in creatia artistica

3.

doar in jocul de sah

ANS:

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1.

pe baza relatiei de sinonimie

2.

pe baza relatiei de subordonare - incluziune

3.

pe baza apropierii spatiale a notiunilor

ANS:

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1.

ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

2.

reduce incertitudinea in situatii alternative

3.

realizeaza planificarea actiunilor

ANS:

36. Comunicarea desemneaza:

1.

schimburi de energie

2.

orice fel de schimburi in societate

3.

schimburi de informatie

ANS:

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1.

legatura unidirectionala intre emitent si receptor

2.

legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza

3.

raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

ANS:

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1.

modul de folosire a alfabetelor si codurilor

2.

valoarea mesajelor pentru receptor

3.

coerenta succesiunii mesajelor

ANS:

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1.

promptitudine

2.

utilitate

3.

fidelitate

ANS:

40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat

1.

a+b+c

2.

b+c

3.

a+b

ANS:

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea

1.

a+b+c+d+e

2.

a+c+d+e

3.

b+c+d

4.

a+c+e

5.

b+d+e

ANS:

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

1.

rapiditatea aplicarii ei

2.

presiunea timpului

3.

functia de utilitate

ANS:

43. Strategia minimax se aplica in:

1.

formarea notiunilor

2.

adoptarea deciziilor

3.

rezolvarea problemelor slab definite

ANS:

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

1.

dificultatea articularii

2.

locul ocupat in propozitie

3.

frecventa folosirii in comunicare

ANS:

45. Latura semantica exprima:

1.

o legatura de similitudine

2.

o legatura designativa

3.

o legatura spatiala

ANS:

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1.

este predeterminata

2.

este directa

3.

este mediata prin imagine

4.

este impusa din afara

ANS:

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1.

a+b

2.

a+b+c

3.

a+c

4.

b+c

ANS:

48. Modelul gramaticii generative presupune:

1.

prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

2.

corelarea laturii semantice cu cea pragmatica

3.

interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

ANS:

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

1.

contextul

2.

dispozitia interlocutorilor

3.

obiectul comunicarii

ANS:

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1.

stabilirea raporturilor sintactice

2.

stabilirea raporturilor semantice

3.

stabilirea raportului particular general

ANS:

51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie

1.

b+d

2.

a+c

3.

a+c+d

4.

b+c+d

ANS:

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1.

reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

2.

influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur

3.

ANS:

alternarea rolurilor intre emitent si receptor

53. Limbajul intern este:

1.

vocabularul latent al unui subiect

2.

premisa dezvoltarii limbajului extern

3.

limbajul extern selectiv comprimat

ANS:

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1.

J. Piaget

2.

P.J. Guilford

3.

O. Selz

4.

W. K hler

ANS:

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala

1.

b+c+d

2.

a+b+d

3.

a+c

4.

b+d

5.

a+b+c+d

ANS:

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1.

om

2.

animal

3.

mamifer

ANS:

57. Afectivitatea reflecta:

1.

proprietatile fizice ale stimulilor

2.

variatiile mediului intern al organismului

3.

raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

ANS:

58. Emotia poate fi provocata de:

1.

actiunea oricarui stimul

2.

actiunea stimulilor nocivi

3.

actiunea stimulilor semnificativi

ANS:

59. Declansarea emotiei se produce:

1.

in urma deliberarii subiectului

2.

in mod involuntar, neintentionat

3.

cand subiectul nu este atent

ANS:

60. In prim planul constiintei subiectului se impune:

1.

semnul trairii emotionale

2.

durata trairii emotionale

3.

intensitatea trairii emotionale

ANS:

61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1.

intensitatea stimulilor

2.

starea de motivatie a subiectului

3.

semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

ANS:

62. Optimumul emotional este determinat de:

1.

intensitatea trairii

2.

semnul trairii

3.

imaginea obiectului

ANS:

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1.

schimbarea intensitatii emotiei

2.

schimbarea semnului emotiei

3.

schimbarea referentialului emotiei

ANS:

64. Trairea emotionala:

1.

urmeaza producerii reactiilor periferice

2.

are loc concomitent cu reactiile periferice

3.

precede reactiile periferice

ANS:

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange

1.

Fug pentru ca mi-e frica

2.

Mi-e frica pentru ca fug

ANS:

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1.

totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

2.

nevoia de hrana

3.

semnalizarea unei stari de necesitate

ANS:

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1.

principiului tensiune reductie

2.

legii efectului

3.

legii contrastului

ANS:

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

1.

interesul

2.

idealul

3.

aspiratia

4.

trebuinta

ANS:

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane

1.

a+c+d

2.

b+c

3.

a+c

4.

b+d

ANS:

70. Optimumul motivational exprima:

1.

intensitatea absoluta a motivului

2.

caracterul homeostatic al motivului

3.

raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea

sarcinii

ANS:

71. 1. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale

a.

A+B

b.

C+D

c.

B+C

d.

B+C+D

ANS: B

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului

a.

A+B

b.

B+C

c.

B+C+D

d.

A+C

e.

B+D

ANS: D

73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic

a.

A+C

b.

C+D

c.

d.

ANS: C

74. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa

a.

A+B

b.

C+D

c.

A+E

d.

B+E

e.

B+C

ANS: B

75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate

a.

A+B+F

b.

B+C+E

c.

A+D+F

d.

A+B

e.

C+D

ANS: C

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale

B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale

a.

b.

c.

A+C

d.

A+D

e.

C+D

ANS: B

77. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient

a.

A+C

b.

A+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C

ANS: C

78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a.

b.

c.

d.

ANS: B

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala

a.

b.

c.

d.

A+C

e.

C+D

ANS: D

80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:

A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii

a.

b.

c.

A+C

d.

A+C+E

e.

