Licenta_2010…

Psihologia varstelor

MULTIPLE CHOICE

1.
Delimitarea domeniului problematic se refera la:
1. cerinta gnoseologica,
2. cerinta ontologica,
3. cerinta epistemologica

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

2.
Abordarea unui domeniu printr-un sistem de metod specifice se refera la:
1. cerinţa epistemologică,
2. cerinţa gnoseologică,
3. cerinta praxiologica.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

3.
Formularea în legătură cu domeniul problematic a unor concepte, principii şi legi,
care pe fondul legilor generale să surprindă aspectele specifice vârstelor la
care se referă inseamna:
1. cerinţa epistemologică,
2. cerinta gnoseologica,
3. cerinţa praxiologică.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

4.
Definirea psihologiei vârstelor evidenţiaza :
 1. relaţia cu disciplinele psihologiei fundamentale,
2. obligaţia surprinderii longitudinale complexe fără evitarea vreunui
segment,
3. interpretarea fiinţei umane din perspectiva catorva factori ai devenirii sale.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A

5.
Cele mai importante contribuţii la psihologia vârstelor le-au adus cercetătorii
în domeniul psihologiei copilului:
1. H. Wallon, E. Fischbein, S. Freud, C. Rogers
2. E. Claparede, A. Gessel, Ch. Buhler, J.Piaget.

a. 1
b. 2
ANS: B

6.
Intre paradigmele stadialităţii, paradigme formulate de psihologia genetică a lui
Piaget cu privire la stadialitate, se admite ideea că:
1. stadialitatea e logică
2. succesiunea stadiilor este obligatorie
3. extinderea stadiilor este constanta.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

7.
Paradigme formulate de psihologia genetică a lui J.Piaget cu privire la
stadialitate admit ideea că:
1. stadiile interacţionează,
2. extinderea stadiilor este diferită,
3. in funcţie de modul în care interacţionează determinantii personalitatii,
stadiile se vor dilata sau contracta.
 a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
ANS: C

8.
Diagnoza este nivelul:
1. posibil pana la care va evalua pe termen scurt o persoana,
2. posibil pana la care va evalua pe termen mediu o persoana,
3. la care se găseşte în momentul dat o calitate psihică.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

9.
Diagnoza urmăreşte:
1. orientarea către anumite tipuri de probleme,
2. nivelul la care se găseşte în momentul dat un proces psihic,
3. anumite procese psihice, astfel încât să se găsească momentul optim de
intervenţie.

a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: A

10.
Prognoza stabileşte:
1. nivelul la care se găseşte în momentul dat un proces psihic,
2. nivelul la care se găseşte în momentul dat o particularitate sau o calitate
psihică.
3. direcţiile posibile în care va evolua pe termen scurt o persoana,
4. direcţiile posibile în care va evolua pe termen mediu o persoana.

a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+2+3+4
 ANS: C

11. Caracterul probabilist al sistemului psihic uman (SPU) rezulta din:

1. faptul ca sistemul psihic uman (SPU) este o modalitate a vieţii de relaţie;
2. SPU este în raport indisolubil cu organismul viu şi cu funcţionalitatea
sistemului neuro-hormonal;
3. hipercomplexitatea sistemului.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

12.
Alegerea tipului de chestionar va depinde de:
a. scopul căruia îi serveşte,
b. condiţiile de administrare.

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: C

13.
Spre deosebire de psihologia generala, psihologia varstelor ridică urmatoarele
dificultăţi:
1. varietatea nivelelor de vârstă,
2. la copii există decalaje de nivele intelectuale,
3. la adulti deficit de comunicare

a. 1
b. 2
c. 3
d. 1+3
ANS: A

14.
Aceleaşi cauze produc:
1. efecte diferite la diferiti indivizi in aceleasi momente,
2. efecte diferite la acelaşi individ in aceleasi momente.
3. efecte diferite la acelasi individ in momente diferite
 a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: B

