CAPITOLUL III

METODE DE INTERVENTIE SI ECHIPAMENTE

UTILIZATE IN ZONA ACVATICA,
Principalele strategii de interentie
Li!ite de aplicare
Re"#ltate #r!arite
Ec$ipa!ente
M%d de aplicare
III& ' MONITORIZAREA SI EVALUAREA
( Primul pas care se intreprinde in cazul unui accident soldat cu deversari de produs
petrolier consta in salvarea vietilor omenesti aflate in pericol imediat. In acest scop
sunt utilizate mijloace de transport (helicoptere, salupe rapide dotate corespunzator)
in vederea recuperarii si deplasarii persoanelor aflate in dificultate, la unitatile
medicale din zona.
- Pasul urmator consta in evaluarea situatiei, acumularea a cat mai multor
informatii legate de accident, localizarea zonei accidentului, marfa
transportata/tip/cantitate, poluant/tip/cantitate deversata/suprafata poluata,
conditiile hidro-meteo, tipurile de impact posibile, etc, in vederea stabilirii
strategiei optime de depoluare, a momentului interventiei, a cantitatii si tipului de
echipamente, a traseelor de deplasare, si a personalului care trebuie transportat in
zona.
Monitorizarea se desfasoara atat in faza initiala a accidentului, pe parcursul
desfasurarii actiunilor de interventie, cat si in final pe o perioada determinata de
timp atat in scopul depistarii eventualelor ramasite de poluant nerecuperate cat si
pentru evaluarea ulterioara a modului de refacere ecologica a zonei afectate.
Monitorizarea/evaluarea situatiei se poate realiza in doua moduri
- monitorizarea la fata locului,
- modelarea fenomenelor pe P! utilizand softuri specializate.
"ctivitatea de monitorizarea la fata locului se desfasoara cu ajutorul salupelor
rapide a mijloacelor aeriene, etc. In cadrul acestei actiuni se realizeaza doua tipuri
de activitati si anume
- observarea vizuala a evolutia poluantului in conditiile hidro-meteo din
teren,
- prelevarea probelor de material poluant.
#
$ %bservarea se realizeaza cu personal specializat, prin urmarire vizuala, scanare
cu infrarosu, ultraviolet, necesitand echipamente specializate cum ar fi
camere video/foto, scanere, statii de comunicare, truse de prim ajutor, harti cu
zonele vulnerabile, creioane, noteboo&, rezistente la apa.
Pe baza informatiilor primare si a predictiilor hidro-meteo, se calculeaza traseul
posibil de deplasare al poluantului.
"vand in vedere ca vectorul deplasarii pouantului rezulta prin insumarea
vectorului curent de suprafata si a '( din vectorul vant, se poate estima pozitia
probabila in timp a peliculei de hidrocarburi.
In functie de aceste date se stabileste traseul de monitorizare pe care se va deplasa
echipa de specialisti.
Monitorizarea prin survolare poate furniza informatii referitoare la locul si
momentul accidentului, aspectul si culoarea peliculei de poluant, procentul de
acoperire pe suprafata, vectorul deplasarii poluantului, conditiile hidro-meteo din
teren.
In functie de aceste date se pot evalua aria acvatica poluata, grosimea peliculei,
viteza si directia de deplasare, localizarea peliculei la un moment dat, frontul de
deplasare, cantitatea de poluant deversata.
$ Prelevarea probelor de poluant se realizeaza in scopul determinarii tipului
acestuia, a gradului de degradare (emulsionare, continut de benzene, etc), si a
evolutiei vascozitatii si densitatii in timp. Prelevare probelor de poluant se
realizeaza pe toata durata interventiei. In acest scop se vor utiliza echipamente
specializate pentru recoltare, probele fiind apoi trimise la laboratoarele specializate,
atestate in vederea analizarii si emiterii buletinelor de analiza.
!alculul suprafetei poluate
) *aca - viteza aeronavei + #,-.d/
- un survol pe lungime dureaza + 0, secunde/
- un survol pe latime dureaza + ', secunde
) "tunci - lungimea petei de petrol 0,1#,- + 2,3 Mm
'0--
- latimea petei de petrol ',1#,- + #,, Mm
'0--
%bservatiile aeriene se pot efectua de la diferite inaltimi, fiind inregistrate si
interpretate de personal specializat cu o bogata e1perienta in domeniu. "ceasta faza
a interventiei (interpretarea c%recta a in)%r!atiil%r*, este deosebit de importanta.
Interpretarea eronata si dezinformarea pot amplifica dezastrul, pot provoca
accidente (into1icari, incendii, e1plozii), cheltuieli nejustificate, amlificarea
impactului.
2
4valuarea dupa aspect si culoare ne poate da informatii despre stadiul de degradare,
tipul, grosimea peliculei si volumul acesteia. In acest scop au fost intocmite o serie
de tabele cu date despre aspect, culoare, grosime, suprafata, volum, starea de
degradare etc, care pot fi utilizate in vederea interpretarii cat mai rapide si corecte a
informatiilor obtinute in urma procesului de monitorizare.
Aspect C#l%are +r%si!e V%l#!
,!c-.!p*
) STRALUCITOR gri(arginti# / 0,'1! 0,'
) CURCU2EU )l#%rescent-c#rc#3e# / 0,41! 0,4
) METALIC al3astr#-er"#i-r%s# / 0,5 1! 5
) 2RUT 6rag!entat negr#-!ar%n / 0,'!! '00
C%ntin## !ar%n inc$is-negr# / 0,5 !! 500
) EMULSIE !ar%n-p%rt%cali# /'!! '000
APA IN PETROL
In paralel cu monitorizarea efectuata pe teren, in vederea obtinerii unor date cat mai
corecte si previzibile, este utilzat si procedeul de modelare pe P! a fenomenelor
care influienteaza evolutia spatio-temporala a poluantului.
In acest scop sunt utilizate softuri care functioneaza pe baza unor date de intrare
culese din teren si anume poluant/tip/cantitate, suprafata poluata/grosime pelicula,
conditii hidro-meteo, locatia si momentul producerii accidentului.
*atele rezultate comparate cu rezultatele monitorizarii, ne dau informatii
referitoare la suprafata poluata, vectorul deplasarii, latimea frontului de deplasare,
traictoria poluantului, punctul de impact cu tarmul, localizarea peliculei la un
moment dat, etc.
Ca % reg#la generala, eal#area- !%nit%ri"area este %3ligat%rie pentr# %rice
ca" de p%l#are ,!in%ra 7 !a8%ra* atat in )a"a initiala, cea de inetrentie cat si
d#pa ter!inarea rec#perarii p%l#ant#l#i&
5ezultatele obtinute in cadrul procesului de monitorizare trebuie sa cuprinda
urmatoarele date referitoare la
- !antitatea si tipul poluantului, suprafata poluata, grosimea peliculei, caracteristici,
evolutia /degradarea peliculei in timp, vectorul deplasarii poluantului, latimea
frontului de deplasare/
- 6ona de impact cu tarmul, tip tarm, evaluarea impactului/
- Prognoza hidro-meteo/
'
III&9 METODE DE INTERVENTIE PENTRU ZONA ACVATICA
7upta impotriva poluarilor cu hidrocarburi presupune atat masuri de prevenire cat
si masuri de combatere propruizisa (metode de interventie).
In prezent, la nivel mondial, se utilizeaza cinci metode combatere a poluarii cu
hidrocarburi. 8tilizarea uneia sau alteia din aceste metode implica o serie factori
cum ar fi conditii hidro-meteo limita, caracteristici tehnico - functionale speciale
ale echipamentelor de interventie, conditii limita referitoare la starea poluantului si
o serie de avantaje sau dezavantaje in functie de tipul metodei alese.
Met%de de interentie
In prezent se cunosc cinci tipuri de tehnici de interventie si anume
*egradarea natural9,
:ransferul marfii in barje de stocare,
"ederea in situ,
*ispersia in masa apei,
!oncentrarea si recuperarea hidrocarburilor de pe suprafata apei.
III&9&' DE+RADAREA NATURAL:
*egradarea naturala, presupune descompunerea pe cale naturala a poluantului
deversat, fara interventia omului. "ceasta metoda se aplica in urmatoarele conditii
- !onditii hidro-meteo e1treme ( furtuna, starea de agitatie a marii peste
,-0 grade ;eaufort) care nu permit accesul echipamentelor de
interventie in zona,
- *eplasarea poluantului in larg,
- Poluarea unei zone de tarm accidentate, (faleza stancoasa ) care pune in
pericol viata personalului de interventie,
- Poluarea unei zone mlastinoase.
- <tarea de agitatie a m9rii peste ,-0
-
;eaufort.
In aceste conditii se produce o degradare natural9 prin dispersie =n masa apei
datorita starii accentuate de agitatie a marii in paralel cu celelalte transformari
datorate fenomenelor de fotoo1idare, sedimentare si evaporare. Mijloacele de
transport navale si echipamentele de interventie nu pot fi utilizate in conditii de
furtuna atat din punct de vedere al pericolului de e1punere la accidente cat si din
punct de vedere al conditiilor limita de functionare eficienta a sistemelor de
interventie. In concluzie in acest caz nu se intervine, pelicula de poluant fiind =ns9
monitorizat9 permanent.
>
- Pelicula de poluant este deplasat9, datorit9 conditiilor hidro-meteo, =n larg,
neafect?nd zona economica sau tarmul.
In aceste conditii pelicula se va degrada natural =n timp prin fotoo1idare, dispersie
in masa apei, sedimentare, biodegradare.
Interventia fiind ineficient9 =n astfel de cazuri, singura solutie r9m?ne
monitorizarea permanent9 a peliculei de poluant.
- Pelicula de poluant este deplasata spre coasta intr-o zona periculoasa, accidentata,
faleza stancoasa, care nu permite accesul terestru sau
maritim. 6ona este alunecoasa datorita depunerilor de alge si prezinta pericol de
accident pentru personalul de interventie.