A+B+C

ANS: C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale

a.

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate
desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea

a.

A+D

b.

B+C

c.

D+E

d.

e.

ANS: D

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta

a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D

ANS: A

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial

a.

B+C

b.

A+B+C

c.

d.

e.

ANS: D

85. Eul este:

A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie

a.

A+B

b.

C+D

c.

A+B+C

d.

A+B+C+D

e.

B+C+D

ANS: D

86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice

a.

b.

A+B

c.

d.

B+C

e.

A+B+C

ANS: A

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii

a.

A+D

b.

B+C

c.

d.

e.

C+D+E

ANS: B

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:

A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea

a.

b.

c.

A+E

d.

e.

A+C

ANS: B

89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:

A. asociationiste
B. gestaltiste

C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste

a.

A+D

b.

B+C

c.

C+E

d.

e.

ANS: C

90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare

a.

A+B

b.

A+C

c.

A+D

d.

A+B+C

e.

B+C

ANS: C

91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:

A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback

a.

C+E

b.

A+B

c.

B+C+D

d.

A+B+D

e.

B+C+D+E

ANS: D

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare

a.

A+C+E

b.

B+D+E

c.

A+D+F

d.

B+C+E

e.

B+C+F

ANS: A

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila

a.

A+B

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

e.

ANS: E

94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie

a.

A+C+D

b.

A+C+E

c.

B+C+D

d.

B+C+E

e.

A+B+C+D+E

ANS: A

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale

a.

A+B

b.

C+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: E

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta

D. este directionat de constiinta

a.

A+B

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: B

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate

a.

A+C

b.

A+D+E

c.

B+D

d.

B+D+E

e.

B+C

ANS: C

98. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini

B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a.

A+C

b.

A+C+D

c.

B+C

d.

A+B+C

e.

A+B+D

ANS: E

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup

a.

A+C

b.

B+C

c.

d.

e.

ANS: C

100. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor

a.

b.

c.

A+B

d.

A+C

e.

A+B+C

ANS: C

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica

a.

E+F

b.

C+E

c.

A+F

d.

A+B+F

e.

C+E+F

ANS: E

102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter

a.

b.

A+B+E

c.

C+E

d.

e.

B+C+E

ANS: A

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic

a.

A+C+F

b.

B+D+E

c.

B+C+F

d.

A+B+C+F

e.

A+B+D+E

ANS: C

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici

a.

A+B

b.

A+C

c.

B+C

d.

A+B+C

ANS: D

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a.

b.

c.

d.

e.

C+D

ANS: C

106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi

a.

A+B

b.

A+C

c.

A+B+C

d.

A+B+D

e.

A+B+C+D

ANS: D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor
B. artistic

C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil

a.

b.

c.

C+D

d.

B+E

e.

A+D

ANS: B

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale

a.

A+C

b.

B+C

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: A

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii

a.

A+D

b.

B+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim

a.

B+C

b.

B+C+D

c.

C+D

d.

B+C+F

e.

A+C+E

ANS: C

111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
D. talentului

a.

A+C

b.

B+D

c.

d.

e.

ANS: C

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral

a.

b.

B+C

c.

d.

A+C

e.

A+B+C

ANS: A

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se
numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla

a.

b.

c.

d.

ANS: C

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta

a.

A+D+F

b.

B+E

c.

B+C+D

d.

C+F

e.

C+E+F

ANS: D

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:

A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner

a.

A+D

b.

A+E

c.

B+D

d.

C+D

e.

C+E

ANS: D

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului
B. conceptia rolului

C. expectatia rolului

a.

b.

c.

ANS: B

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
D. prezenta aptitudinilor creatoare

a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D

ANS: C

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon

E. Getzels
F. Janet
a.

C+D

b.

A+F

c.

B+C

d.

B+E

e.

B+C+E

ANS: D

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea

a.

A+B

b.

A+C

c.

C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D

ANS: B

120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta

B. se identifica cu constiinta globala

C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta

a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D

ANS: B

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit

a.

A+C

b.

c.

d.

e.

B+C

ANS: C

122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:

A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului

a.

b.

c.

d.

A+B

e.

B+C

ANS: B

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate

a.

A+B+C

b.

A+C+E

c.

B+C

d.

A+B+E

e.

A+B

ANS: C

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ,
decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.

ANS:

125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si
diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma.

ANS:

126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal.

ANS:

127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele
personal eu.

ANS:

128.

J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare

1.

a+b

2.

a+b+c

3.

a+b+c+d+e

ANS:

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii
regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

1.

a+b

2.

a+b+c+d

3.

a+b+c+d+e

ANS:

130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce

1.

a+b

2.

a+c+d

3.

b+d

4.

a+b+c+d

ANS:

131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;

B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

1.

a+b

2.

ANS:

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt
suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a
corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala

1.

2.

a+b

3.

a+b+c

ANS:

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic
b) ontologic
c) patologic

1.

a+b

2.

3.

b+c

ANS:

134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism

1.

a+c

2.

a+c+d

3.

a+b+c+d

4.

c+d

ANS:

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :

a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului

1.

a+b

2.

3.

a+b+c

ANS:

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:

a) analitica
b) sintetica
c) fonetica

1.

2.

a+b

3.

a+b+c

ANS:

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala

1.

a+b

2.

ANS:

138.

Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii

1.

a+b+d+e

2.

b+c

3.

b+c+d+e

4.

d+e

5.

ANS:

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv emotionale

1.

2.

a+b+c

3.

b+c+d

4.

ANS:

140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic

b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial

1.

a+b

2.

a+c

3.

b+c

ANS:

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de
dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului

b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor

1.

2.

a+b+d

3.

a+b+c+d

4.

c+d

ANS:

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica

1.