15.
Condiţiile interne subiective pot fi:
1. particularităţi de gândire,
2. starea fizica
3. starea psihică,
4. interesele, domeniul profesional.

a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+2+3
d. 1+2+3+4
ANS: D

16.
Condiţiile care influentează efectele unei anumite cauze ţin de:
1. subiect,
2. mediul biologic,
3. mediul social şi cultural,
4. mediul educaţional în care se dezvoltă individul,

a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. 2+3+4
ANS: A

17.
Condiţiile care influentează efectele ţin de:
1. mediul biologic, social
2. aspecte inhibitive ale ambianţei sociale
3. aspecte stimulative ale ambiantei sociale

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
 ANS: C

18.
Cuvantul care lipseste din definitia “Ereditatea este acea însuşire
fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta
..........de specificitate ale speciei sub forma codului genetic.
1. comportamentul,
2. aptitudinile
3. mesajul
4. potentialul.

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C

19. Exista momente optime de interventie in influenţarea sau modelarea unor

predispozitii:
1. legate de mers,
2. legate de limbaj
3. legate de dezvoltarea operaţiilor gândiri.

a. 1
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: C

20.
Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu “ Ereditatea este
un dat care se exprima .......în momente de vârsta sau rămâne latent
toata viaţa în absenţa factorului activator.
1. prin unicitate
2. diferit
3. printr-o aptitudine.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
21. Exista momente optime de interventie in influenţarea sau modelarea unor
predispozitii:
1. legate de mers,
2. legate de limbaj
3. legate de dezvoltarea operaţiilor gândiri.

a. 1+2
b. 3
c. 1+2+3
ANS: C

22.
Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu “ Ereditatea este un
dat care se exprima .......în momente de vârsta sau rămâne latent toata
viaţa în absenţa factorului activator.
1prin unicitate
2.diferit
3.printr-o aptitudine.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

23.
Pentru dezvoltarea intrauterină discuţiile se poartă în raport cu două aspecte:
1.organizarea sistemelor şi organelor fundamentale biologice ale viitorului copil.
2. modul de a se hrăni al embrionului

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: C

24. Există anomalii ce pot fi înregistrate pe toată perioada dezvoltării intrauterine:

1. microcefalia
2. hidrocefalia.

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: C
25. Infecţiile în primele 3 luni de sarcină pot da:
1. malformaţii cardiace exprimate în deficit de văz şi auz, circulaţie sangvină
deficitară
2. malformaţii şi debilitate generală

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: A

26. Sindromul Down este un exemplu de:

1. aberaţie cromozomială imediat după concepţie,

2. rezultă în apariţia unui al treilea membru la perechea cromozomială 21-
3. apare doar la bărbaţi şi devine evident după pubertate
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
ANS: A

27.
Medicii evidenţiază prin argumente ideea independenţei existenţiale a fătului.
Reacţiile lui sunt:
1. bătăi ale cordului la 7 săptămâni
2. agitaţie difuză în primele 9 săptămâni
3. mişcări respiratorii la 12 săptămâni
4 mişcări ale traiectului digestiv la 13 săptămâni, mişcări de poziţionare a fătului şi
membrelor la 14 săptămâni

a. 1+2+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
ANS: C

28.
Medicii evidenţiază prin argumente ideea independenţei existenţiale a fătului.
Reacţiile lui sunt:
1. mişcări ale traiectului digestiv la 13 săptămâni
2. mişcări de poziţionare a fătului şi membrelor la 14 săptămâni

a. 1
b. 2
c. 1+2
 ANS: C

29.
Prematuritatea funcţională propriu-zisă se caracterizează prin:
1. naşterea înainte de termen, greutate între 1500-2000 grame,
2. dezvoltare nervoasă normală.
3. insuficienţa dezvoltării cerebrale

