DIDACTICA SPECIALITATII ANUL II SEM II( MODUL )

Metodica predarii psihologiei

MULTIPLE CHOICE :

1. Paradigma scolii traditionale presupune:

1) elevul este privit subiect al instruirii
2) se urmareste doar dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor elevilor
3) predarea se bazeaza pe expunerea profesorului
a. 1
b. 2
c. 3

2. Paradigma scolii moderne presupune:

1) incurajarea independentei elevului in gandire si actiune, dar
si o buna imbinare a invatarii individuale si pe grupe
2) metodele utilizate sunt preponderent expozitive
3) sursele de informare se limiteaza la profesor si manual.
a. 1
b. 2
c. 3

3. Printre obiectivele generale ale sistemului de invatamant se numara

si:
1) desemneaza finalitati ce ghideaza activitatea spre esec scolar
2) desemneaza finalitati ce orienteaza intreaga activitate
didactica pe toata perioada scolaritatii si care corespund
idealurilor social economice si culturale
3) desemneaza finalitati ce ghideaza activitatea spre discriminare
a. 1
b. 2
c. 3

4. Predarea inseamna in esenta:

1) un demers didactic conceput si realizat in scopul instruirii si
educarii elevilor
2) un demers ce conduce spre esec scolar
3) un demers experimental
a. 1
b. 2
c. 3
5. In cadrul interactiunii profesor - elev, profesorul exercita mai multe
functii:
1) functia simbolica
2) functia bimodala
3) functia de afectivitate pozitiva
a. 1
b. 2
c. 3

6. Printre principalele categorii de variabile implicate in procesul

predarii se numara si:
1) variabila dependenta (comportamentul elevului)
2) variabile parazite
3) variabile vestigiale
a. 1
b. 2
c. 3

7. Invatarea reprezinta:
1) actiunea de stocare si destocare a informatiei.
2) actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor de catre elevi, convertirea informatiilor in
capacitati de cunoastere, atitudine, in idealuri si decizii.
3) un demers intelectiv cu semnificatie morala prin intermediul caruia
elevul se raporteaza la motivele proprii sau ale celorlalti.
a. 1
b. 2
c. 3

8. Printre competentele vizate prin predarea si invatarea disciplinelor

socio-umane se numara si:
1) priceperi si abilitati cu privire la cultivarea capacitatilor de
informare, interpretare, definire, clasificare, examinare,
analiza-sinteza, abstractizare-concretizare, generalizare-
particularizare, explicare etc.
2) priceperi si abilitati cu privire la cultivarea plantelor
3) priceperi si abilitati cu privire la calculul matematic
a. 1
b. 2
c. 3

9. Printre calitatile formatorului, profesorului ideal se numara si:

1) egocentrismul
2) competenta
3) licantropismul
a. 1
b. 2
c. 3

10. Printre elementele maturizarii psiho-sociale ale adolescentilor se

numara si:
1) consolidarea dezvoltarii somatice - organismul se
maturizeaza treptat, ajungand la dimensiunea adultului
2) mimetismul;
3) lipsa unei independente emotionale fata de adulti (parinti)
a. 1
b. 2
c. 3

11.Exigentele noului Curriculum-lui National vizeaza:

1) experimentarea unor metode pe un grup cat mai divers de subiecti
2) consolidarea dezvoltarii somatice a elevilor
3) dobandirea unor capacitati de gandire critica si divergenta in
masura sa-i ajute pe elevi sa utilizeze cunostintele si
competentele in diferite situatii
a. 1
b. 2
c. 3

12. Printre documentele componente ale Curriculum National se

numara si:
1) planurile de invatamant - cadru pentru clasele I-XII/XIII
2) teza
3) planul de lectie
a. 1
b. 2
c. 3

13. Definitia obiectivelor educationale in sens generic este:

1) procesul de transformare la care este supus astazi invatamantul
2) ele desemneaza intentionalitatea procesului instructi-
educativ, tipurile de schimbari pe care procesul de invatamant
preconizeaza sa le induca in dezvoltarea personalitatii elevilor
3)desfasurarea optima a procesului instructiv-educativ
a. 1
b. 2
c. 3
14. Definitia obiectivelor educationale in sens restrans vizeaza:
1) un comportament care este de asteptat sa se manifeste la
un elev dupa instruire
2) desfasurarea optima a procesului instructiv-educativ
3) studiul individual - lectura de completare
a. 1
b. 2
c. 3

15. Obiectivele cadru sunt:

1) obiective judetene
2) specifica rezultatele asteptate pe fiecare semestru
3) obiective cu un grad mai ridicat de generalitate si de
complexitate
a. 1
b. 2
c. 3

16. Obiectivele de referinta specifica:

1) obiectivele culturale
2) rezultatele asteptate ale invatarii pe fiecare an de studiu si
urmaresc progresia in achizitia de competente si de cunostinte
de la un an de studiu la altul.
3) obiectivele cu un grad mai ridicat de generalitate si de complexitate
a. 1
b. 2
c. 3

17. Printre functiile obiectivelor in cadrul procesului instructiv-educativ

se numara si:
1) functia de orientare axiologica
2) functia cinetica
3) functia gestaltista
a. 1
b. 2
c. 3