2.

a+b+d

3.

b+c+d

4.

ANS:

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii

1.

a+b+c

2.

b+d+e

3.

a+d+e+f

4.

a+b+c+d+e+f

ANS:

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea

1.

2.

a+c+d

3.

c+e

4.

a+b+c+d

5.

ANS:

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti,
in special de catre mama

1.

2.

a+b

3.

ANS:

146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale
dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b)

Conduita suportului

c)

Reactiile circulare tertiare

d)

Conduita bastonului

1.

a+b+c+d

2.

a+b+d

3.

a+b+c

4.

b+c+d

ANS:

147.

Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta
b) se formeaza

1.

a+b

2.

3.

ANS:

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii
descrise de Wallon sunt :

a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga

1.

a+b+c

2.

b+c

3.

a+c

ANS:

149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale
gandirii:

a) animismul
b) artificialism
c) realismul

1.

a+b

2.

b+c

3.

a+b+c

ANS:

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari
afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia
si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea
trairilor afective.

a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

1.

2.

3.

a+b+c

ANS:

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite
denumiri:
a) postformal
b)

multiliniar

c)

pragmatic

d)

metacognitiv

e)

stadiul dialectic

f)

empatic

1.

a+b+c+d+e+f

2.

b+c+d+e

3.

b+c+e

4.

a+b+c+d+e

ANS:

152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic

b)

a fi mai deschis la perspectiva celorlalti

c)

a fi mai putin defensiv

d)

a fi mai deschis la ideile noi

1.

b+c+d

2.

a+b+c

3.

a+b+c+d

ANS:

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare

1.

a+b+c

2.

b+c

3.

a+b

ANS:

154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,
b)

echilibru

c)

calitatea miscarilor

1.

a+b

2.

a+b+c

3.

a+c

ANS:

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia
desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii
b)

stadiul realismului fortuit,

c)

stadiului realismului nereusit

d)

stadiul realismului intelectual

e)

stadiul realismului vizual

f)

stadiul realismului izbutit

1.

a+b+c+f

2.

a+b+d+f

3.

b+c+d+e

4.

a+b+c+d+e

ANS:

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete

b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale

1.

a+b+c

2.

b+c

3.

ANS:

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara

1.

a+b

2.

a+c

3.

a+b+c

ANS:

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta
respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea
b) mediul familial

c) grupul de prieteni

1.

2.

a+b+c

3.

b+c

ANS:

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment

b)

felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este

c)

felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

1.

a+b

2.

b+c

3.

a+b+c

4.

ANS:

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi
clasificate astfel:

a) dificultati afective
b)

dificultati cognitive

c)

dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni

d)

dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

1.

a+b+c

2.

a+c

3.

b+c+d

4.

a+b+c+d

ANS:

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului.
In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :

a)perioada de opozitie
b)

perioada de tranzitie

c)

perioada de gratie

d)

perioada de imitatie

1.

a+b+c+d

2.

a+b

3.

a+c+d

ANS:

162. Gandirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala

d) euristica

1.

a+b

2.

b+c

3.

a+b+c

4.

ANS:

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in
dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate

1.

a+b

2.

ANS:

164.
Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce apar in incon tientului (idei, imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n con tient i se asociaz ntre ele.

ANS: F

165.
Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evolu ia for elor pulsionale, reprezint perspectiva economic n
psihanaliz .

ANS: F

166.
Principiul pl cerii stipuleaz c principalul scop al activit ii psihice este evitarea nepl cerii i ob inerea pl cerii.

ANS: T

167.
Principiul realit ii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n func ie de cerin ele realit ii

ANS: T

168.
Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune cantitativ , con inuturile
psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic

ANS: F

169.
Investirea afectiv presupune deta area unei cantit i de energie unui con inut psihic

ANS: T

170.
Dezinvestirea afectiv presupune ata area cantit ii de energie de reprezentarea aferent

ANS: F

171.
Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voin a pacientului

ANS: F

172.
Vindecarea nevrozei depinde de voin a pacientului de a dep i st rile prin care trece

ANS: F

173.
Simptomele nevrotice au la baz perturb ri n via a sexual a individului

ANS: F

174.
Imposibilitatea desc rc rii tensiunii sexuale pe cale normal duce la desc rcarea acestei tensiuni pe c i indirecte i nespecifice prin atacuri de panic , simptome somatice etc.

ANS: F

175.
n perioada adolescen ei individul renun

la imaginile parentale idealizate i la iluzia atotputerniciei

ANS: T

176. Punctul de vedere economic se refer la:

a.

cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic

b.

deplasarea i condensarea energiei psihice

c.

caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

ANS: A

177. Simptomul apare ca rezultat al:

a.

imposibilit ii desc rc rii tensiunii psihice datorit interdic iei impuse de eu i supraeu

b.

echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar ; depinde de capacit ile adaptative ale
eului

c.

energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas

ANS: B

178. Incon tientul este caracterizat de :

a.

procesele primare, mecanismele condens rii, deplas rii i simboliz rii

i de principiul economiei psihice

b.

tendin e interzise care caut continuu s devin con tiente

c.

evenimente din trecut

ANS: A

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

a.

n rcare

b.

clivajul obiectului

c.

tendin ele agresive ale copilului

ANS: A

180. Principala func ie psihic n stadiul anal este:

a.

educarea toaletei

b.

dobndirea controlului asupra propriilor tendin e

c.

inhibarea agresivit ii

ANS: B

181. Mecanismul psihozelor are la baz :

a.

conflictul dintre Eu i realitate

b.

proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui

c.

absen a tat lui

ANS: B

182. Schizofrenia este rezultatul:

a.

unei fixa ii la stadiul schizoparanoid

b.