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C

30. Efectele negative ale alcoolului în perioada sarcinii pot dezvolta la copii sindromul
alcoolic fetal ( FAS foetal alcohol syndrome). La nivel fizic, copiii născuţi cu FAS au :
1. statură mică, cap mic,
2. maxilarul slab dezvoltat,
3.distanţă mare între ochi şi un nas scurt
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+3
ANS: A

31. Copiii născuţi de mame care fumează mult sunt în general:

1. mai mici, pentru că nicotina produce constricţia fluxului sangvin
2. surzi si cu handicap mental, reprezentînd unul din cei mai periculoşi agenţi
pe care îi poate întâlni copilul .

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: A

32.
La naştere nou- născutul are următoarele caracteristici:
1. capul un sfert din înălţimea totală
2. şase zone osoase moi numite fontanele care permit creşterea în volum a cutiei
craniene

a. 1
b. 2
c. 1+2
 ANS: C

33.
La naştere nou- născutul are următoarele caracteristici:

1.poziţia este pliată fetală

2. membrele sunt lungi
3. sistemul nervos imperfect şi cu program redus de funcţionare

a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
d. 2+3
ANS: B

34. Senzaţiile gustative ale nou nascutului se asociază:

1. trebuinţei biologice de hrană,
2. trebuintei biologice de aparare
3. trebuintei biologice de acomodare

a. 1
b. 2
c. 3
d. 1+2+3
ANS: A

35. Senzaţiile gustative ale nou nascutului determină reacţii la gusturile fundamentale
diferite de reacţiile adultului şi anume:

1. o sensibilitate slaba la dulce şi acru şi marita la sărat şi amar.

2. o sensibilitate mărită la dulce şi acru şi slabă la sărat şi amar.
a. 1
b. 2
ANS: B

36. Senzaţiile tactile ale nou nascutului sunt neuniforme în diferite zone:
1. mai mare pe spate si coapse,
2. mai mica in palme si tălpi,
3. mai mare in obraji si pleoape

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
37. Sensibilitatea nou nascutului la durere este:
1. mai mare decât a adultului,
2. mai mica decât a adultului.

a. 1
b. 2
ANS: B

38. Sensibilitatea termică determină la nou nascuti:

1. reacţii de neplăcere la cald iar la frig reacţii organice manifestate prin plâns,
2. reacţii de plăcere la cald iar la frig reacţii de neplăcere, manifestate prin plâns.

a. 1
b. 2
ANS: B

39. La un nivel general, tipul de sunet care atrage cel mai mult atenţia bebelusului este:
1.vocea umană, preferând vocea feminină,
2. vocea umană, preferând tonuri caracterizate prin intonaţie exagerată, tonuri mai
înalte şi multe ridicări şi coborâri ale vocii.

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: C

40. Pentru intervalul de varsta sase-doisorezece luni, memoria constituie:

1. o modalitate principală de echilibrare cu mediul,
2. o modalitate de valorizare a experienţei anterioare
3. evocarea selectivă voluntară

a. 1+2
b. 2
c. 3
ANS: A

41. Spaţiul dintre persoanele care comunică are funcţie de comunicare specifică ce
poartă numele:
1. distal
2. proxemimică.
 a. 1
b. 2
ANS: B

42.
În funcţie de distanţa individului cu care interactionează vorbim de un mediu
proximal şi distal. În cadrul mediului proximal intră:
1. obiecte
2. persoane fizice
a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: C

43.
În funcţie de distanţa individului cu care interactionează vorbim de un mediu
proximal şi distal. Mediului distal este:
1. cel aflat la distanţă mai mică sau mai mare ce poate fi adus în
apropiere pin mijloace mass-media,
2. totalitatea elementelor cu care copilul intră în relaţie la o vârsta data.

a. 1
b. 2
c. 1+2
ANS: A

44. J. Piaget identifică câteva conduite ale intervalului de varsta 9- 12 luni, şi anume:
1. conduita suportului
2. conduita sforii
3. conduita de intruziune
a. 1
b. 2
c. 1+2
d. 2+3
ANS: C

