Cernobîl

La 26 aprilie 1986, explozia reactorului nuclear nr. 4 al centralei atomice de la Cernobîl a dus la
eliberarea unei cantități uriașe de izotopi radioactivi în atmosferă. Cantitatea de radiații eliberată a fost
estimată ca fiind de 400 de ori mai mare decât cea a bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki.

Nimeni nu poate ști cu exactitate sau chiar estima cu precizie efectele pe termen lung ale
accidentului de la Cernobîl asupra sănătății populației. Ce știm este că largi teritorii ale actualelor state
Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate radioactiv, însă explozia de la Cernobîl a provocat
o creștere detectabilă a radioactivității în cea mai mare parte a Europei.

În ce măsură expunerea la aceste doze de radiații poate avea un efect negativ asupra sănătății
rămâne un subiect controversat și intens dezbătut în literatura de specialitate, dar și în mediile mai puțin
academice.

Cei peste 270.000 de oameni care au locuit în „zonele de excludere” (zone în care accesul este
strict controlat datorită nivelurilor crescute de radiații) au fost expuși la doze de peste 50 mSv
(echivalentul a peste 40 de ani de expunere la radiații de mediu). Cele aproximativ 116.000 de persoane
evacuate în primele zile din Pripiat și din localitățile din interiorul perimetrului de siguranță au încasat
mai mult de 33 mSv, conform calculelor publicate de OMS.

Dar nu numai cantitatea de radiații constituie un pericol pentru sănătate, ci și tipul acesteia. Cei
mai periculoși radionuclizi eliberați de explozia de la Cernobîl au fost: iod-131, cesiu-134, cesiu-137 și
stronțiu-90.

Deși are un timp de înjumătățire de doar opt zile, iodul radioactiv a cauzat cele mai mari
probleme pentru sănătatea celor expuși. Iodul se acumulează la nivelul tiroidei si al glandelor mamare,
determinând o creștere a incidenței cazurilor de cancer de tiroidă la nivelul populației expuse. Cesiul
radioactiv se acumulează la nivelul organelor vitale, precum inima, iar stronțiul se acumulează cel mai
frecvent în oase, putând afecta măduva osoasă și limfocitele.

31 de decese pot fi atribuite direct accidentului de la Cernobîl. Explozia inițială a ucis doi
operatori ai centralei. Din personalul mobilizat la fața locului după explozie pentru limitarea dezastrului
(așa-numiții „lichidatori”), 299 de persoane au fost internate cu diagnosticul de Sindrom de Iradiere
Acută (SIR). Dintre aceștia, 28 au murit în săptămânile următoare, iar o altă persoana afectată sever de
radiații a murit de o tromboză coronară, conform documentelor oficiale.

Alte 15 persoane au murit de cancer de tiroidă în anii imediat următori, decesul lor fiind atribuit
direct efectelor radiațiilor de la Cernobîl, arată raportul Forumului Cernobîl.
 Peste 600.000 de lichidatori din Belarus, Ucraina și Rusia au fost mobilizați pentru a
decontamina zonele afectate din preajma reactorului și vecinătăți în anii care au urmat accidentului.
Deși mai mulți au decedat între timp, morțile lor nu au putut fi atribuite în mod direct efectelor
radiațiilor încasate. La acest moment, se consideră că doar cei aproximativ 240.000 de lichidatori care au
lucrat în zona contaminată în primul an (1986-1987) au încasat doze periculoase de radiații, de peste
100 mSv.

În concluzie, estimările privind bilanțul total al deceselor care pot fi atribuite accidentului de la
Cernobîl variază foarte mult. Disparitățile reflectă atât lipsa unor informații clare, bazate pe dovezi, cât și
metodologiile diferite folosite pentru a prezice numărul total de decese (inclusiv cele viitoare). Este
foarte dificil să calculezi mortalitatea prin cancer, de exemplu, fără date epidemiologice ale vremii,
bazându-te exclusiv pe cifrele existente și „presupunând” cifrele viitoare.

Expunerea la radiații ar putea cauza în viitor până la 4.000 de decese în rândul populației cele
mai expuse (lichidatorii, evacuații și rezidenții zonelor contaminate), cred reprezentanții celor opt
organizații internaționale din cadrul Forumului Cernobîl. Cu toate acestea, raportul menționează că cifra
este pur speculativă, bazată pe numărul relativ mic de decese confirmate până în prezent care au putut
fi legate cauzal de Cernobîl.