In aceste conditii, pelicula se degradeaza natural prin dispersie datorita efectului de
abraziune e1ercitat de valuri in contact cu tarmul, prin fotoo1idare si biodegradare.
Poluarea este monitorizata permanent.
- Pelicula de poluant ajunge intr-o zona mlastinoasa, cu o bogata flora si fauna. In
aceste conditii, in unele cazuri, e1ista pericolul amplificarii degradarii mediului
prin interventia cu mijloace mecanice sau chiar manuale. Poluantul se
biodegradeaza natural, zona fiind monitorizat permanent.
8n e1emplu de degradare naturala il constituie cazul petrolierului @ ;raer A
- Naa petr%lier 2raer cu B,.--- t de titei la bord (anul #CC') esueaza
pe coastele <cotiei (<hetland). .ava pierde toata marfa in zona
accidentului. *atorita conditiilor hidro-meteo nefavorabile (care nu au
permis interventia cu utilaje de interventie in zona) si a conformatiei
stancoase a tarmului, poluantul se disperseaza masiv in masa apei. In
acest caz poluarea s-a transferat de pe suprafata in coloana de apa.
- In final datorita fenomenului de dispersie favorizat atat de starea de
agitatie a marii cat si de zona stancoasa in care poluantul a esuat
(efectul abraziv produs de valuri in contact cu faleza stancoasa din
zona) nu a fost necesara interventia cu echipamente de depoluare,
titeiul degradandu-se in mod natural in proportie de C-(.
III&9&9 TRANS6ERUL MAR6II IN TANCURI SAU 2AR;E DE STOCARE
Metoda consta in transferul marfii din nava avariata in tancuri sau barje de stocare,
Metoda se aplic9 la locul accidentului =n conditii hidro-meteo propice ( mare calma,
adancimi cunoscute, conditii de ma1ima siguranta ).
Metoda prezint9 un risc ridicat datorit9 gazelor to1ice si inflamabile eliberate prin
evaporarea poluantului pe toata durata interventiei.
,
41ista deci pericol de into1icare a personalului si risc de e1plozie. :otodata datorita
conditiilor hidro-meteo instabile e1ista riscul de coliziune intre navele de transfer si
cea avariata.
4chipamentul necesar barje/rezervoare de stocare, unitati de transfer/pompare,
furtune, ancore, nave au1iliare de manevra/monitorizare, etc. Procedeul prezinta
avantajul unei recuperari rapide, eficiente, cu impact minim asupra zonei
accidentului.
41emple de aplicare a metodei intalnim in cazul accidentelor navelor
- 411on Daldez >-.--- tone deversate accidentale,
#0-.--- tone transferate (recuperate),
- Ehar& D 3-.--- tone deversate,
#>-.--- tone transferate (recuperate),
- <ea 4mpress 32.--- tone deversate,
,B.--- tone transferate (recuperate).
III&9&4 ARDEREA <N SITU
:ehnica de ardere in situ const9 =n concentrarea si deplasarea peliculei de petrol,
aprinderea si arderea acesteia atat timp c?t poluantul pluteste pe ap9. In general
grosimea minim9 pentru petrolul proasp9t deversat la care poate fi aplicat9 aceast9
tehnologie este de circa 2' mm. Pentru peliculele cu emulsie ap9-petrol grosimea
minim9 de ardere este de circa , mm.
"rderea in situ se poate aplica =n prima faz9 a devers9rii =nainte ca procesul de
evaporare a fractiilor volatile s9 se produc9. !oncentrarea produsului se realizeaz9
prin traulare cu baraje antifoc, se urm9reste m9rirea grosimii peliculei de petrol =n
vederea cresterii productivit9tii arderii.
"prinderea peliculei este practic imposibil9 daca viteza v?ntului dep9seste #- #,
.d., dar odat9 aprins9 aceasta arde bine pe v?nt puternic si la grosimi mai mari.
In cazul peliculelor emulsionate (cu mai mult de 2,( ap9) daca se impune
utilizarea acestei tehnici se actioneaz9 =n prealabil cu substante dezemulsionante
care rup leg9turile ap9-petrol.
:emperatura apei si a aerului sunt factori ce trebuie luati =n considerare.
Productivitatea tehnologiei este mai ridicat9 =n conditii de temperaturi mai mari de
#B 2-
-
!. Diteza de tractare a barajelor antifoc este de ma1imum #.d.
7imitele de operare sunt
- valurile de ma1imum #m inaltime,
- viteza v?ntului de ma1imum #- #,.d,
- temperaturi de minimum #,
-
!,
- grosimea peliculei de poluant minim 2 mm,
- procedeul se aplica de regula in primele ore ale accidentului.
0
Procedeul se aplic9 de regul9 =n zona offshore la distante mari de zonele populate
=ntruc?t este =nsotit de o perdea nociv9 de fum dens care se poate deplasa pe
distante de ordinul &ilometrilor, la =n9ltimi de circa #-- F '--m.
4chipamentele necesare aplicarii acestei metode constau in baraje antifoc
(confectionate din materiale ignifuge, metalice), nave pentru tractarea barajelor,
dispozitive pentru aprinderea peliculei de hidrocarburi.
!onfiguratia sistemului de traulare cu ajutorul barajului antifoc este reprezentat9 =n
figura urmatoare
d ca3l#ri de re!%rcare
directia de tra#lare
directie =nt
re!%rc$ere
directia c#rent#l#i
petrol aprins baraj antifoc
d > distanta dintre )#nd#l 3ara8#l#i si p#nctele de prindere
Secti#ne transersal?
3%rd li3er
petr%l c%ncentrat
'-4 8#p?
8#p?
C%ncl#"ii
!oncentrarea petrolului se realizeaz9 cu ajutorul barajelor antifoc.
Grosimea poluantului acumulat de barajul in traulare nu trebuie s9 dep9seasc9
#/' din l9timea jupei barajului pentru a nu avea sc9p9ri de petrol pe sub baraj.
Diteza de traulare nu trebuie s9 dep9seasc9 #.d.
:raularea se va efectua pe directia si =n sens contrar rezultantei vectorului sum9
3
V

+ V
c#rent
@ V
=nt
"prinderea se va efectua prin diferite metode =ncep?nd din acea margine a
suprafetei poluate de unde bate v?ntul.
!onditiile hidro-meteo de aprindere sunt
vitez9 v?nt H #- #, .d/ f9r9 precipitatii/ interventia =n primele ore ale
devers9rii.
!onditii de ardere cu productivitate ridicat9 sunt
grosimea stratului de petrol de ordinul centimetrilor/
intensificarea v?ntului/
temperatura apei si a aerului I#B2-
-
!/
=n9ltime val ma1imum # m.
8tilizarea metodei trebuie sa tina cont in final de avantajele /dezavantajele pe care
le implica si de costuri
Aanta8e De"aanta8e
In raport cu recuperarea
mecanic9, tehnologia de ardere
n situ are o serie de avantaje
- timp redus de interventie/
- minimum de personal/
- costuri reduse/
- pelicula de la suprafata apei
poate fi astfel distrus9 =n
proportie de ma1 B-(
- 4ste o metod9 riscant9 =ntruc?t v?ntul =si
poate schimba directia pun?nd =n pericol
personalul. In acest sens trebuie avute =n
vedere predictiile meteo si utilizarea unui
personal cu o =nalt9 calificare pentru a fi =n
m9sur9 s9 schimbe la timp directia traul9rii.
- 4misia de fum, no1e =n aer care se ridic9 la
=n9ltimi de #---'-- m poate fi purtata la zeci
de &ilometri distanta in directia tarmului
datorit9 v?ntului.
- Metoda poate fi utilizat9 =n zona offshore
sau =n zonele nepopulate.
- .u poate fi utilizat9 dec?t =n primele ore ale
devers9rii
B
III&9&A DISPERSIA CHIMIC: IN MASA APEI
Metoda consta in amplificarea fenomenului de dispersie prin pulverizarea din
mijloace aero sau navale, a unor substante (agenti tensioactivi), care in anumite
conditii hidro-meteo scindeaza pelicula de petrol, in picaturi de ordinul
micrometrilor, acestea dispersandu-se in coloana de apa.
Dolumul necesar de dispersanti, numarul de treceri, rata pulverizarii la o trecere si
marimea picaturilor pulverizate (tipul duzei) sunt parametri ce urmeaza a fi
calculati =n functie de tipul si cantitatea de produs petrolier, suprafata si grosimea
peliculei care urmeaza a fi tratata.
8tilizarea dispersantilor necesita o serie de proceduri ce urmeaza a fi indeplinite si
anume
permisiunea de utilizare din partea unui organism national abilitat
intocmirea unei liste care sa contina tipurile de dispersanti admisi a fi utilizati,
concentratii, doze letale specificate pe zone.
reguli de utilizare, mod de pulverizare, conditii de protectie a personalului, etc.
7imitele, conditiile =n care se poate aplica acest procedeu sunt
a. !onditii hidro-meteo
- starea de agitatie a m9rii cuprinsa intre 20
-
;/
- temperatura apei cu valori mai mari decat punctul de curgere al
poluantului /
b. !aracteristici poluant
- grosimea ma1ima a peliculei de poluant 2#mm/
- v?scozitatea ma1im9 a poluantului 2---c<t/
- se aplic9 =n cel mult 2> ore de la producerea polu9rii/
c. <e aplic9 numai =n mare deschis9 sau =n unele zonele nelocuite (pe t9rm) intrucat
pe langa efectul benefic pe care il au, introduc in mediu, o serie de substante nocive
pentru fauna, flora si om. *e regula nu sunt utilizati pe adancimi mai mici de 2- m,
in zonele locuite si rezervatii. Pot fi utilizati in apele curgatoare datorita starii de
agitatie continue a acestora.