18. Printre categoriile de obiective in predarea disciplinei Psihologie se

regaseste si:
1) obiective experimentale
2) obiective afective
3) obiective discursive
a. 1
b. 2
c. 3

19. In functie de domeniile comportamentale obiectivele se clasifica in:

1) obiective cognitive, afective, psihomotorii

2) obiective experimentale, obiective discursive, obiective negative
3) obiective pozitive, obiective socio-morale, obiective comune
a. 1
b. 2
c. 3

20. Noile orientari ale invatamantului impun o schimabare a ierarhiei

obiectivelor, dupa cum urmeaza:
1) aptitudini si capacitati intelectuale; priceperi si deprinderi;
cunostinte.
2) cunostinte; priceperi si deprinderi; aptitudini si capacitati
intelectuale;
3) cunostinte; aptitudini si capacitati intelectuale; priceperi si
deprinderi
a. 1
b. 2
c. 3

21. Comunicarea constituie:

1) o conditie superficiala a desfasurarii procesului de invatamant
2) o conditie ereditara a desfasurarii procesului de invatamant
3) una dintre conditiile fundamentale ale bunei desfasurari a
procesului de invatamant
a. 1
b. 2
c. 3

22. Printre conditiile unei comunicari eficiente se numara si:

1) adecvarea vestimentara
2) adecvarea contextuala
3) adecvarea reflexa
a. 1
b. 2
c. 3

23. Printre efectele comunicarii asupra elevilor identificam:

1) efecte cognitive, afective, comportamente sociale
2) efecte redundante, contextuale, reflexe
3) efecte ereditare, fundamentale, empatice
a. 1
b. 2
c. 3

24. Printre frazele care incurajeaza comunicarea se regaseste:

1) " De ce nu te-ai gandit inanite sa incepi!"
2) "Este prea greu, lasa ca fac eu! "
3) "Tu ai reusit, foarte bine!!"
a. 1
b. 2
c. 3

25. Printre frazele care descurajeaza comunicarea se regaseste:

1) " Era bine, dar ai stricat la sfarsit, ca de obicei!"
2) " Tu ai reusit foarte bine!"
3) "Este dificil, dar tu poti s-o faci!"
a. 1
b. 2
c. 3

26.Printre cauzele comunicarii ineficiente identificam:

1) empatia
2) rezistenta la critica
3) ascultarea activa
a. 1
b. 2
c. 3

27. Printre barierele in calea comunicarii identificam:

1) ascultarea activa
2) empatia
3) manipularea
a. 1
b. 2
c. 3

28. Comunicarea nonverbala:

1) este sintetica (implica o reactie afectiva globala)
2) este semantica
3) este conceptuala
a. 1
b. 2
c. 3
29. Printre metodele si procedeele de grup utilizate la clasa cu
dominata pe comunicare intalnim:
1) Philips 6X6
2) expunerea
3) demonstratia
a. 1
b. 2
c. 3

30. Printre exercitiile de comunicare la clasa regasim:

1) experimentul de laborator
2) didactica inductiva
3) dezvoltarea personala
a. 1
b. 2
c. 3

31. Domeniul managementului clasei de elevi este (dupa Romita

Iucu):
1) un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza
psihogeneza punand accent pe legile si stadiile ei, pe caracteristicile
psihice de varsta ale adolescentului si copilului;
2) un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza
atat perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cat
si structurile dimensional-practice ale acesteia in scopul
facilitarii interventiilor cadrelor didactice in situatiile
educationale concrete;
3) un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care isi propune
studierea, exploatarea si ameliorarea sistemului de comunicatie.
a. 1
b. 2
c. 3

32. Printre rolurile manageriale ale cadrului didactic se numara si acela

de:
1) consiliere
2) co-terapeut
3) terapeut
a. 1
b. 2
c. 3
33. Personalitatea de baza desemneaza (dupa R. Iucu):
1) ansamblu de functii si tendinte de care dispune un individ intr-o
maniera simulata si mascata ;
2) o structura personalitara interna, mobila si flexibila, partial
polivalenta cu care individul intra in campul profesional
psihopedagogic;
3) dispozitii externe relative care pot permite concentrarea,
canalizarea componentelor
personalitatii.
a. 1
b. 2
c. 3

34. Printre dimensiunile managementului clasei descrise de Romita

Iucu se regaseste si:
1) dimensiunea deontologica
2) dimensiunea stiintifica
3) dimensiunea ergonomica
a. 1
b. 2
c. 3

35. Dimensiunea ergonomica a clasei de elevi se refera la:

1) atribute ale elevilor cuprinsi intr-o clasa (disciplina, curatenie,
respect, constiinciozitate)
2) atribute ale mobilierului salii de clasa (simplitate,
functionalitate, instructionalitate, modularitate)
3) atribute ale cadrului didactic ce preda la clasa (rigurozitate,
seriozitate, corectitudine, punctualitate)
a. 1
b. 2
c. 3

36. Dimensiunea psihologica a clasei de elevi are ca elemente

centrale:
1) cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor
individuale ale elevilor
2) predarea si invatarea in maniera expozitiva a lectiilor
3) atribute caracteristice amenajarii clasei de elevi (promovarea unor
valori expresive etc.)
a. 1
b. 2
c. 3
37. Dimensiunea sociala a clasei de elevi vizeaza:
1) cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale
ale elevilor
2) un set coerent de norme implicite
3) clasa ca grup social
a. 1
b. 2
c. 3

