NUME: Simion (căs Mocanu) Mihaela- Gianina

AN: I, ID
GRUPA: 1

TEMA 3
INTROSPECȚIA

La concursul școlar COMPER MATEMATICĂ, la nivelul clasei a IV-a, secțiunea de excelență, s-a
dat următoarea problemă:
Ionuț și Cristi au împreună 150 de timbre, Cristi și George au 127 timbre, iar Ionuț împreună cu
George, 143 timbre,
Câte timbre are Ionuț?

Rezolvare:
Modul I
I+C=150 TIMBRE
C+G=127 TIMBRE
I+G=143 TIMBRE

I=? TIMBRE
(I+C)+(C+G)+(I+G)=150+127+143
2x(I+C+G)=420 TIMBRE
1. Câte timbre au împrună cei trei băieți?
420:2=210 timbre
2. Câte timbre are Ionuț?
210-127=83 timbre
R: I= 83 timbre.
Modul II

2I+2C+2G=420
2(I+C+G)=210
I+C+G=210
I+127=210
I=210-127
I=83
 În încercarea de a rezolva această problemă de matematică, în mintea mea s-a creat un soi de
încurcătură deoarece , fiind învățătoare, trebuia să găsesc o metodă de calcul care să se plieze pe nivelul de
cunoștințe și pe algoritmii de rezolvare specifici unui elev de clasa a IV-a. Spun că s-a produs o încurcătură
din cauza faptului că cea mai recentă metodă rezolvare pe care mintea mea a găsit-o a fost cea algebrică,
metodă prea complicată pentru ce aveam eu nevoie. Așadar, apelând la memoria de lungă durată, am incercat
să-mi amintesc modul în care învățătorul meu rezolva aceste tipuri de probleme. Așa am reușit să-mi
amintesc că acest tip de problemă se rezolvă, în clasa a IV-a prin metoda numită ”Metoda dublei sume”,
numită așa datorită faptului că, adunând împreună sumele date de enunțul problemei, vom obține de două ori
totalul de care avem noi nevoie pt a rezolva cerința problemei.
Am rezolvat această problemă în două moduri deoarece am vrut ca prin al doilea mod să verific
gradul de corectitudine în rezolvarea prin primul mod, deoarece, cunoștințele algebrice fiind mai recente,
eram mai sigură pe ele.
Personal, fiind o persoană îndreptată spre latura umană a cunoștințelor, recunosc că disciplinele
reale nu au fost punctul meu forte, de aceea a fost nevoie de un efort psihic destul de mare pentru a ajunge la
metoda de rezolvare potrivită situației mele.
Din punct de vedere psihologic, a fost nevoie să recurg la o serie variată de procese procese pihice,
de bază fiind memoria, deorece a trebuit sa apelez la informații din trecut care au fost stocate de creier pentru
eventualitatea unor situații din viitor viitor în care va fi nevoie de ele. De asemenea, în momentul în care
creierul a identificat notiunea stocată, au intervenit reprezentările vizuale și auditive , cu ajutorul cărora am
identificat pașii de rezolvare a problemei. În cele din urmă, cu ajutorul gândirii, și implicit a operațiilor
acesteia, mai exact cu ajutorul analizei, al sintezei și al analogiei, am rezolvat problema mai sus enunțată și
rezolvată.
În concluzie, în rezolvarea acestei probleme de matiematică, la nivelul cunoștințelor unui elev de
clasa a IV-a a fost nevoie să apelez la informații, noțiuni și algoritmi de rezolvare stocate în memoria de
lunmgă durată, deoarece acestea nu sunt notiuni pe care creierul să le folosească în mod constant, ci doar în
cazul în care este nevoie de ele, ca în situația mai sus prezentată.