4tapele de aplicare a metodei constau in
4valuarea/monitorizarea poluantului si a conditiilor hidro-meteo,
"legerea dispersantului( tip, cantitate), a modului de lucru,
*efinirea tipului si a cantitatii de echipamant necesar,
"legerea traseului de interventie, a vitezei de pulverizare, etc.
In cazul =n care nu sunt luate =n consideratie toate elementele prezentate mai sus
(acestea put?nd fi asimilate cu verigile unui lant), metoda de dispersare a
C
poluantului poate esua. *ac9 un singur element/verig9 din acest lant este evaluata
gresit, lantul se poate rupe compromit?nd actiunea (e1. alegerea unui tip de
dispersant incompatibil cu polantul deversat).
*ispersantii contin componente cu caracter hidrofil si oleofil care produc scindarea
poluantului in picaturi fine de circa 3- care se mentin in masa apei.
Meacanismul dispersiei consta in pulverizarea unei pelicule fine de dispersanti pe o
suprafata poluata avand grosimea de ma1imum # mm. "mestecul rezultat trebuie
agitat (prin mijloace naturale sau artificiale) pentru a intra in reactie. In final se
produce scindarea poluantului in picaturi fine care se regasesc in coloana de apa.
"ceste picaturi disperseaza in coloana de apa, precum particulele fine de praf care
plutesc in atmosfera atunci cand bate vantul.
:ipuri de dispersanti utilizati
*ispersanti tip # - 2,( agent tensioactiv - + -,B &g/dm', H #- c<t la 2-!
- 3,( solvent organic
- rata de aplicare F nediluat #/#, #/' dispersant/titei/
*ispersant tip 2 F agenti tensioactivi, alcoli sau glicoli, solubili in apa - + -,C
F #,-, &g/dm', + 2- F #-- c<t la 2-! (in coditii optime).
- rata de aplicare F se utilizeaza in solutie #-( in apa de
mare, o parte solutie disperseaza ' parti titei, (sau o parte dispersant nediluat
revine la '- parti titei).
*ispersant tip ' F agenti tensioactivi, alcoli sau glicoli,
- rata de aplicare F se utilizeaza nediluat # parte la '- parti
titei, se recomanda lansarea de pe mijloace aeriene. 5ata de aplicare a
dispersantului variaza in functie de vascozitatea poluantului care se modifica in
timp, prin procesele de degradare (evaporare, emulsionare, etc ).
5aportul procentual dispersant/titei pentru poluanti de vascozitati diferite este
reprezentat dupa cum urmeaza
Dascozitatea (c<t))/tipul de
dispersanti
H#--- #----2--- I2---
Produsi conventionali
(a II-a generatie)
'--,-(
disp/titei
Pana la #--(
disp/titei
usor eficace
Ineficace
Produsi din a III-a generatie
diluati #-( in apa
,-#-( Ineficace Ineficace
Produsi din a III-a generatie
raspanditi in stare pura
,-#-( I#-( Ineficace
#-
4chipamentul de pulverizare si mijloacele de transport aero sau navale, sunt alese
=n functie de
volumul, grosimea si suprafata ocupata de poluant/
volumul si tipul dispersantului utilizat/
distanta de la baza de plecare pana la zona poluata/
conditiile hidro-meteo.
Gama de echipamente necesara aplicarii acestei metode consta in
pompe pentru apa de mare necesara diluarii produsilor de dispersie/
amestecator pentru omogenizarea amestecului dispersant-apa de mare/
pompe pentru imprastierea amestecului dispersant-apa de mare/
generator de putere/
cisterne de stocare/
rampa de pulverizare cu duze reglabile pentru debit si finetea picaturilor/
echipament personal de protectie/
sisteme care asigura turbulenta apei.
4chipamentul se monteaza pe
nave, fiind amplasat de obicei in prova acestora astfel incat dupa pulverizare,
dispersantul pulverizat, sa fie amestecat cu poluantul prin crearea unei
tulbulente datorata elicei navei/
in cazul utilizarii mijloacelor aero (helicoptere, avioane mari) rampele de
pulverizare se monteaza in partea inferioara (sub aripi) astfel incat curentul de
aer produs de elice sa amplifice imprastierea produsilor de dispersie pe o
suprafata cat mai mare. In acest caz este recomandata aplicarea in conditii de
mare agitata >-,;, propice amestecarii naturale a dispersantilor cu poluantul.
!omparand cele trei metode de aplicare a dispersantilor ( de pe nave, elicoptere si
avioane cu capacitate sporita de transport) rezulta ca utilizarea avioanelor mari este
deosebit de rapida, productiva si se poate aplica in conditii hidro-meteo dificile
( vezi prezentarea in format PoJer Point)
In vederea estimarii cantitatii de dispersant care trebuie aplicat, se pot utiliza o serie
de relatii de calcul astfel
Cantitatea de dispersant - C (litri/hectar ) + #-.--- 1 t 1 5
t + grosimea peliculei de poluant de pe suprafata apei ( mm )/
5 + rata dilutiei dispersant/solvent ( specificata de producator ).
De3it#l de aplicare ( B ( litri/secunda ) + -,23B 1 . 1 < 1 t 1 5
. + viteza navei (&m/h )/
< + latimea zonei la o trecere (m ).
##
*e mentionat este faptul ca odata cu stabilirea tipului si cantitatilor de dispersant si
a echipamentului utilizat, este necesar a se stabili in faza initiala, ruta de deplasare
spre zona poluata si traseul de survolare a suprafetei de tratare. 41ista o serie de
reguli care se aplica in acest caz tinandu-se cont printre altele de vectorul vant,
curent marin de suprafata si directia de deplasare a frontului de poluant. *e regula
pulverizarea se realizeaza incepand din partea frontala de deplasare a peliculei de
poluant, astfel incat dispersantul sa intre in contact cu toata suprafata poluata.
Parametrii metodei care trebuiesc stabiliti in faza decizionala in functie de
informatiile obtinute in faza de monitorizare/informare sunt
) "legerea procedeului, aero sau naval/
) :raseul unei trceri/
) Diteza de survol/
) 7atimea unei treceri/
) *urata survolului/
) :ipul si dozajul dispersantului, debitul/finetea pulverizarii/
) !antitatea totala de dispersant, apa/
) :ipul/cantitate echipament /
) !osturi.
8tilizarea metodei trebuie sa tina cont in final de avantajele /dezavantajele pe care
le implica si de costuri
"vantaje *ezavantaje
In contrast cu recuperarea mecanic9
dispersantii pot fi utilizati cu succes
=n cazul conditiilor hidro-meteo
nefavorabile
Introduce substante nocive =n mediul
marin
4ste cel mai rapid r9spuns *ispersantii nu sunt compatibili cu toate
tipurile de petrol =n orice conditii
Prin dispersarea petrolului =n masa
apei se opreste =naintarea acestuia spre
t9rm si poluarea acestuia
8tilizarea lor pe t9rm poate duce la
penetrarea petrolului =n sediment
5educe contaminarea p9s9rilor si
mamiferelor
*ispersantii induc efecte negative(sunt
to1ici) in mediul acvatic afectand
populatiile de pesti, zonele de
reproducere, coralii, crustaceii/
*ispersantii afecteaza prizele de apa
potabila.
"mplific9 dispersia petrolului
favoriz?nd degradarea natural9
*ispersantii nu pot fi utilizati dec?t =ntr-o
perioad9 de timp limitat9 si anume doar =n
#2
"vantaje *ezavantaje
primele 2> ore, se evita folosirea lor in
ape putin adanci.
C%ncl#"ii
- *ispersantii redistribuie poluantul in coloana de apa.
- *ispersia poate afecta utilizarea altor metode.
- Metoda se poate aplica in combinatie cu recuperarea mecanica (in faza ei finala).
#'
III&9&5 CONCENTRAREA SI RECUPERAREA MECANICA A
POLUANTULUI
"cest procedeu are in vedere doua aspecte
Protejarea zonelor sensibile (rezervatii naturale, zone economice, etc.)
5ecuperarea poluantului aflat in mediul acvatic.
Met%da c%nsta in limitarea suprafatei poluate si concentrarea poluantului, in
vederea recuperarii si stocarii amestecului apa-hidrocarburi cu mijloace mecanice
atat timp cat acesta se afla pe suprafata apei.
8tilizarea metodei este limitata de o serie de factori cum ar fi
- starea de agitatie a m9rii,
- tipul si cantitatea de echipamente disponibile,
- distanta de la baza de interventie pana in zona poluata,
Li!ite de interentie
Diteza vantului + ma1imum #, .d/
Inaltimea valului + ma1imum ' m/
<tarea de agitatie a marii + ma1imum ' >
-
;/
Diteza curentului de suprafata circa #,, .d /
Metoda se poate aplica in orice faza a poluarii/
Grosimea minima a peliculei, este de #-
-2
.
<uccesul operatiunii, atunci c?nd este posibil acest tipde interventie, are la baz9
o serie de elemente interdependente si anume
- cantitatea si calitatea echipamentelor de limitare-concentrare (baraje antipetrol),
suficienta si adevcata zonei poluate/
- tipul si cantitatea echipamentelor de recuperare,
- tipul si disponibilitatea mijloacelor de transport si interventie navale,
rapide, compatibile si suficiente/
- disponibilitatea mijloacelor aeriene de reperare si ghidare a navelor de
interventie/
- tipul si cantitatea capacitatilor de stocare pe mare /
- capacit9tile de preluare si tratare terestre.
:ipul si necesarul acestor echipamente, trebuie estimat tinand cont de intreg
astfel incat sa e1iste o @ continuitate A in desfasurarea metodei ( de e1emplu
la estimarea capacitatilor de stocare deplasate in zona trebuie sa se tina cont
de debitul de refulare al pompelor de transfer al poluantului, in caz contrar
un numar insuficient de rezervoare de stocare duce la esuarea metodei).
