Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gandirea este mijlocita prin experienta perceptiva, prin imaginile din reprezentare, iar toate
aceste date sunt stocate in memorie si vehiculate cu ajutorul limbajului, instrument
fundamental ptr vehicularea, coordonarea informatiilor.
Caracterul abstract-formal al gandirii pune in evidenta nivelul ridicat al selectivitatii in
procesarea informatiilor. Selectivitatea este o trasatura definitorie a sistemului psihic uman in
ceea ce priveste raportarea la insusirile reflectate.
Gandirea este propozitionala, uzeaza de judecati ipotetico-deductive, avanseaza ipoteze pe
care incearca sa le verifice.
DEFINITIE Gandirea este un proces cognitiv superior de extragere a insusirilor esentiale,
necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract-formale, in vederea intelegerii, explicarii
si predictiei unor relatii cauzale din realitate si a elaborarii unor concepte, notiuni, teorii,
sisteme cognitive ca modele mintale ale realitatii
Operatiile gandirii
Gandirea este procesul psihic care dispune de cel mai vast sistem de operatii:
1. Analiza si sinteza cognitiva se desfasoara intr-un plan mintal dupa un model si sunt
mediate prin cuvant si alte sisteme de semne si simboluri. Analiza elementele cheie;
Sinteza legile fundamentale.
2. Comparatia este operatia de evaluare prin raportare la unul sau mai multe criterii.
Aceasta implica evidentierea asemanarilor si deosebirilor esentiale dintre minimum
doua obiecte, persoane, evenimente, situatii, fenomene, etc. In plan cognitiv,
comparatia se desfasoara dupa un plan si are o anumita finalitate.
3. Abstractizarea si generalizarea constituie operatiile cele mai complexe ale gandirii, au
caracter formal si se desfasoara exclusiv in plan mintal. In gandire selectivitatea este
maximala prin abstractizare, iar generalizarea se refera la clase, categorii foarte largi de
obiecte-fenomene.
Abstractizarea este operatia de extragere a unor insusiri esentiale, a unor invarianti
cognitivi, insusiri comune pentru o intreaga clasa, categorie
Generalizarea este operatia prin care insusirile extrase cu ajutorul abstractizarii sunt
extinse la o intreaga clasa de obiecte-fenomene
4. Opuse abstractizarii si generalizarii sunt operatiile de concretizare si particularizare
Concretizarea ce urmeaza abstractizarii defineste prin trasaturi esentiale un obiect ideal,
abstract ce intruneste insusirile esentiale. Particularizarea opereaza in acelasi mod.
5. Inductia si deductia sunt operatiile care descriu cel mai bine evolutia gandirii pe verticala
cunoasterii. Inductia organizeaza datele observatiei sau experientei si le claseaza sub
forma de concepte. Rationamentul deductiv porneste de la general, prin inferente si
implicatii si ajunge la cazuri particulare. Expresia logica a deducitie este silogismul =
pronind de la doua premise se extrage o singura concluzie.
Categorizarea concept si prototip
Categorizarea reprezinta un atribut important al gandirii propozitionale deoarece cu ajutorul ei
obiectele sunt organizate in clase.
Funtiile categorizarii:
Daniela Andonache, Gina Neacsu & Adrian Sima
Rezolvarea de probleme
Rezolvarea de probleme este domeniul performantial al gandirii. Daca intelegerea este gandirea
in desfasurare, rezolvarea de probleme este gandire in actiune. Cel mai adesea problema este
definita ca obstacol cognitiv, ca o bresa in cunoastere, ca o situatie fata de care repertoriul de
raspunsuri ale subiectului nu este suficient pentru a o intelege.
Etapele procesului rezolutiv pot fi grupate in doua momente majore
- Punerea problemei
- Rezolvarea acesteia
Primul moment al rezolvarii unei probleme este elaborarea unei reprezentari mintale interne a
problemei prin definirea datelor problemei, explorarea bazei de cunostinte proprii, mijloace
adecvate de lucru, ipoteze, solutii posibile.
Etapele rezolvarii problemei
1. Formularea problemei inainte de a demara procesul de rezolvare a unei probleme,
trebuie sa putem sa definim problema intr-un mod clar, inteligibil, familiar, care sa ofere
date necesare si suficiente.
2. Structurarea si intelegerea elementelor problemei pasul urmator dupa formularea
problemei este inventarierea elementelor sale, mai precis trecerea in revista a
informatiilor si a altor resurse de care dispunem.
Intelegerea problemei inseamna a construi reprezentarea mentala coerenta a situatiei
problemei.
3. Generarea solutiilor alternative si evaluarea lor adesea o problema poate avea mai
multe solutii corecte. Sarcina persoanei angajata in rezolvarea problemei este de a
alcatui o lista cu solutiile posibile, sa o evalueze pe fiecare in parte incercand sa
anticipeze ce efecte sau consecinte va produce, sa aleaga apoi cea mai buna solutie, iar
in final sa dezvolte un mod de implementare a ei in realitate.
Strategii de gasire a solutiilor:
Strategiile algoritmice pornesc de la pattern-uri sistematice de rationament care, daca
sunt urmate asa cum trebuie, duc invariabil la gasirea solutiei.
Strategiile euristice spre deosebire de cele algoritmice, nu evalueaza sistematic toate
solutiile posibile, insa atunci cand au succes aceste strategii produc generarea mai
rapida a solutiei (metoda utilizata de obicei pentru probleme complexe, unde exista o
divergenta, un conflict, o discordanta intre problema, mijloace si solutie).
Analogiile ne ajuta sa descoperim asemanarile intre lucruri care sunt intr-o masura
mai mare sau mai mica diferite (se verifica validitatea unei solutii utilizate pentru o
problema anterioara).
Insight-ul reprezinta un mod spontan prin care rezolvarea I se poate releva persoanei,
fiind o strategie care se subsumeaza procesarii de tip descendent, dirijate de scheme
mintale.
Importanta factorilor emotionali in luarea deciziilor de multe ori consideram procesul de luare
a deciziilor ca fiind unul exclusiv cognitiv, insa adesea el nu se bazeaza pe o logica impecabila.