introiect rii aspectelor rele ale obiectului

c.

clivajului

ANS: A

183. Perspectiva dinamic se refer la:

a.

explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interac iunea dintre for ele ce tind c tre
sc derea tensiunii psihice i cele care se opun acestei desc rc ri

b.

principiul pl cerii i principiul realit ii

c.

studiul pulsiunilor individului i al evolu iei lor n timp

ANS: A

184. Energia psihic apar ine:

a.

sinelui ca sediu al pulsiunilor

b.

pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului

c.

fiec rei instan e psihice, fiind repartizat ntre cele trei instan a i putnd circula ntre ele

ANS: C

185. Pentru a men ine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:

a.

transform energia liber n energie ata at unei reprezent ri sau idei astfel nct desc rcarea s fie
ntrziat i controlat

b.

tinde s descarce ct mai repede tensiunea prin satisfac ie pulsional direct

c.

recurge la mecanismul reful rii

ANS: A

186. ntre instan ele i nivelurile psihice exist urm toarele rela ii:

a.

sinele este incon tient, eul i supraeul apar in con tientului

b.

sinele este incon tient, eul este n parte incon tient n parte con tient, supraeul este sediul unor for e inhibitorii care ac ioneaz incon tient

c.

sinele ca sediu al pulsiunilor este incon tient, eul ca sediu al mecanismelor de ap rare este incon tient,
supraeul ca instan moral este con tient

ANS: B

187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :

a.

reprezentare pulsional

i afectul care o nso e te

b.

scopul i obiectul pulsiunii

c.

for

i surs pulsional

ANS: A

188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

a.

un singur tip de pulsiune, libidoul

b.

dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului

c.

dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo

ANS: B

189. Principala activitate psihic n stadiul oral este:

a.

pl cerea ob inut prin stimularea zonei orale

b.

asimilarea de informa ii auditive, vizuale, cutanate

c.

identificarea cu obiectele din exterior

ANS: B

190. Func ionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:

a.

nediferen ierea dintre fantasm

i realitate

b.

angoasa de a nu fi nghi it sau devorat

c.

satisfacerea halucinatorie a dorin ei

ANS: A

191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este:

a.

agresivitatea

b.

masochismul

c.

ambivalen a

ANS: C

192. Principala achizi ie psihoafectiv n stadiul anal este:

a.

identitatea sexual

b.

autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur

c.

controlul sfincterian

ANS: B

193. Declan area unei nevroze are loc cnd:

a.

exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al for elor implicate n acest conflict, i apare alegerea
incon tient a unei modalit i de compromis prin care acest conflict se va exprima

b.

exist o traum psihic , o fixa ie i apare senza ia c ceva straniu i se ntmpl subiectului

c.

apare un conflict ntre Sine, Eu i Supraeu

ANS: A

194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:

a.

incapacitatea subiectului de a surmonta pozi ia depresiv

b.

fixa ia la pozi ia paranoid-schizoid

c.

ruptura dintre Eu i realitate

ANS: A

195. Refularea reprezint :

a.

o barier energetic care se opune trecerii con inuturilor incon tiente n con tient

b.

mpingerea n incon tient a unor con inuturi con tiente

c.

trecerea n con tiin

a unor con inuturi incon tiente

ANS: B

196. Pulsiunea reprezint :

a.

un r spuns automat la stimul rile din mediu

b.

reprezentantul psihic al instinctului

c.

o imagine

ANS: B

197. Conflictul psihic se manifest :

a.

n nevroz

b.

n nevroz

c.

n nevroz , psihoz

i psihoz
i normalitate

ANS: C

198. Tulbur rile psihice apar cnd:

a.

for ele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate

b.

for ele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre desc rcare

c.

nu exist refulare

ANS: A

199. ntre normal i patologic exist o deosebire:

a.

cantitativ

b.

calitativ

c.

dinamic

ANS: A

200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:

a.

de la un element la altul prin intermediul lan urilor asociative

b.

de la un neuron la altul

c.

ntre structurile psihice i cele somatice

ANS: A

201. Procesul reful rii const n:

a.

mpingerea unei reprezent ri n incon tient i separarea ei de afectul ata at ei

b.

desc rcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traume

c.

eliberarea afectului sub form de angoas

ANS: A

202. Pulsiunea este un proces aflat la grani a dintre:

a.

psihic i somatic

b.

afect i reprezentare

c.

Eu i Sine

ANS: A

203. Complexul Oedip presupune dou conflicte:

a.

un conflict interior dat de regretul fa

respins

de p rintele respins i unul exterior dat de teama fa

b.

un conflict pozitiv dat de atrac ia fa

p rintele de acela i sex

c.

un conflict moral ntre Eu i Supraeu i un conflict

de p rintele de sex opus i un conflict negativ dat de atrac ia fa

ANS: A

204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:

a.

subiectului i a corpului s u

b.

Eului prin intermediul identific rilor

c.

obiectului asem n tor cu sine

ANS: A

205. n stadiul oral rela ia de obiect este caracterizat de:

a.

a nghi i sau a fi nghi it

de p rintele

de

b.

narcisismul secundar

c.

ambivalen

ANS: A

206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:

a.

obiectul par ial ce trebuie controlat n scopul afirm rii autonomiei

b.

obiectul clivat n obiect bun i obiect r u

c.

obiectul par ial incorporat n scopul identific rii

ANS: A

207. Nevroza fobic are drept simptome:

a.

idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins s le nf ptuiasc dintr-o necesitate intern

b.

teama de necontrolat fa

c.

elaborarea psihic a angoasei

de anumite obiecte sau situa ii

ANS: B

208. Psihozele au ca specific:

a.

nediferen ierea dintre realitatea psihic

i cea extern

b.

diferen ierea dintre obiectul bun i cel r u

c.

regresia la narcisismul secundar

ANS: A

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina
2.

amfetaminele

3.

morfina

4.

marihuana

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree
2.

