Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificarea proceselor de eroziune a solului se poate face in functie de mai multi factori si
forme de manifestare:
Eroziune geologica veche (vaiuga, valceaua, valea seaca sau viroaga, valea raului
propriuzisa),
Agenti naturali
- apa - prin efectul picaturilor de ploaie,
- variatiile de temperatura,
Teren orizontal:
Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
P + T = R echilibru la limita
Lucrarile antierozionale in bazinele hidrografice (zone cu teren in panta daca agentul principal
de eroziune esteapa) pot fi impartite in mai multe categorii, in functie de specificul interventiei umane:
A) Lucrari agrotehnice antierozionale:
- executarea lucrarilor agricole pe curba de nivel,
- culturile cu fasii inierbate,
- culturile in benzi alternative,
- lucrari de mobilizare a solului (afanare).
B) Lucrari silvice antierozionale:
- plantatii silvice.
- valuri orizontale,
- canale orizontale,
- terase orizontale.
- valuri inclinate,
- canale inclinate,
- terase inclinate.
Generalitati
Eroziunea de suprafata,
Eroziunea in adancime.
Criteriul morfometric:
Stadiu de Loc de
adancime lungime suprafata
dezvoltare formare
tip h (m) tip l (m) tip S (ha)
ravene
putin active in stadiu
2-5 scurte <300 cu BH mic <10 de
adanci incipient
versant
cu BH active in stadiu
adanci 5-10 lungi 300-1000 10-30 ravene
mijlocii evoluat
de
cu BH mari 30-100 stabilizate partial
foarte foarte
>10 >1000m cu BH
adanci lungi >100 stabilizate total vale
foarte mari
(l/s·ha) (m3/ha·an)
excesiv de torentiala >320 >32
mijlociu torentiala 40÷320 4÷32
practic netorentiala <40 <4
Torentul este o retea de ogase si ravene care converg spre o albie adanca (canal colector) si
pe care se scurg debite lichide mari, care antreneaza mari debite solide.
a
Fig. 21
Eroziunea se stabilizeaza si activitatea torentului (sau ravenei) se stinge atunci cand tangenta
la varf esteverticala (varful ajunge in vecinatatea cumpenei apelor) si tangenta la punctul de baza este
orizontala.
Prin ridicarea nivelului de baza sau coborarea lui se poate stinge actiunea torentului sau se
poate relua daca era stinsa (fig. 22).
Fig. 22
Caracteristicile torentilor
a) Debit specific mare (se face referirea la unitatea de suprafata a bazinului de receptie)
(m3/s km2),
De exemplu, torentul Valea Cerbicani, cu suprafata bazinului de receptie de
3,5 km2 are debitul specific q = 14 m3/s km2; el ‘‘se varsa’’ in raul Valea Chinejii,
care are suprafata bazinului de 700 km2 si q = 0,6 m3/s km2.
Aceste caracteristici se datoresc faptului ca suprafata bazinului de receptie este mica si poate
fi acoperita in totalitate de o ploaie torentiala.