#>
Met%da c%nsta in parc#rgerea %3ligat%rie a #r!at%arel%r etape
( Monitorizarea, obtinerea informatiilor cu referire la poluant (tip,
cantitate/suprafata poluata/grosimea peliculei/ starea de degradare a
poluantului/directia de deplasare a poluantului/latimea frontului deplasarii),
conditiile hidro-meteo, localizarea poluarii la un moment dat, etc.
- <tabilirea necesitatilor din punct de vedere logistic tipul si cantitatea
necesara de baraje antipetrol, configuratia sistemului de traulare 8,D,K,
viteza, directia si traseul de traulare, rata de recuperare, tipul si numarul
unitatilor de recuperare/pompare, tipul si numarul navelor au1iliare, tipul si
numarul unitatilor de stocare, durata si costul actiunii. <tabilirea echipelor de
interventie, asigurarea logistica a acestora.
- :ransportul echipamentelor si personalului in zona F alegerea tipurilor si a
numarului de mijloace de transport si interventie, in vederea unei abordari
rapide si eficiente /
- 7imitarea-concentrarea, operatiunea propriuzisa de traulare a poluantului,
realizata cu ajutorul barajelor antipetrol si a navelor de tractare.
%peratiunea se desfasoara dupa o schema dinainte stabilita avand la baza
informatiile acumulate in fazele anterioare.
- 5ecuperarea, transferul amestecului apa/titei care consta in pomparea
poluantului concentrat pe suprafata apei, utilizand s&immere (sistem/cap
plutitor de aspiratie), furtune si pompe de transfer, spre unitatile de stocare.
- <tocarea intermediara si separarea primara apa/titei care consta in
redistribuirea amestecului in unitati speciale de decantare/separare
gravitationala si transportul acestora la unitatile speciale de
prelucrare/incinerare/biodegradare, dupa caz.
!a si =n cazul metodei prin dispersie, elementele prezentate alcatuiesc Lverigile
lantuluiM de limitare/cncentrare/rcuperare. *ac9 una din verigi (spre e1emplu daca
mijloace de transport sunt inadecvate si insuficiente sau facilitatile de stocare sunt
depasite din punct de vedere al volumului necesar de incarcare) este calculat9
gresit, operatiunea poate esua.
In cele ce urmeaza este prezentat un e1emplu succint referitor la parcurgerea
acestor etape, utilizand softul de modelare a deplasarii poluantului pe
suprafata
apei (vezi aplicatia in format PoJer Point).
#,
8tilizarea metodei trebuie sa tina cont in final de avantajele /dezavantajele pe care
le implica si de costuri
"vantaje *ezavantaje
- Procedeul poate fi aplicat =n orice
moment de la deversarea initial9.
- 4ste singurul procedeu care se
poate aplica pentru recuperarea
grosier9 din zona porturilor,
t9rmurilor, golfurilor.
- In general procedeul de depoluare
mecanic9 este cel mai indicat =n
zona t9rmului.
- Procedeul nu intrduce =n mediu
alte substante nocive
Procedeul este eficient doar =n conditii
hidro-meteo
- =n9ltime ma1. val + 'm /
- vitez9 v?nt ma1. + #,.d
- .ecesarul de echipamente este
ridicat, fiind greu de transportat la
distante mari.
- .um9rul de operatori este
deasemenea ridicat, necesit?nd conditii
de cazare, mas9 etc. pe termen lung.
- *in aceste motive procedeul este
foarte costisitor, de lung9 durat9, cu o
eficient9 variabil9 =n functie de factorii
specifici temporali.
Siste!e-ec$ipa!ente de interentie
In practica, metoda prezentata, utilizeaza trei tipuri de sisteme. !aracteristicile
tehnico/functionale specifice fiecarui tip, limiteaza utilizarea lor in anumite
conditii. !u cat caracteristicile specifice fiecarui sistem sunt mai ridicate cu atat
conditiile limta in care acestea pot opera sunt mai dure, cantitatile de poluant ce pot
fi recuperate sunt mai mari, distanta de tarm la care pot functiona este mai mare,
productivitatea si eficienta sunt superioare.
!ele trei tipuri de sisteme prezentate ( in format PoJer Point ) sunt
- 5ecuperatoare mici avand #- m lungime,
- 5ecuperatoare medii =n sistem D sau K, cu aripi de baraj de ma1im ,- m,
- 5ecuperatoare mari in sistem 8, K, D de traulare, care utilizeaza baraje cu lungimi
cuprinse intre 2-- si B-- m.
"legerea tipului ce urmeaza a fi utilizat depinde de de zona de interventie,
conditiile hidro-meteo, suprafata poluata si productivitatea fiecaruia.
Metoda de limitare, concentrare si recuperare mecanic9 necesit9 un set de
echipamente specializate pe operatiuni, care trebuie sa functioneze continuu, in
orice moment la parametrii propusi, in conditii dure (eforturi variabile, socuri
repetate, umiditate, coroziune, temperaturi e1treme, e1punere indelungata la 8D,
etc ).
#0
Niecare din cele trei sisteme prezentate au in componenta o serie de echipamente
specializate pe cele trei componente ale metodei si anume
- limitarea e1tinderii si concentrarea peliculei de petrol/
- recuperarea mecanic9 a produsilor petrol si ap9-petrol/
- stocarea si separarea petrolului recuperate din amestecul apa-petrol.
III&9&5&'& Li!itarea eCtinderii si c%ncentrarea pelic#lei de petr%l
2ara8e antipetr%l
8tilizarea barajelor antipetrol are ca scop ingradirea/izolarea LetansaM unei
suprafete poluate pentru
impiedicarea raspandirii si deplasarii necontrolate a hidrocarburilor pe
suprafata apei/
mentinerea intr-o zona strict delimitata a peliculei de hidrocarburi/
favorizarea operatiunilor de recuperare a hidrocarburilor (micsorarea
suprafetei de raspandire si sporirea grosimii peliculei)/
dirijarea peliculei spre utilajele recuperatoare/
protejarea zonelor vulnerabile, sensibile.
41ista o mare mare diversitate a barajelor realizate pan9 =n prezent, atat din
punct de vedere constructiv cat si din punct de vedere al conditiilor de
functionare si a posibilitatilor de utilizare.
In ederea selectarii cel#i !ai p%triit tip de 3ara8 atat in )a"a de ac$i"itie cat
si in cea de #tili"are, in )#nctie de necesitati se i!p#ne c#n%asterea t#t#r%r
ariantel%r c%nstr#ctie c%n)%r! clasi)icaril%r eCistente&
!riteriile de clasificare evidentiaza structura multifunctionala a fiecarui tip, in
stransa legatura cu metoda de care apartine
Disp#nerea )ata de l#ci#l apei ,"%na de )#ncti%nare*
- ;araje de suprafata/
- ;araje de fund.
!ele de suprafata actioneaza asupra hidrocarburilor ce plutesc pe apa, iar cele de
fund asupra hidrocarburilor ce izvorasc dintr-o sursa subacvatica (conducta sparta,
nava scufundata, eruptie sub nivelul apei).
D#pa c%nditiile de l#cr#, barajele pot fi
( pentru ape curgatoare (rauri, fluvii, canale)/
#3
- pentru ape calme (lacuri, golfuri adapostite, rade si acvatorii
portuare)/
- pentru mare deschisa (%ffshore).
diferentele constand in forma constructiva, caracteristicile de rezistenta la
tractiune si modul de ancorare.
D#pa !%d#l de #tili"are 3ara8ele p%t )i
- pasive, utilizate in regim permanent, regim static ( pentru poluari
cronice),
- active, utilizate in regim dinamic (pentru poluari accidentale).
!ele pasive, denumite uneori si stationare, au un amplasament fi1 =n calea
peliculei, pe cand cele active sunt utilizate in mod dinamic, tractate de nave in
diverse sisteme de traulare.
D#pa !%d#l in care se reali"ea"a e)ect#l de 3ariera (in fond, dupa principiul de
functionare) barajele pot fi
- cu jeturi de fluid/
- cu elemente flotante.
7a randul lor, barajele cu jeturi de fluid pot fi
- cu jeturi de aer/
- jeturi de apa, la suprafata/
- perdea de bule de aer, sub apa.
!at despre barajele flotante, de departe cea mai utilizata categorie, ele pot fi
- baraje flotante cu flotori rigizi (=ncorporati)/
- baraje flotante gonflabile/
- baraje flotante autogonflabile/
- baraje ignifuge/
- baraje improvizate.
Caracteristicile te$nic% ( )#ncti%nale ale 3ara8el%r )l%tante
( Descriere D
;arajele flotante antipetrol se prezinta sub forma unei perdele continue,
dispusa astfel
2%rd#l li3er constitie partea emersa, flotanta care nu permite deplasarea
poluantului pe suprafata apei. In acest scop bordul liber are menirea de a
urmari in permananta valul asigurand flotabilitatea sistemului.
#B
;#pa c%nstit#ie partea imersa, care nu permite deplasarea poluantului in
masa apei, pe sub baraj.
Lant#l de lestare are rolul de a mentine barajul in pozitie verticala (de a
mentine jupa in pozitie intinsa).
Tr%ns%n#l reprezinta o portiune baraj de o anumita lungime (pentru a se
obtine lungimi de ordinul zecilor si sutelor de metri este necesara cuplarea
mai multor tronsoane).
C#plare rapida reprezinta un sistem metalic de imbinare rapida a mai
multor tronsoane.
Anc%re, ca3l#ri de )iCare, tractare reprezinta sistemul au1iliar de fi1are,
tractare a intregului baraj.
( Caracteristici te$niceD
.ecesitatea utilizarii in zone, conditii si modalitati diferite a impus realizarea
barajelor intr-o gama diferita in ceea ce priveste caracteristicile dimensionale
si tehnice.
!a si caracteristici tehnice pot fi enumerate
Re"istenta la r#pere F reprezinta rezistenta la rupere la tractiune a
sistemului, atat la functionarea in regim static cat si dinamic/
+re#tatea-!etr# 7 reprezinta greutatea sistemului bord
liber/jupa/lant/cuplari pe metru liniar /
Re"istenta la UV 7 reprezinta rezistenta materialului (din care sunt realizate
bordul liber si jupa) la actiunea radiatiilor 8D.