Piele si mucoase uscate

3.

Tahicardie si hipertensiune

4.

Constrictie pupilar

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:

1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2.

Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc

3.

Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping

4.

Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

212.
Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni n gndire negarea

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare

3. Cresterea criminalitatii globale

4. Risc crescut de cancer cerebral

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

214.
Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:
1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:

1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r
a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala

4. tulburarea de personalitate histrionica

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de
personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida
2.

tulburarea de personalitate histrionica

3.

tulburarea de personalitate schizotipal

4.

tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2.

Are pretentii exagerate de tratament favorabil.

3.

Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.

4.

Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor
2.

relatiilor afective negative intrafamiliale

3.

afectiunilor lobilor frontal si temporal

4.

abandonului matern

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoform
2.

Alcoolismul

3.

Episoadele psihotice tranzitorii

4.

Tulburarea distimic

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

1. factori perinatali
2.

factori psihodinamici

3.

factori de mediu

4.

ereditatea

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?
1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:

1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

232.
Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

233.
Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

234.

Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta

boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2.

Expresivitate panto-mimica caracteristica

3.

Somatic: constipatie, acuze somatice multiple

4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de
convingere/constrngere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:

1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. vrsta de debut peste 40 de ani

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial
2.

Istoricul psihiatric

3.

Istoricul medical general

4.

Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

244.
In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

247. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2.

Anamneza

3.

Antecedente heredo-colaterale

4.

Antecedentele patologice

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:

1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

250. Dintre tulburarile disociative fac parte:

1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia

4. amnezia psihogena

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: B

251.
Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

c.

1+3

ANS: A

252. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2.

Anamneza

3.

Antecedente heredo-colaterale

4.

Antecedentele penale

a.

1+2+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

254.
Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:
1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: D

255.
Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul n public,
2. Urinatul n toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

257.
Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:
1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

2.

Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor

3.

Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent

4.

Desensibilizarea sistematica

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: A

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile
2.

Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.

3.

Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri

4.

Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a.

1+2+3

c.

1+3

b.

2+4

d.

1+2+3+4

ANS: C

259.
Continuumul motiva ional reprezint acea intensitate a muncii care permite ob inerea unor performan e nalte.

ANS: F

260.

Optimul motiva ional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condi ii de munc , rela ii cu
eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfac ie, ct i insatisfac ie n munca n func ie de
contextul organiza ional la care ne raport m.
ANS: F

261.
Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angaja i cu condi iile specifice ale activit ii institu iei i locului de munc .

ANS: F

262.
Selec ia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta i
de a identifica acei candida i care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora n cadrul institu iei.

ANS: F

263.
Recrutarea intern se refer la recrutarea candida ilor din interiorul institu iei fie prin afi area postului
liber urmat sus inerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer n cadrul institu iei.

ANS: T

264.
Prin metodele informale de recrutare intern institu ia angajeaza fo ti salaria i sau fo ti studen i care au
lucrat n regim de colaborare n institu ia respectiv .

ANS: F

265.

Surse de recrutare extern pot fi: agen iile de for a de munca (oficiile de for a de munca), centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, trgurile de locuri de munca, asocia iile profesionale, institu iile de nva amnt.

ANS: T

266.
Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competen a, vechimea n munc , i poten ialul de dezvoltare al angaja ilor.

ANS: T

267.
Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhiz rii trebuin elor a lui A. Maslow arata ca: 1) n acela i timp
asupra unui individ poate ac iona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuin e de la nivelurile
superioare duce la cre terea dorin ei de a satisface trebuin ele de la un nivel inferior
ANS: T

268.
Conform teoriei performan elor a teptate, atunci cnd angaja ii percep o anumita inechitate, ei pot alege
una din urmatoarele posibilita i: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percep iei
fa a de sine; parasirea domeniului.
ANS: F

269.
Satisfac ia muncii este influen at de:
a. facilit ile economice i socio-profesionale
b.

caracterul rutinier/ variat al muncii

c.

rela iile la locul de munc muncii

d.

cadrul organiza ional n care se desf oar munca

e.

caracteristicile fizice ale locului de munc

a.

a+b+c+d+e

b.

a+b+c

c.

b+c+d+e

ANS: A

270.
Tipurile de trebuin e din teoria ierarhiz rii trebuin elor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuin ele de cooperare i afiliere
b.

trebuin ele de stim

c.

trebuin ele de hran , locuin , mbr c minte

d.

trebuin ele de autorealizare

e.

trebuin ele de securitate

a.

a+b+c

b.

a+b+c+d+e

c.

d+e

i statut

ANS: B

271.
Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condi iile de munc , rela iile interpersonale,
securitatea muncii, etc.) i factorii motiva ionali (realiz rile personale, recunoa terea, munca ns i, posibilit ile de avansare, etc) determin att satisfac ie ct i insatisfac ie n munc ;
Alege i dintre variantele de mai jos pe cea corect :

1) Managementului tiin ific

2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhiz rii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echit ii
7) Teoriei a tept rii
8) Teoriei rent ririi i consolid rii
a.

1+2

b.

3+4

c.

d.

6+7+8

ANS: C

272.
Interviul de selec ie este eficient n urm toarele situa ii:
a.

relevarea unor calit i ale candida ilor ca de exemplu: inut , limbaj, conduit nonverbal , motiva ii, interese i aspira ii de viitor, preg tire i calificare profesional , experien

b.

relevarea cuno tin ele profesionale ale candidatului

c.

eviden ierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilit i, tr s turi de temperament i personalitate, etc.)