38. Dimensiunea normativa a clasei de elevi vizeaza:

1) normele explicite si implicite a unei clase
2) cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale
ale elevilor
3) clasa ca grup social
a. 1
b. 2
c. 3

39. Dimensiunea operationala a clasei de elevi vizeaza:

1) normele explicite si implicite a unei clase
2) cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale
ale elevilor
3) proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic
a. 1
b. 2
c. 3

40. Dimensiunea inovatoare a clasei de elevi vizeaza:

1) normele explicite si implicite a unei clase
2) cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale
ale elevilor
3) schimbarea (un set de corective aduse actiunii educationale)

a. 1
b. 2
c. 3

41. Formele de organizarea a activitatii de predare- invatare la clasa

sunt.
1) Frontale, individuale, grupale
2) Doar frontale
3) Doar grupale
a. 1
b. 2
c. 3

42.Avantajele activitatii frontale sunt:

1) se iau insuficient in considerare particularitatile individului
2) se asigura conducerea concomitenta a tuturor elevilor,
dirijarea activa a perceperii informatiei transmise, receptarea
sistematica si consolidarea cunostintelor de catre toti elevii
3) nu se ia in considerare ritmul propriu de munca al elevilor
a. 1
b. 2
c. 3

43.Limite ale activitatii individuale la clasa sunt.

1) nu se ia in considerare ritmul propriu de munca al elevilor
2) se asigura conducerea concomitenta a tuturor elevilor,
3) posibilitati de aplicare limitate deoarece organizarea
necesita mult timp si mari eforturi din partea profesorului
a. 1
b. 2
c. 3

44.Avantajele activitatii grupale sunt:

1) unii elevi raman pasivi
2) asigura o mai buna luare in considerare a cerintelor
abordarii diferentiate deschizand largi posibilitati de cooperare
si control reciproc
3) se asigura conducerea concomitenta a tuturor elevilor
a. 1
b. 2
c. 3

45.Dictionarul de termeni pedagogici ( EDP, Bucuresti 1998) defineste

strategia didactica astfel:
1) sistem si activitate de comunicare interumana cu ajutorul limbii
2) ramura a psihologiei generale care se ocupa cu explicarea modului
de formare a functiilor de comunicare
3) un grup de doua sau mai multe metode si procedee integrate
intr-o structura operationala angajata la nivelul activitatii de
predare-invatare-evalure, pentru realizarea obiectivelor
pedagogice generale, specifice si concrete ale acestuia la
parametri de calitate superioara.
a. 1
b. 2
c. 3

46.Metodele utilizate in predarea si invatarea Psihologiei sunt centrate

pe:
1) actiunea profesorului (expozitive); deopotriva pe actiunea
profesorului si a elevilor; cu precadere pe actiunea elevilor
2) exclusiv pe actiunea profesorului (expozitive)
3) doar pe actiunea elevilor.
a. 1
b. 2
c. 3

47. Parametri fundamentali de constructie in proiectarea unei strategii

de predare – invatare sunt.
1) parametri care vizeaza exprimarea corecta si integrala a
semnificatiei unui continut dat
2) parametri care vizeaza activitatea profesorului si parametri
care vizeaza activitatea de invatare a elevilor
3) parametri care vizeaza producerea convergenta de informatii
a. 1
b. 2
c. 3

48. Printre caracteristicile definitorii ale strategiilor de predare –

invatare se numara si:
a) strategia este rezultatul abilitatii si priceperii profesorului de
a concepe si realiza activitatea, tinand cont si de articularitatile
elevilor cu care lucreaza.
b) strategia este rezultatul abilitatii si priceperii profesorului de a
manipula mintea copiilor in sensul dorit de acesta
c) strategia este rezultatul abilitatii si priceperii profesorului de a lucra
cu toata clasa in acelasi mod .
a. 1
b. 2
c. 3

49. Printre tipurile de strategii didactice se numara si:

1) strategiile de manipulare a elevilor;
2) strategiile de manifestare a personalitatii elevilor;
3) strategiile de focalizare
a. 1
b. 2
c. 3
50. Structura strategiei didactice focalizate pe un obiectiv educational
include (dupa I. Jinga, I. Negret)
1) suprasarcina de invatare
2) sarcina de descompunere a intregului in partile sale componente
3) sarcina de lucru si sarcina de invatare
a. 1
b. 2
c. 3

51.Se recurge la expuneri nu numai pentru a transmite un volum mare

de cunostinte ci si pentru:
1) a sensibiliza elevii pentru activitate
2) a-i invata sa coopereze, sa lucreze in echipa
3) a le forma deprinderi si abilitati manuale
a. 1
b. 2
c. 3

52.Învatarea prin receptare presupune mai mult decat o simpla

inregistrare a unor notiuni gata asezate in structura cognitiva existenta
si anume:
1) a-i invata sa coopereze, sa lucreze in echipa
2) o reformulare a noilor propozitii, conform vocabularului si
structurii de idei a celui care invata
3) a le forma deprinderi si abilitati manuale
a. 1
b. 2
c. 3