45. Intre 1 si 3 ani constantele de distanţă şi mărime:

1. nu sunt stabilizate
2. sunt stabilizate

a. 1
b. 2
 ANS: A

46. Bâlbiala este destul de frecventă între:

1. patru si cinci ani,
2. doi şi trei ani.
a. 1
b. 2
ANS: B

47. Forţarea copiilor stângaci să scrie cu mâna dreaptă pare să declanşeze:

1. refuzul de a mai scrie,
2. balbaiala,
3. intarziere mentala usoara.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 1+3
ANS: B

48. Un copil cu o întârziere mentală severă care nu stă în şezut la doi ani:
1. va fi întârziat şi în dezvoltarea vorbirii
2. va fi întârziat şi în dezvoltarea inteligentei
3. va fi întârziat şi în dezvoltarea motricitatii

a. 1
b. 2
c. 3
d. 1+2+3
ANS: A

49. Gândirea preşcolarilor este:

1. conceptuală
2. cvasiconceptuală,
3 preconceptuală
a. 1+2
b. 2+3
c. 1
ANS: B

50. Adolescenţii critică:

a. judecata adultului
b. experienţa adultului
c. comportamentul adultului
 a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
ANS: C

51.
Din punct de vedere al conţinutului său, imaginea de sine cuprinde rezultatele cumulate ale:
a. percepţilor de sine
b. manifestarii personalitatii
c. ale reprezentarilor asupra propriei persoane
d. atitudinii pozitive ale subiectului.

a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c+d
ANS: C

52. In perioada tineretii urmatoarele subidentitati se echilibreaza:

a. subidentităţile sociale,
b. subidentitatile profesionale,
c. subidentitatile maritale
d. subidentitatile parentale

a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c+d
ANS: D

53. Subsistemul emotional cuprinde:

a. setul de interese
b. setul de atitudini

a. a
b. b
ANS: B

54. Subsistemul structurilor sinelui,

a. protejază sinele
b. creează cadrul de extindere a idealului de sine social
c. cuprinde idealul de sine material, cultural si social

a. a+b
b. a+c
c. c
 ANS: C

55. Allport Gordon a enumerat câteva trăsături specifice adultului:

a. conştiinţa de sine largă
b. relaţii şi raporturi intime
c. securitate emoţională fundamentală

a. a
b. a+b
c. a+b+c
ANS: C

56. Cine atrage atenţia asupra faptului că, în perioada vârstelor adulte, trebuie să se aibă în atenţie
rolurile, sarcinile care maturizează în sensul implantării omului în sarcinile şi
responsabilităţile sociale:
a. C. Miles
b. J. Leuba
c. H. Thomae

a. a
b. b
c. c
ANS: C

57. Procesul de învăţare la adulţi implică

a. dimensiuni cognitive ale personalităţii
b. dimensiuni afective ale personalităţii
c. dimensiuni motivaţionale ale personalitatii

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. b+c
ANS: C

58. Învăţarea implicată în educaţia permanentă se adresează:

a. nivelurilor senzorio-motorii
b. nivelurilor psiho-motorii
c. nivelurilor intelectuale
d. nivelurilor morale

a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+b+c+d
ANS: D
59. Adolescentul:
a. ştie exact ce vrea să înveţe
b. este mai curios
c. are deja bine formate procesele psihice
d. are creierul încă în proces de formare

a. a
b. b
c. c
d. d
ANS: D

60. Măsurarea deteriorării intelectuale se poate face:

a. folosind testul WAY
b. folosind matricele Rorschach
c. folosind matricele progresive Raven
d. prin raportarea performanţelor de la 60 – 70 de ani la nivelul maxim al
performanţelor persoanei în cauză

a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. c+d
e. a+b+c+d
ANS: D