ANS: A

273.
Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se reg sesc printre urm toarele elemente:

a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali;

b. poate constitui un bun factor de motivare a angaja ilor n vederea viitoarei promovari;
c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organiza iilor;
d. punctele forte i punctele slabe ale candida ilor sunt cunoscute mult mai bine.
Preciza i care din combina iile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrut rii interne:
a.

a+b+c

b.

b+d

c.

a+b+c+d

ANS: B

274. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrut rii interne:
a. costul recrut rii personalului este mult mai ridicat;
b. mpiedic infuzia de suflu proasp t i nu favorizeaz promovarea unor
idei noi;
c. la un ritm rapid de extindere a institu iei, posibilita ile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depa ite;
d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc ;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate men inndu- i legaturile cu fo tii colegii de
munca;
Preciza i care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii
interne:
a.

b+c+e

b.

a+b+c

c.

d+e

ANS: A

275.
Conform ..................... munca este o parte important a vie ii oamenilor, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organiza iei, accept bucuro i responsabilit i n func ie de recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc .
1) Managementului tiin ific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhiz rii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echit ii
7) Teoriei a tept rii
8) Teoriei rent ririi i consolid rii
a.

b.

c.

d.

ANS: B

276.
se bazeaz pe urm toarele postulate:
a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angaja i pentru realizarea obiectivelor
organiza iei;
c. angaja ii trebuie condu i pentru ca evita responsabilita ile;
d. angaja ii sunt preocupa i n general de securitatea personal .
Alege i dintre variantele urm toare pe cea corect :
1. teoria X

2. managementul tiin ific

3.

teoria ERG

4.

teoria Y

5.

teoria echit ii

6.

teoria consolid rii

a.

b.

c.

ANS: A

277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se reg sesc printre elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapid

i cu costuri mai mici;

b. permite identificarea i atragerea unui num r mai mare de candida i poten iali;
c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organiza iei;
d. cre te motivarea personalului;
e. se realizeaz economii n costurile de preg tire pentru c se angajeaz profesioni ti competen i, bine preg ti i, din exterior
a.

a+b+c

b.

b+c+e

c.

a+b

ANS: B

278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrut rii externe:

a. favorizeaz promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar acomod rii, adapt rii i integr rii pe posturi a noilor angaja i este mult mai mare, ceea ce
atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea i evaluarea candida ilor se realizeaz mult mai dificil;
d. nu implic elaborarea unor programe de preg tire profesional ntruct se angajeaz profesioni ti din exterior;
e. poate ap rea respingerea noilor veni i de c tre vechii angaja i ceea ce creeaz dificult i de integrare, duce
la sc derea motiva iei afectnd productivitatea muncii
a.

b+c+e

b.

a+b

c.

b+c+d

ANS: A

279.
Care dintre urm toarele metode sunt utilizate n recrutarea extern ?
a. observa ia
b. anun urile publicitare
c. analiza produselor activit ii
d. fi ierul cu poten iali angaja i
e. institu ii specializate n recrutarea/selec ia de personal/ consultan
f.metoda timpilor i a mi c rilor
g.re eaua de cuno tin e
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul

n domeniul resurselor umane

a.

a+b+c+d+e

b.

b+d+e+g+h+k

c.

e+f+g+h+i+j

ANS: B

280.
Etapele planului de recrutare sunt:
a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor i a oamenilor
c. testarea psihologic
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selec ie
f. analiza eviden ei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor
g. acomodarea cu locul de munc
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alege i din urm toarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enun ului de mai sus:
a.

a+b+d+f+h+i

b.

b+c+d+e+f

c.

g+h+i

ANS: A

281.

Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe care ace tia l
primesc
1. Managementului tiin ific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhiz rii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echit ii
7. Teoriei a tept rii
8. Teoriei rent ririi i consolid rii
a.

1+2+3

b.

c.

ANS: C

282.
Conform ..................... indivizii sunt preocupa i nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc n
schimbul efortului propriu ci i de rela ia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc
ceilal i.

1. Managementului tiin ific

2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhiz rii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echit ii
7. Teoriei a tept rii

8. Teoriei rent ririi i consolid rii

a.

b.

c.

d.

ANS: D

283.
Etapele selec iei de personal sunt urm toarele:
a. analiza scrisorii de inten ie i a curriculumului vitae
b. adaptarea n munc
c. interviul de selec ie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologic
f. recrutarea intern
g. probele de cuno tin e profesionale
h. probele de lucru
i. integrarea la locul de munc
j. examin rile medicale
k. asimilarea informa iilor i comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referin elor
m. decizia final
Alege i din urm toarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enun ului de mai sus:
a.

a+b+c+d

b.

a+c+e+g+h+j+l+m

c.

h+i+j+k+l+m

ANS: B

284.
Factorii care influen eaz procesul de integrare sunt:
a. scopurile institu iei la care angajatul trebuie s adere;
b.

coeziunea i coeren a grupului n care angajatul i desf oar activitatea;

c.
contractul dintre angajat i institu ie i care stabile te un echilibru ntre contribu iile i realiz rile cerute
i recompensele financiare i nonfinanciare din partea institu iei;
d.

normele care definesc rolurile angajatului n institu ie;

e.

raporturile de putere i de dependen

a.

a+d+e

b.

a+b+c+d+e

c.

b+c+d

cu colegii i cu superiorii ierarhici

ANS: B

285.
Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. facilit ile
b. mut rile disciplinare
c. men inerea unei echit i efort-compensa ie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolid rile negative

h. cre terile salariale

i. sanc ion rile
a.

a+b+d+e+f+g+h+i

b.

d+e+f+g+h

c.

f+g+h+i

ANS: A

286. Tipurile de erori care pot ap rea n timpul interviului de selec ie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea n func ie de vrst
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorat primei impresii
g. discriminarea n func ie de sex
a.

a+b+c+d+e+f+g

b.

b+c+d+e

c.