!aracteristicile barajelor trebuiesc corelate cu conditiile hidro-meteo de functionare
%ffshore Pentru t9rm si port
;ord liber (mm) #'-- 0-- >-- '-- 2--
Kup9 (mm) #,-- ##-- 0-- ,-- '--
Greutate lant balast
(&g/m)
'0 #3 0 , >
5ezistenta la rupere
(&.)
>-- 2-- #-- C- ,-
In9ltime val (m)
ma1im
0 > ' #,, -,,
<tabil =n
curent
ma1
(.d)
' 2 2 2 2
( Caracteristici )#ncti%naleD
!aracteristicile functionale reprezinta totalitatea parametrilor limita in care
sistemul poate functiona eficient
#C
Inalti!e al ,!aC&* ( reprezinta inaltimea ma1ima a valului (calculat fata de
luciul apei) la care barajul nu permite trecerea poluantului pe deasupra sa.
Sta3ilitate in c#rent ,!aC* F reprezinta viteza ma1ima a curentului in care
barajul se mentine in pozitie verticala nepermitand poluantului sa se
strecoare pe sub jupa.
6%rta ant ,!aC&* 7 reprezinta limita ma1ima a vantului in care barajul
rezista din punct de vedere al rezistentei la rupere.
Te!perat#ra de l#cr# F reprezinta limitele de temperatura in care barajul
isi mentine caracteristicile de material astfel incat sa poata rezista si
functiona eficient.
M%d#l-spati#l de st%care 7 reprezinta volumul pe care il ocupa atunci cand
este stocat in depozit.
Operati#nea de a!plasare-des)as#rare pe p%"itie 7 reprezinta volumul de
efort uman, material si timpul necesar montarii in pozitie de lucru a
barajului.
( Materiale #tili"ate la c%nstr#ctia 3ara8#l#i D
"vand in vedere conditiile dure de functionare prezentate si contactul
permanent cu titeiul, este necesar ca la realizarea barajului sa se utilizeze
@ materiale speciale A astfel
2%rd#l li3er si 8#pa F pot fi realizate din
materiale te1tile P4</P" placate cu cauciuc special sau PD! (fle1ibil, nu
putrezeste, rezistent la tractiune, la 8D, la actiunea titeiului, la sfasiere,
nu se e1foliaza, acestea sunt doar cateva caracteristici obligatorii).
benzi cauciucate /
materiale ignifuge /
tabla ino1.
6l%t%rii 7 pot fi realizati din polietilena, poliester, pluta, fibra de sticla,
spuma e1pandata,tabla de ino1, material te1til placat cu cauciuc/PD! /
Lant#l 7 otel galvanizat, ino1, etc /
C#plarile F otel galvanizat, ino1, fibra de sticla, etc /
In pre"entarea reali"ata in )%r!at P%Eer P%int aneCata, s#nt eCp#se
catea tip#ri repre"entatie de 3ara8e )l%tante d#pa c#! #r!ea"aD
- ;araje flotante cu flotori rigizi (=ncorporati)
- ;araje flotante cu flotori rigizi (atasati)/
- ;araj pe cablu de tractiune /
- ;araje flotante autogonflabile/
- ;araje flotante gonflabile/
- ;araje ignifuge/
2-
- ;araje improvizate.
M%d#l de #tili"are al 3ara8el%r antipetr%l
In vederea limit9rii, concentr9rii (marirea grosimii peliculei de poluant) s-au a
reorientarii deplasarii hidrocarburilor =ntr-o anumita directie, barajele pot fi
utilizate =n mod pasi sa# dina!ic&
a& M%d#l dina!ic const9 =n remorcarea (traulare) barajelor =n mare deschis9 pe un
anumit traseu dinainte stabilit. <uccesul unei astfel de operatiuni depinde de tipul
remorcherelor utilizate. "cestea trebuie s9 fie suficient de puternice si manevrabile
ca sa poata tracta circa '-- B--m baraj la viteze de circa #.d. In general se
estimeaz9 faptul ca # !P al motorului este echivalent cu 2- &gf tractiune. .avele cu
2 elice cu pas variabil de tip traul pescaresc sunt mai usor de manevrat. Paramele
de remorcare trebuie s9 aiba o lungime de minim ,-m. <istemele clasice de tractare
sunt in dispzitiv U, V, ;, F, disp%"iti c# tang%ane, fiecare necesitand un numar
diferit de nave.
:ipul dispozitivului se alege =n functie de l9timea frontului peliculei de poluant,
directia si viteza de deplasare a acesteia si de cantitatea de petrol =n miscare,.
Pentru l9timi ale undei de poluare reduse, cu cantit9ti de petrol deversate pe
suprafete mici, se vor utiliza dispozitivele c# tang%ane, U sa# V. In cazul
dispozitivelor U si V distanta dintre cele 2 remorchere de tractare poate de fi
minimum B- m.
Pentru latimi sporite ale frontului peliculei de poluant, in cazul unor cantitati de
petrol deversate pe suprafete mari, se va utiliza dispozitivul sub form9 de ;, acesta
putand avea o deschidere mare, practic pe toata lungimea barajului utilizat,
comparativ cu cazurile precedente cand este utilizata apro1imativ #/2 din lungimea
barajului desfasurat.
:ipul, lungimea barajului si sistemul de traulare vor fi alese in functie de suprafata
poluata, latimea frontului de poluare si tipul navelor de interventie. 41ista tehnici
de utilizare a sistemelor de traulare @ in cascada A care constau in deplasarea a doua
sau mai multor formatiuni (8,D sau K) astfel incat poluantul sa fie directionat in
permanenta spre zona de recuperare.
3& M%d#l pasi const9 =n pozitionarea barajelor pe un amplsament fi1, in regim
stationar de functionare av?nd ca scop
- 7imitarea unei zonei poluate F are ca scop impiedicarea raspandirii
poluantului in afara zonei poluate, prin inconjurarea acesteia cu baraje
flotante/
2#
- Protejarea unor zone/obiective F are ca scop prevenirea poluarii unor zone
vulnerabile /industriale/prize de apa, etc, prin inchiderea ariei ce urmeaza a fi
protejate cu baraje flotante /
- *eflectarea undei de poluant F are ca scop redirectionarea undei pe o
traictorie dinainte stabilita prin pozitionarea la un anumit unghi a barajelor,
in calea deplasarii poluantului antrenat de apa/
- !oncentrarea poluantului in vederea recuperarii F se realizeaza prin
amplasarea barajului (in calea deplasarii poluantului) pe un amplasament
astfel calculat incat titeiul impins de curentul de apa sa se concentreze intr-o
anumita zona.
:ipul barajului, lungimea acestuia, punctele de ancorare, se calculeaza in
functie de viteza vantului, a curentului de suprafata si de
deschiderea/suprafata zonei ce urmeaza a fi protejata/limitata si de conditiile
hidro-meteo prognozate.
Met%de de calc#l #tili"ate in ederea sta3ilirii para!etril%r necesari
#tili"arii c%recte a 3ara8el%r
8tilizarea barajelor are deci ca scop limitarea, concentrarea (=ngrosarea peliculei de
petrol) si orientarea acestuia spre zonele stabilite.
In acest scop barajele antipetrol trebuie s9 nu permit9 trecerea petrolului =n orice
conditii hidro-meteo de lucru.
*e regul9 datorit9 conditiilor hidro-meteo sau utilizarii defctuase se produc
urm9toarele fenomene
datorit9 valurilor care se sparg, a celor prea =nalte sau datorit9 alegerii unui
tip de baraj nepotrivit conditiilor respective, petrolul este antrenat pe
deasupra barajului.
datorit9 ancor9rii, pozitionarii sau lestarii gresite, barajul nu se mentine =n
pozitie vertical9, sau nu creaza efectul de etansare cu malul, petrolul trece pe
sub el/
un curent prea mare de ap9 antreneaz9 deasemenea petrolul pe sub baraj/
cupl9rile defecte sau de calitate proast9 permit petrolului s9 treac9 printre
tronsoane.
"cumularea unei cantitati prea mari de hidrocarburi in zona de recuperare a
barajului (in timpul traularii) poate provoca antrenarea poluantului pe sub
jupa acestuia.
22
Pentru a elimina aceste neajunsuri sunt necesare urm9toarele
- Alegerea c%recta a barajului pe tipo/dimensiuni in functie de zona,
conditii hidro-meteo, adancimea apei, modul de utilizare (permanent sau
nu/active sau pasive), caracteristicile functionale.
!aracteristicile tehnice ale barajelor trebuiesc corelate cu conditiile hidro-meteo de
functionare
%ffshore Pentru t9rm si port
;ord liber (mm) #'-- 0-- >-- '-- 2--
Kup9 (mm) #,-- ##-- 0-- ,-- '--
Greutate lant balast
(&g/m)
'0 #3 0 , >
5ezistenta la rupere
(&.)
>-- 2-- #-- C- ,-
In9ltime val (m)
ma1im
0 > ' #,, -,,
<tabil =n
curent
ma1
(.d)
' 2 2 2 2
( Disp#nerea Gn c#rent
7a o viteza a curentului de apa prea mare (atunci cand barajul este tractat prea
repede sau cand acesta actioneaza in ape curgatoare) petrolul este antrenat pe sub
baraj. !urentul ma1im perpendicular pe baraj pentru care acesta este eficient are o
valoare de circa -,,B' .d sau -,'m/s.
In cazul unor ape curg9toare cu un curent mai mare #,.d, barajele se monteaz9
la un unghi astfel incat modulul rezultantei vitezei perpendiculare pe acesta sa fie
mai mic decat -,,B'.d.