53. Scenariul expozitiv face parte din strategiile de predare – invatare:

1) expozitive
2) algoritmice
3) euristice
a. 1
b. 2
c. 3

54. Explicatia face parte din procedeele:

1) euristice
2) discursive
3) algoritmice
a. 1
b. 2
c. 3

55. Demonstratia face parte din procedeele:

1) discursive
2) euristice
3) algoritmice
a. 1
b. 2
c. 3

56. Argumentarea face parte din procedeele:

1) algoritmice
2) euristice
3) discursive
a. 1
b. 2
c. 3

57.Printre disfunctiile inregistrate de strategiile expozitive se numara

si:
1) imposibilitatea de a personaliza instruirea
2) respectarea caracteristicilor individuale ale fiecarui elev
3) exersarea lucrului in echipa
a. 1
b. 2
c. 3

58. Printre limitele strategiilor expozitive avem:

1) conduc la superficialitate si formalism, elevii putand
reproduce ceea ce s-a comunicat fara o cunoastere adecvata a
sermnificatiei conceptelor
2) furnizeaza suportul conceptual necesar studiului individual
3) profesorul se adapteaza cu usurinta specificului temei,
disponibilitatilor de timp si materiale
a. 1
b. 2
c. 3

59. Conditii de aplicare a strategiilor expozitive:

1) algoritmii sa fie grupati astfel incat elevii sa-i poata surprinde cu
repeziciune
2) expunerea verbala nu poate fi eficace decat daca este
adaptata la nivelul de dezvoltare cognitiva al elevilor
3) succesiunea intrebarilor trebuie minutios stabilita
a. 1
b. 2
c. 3

60.Metoda „argumentarii” are ca finalitate:

1) brainstorming-ul
2) elaborarea unui caz
3) dezbaterea in contradictoriu a aspectelor implicate
a. 1
b. 2
c. 3

61. Algoritmizarea presupune:

1) construirea unor modele de actiune care sa conduca in mod
sigur la rezolvarea anumitor probleme de instruire;
2) relatii complexe intre un numar mare de variabile;
3) limitarea nivelului de control pe care profesorul il are asupra elevilor

a. 1
b. 2
c. 3

62.Forme sub care se prezinta algoritmii:

1) sinteze lingvistice
2) reguli de calcul, scheme de rezolvare a unei probleme etc
3) siruri de argumente si explicatii
a. 1
b. 2
c. 3

63.Algoritmul rezolvarii de probleme incepe cu etapa:

1) verificarea
2) definirea cerintelor problemei si a datelor
3) punerea problemei
a. 1
b. 2
c. 3

64.Dupa functia pe care o indeplinesc, exercitiile pot fi:

1) reproductive, creative, procedeul sinectic
2) de initiere, compunere si analiza
3) de analiza, sinteza, comparatie
a. 1
b. 2
c. 3

65.Strategia euristica presupune ca profesorul sa predea elevilor:

1) apeland la explicatie, demonstrare, argumentare
2) utilizand reguli de calcul, scheme de rezolvare a unei probleme
3) adresand intrebari succesive si cooptandu-i ca factor activ la
realizarea activitatii didactice
a. 1
b. 2
c. 3

66.In scenariul euristic intalnim printre tipurile de introduceri

explicative:
1) explicarea cauzala – i se solicita elevului sa descrie o stare
de lucruri al carui rezultat se presupune ca este evenimentul,
starea sau situatia pusa in discutie.
2) explicarea de la sine
3) explicarea algoritmica
a. 1
b. 2
c. 3

67.Tipurile de intrebari din cadrul strategiei euristice sunt:

1) intrebari superficiale, intrebari prin mecanism, intrebari simple.
2) intrebari limitate sau inchise, intrebari deschise, intrebari
stimulative.
3) intrebari retorice, intrebari cauzale, intrebari procedurale.
a. 1
b. 2
c. 3

68.Printre conditiile necesare tehnicii comunicarii prin intrebari si

raspunsuri se afla si:
1) sa contina numerosi algoritmi
2) sa nu acorde elevului initiativa
3) sa lase elevului o parte suficienta de initiativa prin utilizarea
unor intrebari cuprinzatoare
a. 1
b. 2
c. 3

69.Dezbaterile si discutiile colective ofera elevilor prilejul de a-si

exersa unele abilitati de baza cum ar fi:
1) capacitatea de a crea algoritmi
2) capacitatea de a formula argumente si contrargumente,
precum si de a le structura intr-un sistem logic
3) capacitatea de a lucra individual
a. 1
b. 2
c. 3

70.Conditii de aplicare a strategiilor euristice:

1) intrebarile trebuie gradate ca dificultate si exprimate in asa
fel incat elevul sa le poata intelege
2) intrebarile trebuie formulate toate odata
3) intrebarile sa contina un grad ridicat de conceptualizare
a. 1
b. 2
c. 3

71. Eseul este:

1) un set de operatii bine stabilite ce duc la crearea unor serii de
algoritmi
2) o lucrare de factura libera, unde se trateaza un subiect pe
care autorul nu-l epuizeaza deoarece este doar o „incercare” de
a interpreata datele unei probleme din punct de vedere
personal
3) o abordare rationala a unei teme si o organizare a cunostintelor la
un nivel superior de abstractizare
a. 1
b. 2
c. 3