d+e+f+g

ANS: A

287.
Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman sunt:
a. adaptarea n munc
b. vizite n institu ie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia,
structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora

c. asimilarea
d. identificarea cu institu ia i colectivul
e. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care s con in informa ii referitoare la structura organizatoric a institu iei, facilit ile existente, programul de lucru, modalit ile de evaluare, regulamentele institu iei, date despre protec ia muncii, prevenirea accidentelor, etc.
a.

a+c+d

b.

b+c+d

c.

c+d+e

ANS: A

288.
Teoria celor trei necesit i a lui David McClelland are n vedere urm toarele necesit i:
a. necesit ile de existen
b. necesit ile de securitate
c. necesit ile de putere
d. necesit ile de afiliere
e. necesit ile de realizare
f. necesit ile de stim
a.

c+d+e

b.

a+b+c

c.

d+e+f

i statut

ANS: A

289.
...............................const n compararea fiec rui candidat cu predecesorul s u/ predecesorii s i, neglijnd compara ia cu standardul prestabilit al interviului.

Alege i dintre variantele de mai jos pe cea corect :

a.

eroarea de similaritate

b.

eroarea de contrast

c.

eroarea de tip halou

d.

eroarea datorat primei impresii

ANS: B

290.
Conform ..................... oamenii fac o compara ie ntre efortul pe care l depun (educa ie, calificare,
abilita i, experien a, timpul lucrat n organiza ie, etc) i compensa ia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoa teri, promovari).
Alege i dintre variantele de mai jos pe cea corect
a.

teoriei performan elor a teptate

b.

teoriei echit ii

c.

teoriei bifactoriale motiva ie igien

d.

teoriei consolid rii

e.

teoriei Y

ANS: B

291.
.......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoa te, curiozitatea i interesul intelectual fa a de o
anumita profesiune
a.

motiva ia intrinsec

b.

motiva ia cognitiv

c.

motiva ia pozitiv

d.

motiva ia extrinsec

e.

motiva ia afectiv

ANS: B

292.
Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuin ele personale ale individului i este solidara cu
activita ile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i abilita i.
a.

motiva iei intrinseci

b.

motiva iei cognitive

c.

motiva iei negative

d.

motiva iei extrinseci

e.

motiva iei afective

ANS: A

293.
n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disp rea daca va fi ignorat.
a.

Sanc iunea

b.

Consolidarea pozitiv

c.

Extinc ia

d.

Consolidarea negativ

ANS: C

294.

.............................este determinat de interac iunea membrilor grupului de munca i se refera la faptul

ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora
a.

Motiva ia economic

b.

Motiva ia profesional

c.

Motiva ia psihosocial

ANS: C

295.
.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selec ie dar care n realitate demonstreaz c sunt muncitori buni
a.

Indivizii fal i negativi

b.

Indivizii fal i pozitivi

ANS: A

296.
n cadrul interviului de selec ie. se produce atunci cnd o anumit caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu- i amprenta asupra evalu rii generale a candidatului.
a.

Eroarea de contrast

b.

Eroarea de tip halou

c.

Eroarea de similaritate

ANS: B

297.

..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui
post n cadrul unei institu ii prin analiza obiectiv a concordan ei dintre caracteristicile profesionale ale unui
post i caracetristicile fizice, psihice i informa ionale pe care le prezint solicitan ii postului.
a.

selec ia de personal

b.

recrutarea intern

c.

recrutarea extern

ANS: A

298.
.........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n care indivizii analizeaz ansele pe care le au n ob inerea anumitor rezultate i m sura n care aceste rezultate sunt
atr g toare pentru ei.

a. Teoria Y
b. Teoria echit ii
c. Managementul tiin ific
d. Teoria astept rii
e. Teoria bifactorial motiva ie-igien
f. Teoria ERG
a.

b.

c.

d.

ANS: D

299.

n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuin e i anume

trebuin e legate de existen a, trebuin e legate de rela iile cu semenii i trebuin e de cre tere.
a. Teoria X
b. Teoria echit ii
c. Teoria ERG
d. Teoria astept rii
e. Teoria bifactorial motiva ie-igien
f. Teoria celor trei necesit i
a.

b.

c.

ANS: C

300.
..........................are la baz reac ii de respingere i aversiune ale individului fa a de consecin e neplacute
care pot ap rea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de e ec sau pierdere a prestigiului,
etc.)
a.

motiva ia extrinsec pozitiv

b.

motiva ia extrinsec negativ

ANS: B

301.
Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de baz n institu ie;
2. angajarea pe via , polivalent , cariera lent , contureaz motiva ia
individual ;

3. respectul oamenilor pentru munc

i grup este m sura propriului lor

respect.
Alege i dintre variantele de mai jos pe cea corect :

a.

teorie ERG

b.

teoria celor trei necesit i

c.

teoria Z

d.

teoria Y

e.

teoria performan elor a teptate

ANS: C

302.
Una dintre teoriiile motiva ionale de mai jos porne te de la premisa c motiva ia pentru munc este
determinat de patru tipuri de compara ii:
1. compara ia cu o situa ie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleia i organiza ii;
2.

compara ia cu o situa ie anterioara n care s-a aflat individul n afara organiza iei;

3.

compara ia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organiza iei;

4.

compara ia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organiza iei.

Alege i dintre variantele de mai jos pe cea corect :

a.

teorie echit ii

b.

teoria celor trei necesit i

c.

teoria Z

d.

teoria bifactorial motiva ie-igien

e.

teoria performan elor a teptate

ANS: A

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile

cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si
situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide.

ANS: T

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7
categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale
altora, itemi bizari.

ANS: T

305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca un factor primar care este
o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea
spre culpabilitate, tensiunea ergica.

ANS: F

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a
interpretarii propriu-zise a foii de profil.

ANS: F

307.

H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul
interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta.

ANS: T

308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si
investigata in psihologie.