Daloarea unghiului de amplasare a barajului variaza cu modulul vectorului vitezei
curentului fiind prezentata in tabel
Ditez9 critic9
Ditez9 curent sin unghi (
-
)
.oduri m/s
-.,B' -.'- #.--- C-
-.3 -.'0 -.B'' ,0
-.C -.>0 -.0,2 >#
#.# -.,3 -.,20 '2
#.' -.03 -.>>B 23
#., -.33 -.'C- 2'
#.3 -.BB -.'># 2-
#.C -.CB -.'-0 #B
2.# #.-B -.23B #0
2'
2.' #.#B -.2,> #,
2., #.2C -.2'' #'
2.3 #.'C -.2#0 #2
2.C #.>C -.2-# #2
'., #.B- -.#03 #-
>., 2.'2 -.#2C 3
3ara8
Nigura reprezint9 montarea unui baraj la un unghi =n raport cu liniile de curent.
!u cat viteza curentului este mai mare cu atat valoarea unghiului scade iar
lungimea barajului creste.

( Calc#l#l )%rtel%r care acti%nea"a as#pra #n#i 3ara8 ,in c#rent sa# a)lat
in tra#lare*&
In cazul utiliz9rii unui baraj =n mod pasiv sau dinamic este necesar9 cunoasterea
fortelor care actioneaz9 asupra lui atat =n vederea alegerii tipului constructiv
potrivit din punct de vedere al rezistentei la tractiune cat si pentru stabilirea
sistemului de ancoraj sau a fortei de tractiune e1ercitate de nava in traulare.
"supra barajului actioneaz9 at?t curentul de vitez9 D
c
cu o fort9 N
c
c?t si v?ntul
cu forta N
v
. Norta total9 N care actioneaz9 asupra barajului rezult9 prin =nsumarea
vectorilor celor dou9 forte.
!alculul fortei de tractiune la care este supus un baraj
N + NcO Nv, Nc + & 1 "s 1 Dc
2
, Nv + & 1 "a 1 (Dv/>-)
2
) 8nde N + forta total9 (&gf)
) Nc + forta e1ercitat9 de curentul de ap9 asupra jupei barajului
(&gf).
) Nv + forta e1ercitat9 de v?nt asupra bordului liber (&gf)
) "s + suprafata jupei (zonei imersate)(m2)
) Dc + viteza curentului apei (.d)
) &+constanta de proportionalitate + 20
) "a + aria suprafetei bordului liber,zona emersa (m2)
) Dv + viteza vantului (.d)
In concluzie pentru #--m de baraj av?nd
2>
7inii curent
bordul liber + -,0 m/
Kupa + #m/
care functioneaz9 =n urm9toarele conditii
Diteza curent + -,>.d, pe aceeasi directie cu vectorul
Diteza vant + 2-.d
obtinem o fort9 total9 (N)
) N + 20[#-- 1 # 1 -,>
2
O #-- 1 -,0 1 (2-/>-)
2
] + B-0&gf
Norta de ancorare este diferita in functie de tipul fundului pe care se lanseaza
ancorele de fi1are ale barajului
Greutate
ancora(&g)
Mal .isip "rgila
#, 2-- 2,- '--
2, ',- >-- ,--
', 0-- 3-- 3--
Criteriile de alegere a 3ara8el%r depind de an#!iti )act%ri c#! ar )iD
!apacitatea de retinere a hidrocarburilor
- capacitatea de a urm9ri valul /
- capacitatea de a =mpiedica trecerea hidrocarburilor pe sub baraj sau pe
deasupra /
- mentinerea =n plan vertical.
!riterii de fiabilitate /
- rezistenta =n conditiile de mediu dure din mediul marin /
- rezistenta la rupere /
- rezistenta la 8D, temperatur9, actiunea chimic9 a hidrocarburilor,
frecare.
!riteriul viz?nd conditiile de folosire /
- parametrii constructivi /
- parametrii functionali /
- conditii de transport /
- suport operational /
- personal, logistic9 /
- manevrabilitate /
costuri privind achizitionarea si =ntretinerea
- pret de cost /
2,
- costuri privind sp9larea, uscarea, stocarea.
<electarea tipului de baraj necesar unui utilizator se poate efectua conform unei
matrici prezentat9 =n tabel.
8tilizarea matricii, favorizeaz9 selectarea corect9 a tipului de baraj =n conformitate
cu zonele si conditiile de e1ploatare, performantele operationale si caracteristicile
de =ntretinere specifice utilizatorului.
Matricea poate fi utilizat9 at?t =n faza de achizitionare c?t si =n faza de e1ploatare a
barajelor.
In functie de calitatea r9spunsului pe care =l poate oferi =n situatii specifice, fiecare
tip de baraj a fost notat de la # la ', # reprezentand nota ma1im9. Prin insumarea
notelor corespunzatoare fiecarui tip de baraj se obtine un anumit punctaj. In final
pote fi selectionat barajul care a obtinut cel mai mic punctaj.
20
Tip 3ara8
Z%ne de acti#ne
C%nditii $idr%(!ete%
Per)%r!ante %perati%nale Caracteristici
Operare(Gntretinere
Pret
O))s$%re
H/'!
VH'Nd
P%rt#ri
+%l)#ri
HH'!
VH'Nd
T?r!#ri
Pr%te8ate
HH0,4!
VH0,5Nd
C#renti
p#ternici
V/9
Nd
Ape p#tin
ad=nci
Ad=nc&
H0,4!
Sensi3ilitate
la rest#ri
pl#tit%are
6l%ta3ilitate Ur!?reste
al#l
Re"ist&
tracti#
ne
Us%r de
!anip#la
t
C#r?tire
,sp?lare*
St%care
,%l#!
*
c%st-!
a
6l%t%ri din
sp#!? sa# PEE
Gnc%rp%rati
9 ' ' 9 ' ' 9 9 9 9 ' 4 '
3
6l%t%ri rigi"i
aplicati
4 9 ' 4 9 4 4 4 9 9 4 4 '
c
A#t%g%n)la3il
9 ' ' ' ' 4 ' ' 4 ' 9 9 9
d
+%n)la3il
' ' 9 ' 9 9 ' 9 ' ' ' ' 9
e
C# instalare
per!anent?
4 ' ' 4 4 9 4 4 ' 9 9 4 9
H > Gn?lti!ea al#l#i ,!* PEE > p%lietilen? eCpandat?
V > ite"a c#rent#l#i de s#pra)at? ,Nd*
' > 3#n
9 > accepta3il
4 > !ai p#tin accepta3il
23
III&9&5&9 Rec#perarea !ecanic? a pr%d#sil%r petr%l si ap?(petr%l
Rec#perat%are ,s.i!!ere*
%peratiunea de recuperare a petrolului de pe suprafata apei, acolo unde el a
fost concentrat prin traulare cu barajele antipetrol, se efectueaz9 cu instalatii
sau dispozitive denumite generic recuperatoare (s&immere). *e regula
poluantul este amestecat cu apa astfel incat oricat de selective ar fi,
s&immerele nu pot colecta numai titeiul.
In general ceea ce se colecteaza de pe suprafata apei este un amestec
apa/titei care urmeaza a fi separat/decantat, prin diverse metode care se
bazeaza de regula pe diferenta de densitate a celor doua componente.
In general, #n s.i!!er eCec#t? #r!at%arele %perati#niD
colectarea propriu-zis9 a poluantului in amestec, de pe suprafata apei,
separarea primar9 a apei din amestec,
transferul hidrocarburilor =n rezervoarele proprii sau =n barje plutitoare
de stocare,
stocarea si transportul acestora la t9rm sau la o nav9 colectoare.
Caracteristicile te$nic%()#ncti%nale
Vasc%"itatea !aCi!a a a!estec#l#i c%lectat-trans)erat
Niecare tip de s&immer, este calculat astfel incat sa functioneze intre
anumite limite de vascozitate ale poluantului transferat. In practica este
necesara o informare prealabila pentru stabilirea vascozitatii
poluantului in conditiile de lucru (temperatura, stare de degradare,
emulsionare, etc) in vederea alegerii tipului de s&immer corespunzator.
De3it#l !aCi! de c%lectare reprezinta cantitatea ma1ima de poluant
pe care o poate colecta s&immerul in unitatea de timp, in conditii
optime de functionare.
+rad#l de selectiitate reprezinta procentul ma1im de hidrocarburi
din cantitatea totala de amestec colectat in unitatea de timp in conditii
optime de functionare. Gradul de selectivitate depinde de tipul sorbului
montat pe suprafata apei, conditiile hidro- meteo din teren, de viteza de
transfer si de indemanarea operatorului.
E)icienta fiecarui tip de s&immer reprezinta valoarea raportului dintre
cantitatea de hidrocarburi colectata si cea traulata. "tunci cand
opereaza, s&immerul @ matura A o anumita suprafata de poluant. In
acest timp el recupereaza o anumita cantitate de poluant de pe acea
suprafata. 5aportul dintre valoarea cantitatii de poluant recuperate si
cea @ maturata A reprezinta procentual eficienta sistemului.
Di!ensi#ni de ga3arit-gre#tate ( s&immerele trebuie sa fie compacte
usoare, simple pentru a putea fi manevrate rapid si eficient, de cat mai
putini operatori. *easemenea facilitatile de stocare trebuie sa permita
utilizare lui cat mai rapida in caz de urgenta.
Sensi3ilitate la rest#ri s%lide pl#tit%are reprezinta rezistenta
mecanica la socuri si coliziuni cu materiale solide plutitoare aflate in
zona de actiune.
In derea eli!inarii peric%l#l#i de eCpl%"ie sunt utilizate actionarile
hidraulice. *atorita fractiilor volatile eliminate in primele faze ale
poluarii e1ista pericol de e1plozie. "ctionarea electrica sau mecanica a
utilajelor utilizate in zona accidentului poate provoca scantei urmate de
e1plozii, incendii. "cest pericol este contracarat prin utilizare
actionarilor hidraulice de la distanta care nu prezinta riscul producerii
de scantei.