72.Prima faza a elaborarii unui eseu este:

1) Stabilirea planului eseului
2) Redactarea eseului
3) Clarificarea enuntului temei de tratat
a. 1
b. 2
c. 3

73.Tema de cercetare presupune faptul ca:

1) elevi pot elabora o lucrare de factura libera unde se trateaza un
subiect pe care autorul nu-l epuizeaza deoaece este doar o „incercare”
de a interpreata datele unei probleme din punct de vedere personal
2) elevii pot elabora sub indrumarea profesorului lucrari cu
caracter stiintific pe o tema prestabilita, lucrari care urmeaza
sa fie prezentate in cadrul activitatilor didcatice curente,
cercuri sesiuni de comunicari stiintifice pentru elevi
3) se o abordeaza irational o tema si se organizeaza cunostintele la un
nivel superior de abstractizare
a. 1
b. 2
c. 3

74.Studiul de caz consta in:

1) analizarea si dezbaterea unui caz, reprezentat de o situatie
particulara problematica in care se afla un individ, un grup
social sau o institutie
2) o abordare rationala a unei teme si o organizare a cunostintelor la
un nivel superior de abstractizare
3) elaborarea unei lucrari de factura libera unde se trateaza un subiect
pe care autorul nu-l epuizeaza deoaece este doar o „incercare” de a
interpreata datele unei probleme din punct de vedere personal
a. 1
b. 2
c. 3

75.Jocul de rol presupune:

1) analizarea si dezbaterea unui caz, reprezentat de o situatie
particulara problematica in care se afla un individ, un grup social sau o
institutie
2) elaborarea unei lucrari de factura libera unde se trateaza un subiect
pe care autorul nu-l epuizeaza deoarece este doar o „incercare” de a
interpreata datele unei probleme din punct de vedere personal
3) ca doua sau mai multe persoane joaca parti ale unui
scenariu in legatura cu o anumita tema
a. 1
b. 2
c. 3

76.Brainstorming-ul are doua principii de baza:

1) limitarea imaginatiei in sensul dorit si putine idei, dar bune;
2) amanarea judecatii si cantitatea creste calitatea
3) critica obiectiva a emisiilor produse si calitatea inseamna
complexitate
a. 1
b. 2
c. 3
77.Metoda „Frisco” presupune si existenta unei echipe formata din
urmatoarele roluri:
1) Traditionalistul, Exuberantul, Pesimistul, Optimistul
2) Poetul, Suprarealistul, Fantezistul, Realistul
3) Realistul, Imaginativul, Fantasticul, Simpaticul
a. 1
b. 2
c. 3

78.Reuniunea – panel presupune existenta unui:

1) program de evaluare
2) brainstorming
3) esantion panel
a. 1
b. 2
c. 3

79.Metoda Philips „6-6” functioneaza ca un:

1) studiu de caz
2) autentic “blitz-brainstorming”
3) joc de rol
a. 1
b. 2
c. 3

80.Metoda „6-3-5” opereaza in cadrul unui grup de:

1) 10 persoane
2) 6 persoane
3) 2 persoane
a. 1
b. 2
c. 3

81.Proiectarea didactica se refera la:

1) construirea unor modele de actiune care sa conduca in mod sigur la
rezolvarea anumitor probleme de instruire;
2) analizarea si dezbaterea unui caz, reprezentat de o situatie
particulara problematica in care se afla un individ, un grup social sau o
institutie
3) ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor,
cotinutului, metodelor si mijloacelor de invatare, a
instumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre
toate aceste elemente in contextul unui mod specific de
organizare a activitatii didactice
a. 1
b. 2
c. 3

82. Etapele proiectarii activitatii didactice in proiectarea esalonata

sunt:
1) proiectarea activitatii anuale, proiectarea activitatii
semestriale, proiectarea unei lectii.
2) proiectarea activitatii unei ore
3) proiectarea activitatilor extrascolare
a. 1
b. 2
c. 3

83. Documente utilizate de profesor pentru proiectarea activitatii la

disciplina Psihologie:
1) planul de lectie
2) planul de invatamant, programa scolara, manualul scolar.
3) planificarea anuala
a. 1
b. 2
c. 3

84. Proiectarea activitatii anuale presupune:

1) realizarea planului de lectie
2) analiza continutului si delimitarea unitatilor mari de continut
(capitole, teme), stabilirea succesiunii acestora in conformitate
cu logica interna a disciplinei;
3) realizarea unor activitati extrascolare
a. 1
b. 2
c. 3

85.Proiectarea activitatii semestriale presupune:

1) realizarea planului de lectie
2) precizarea obiectivelor terminale ale fiecarui capitol
3) realizarea unor activitati extrascolare
a. 1
b. 2
c. 3

86.Proiectarea lectiei presupune:

1) precizarea obiectivelor terminale ale fiecarui capitol
2) analiza continutului si delimitarea unitatilor mari de continut
3) un veritabil act de creatie pedagogica, o constructie gandita,
proiectata si organizata cu grija in toate aspectele ei esentiale,
si uneori chiar in cele de amanu nt.
a. 1
b. 2
c. 3