ANS: T

309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie:
personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui:

a.

Daniel David

b.

Mielu Zlate

c.

Septimiu Chelcea

ANS: B

310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la
nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic
este:
a.

personalitatea

b.

persoana

c.

personajul

ANS: A

311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici
dominante ale acesteia:
a.

globalitatea si coerenta

b.

coerenta, flexibilitatea, fluiditatea

c.

globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

ANS: C

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale
metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS: A

313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in:
a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau
trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul;
b. realizarea unor predictii diferentiate valide
c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.
a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS: C

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau
tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane
este:

a.

perspectiva interactionista

b.

perspectiva nomotetica

c.

perspectiva idiografica

ANS: B

315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:
a.

perspectiva asociationista

b.

perspetiva nomotetica

c.

perspectiva idiografica

ANS: C

316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a.

orientarii idiografice

b.

orientarii nomotetice

c.

orientarii cognitiviste

ANS: A

317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita:
a.

functie

b.

trasatura

c.

stare

ANS: B

318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele
in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:
a.

orientarea nomotetica

b.

orientarea idiografica

c.

orientarea situationista

ANS: C

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care
prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:
a.

modelele trasaturilor

b.

modelele interactioniste

c.

modelele situationiste

ANS: B

320.

Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si

reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la:
a.

inselarea subiectilor

b.

intimitate

c.

consimtamantul informat

ANS: C

321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de
stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:
a. scopul testarii
b. timpul de aplicare
c. domeniul in care va fi folosit testul

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS: B

322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele
psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:
a. etalonarea
b. comprehensibilitatea
c. gradul de referinta personala
d. ambiguitatea
e. nivelul de abstractizare
f. experimentarea
g. evaluarea

a.

a+b+c+e+f

b.

b+c+f

c.

d+e+f+g

d.

b+c+d+e+g

ANS: D

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au
fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta:
a.

performanta individului

b.

fidelitatea testului

c.

timpul de aplicare

ANS: B

324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii:
a. elaborarea unor exemple introductive
b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns
c. elaborarea unor scale de validare a testului.

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS: A

325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica

preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata
de test, aceste demersuri avand ca finalitati:
a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor
b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite posibilitati
c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+c

ANS: A

326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice
dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este:

a.

metoda empirica (strategia criteriului exterior)

b.

metoda criteriului intern

c.

metoda intuitiva

ANS: A

327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt
a. inteligenta
b. sentimentele
c. ergii

a.

b.

b+c

c.

a+b

ANS: B

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care
determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite
psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:
a.

criteriul extern

b.

criteriul intern

c.

situatiile concrete

ANS: B

329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea
urmatoarelor criterii de excludere:
a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate
b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale
c. termeni care se refera doar la o parte din persoana
d. termeni clari, precisi
e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

a.

a+c

b.

d+e

c.

a+b+c+e

ANS: C

330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta
raportare a itemului la:
a.

etalon

b.

validitatea sa discriminativa

c.

grila de corectie

ANS: B

331.

Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. afirmatia
b. lungimea
c. complexitatea
d. negatia
e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

a.

a+c

b.

b+e

c.

b+c+e

ANS: C

332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a
unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:
a. sex
b. profesie
c. varsta

a.

b.

a+c

c.

a+b+c

ANS: B

333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat
urmatorii parametrii:
a. media
b. varianta
c. numarul
d. stabilitatea
e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

a.

c+d+e

b.

a+b+d+e

c.

a+b+c

ANS: B

334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de
motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare
la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a.

b.

Q4

c.

Q3

ANS: C

335.

Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

a.

trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele

b.

trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii

c.

trasaturile semantice

ANS: B

336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:
a.

ergii

b.

emotiile

c.

caracterul

ANS: A

337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini
invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:
a.

ergii

b.

emotiile

c.

sentimentele

ANS: C

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale
vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:
a.

inferior

b.

mediu

c.

superior

ANS: B

339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea
comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell:
a.

sentiment secundar

b.

sentiment principal

c.

sentiment-master

ANS: C

340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:
a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv
b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni
c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative
privind judecati de valoare
d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c+d

ANS: C

341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la
urmatoarele constatari:
a. unele trasaturi apar in adolescenta

b. altele dispar
c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+c

ANS: A

342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa:
a. 5 factori primari
b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)
c. 2 factori primari

a.

b.

a+b

c.

ANS: B

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in
psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere),
si anume este vorba de:
a.

E.P.I.

b.

F.P.I.

c.

C.P.I.

ANS: C

344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate
culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea
lui H. Gough:
a.

conceptele populare

b.

conceptele necunoscute

c.

conceptele consacrate

ANS: A

345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume:
a. independenta
b. conformismul
c. empatia

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

ANS: C

346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:
a.

considerarea doar a primelor 3 scale

b.

evaluarea unei singure scale reprezentative

c.

intercorelarea scalelor

ANS: C

347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce
dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:
a.

Wb, Cm si Gi

b.

Fe, Fx

c.

Py, Sc

ANS: A

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind
de la scorurile extreme presupune:
a.

evaluarea unei singure scale

b.

analiza configuratiei profilului

c.

evaluarea conditiei eului

ANS: B

349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la:
a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului
b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala
c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

a.

b.

a+b

c.

a+c

ANS: C

350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza
modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor
grupate, poarta denumirea de:
a.

analiza unei singure scale

b.

analiza de pattern

c.

analiza conceptelor-populare

ANS: B

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care
este valabila pentru:
a.

scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

b.

scoruri medii

c.

scoruri unice

ANS: A

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de
interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:
a.

modelul tridimensional al intelectului

b.

piramida trebuintelor

c.

modelul cuboid

ANS: C