Us#rinta in eCpl%atare ( sistemele de actionare/comanda trebuie sa
fie simple, usur de manevrat, fiabile in conditii dure de functionare.
Caracteristici de st%care si intretinere F sistemele trebuiesc astfel
realizate incat sa pota fi usor demontate/montate, piesele defecte sa
pota fi inlocuite rapid fara asistenta speciala.
Materialele utilizate la constructia s&immerelor trebuie sa fie rezistente la
coroziune, la actiunea produselor petroliere, sa aiba proprietati antie1, etc.
Met%de de rec#perare, clasi)icari
!a si in cazul barajelor antipetrol, recuperatoarele pot fi clasificate tinand
seama de o serie de criterii privind modul de utilizare (static/dinamic), tipul
sistemului de colectare, etc.
Clasi)icare d#pa !et%da
41ist9 dou9 metode de recuperare a hidrocarburilor static9 si dinamic9,
implic?nd agregate specifice, adaptate fiecarei situatii.
2C
Met%da static? se aplic9 atunci c?nd petrolul se afl9 concentrat intr-un
anumit perimetru sau poate fi adunat cu usurint9 =n locuri adapostite de
unde sa poata fi colectat cu un dispozitiv stationar, mai putin pretentios
(adaptat pentru suprafete mici, grosimi mari de poluant). "stfel de locuri
se =nt?lnesc =n mod natural =n porturi, mici golfuri, chiar =n
compartimentele unei nave avariate, sau se realizeaz9 =n mod artificial
prin =nconjurarea petei de petrol si restrangerea ulterioar9 a barajului.
<tratul gros de petrol usureaz9 recuperarea, at?t ca randament sau
productivitate, c?t si ca simplitate a utilajului folosit, cu implicatii directe
asupra costurilor si rapidit9tii operatiei.
In general, petrolul este aspirat fie cu pompe hidraulice, fie cu instalatii de
vacuum, fiind refulat apoi =ntr-un separator ap9-petrol, de unde este trimis =n
tancurile de reziduuri proprii sau =n tancurile unei nave-cistern9.
Met%da dina!ic? se foloseste atunci c?nd pelicula este foarte =ntinsa,
av?nd de cele mai multe ori o grosime destul de mic9. Prin traularea de
suprafat9, pelicula se =ngroasa facand posibila functionarea cu randament
superior a dispozitivelor de recuperare amplasate in zona.
*atorit9 functionarii =n timpul deplas9rii pe apa, aceste instalatii, =n afara
dispozitivului recuperator propriu-zis, sunt prev9zute cu sisteme de pompare
a hidrocarburilor colectate, cu sisteme de plutire si pozitionare fat9 de
pelicul9, cu sisteme de remorcare, cu sisteme de actionare si alimentare cu
energie, toate fiind concepute pentru conditii marine dure.
Pe l?ng9 agregatele recuperatoare independente, o larg9 utilizare o au
salupele recuperatoare sau chiar navele specializate.
5ecuperarea petrolului nu se consider9 =ncheiat9 odat9 cu e1tragerea sa de
pe suprafata apei, ci abia =n momentul =n care el este adus si predat la t9rm.
In consecint9, instalatiile de recuperare trebuie concepute =n interdependent9
cu instalatii sau dispozitive pentru separare, pentru stocare, precum si pentru
transport.
<epararea hidrocarburilor de apa rezidual9, preluat9 odat9 cu ele, se face prin
decantare gravitational9, =n scopul utiliz9rii rationale a spatiilor de stocare,
pentru a nu depozita, transporta sau vehicula =n mod inutil ap9. !?t despre
sistemele de depozitare si transfer, acestea depind at?t de disponibilit9tile
materiale ale utilizatorului, dar mai ales de organizarea sa logistic9.
Clasi)icarea d#pa siste!#l de rec#perare
5ecuperatoarele de petrol pot fi clasificate dup9 sistemul de recuperare al
produsului petrolier astfelD
'-
( Rec#perat%arele !ecanice
C# aspiratie direct?&
4ste de tipul unui aspirator avand un cap de aspiratie cuplat prin intermeniul
unui furtun de aspiratie la o instalatie vacuumatica. !u o punere =n lucru
foarte simpl9, aceste sisteme sunt foarte practice pentru lucru =n ape foarte
putin ad?nci, tarmuri, zone mai greu accesibile. *esi putin selectiv, este
sistemul cel mai utilizat, mai ales la polu9rile mici.
C# ele!ent deers%r
Nunctionarea acestui tip de s&immer se bazeaza pe proprietatea petrolului de
a fi mai usor decat apa, conform caracteristicilor de densitate. 5eglarea unui
prag mobil sub suprafata poluantului (care pluteste pa apa) permite =n
principiu prelevarea stratului de poluant, care este apoi deversat =ntr-o cuv9
=nainte de preluarea cu o pomp9 oarecare. Pragul mobil este de mai multe
tipuri fiind confectionat din materiale diferite. Principiul este insa acelasi.
Pragul mobil este astfel construit incat printr-un calcul riguros al flotabilitatii
acestuia, se asigura o linie de plutire la nivelul la nivelul suprafetei de
separatie apa/petrol. In acest fel datorita capacitatii de flotabilitate selective a
pragului, acesta permite numai petrolului sa patrunda in cuva de
recuperare/aspiratie. !u o punere =n lucru mai simpl9, aceste aparate, mai
elaborate decat precedentele, sunt mai selective. 4ficacitatea lor depinde de
tipul pompei care =i este asociat9. <e utilizeaza mai ales in cazul poluantilor
cu vascozitate ridicata H #--- c<t. Noarte numeroase, aceste aparate sunt
bine adaptate interventiilor la nivelul apei ad9postite.
S.i!!ere c# %rteC
Nunctionarea acestui s&immer se bazeaza pe proprietatea poluantului, mai
putin dens dec?t apa, sa se concentreze =n centrul unui v?rtej, permit?nd
astfel pomparea selectiv9. Dartejul este creat cu ajutorul unei turbine, elice,
curent, etc amplasat in mediul poluat. *atorita unui senzor amplasat in zona
de aspiratie, pompa de transfer intra in functiune doar atunci cand vartejul
@ vorte1ul A a acumulat o cantiate suficienta de poluant pentru a fi aspirata.
"ceste aparate sunt foarte selective si potrivite mai ales pentru produse
fluide =n ape putin agitate. Dascozitatea fluidului transferat H #--- c<t.
8tilajul are o deosebita sensibilitate la resturi solide.
S.i!!ere c# 3anda transp%rt%are
% band9 echipat9 cu paleti/racleti, ridic9 poluantul transferandu-l intr-o
cuva de stocare-decantare. <pecial adaptate recuper9rii poluantului foarte
v?scos si a resturilor plutitoare, aceste aparate =si m9resc selectivitatea prin
'#
posibilitatea decantarii, separarii gravitationale =n cuva. "cestea sunt =n
general mecanisme autonome, care au fost utilizate cu succes la polu9ri
majore mai ales pe litoralul francez, in cazul 45IE". In acest caz poluantul
este preluat indiferent de vascozite. 8tilajul este de obicei utilizat in porturi
avand o buna manevrabilitate mai ales printre navele aflate la cheu.
<ensibilitatea la resturi solide este ridicata.
S.i!!ere c# s#3!ersie
Poluantul este antrenat pe sub ap9 cu o curea, banda, tamburi speciali,
discuri avand un profil special, pan9 la un put de recuperare, unde este
ridicat la suprafat9 =nainte de a fi preluat de o pomp9. Nunctionarea acestui
tip de s&immer se bazeaza pe diferenta de vascozitate apa/hidrocarburi. Mai
eficient pentru produsele usoare si cu o bun9 selectivitate, aceste aparate au
nevoie pentru a functiona bine de un curent usor (fiind utilizat in ape
curgatoare), eventual generat chiar de aparat.
( Rec#perat%arele %le%)ile
Nunctionarea acestor s&immere se bazeaza pe proprietatea hidrocarburilor de
a adera la anumite tipuri de materiale. "stfel de materiale (oleofile) sunt
aluminiu, polipropilena, materialele plastice, etc. In consecinta materialele
oleofile sunt utilizate la constructia dispozitivelor de antrenare a poluantului
catre cuva de stocare/transfer a s&immerului. In functie de tipul consrtuctiv
al dispozitivelor de antrenare s&immerele oleofile pot fi clasificate in
S.i!!ere c# disc#ri
Principiul de functionare consta in rotirea unui disc realizat din material
oleofil, amplasat jumatate in fluidul poluat, jumatate in aer. Poluantul adera
la jumatatea discului aflata in imersie. Prin rotire, acesta este ridicat in aer,
fiind razuit cu ajutorul unor racleti. Petreolul astfel razuit este antrenat
garvitational prin intermediul unor jgheaburi speciale in cuva de
stocare/transfer a s&immerului. In practica sunt utilizate baterii de discuri
pentru marirea productivitatii la o trecere. Procedeul este foarte selectiv,
aceste aparate au totusi un debit =n general redus. 4le sunt utilizate cu succes
in ape putin agitate, in zonele portuare dar si in cele offshore.
'2
S.i!!ere c# ta!3#r
In acest caz materialele oleofile sunt transformate in tamburi de diverse
marimi. Materialele oleofile, situate la periferia tamburului, se =ncarc9 cu
poluant =n contact cu pelicula si este apoi r9zuit =n partea iesit9 la suprafat9 a
tamburului. "cest tip de aparate sunt foarte selective, avand o eficacitate
care creste cu v?scozitatea poluantului. <unt =n general echipamente grele
pentru performantele lor care pot fi crescute printr-o functionare dinamic9.
4le pot functiona cu succes in conditii e1treme atat in zona offshore cat si
cea onshore.
S.i!!ere c# 3anda
% curea fle1ibila functioneaz9 ca o band9 transportoare oarecare care
permite eliminarea apei =naintea prelevarii poluantului prin stoarcere.