87.Prin tip de lectie se intelege:

1) un anumit mod de construire si infaptuire a lectiei,
determinat de sarcina didactica fundamentala
2) analiza continutului si delimitarea unitatilor mari de continut
3) un veritabil act de evaluare scolara
a. 1
b. 2
c. 3

88.Proiectarea secventelor lectiei debuteaza cu:

1) captarea atentiei elevilor
2) evaluarea performantei
3) intensificarea procesului de retentie si transfer
a. 1
b. 2
c. 3

89.In desfasurarea unei lectii de Psihologie putem trezi interesul

elevilor pentru ceea ce urmeaza:
1) intensificand procesul de retentie
2) propunandu-le un exercitiu de creativitate
3) evaluandu-i
a. 1
b. 2
c. 3

90.In desfasurarea lectiei despre Memorie putem capta interesul

elevilor pentru ceea ce urmeaza:
1) aplicandu-le un test de memorie
2) evaluandu-i
3) scriind lectia pe tabla
a. 1
b. 2
c. 3

91.Pedagogia diferentiata este:

1) Practica de instruire ce vizeaza lucrul frontal la clasa
2) Practica de instruire ce tine cont de diferentele dintre
indivizi si care propune pentru formare, activitati diferite
3) Practica de instruire ce nu tine cont de diferentele dintre indivizi
a. 1
b. 2
c. 3

92. Paradigma instruirii diferentiate arata ca instruirea este un raspuns

al profesorului la nevoile celor care invata prin :
1) o gama de strategii manageriale si educationale
2) desfasurarea de activitati frontale
3) desfasurarea unor activitati cu toata clasa
a. 1
b. 2
c. 3

93. Printre conditiile de aplicare a pedagogiei diferentiate se numara

si:
1) desfasurarea doar a activitatilor frontale
2) studiul individual
3) munca in echipa si informarea permanenta a partenerilor
a. 1
b. 2
c. 3

94.Pentru ca o lectie sa fie organizata in mod real ca o activitate de

invatare prin cooperare este necesara indeplinirea unor conditii
fundamentale printre care si :
1) Dispunerea copiilor in banci individuale
2) Crearea unei interdependente pozitive intre membrii
grupului
3) Dispunerea bancilor in sir (una in spatele celeilalte)
a. 1
b. 2
c. 3

95.Conceptul de „stil de invatare” se refera la:

1) modalitatea proprie unei persoane de a actiona, de a se
manifesta in diverse imprejurari.
2) crearea unei interdependente pozitive intre membrii grupului
3) o gama de strategii manageriale si educationale
a. 1
b. 2
c. 3

96.David Kobl si-a dat seama de diferentele la nivelul participarii

elevilor la cursuri sunt date de:
1) momentul din zi a predarii lectiei
2) modul in care este tratat continutul lectiei la clasa
3) tipul de profesor
a. 1
b. 2
c. 3

97.Teoria inteligentelor multiple a fost prima data publicata de:

1) Jean Piaget in 1975
2) Wilhelm Wundt in 1878
3) Howard Gardner in 1983
a. 1
b. 2
c. 3

98. Printre oportunitatile de instruire pe care le ofera Teoria

inteligentelor multiple se numara si:
1) Cunoasterea profilului de inteligeata al elevilor pentru
dezvoltarea potentialului bio-psihologic al fiecarui elev;
2) Crearea unei dependente pozitive intre membrii grupului
3) Posibilitatea de a preda frontal
a. 1
b. 2
c. 3

99.Pasul 1 in elaborarea proiectului didactic din perspectiva

inteligentelor multiple este:
1) realizarea portofoliului de evaluare
2) pregatirea spatilui de lucru - organizarea bancilor in clasa una in
spatele celeilalte
3) formularea unor intrebari care sa ne ajute sa descoperim
oportunitatile prin care putem implica cat mai multe inteligente
la ora
a. 1
b. 2
c. 3

100.Printre tehnicile de diferentiere utilizate in predarea din

perspectiva Teoriei inteligentelor multiple se numara si:
1) Introduceti tot programul odata!
2) Începeti cu pasi mici, cate putin desfasurati activitati
“ancora”, prin care sa va atrageti si sa motivati elevii pentru
invatare!
3) Daca nu ati obtinut rezultate notabile in scurt timp, renuntati!
a. 1
b. 2
c. 3

101.Situatiile de criza educationala sunt definite ca:

1) un eveniment sau un complex de evenimente importante,
neasteptate dar si neplanificate generatoare de periculozitate
pentru climatul , sanatate ori siguranta clasei
2) un eveniment sau un complex de evenimente neimportante, banale,
asteptate si planificate ce pot aparea intr-o clasa
3) un complex de evenimente minore
a. 1
b. 2
c. 3

102.Prima etapa a activitatii de gestiune a situatiilor de criza o

reprezinta:
1) rezolvarea lor
2) identificarea si cunoasterea lor
3) negocierea
a. 1
b. 2
c. 3

103. Decizia este (din punct de vedere managerial):

1) un proces de alegere a solutiei celei mai complicate pentru a rezolva
cu succes o problema
2) un proces de manipulare a subordonatilor
3) un proces de alegere in mod deliberat a unei linii de actiune
pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv
a. 1
b. 2
c. 3

104.Printre strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de

criza educationala se regaseste si:
1) anticipeaza raul!
2) amana decizia cat poti de mult!
3) lucreaza de unul singur pentru a fii sigur ca nu gresesti!
a. 1
b. 2
c. 3

105.Primul pas pe care cadrul didactic trebuie sa-l intreprinda in raport

cu abaterile liniare este:
1) luarea deciziei
2) tragerea la raspundere a celor vinovati
3) diagnoza si prognoaza comportamentala
a. 1
b. 2
c. 3

106.Situatia de criza educationala care are cel mai mare grad de risc
este abaterea comportamentala grava de tipul:
1) delincventei
2) licantropiei
3) mutismului electiv
a. 1
b. 2
c. 3

107.Greseala, mai ales in spatiul clasei de elevi, este frecvent

acompaniata de:
1) mimetism
2) calificative negative si permanent asociata cu carente ale
sistemului educational.
3) filtraj senzorial
a. 1
b. 2
c. 3

108.Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi

este obligat sa desfasoare si o activitate de:
1) mimetism
2) licantropie
3) consiliere
a. 1
b. 2
c. 3

109.Negocierea este:
1) o forma de manipulare pentru a obtine ceea ce doresti de de celalalt

2) o constructie subiectiva a unei intelegeri comune printr-o raportare

inteligenta la pozitii, interese si nevoi.
3) o constructie obiectiva a unei comunicari intre doua sau mai
multe persoane in sensul obtinerii de avantaje unilaterale
a. 1
b. 2
c. 3

110.Din punct de vedere managerial, pedeapsa este:

1) Un mijloc de dirijare, ca norma, fiind exercitata o influenta
cu adevarat educativa, determinandu-l pe cel care a gresit sa
nu mai doreasca acest lucru, nu din teama, ci datorita propriei
ratiuni.
2) Un mijloc de amenintare pentru a evita repetarea situatiilor
neplacute
3) O modalitate de a induce teama celui care este in culpa
a. 1
b. 2
c. 3

111. Gaston Berger observa inca din 1973 ca:

1) este necesara dotarea invatamantului cu mijloace tehnice
similare celor ce se utilizeaza inafara scolii
2) doar cartea este instrumentul fundamental in educatie
3) nu este neaparat necesara dotarea invatamantului cu mijloace
tehnice
a. 1
b. 2
c. 3

112. Mijloacele tehnice indeplinesc in procesul didactic:

1) o functie
2) nici o functie
3) mai multe functii
a. 1
b. 2
c. 3

113.Functia de comunicare arata ca prin mijloacele tehnice de

invatamant:
1) se produce o accelerare a muncii scolare
2) se produce o incetinire a muncii scolare
3) elevii sunt transformati in roboti
a. 1
b. 2
c. 3

114.Functia demonstrativa arata ca prin mijloacele tehnice de

invatamant:
1) nu se asigura baza necesara ilustrarii diferitelor probleme discutate
la clasa
2) se asigura o baza perceptiva, concret senzoriala mai bogata
si ilustrativa in comparatie cu mijloacele traditionale
3) se vor inlocui toti profesorii din invatamant
a. 1
b. 2
c. 3

115.Functia de motivare arata ca prin mijloacele tehnice audio-vizuale

de invatamant:
1) imaginea vizuala nu aduce nici o incarcatura emotionala asa cum
aduce profesorul
2) elevii sunt demotivati
3) cele proiectate starnesc curiozitate, interes si creeaza
momente de buna Dispozitie.
a. 1
b. 2
c. 3

116.Functia formativa si estetica arata ca prin mijloacele tehnice de

invatamant:
1) elevii sunt pusi sa exerseze analiza, comparatia si totodata
percep si evalueaza esteticul
2) se realizeaza invatamantul la distanta
3) elevul este subordonat profesorului
a. 1
b. 2
c. 3

117. Functia de evaluare a randamentului scolar arata ca prin

intermediul mijloacele tehnice:
1) evaluarea este subiectiva
2) sunt eliminate factorii perturbatori subiectivi
3) apar foarte multi factori perturbatori de natura subiectiva
a. 1
b. 2
c. 3
118. Scoala substitutiva se refera la:
1) invatamantul gimnazial
2) invatamantul la distanta
3) invatamantul liceal.
a. 1
b. 2
c. 3

119. Printre notele specifice ale mijloacelor tehnice se regaseste si:

1) permit modificarea acurenta a inregistrarilor
2) imaginile nu se pastreaza mult timp
3) nu este permisa repetarea unor secvente
a. 1
b. 2
c. 3

120. Printre exigentele psihopedagogice in utilizarea mijloacelor de

invatamant se numara si:
1) mijloacele sunt impuse
2) invatarea se realizeaza doar prin receptare
3) alegerea mijlocului de invatamant adecvat realizarii unor
obiective la clasa presupune cunoasterea mecanismelor
interne, psihologice ale tipului de invatare care intervine in
conditiile folosirii mijloacelor de invatamant
a. 1
b. 2
c. 3

121.Printre functiile verificarii si evaluarii dupa Ioan Radu se numara

si:
1) factor de reglare
2) mijloc coercitiv
3) mijloc experimental
a. 1
b. 2
c. 3