*ispozitivul este foarte selectiv, aceste aparate au o eficacitate crescuta pe
produse vascoase. Pot fi utilizate atat in regim dinamic cat si static, in zona
offshore cat si in cea offshore.
S.i!!ere c# )rang$ie
Nranghia (gen coada de vulpe) se roteste continuu =ntre o fulie motoare si
una de =ntoarcere. Nranghia este realizata din materiale oleofile. 7a fulia
motoare sunt asociate rulouri de stoarcere care preleveaza poluantul =naintea
preluarii de catre o pompa. Noarte selective, aceste aparate sunt cu sigurant9
mai putin influentate de valurile mici. 8tilizarea este limitat9 de mobilitatea
sc9zut9 dar se preteaz9 la o utilizare bun9 =n ape interioare. Periile rotative
recupereaz9 hidrocarburile si las9 s9 curg9 apa, sunt debaraste de poluant cu
ajutorul unui sistem de piepteni. Noarte selective, aceste aparate sunt
eficiente pe produse cu v?scozitate medie.
Niecare din aceste tipuri contructive, sunt realizate intr-o gama larga atat din
punct de vedere dimensional cat si al caracteristicilor tehnico-functionale.
In acest mod se poate acoperi toata gama de cereri din partea tuturor
beneficiarilor, in functie de necesitatile variate ale acestora. "vand in
vederea conditiile variate de mediu, scara la care se poate desfasura o
depoluare, tipul titeiului deversat, producatorii de echipamente sunt nevoiti
sa acopere toate aceste variante. In acest fel sunt realizate s&immere, baraje,
etc. intr-o gama diversa din punct de vedere tipo/dimensional. Modul de
achizitionare necesita o informare atatnta atat de la fabricant, din
documentatie, cat si de la ceilalti beneficiari.
''
4ficienta s&immerelor in functie de vascozitatea fluidului vehiculat.
'>
Caracteristici rec#perat%are ,s.i!!ere*
:ip recuperator
Li!ite de )#ncti%nare
Tip $idr%car3#ri
Gn )#nctie de
=sc%"itate ,cSt*
C%nditii $idr%(
!ete%
Capacitate
rec#perare !
4
-$
Sensi3ilitate la
rest#ri pl#tit%are
Selectiitate la
rec#perare&Pr%centa8 de
petr%l din t%t pr%d#s#l
rec#perat
O3seratii
+raitati%nale Hidr%car3#ri c#
H'000cSt
<n?lti!e al !aC
0,4!
!aC 50 )%arte sensi3le 0I0J Tre3#ie c%nectat la % p%!p? de
c%!3#sti3il
C# p%!pe de id T%ate tip#rile de
$idr%car3#ri
P%t )i #tili"ate Gn
p%rt#ri si "%na de
c%ast?
!aC&900 )%arte sensi3ile 0 I0J C%lectea"? !#lt? ap?, s#nt
e)iciente pentr# pr%d#se
=sc%ase
V%rteC-Centri)#gale H'000cSt <n?lti!e al !aC
',5!
!aC K00 sensi3ile A0J I0J P%t )i #tili"ate Gn regi!
dina!ic
2and? %le%)il? H'000cSt <n?lti!e al !aC
9!
!aC 400 sensi3ile 50J L0J Regi! dina!ic
C# disc#ri H4000cSt <n?lti!e al !aC
9!
!aC A00 sensi3ile 50J L0 P%t )i independente sa# tre3#ie
!%ntate la 3%rd#l naei si
acti%nate $idra#lic
6r=ng$ie %le%)il? red#s? si !edie <n?lti!e al !aC
9!
MaC 50 sensi3ile A0J L0J S#nt a!%i3ile )iind #tili"ate Gn
regi! static
C# ta!3#r T%ate tip#rile de
$idr%car3#ri
<n?lti!e al !aC
9!
!aC M0 sensi3ile 50J L0 Tre3#ie #tili"ate Gn regi!
dina!ic
2ara8e rec#perat%are H5000cSt <n?lti!e al !aC
9!
!aC 500 sensi3ile Selectiitate accepta3il? Tre3#ie #tili"ate Gn regi!
dina!ic, tra#lare Gn )#nctie de
gr%si!ea pelic#lei
2and? transp%rt%are T%ate tip#rile <n?lti!e al !aC
9!
!aC 400 N# pre"int?
sensi3ilitate
Selectiitate 3#n? S#nt !%ntate pe nae
necesit=nd acti%nare
$idra#lic?, #tili"ate Gn regi!
dina!ic&
Matricea de selectare a siste!el%r de rec#perare
Tip rec#perat%r
Crietrii de eal#are
Z%ne de %perare 7 C%nditii $idr%(!ete% V=sc%"itatea petr%l#l#i Caracteristici )#ncti%nale
O))s$%re
H/'!
VH'Nd
P%rt
HH4!
VH0,K
Nd
T?r!
pr%te8a
t
HH0,4
VH0&5
Ap?
c#rg?t%ar
e
VH9
Nd
Ape
p#tin
ad=nci
H0,4!
Rest#ri
pl#tit%are
/'000
cSt
'00 7 '000
cSt
H'00
cSt
Capacitat
e de
st%care
Pr%cent#l
petr%l-ap
?
rec#perat
Pr%d#c
tiitate
Ra"a
de
des)?s#rar
e
A& 2and?
%le%)il?
)r%ntal?
9 ' ' 9 4 ' 9 ' 9 ' 9 9 '
2& 2and? %le%)il?
%perare p#pa
9 ' ' ' 4 9 9 ' ' ' 9 9 '
C& Disc#ri %le%)ile ' ' ' 4 9 4 ' ' ' 4 ' ' '
D& &6rGng$ie %le%)il? ' ' ' 9 ' ' 9 ' 9 9 ' 4 9
E& &+raitati%nal c#
id-aspiratie
4 9 ' 4 ' 4 9 ' ' 4 4 9 '
6& &+raitati%nal c#
%rteC
9 ' ' 9 9 4 9 ' ' 4 9 9 9
+& &+raitati%nal c#
s#r#3
9 9 ' 9 4 9 9 ' 9 4 9 4 9
H& V%rteC 9 ' ' 9 4 9' 9 ' ' 9 ' 9 9
I& Hidr%cicl%n 9 9 ' 9 4 4 9 ' ' 4 4 9 9
;& ;et de ap? 9 9 ' 9 4 9 9 ' ' ' 9 4 9
N& Ta!3#r 4 9 9 4 9 ' ' 9 4 9 9 9 9
'0
II& 9&5&4 St%carea si separarea petr%l#l#i rec#perate din a!estec#l apa(
petr%l&
Unitati de st%care
8nitatile de stocare au rolul de a prelua amstecul apa/hidrocarburi recuperate cu
ajutorul s&immerelor atat in zona offshore cat si in cea de tarm.
In urma operatiunilor de recuperare de pe suprafata apei rezult9 un produs ap9-
petrol. In functie de tipul de recuperare utilizat procentul de ap9/petrol este diferit,
=n orice caz =ns9 dup9 recuperare urmeaz9 faza de stocare si separare a amestecului.
%peratiunea este =ndeplinit9 cu succes =n cazul =n care procentul final de ap9 din
amestec se reduce la circa #,(.
<tocarea si separarea se realizeaz9 =n aceeasi incint9. <epararea amestecului se
realizeaz9 gravitational. *up9 separare petrolul rezultat se recupereaz9 integral.
8nit9tile de stocare sunt realizate =ntr-o gam9 variat9 put?nd fi utilizate at?t pe t9rm
c?t si =n mare. Pe ap9 se utilizeaz9 de obicei nave de stocare-transport ale
amestecului ap9-hidrocarburi recuperat, rezervoare flotante construite din material
te1til, etc.
In zonele greu accesibile se pot utiliza unitati flotante de stocare-transport sau
bazine fi1e amplasate pe t9rm.
8nit9tile de stocare pot fi amovibile, fle1ibile, usor de stocat, montat si utilizat.
"u capacit9ti de ordinul zecilor de tone put?nd fi utilizate si =n baterii.
Tip #nitate 6l%tant?
st%care(transp%rt
A!plasat pe t?r!
st%care(separare
graitati%nal?
!apacitate stocare
(m
'
)
#-2, 22-
Material PD! PD!
Greutate (&g) 2-->-- 3-#--
!aracteristici
dimensionale(m)
-,B12,21-,, -,3121-,,

Materialele din care se realizeaza aceste unitati trebuie sa fie rezistente la produs
petrolier, la socuri, la radiatia ultravioleta, la coroziune, umditate.
"legerea acestor unitati atat in faza de achizitionare cat si pentru inerventie trebuie
sa tina cont de mai multi factori cum ar fi
- :ipul si cantiatatea de poluant recuperata,
- *ebitul unitatilor de recuperare,
'3
- 6ona de utilizare,
- !onditiile hidro-meteo din teren,
- Modul de transport,
- Modul de amplasare in teren.
!aracteristicile tehnico-functionale cuprind urmatoarele
- !apacitate de stocare,
- *imensiuni de gabarit atat in faza de operare cat si in faza de stocare,
- 5ezistente la tractiune, socuri, frecare, 8D.
- Greutate/unitate de stocare.
CONCLUZII
Metoda de concentrarea si recuperarea mecanica a poluantului este recomandata
deoarece este cea mai @ curata A, poluantul fiind recuperat in intregime fara a fi
transferat in coloana de apa sau atmosfera ca in celelalte cazuri (dispersie, ardere).
Metoda necesita anumite conditii hidro-meteo limita dar se poate desfasura in orice
moment si pe orice tip de poluare.
Metoda este costisitoare dar, odata finalizata este sigura (nu necesita reluari, fiind
completa).
<uccesul operatiunii, are la baz9 o serie de elemente interdependente care constau
in evaluarea corecta a necesarului de echipamente si personal, a sistemului de
interventie ales, a facilitatilor au1iliare de suport logistic.
'B