122. Evaluarea initiala se efectueaza:

1) la finalul unui an scolar
2) la inceputul predarii unei discipline in scopul cunoasterii
nivelului de pregatire a elevilor in momentul respectiv
3) la inceputul unei lectii
a. 1
b. 2
c. 3

123. Evaluarea formativa se realizeaza:

1) prin verificari sistematice pe tot parcursul procesului de
instruire
2) la inceputul predarii unei discipline in scopul cunoasterii nivelului de
pregatire a elevilor in momentul respectiv
3) la finalul anului scolar
a. 1
b. 2
c. 3

124. Evaluarea sumativa se realizeaza:

1) la mijlocul predarii unei discipline in scopul cunoasterii nivelului de
pregatire a elevilor in momentul respectiv
2) la inceputul predarii unei discipline in scopul cunoasterii nivelului de
pregatire a elevilor in momentul respectiv
3) prin verificari periodice la sfarsitul unui sistem de lectii, al
unui capitol sau la sfarsitul intregii activitati (semestriale,
anuale)
a. 1
b. 2
c. 3

125. Printre tehnicile de evaluare a performantelor elevilor se numara

si:
1) planul de lectie
2) planificarea semestriala
3) observarea curenta
a. 1
b. 2
c. 3

126 Observarea curenta vizeaza:

1) lucrari scrise de control
2) comportamentul elevilor in timpul lectiei, modul in care
acestia participa la indeplinirea sarcinilor de invatare, la
desfasurarea lectiei in general
3) realizarea unui portofoliu
a. 1
b. 2
c. 3
127. Examinarea orala consta din:
1) realizarea unei conversatii individuale, frontale sau
combinate prin care se urmareste determinarea volumului si a
calitatii cunostintelor insusite
2) comportamentul elevilor in timpul lectiei, modul in care acestia
participa la indeplinirea sarcinilor de invatare, la desfasurarea lectiei in
general
3) lucrari scrise semestriale
a. 1
b. 2
c. 3

128. Evaluarea prin probe practice:

1) permite profesorului sa constate capacitatea si abilitatea
elevilor de a aplica in practica informatiile dobandite, gradul de
formare a unor priceperi si deprinderi
2) permite profesorului sa constate volumul de cunostinte al elevilor
3) evaluarea comportamentul elevilor in timpul lectiei, modul in care
acestia participa la indeplinirea sarcinilor de invatare, la desfasurarea
lectiei in general
a. 1
b. 2
c. 3

129.Nota (din punct de vedere al evaluarii rezultatelor invatarii) este:

1) un mijloc coercitiv
2) ecuatia personala a cadrului didactic
3) expresia cuantificata a aprecierii unor performante obtinute.

a. 1
b. 2
c. 3

130. Gratie evaluarii si notarii cunostintelor sale, elevul:

1) utilizeaza o schema-standard de organizare a lucrarilor sale.
2) ia act de ceea ce formeaza obiectul pretuirii, al recompensei,
respectiv al penalizarii, descifreaza treptat criteriile ce stau la
baza evaluarii si notarii
3) realizeaza niste experimente de laborator
a. 1
b. 2
c. 3
131. Dupa Anca Munteanu, daca vrem sa adoptam o atitudine cu
adevarat constructiva fata de creativitate:
1) trebuie sa privim identificarea creativitatii ca un scop in sine
2) nu trebuie sa privim niciodata identificarea creativitatii ca
un scop in sine, ci doar un prolog care anticipeaza si confera
consistenta actiunii de educare a ei.
3) trebuie sa utilizam scheme-standard de organizare a activitatilor de
educare a creativitatii
a. 1
b. 2
c. 3

132.Una dintre cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativitatii

este oferita de A.I.Osborn in 1957 care are drept criteriu al clasificarii:
1) sursa blocajului
2) marimea blocajului
3) mediul blocajului
a. 1
b. 2
c. 3

133.Printre metodele de educatie a creativitatii se numara si:

1) metodele centrale
2) metodele mimetice
3) metodele sugestive
a. 1
b. 2
c. 3

134.Din dorinta de a exercita un control cat mai rezonabil asupra

inflatiei de metode destinate educarii personalitatii creatoare, trebuie
sa acceptam un principiu simplu (dupa Anca Munteanu):
1) realizarea unei ecologii psihologice si evadarea din carcasa
realitatii cotidiene
2) implicarea in cat mai multe activitati cotidine activatoare
3) realizarea a cat mai multe activitati in acelasi timp
a. 1
b. 2
c. 3

135.Printre metodele bazate pe discutia individuala in educarea

creativitatii se numara si:
1) brainstormingul
2) experimentul de labrator
3) terapia psihanalitica
a. 1
b. 2
c. 3

136.Printre psihoterapiile de grup (ca mijloc de dezvolare a creativitaii)

se numara si:
1) sociomatricea
2) psihanaliza
3) psihodrama
a. 1
b. 2
c. 3

137.Printre metodele de valorificare a calitatilor ambiantei fizice si

interpersonale in scopul educarii creativitatii se numara si:
1) experimentul de teren
2) cromoterapia
3) psihanaliza

Incorrect 1