Referat
Ionescu Radu, clasa a X-a F
Danemarca vs. Azerbaidjan
Danemarca
Danemarca este țara cea mai sudică a
Scandinaviei, aflată la sud-vest de Suedia și
la sud de Norvegia, învecinându-se la sud cu
Germania. Datorită porturilor și multiplelor
legături maritime, țara a devenit nodul
transporturilor dintre Europa Centrală și de
Nord.
Danemarca are 7314 km de litoral și peste
400 insule. În vreme ce coasta baltică e
plină de colțuri abrupte de stâncă, plajele
Mării Nordului sunt plate și nisipoase. Zona
maritimă este cu circa două treimi mai mare
decât suprafața de uscat.
Vremea este schimbătoare și e caracterizată
de vânturile de vest, cu temperaturi de 16 0
C vara și aproape de limita înghețului iarna
Regimul politic din Danemarca este
monarhie constituțională, fiind condus de
Regina Margareta a IIa. Din punct de vedere
legislativ este condusă de parlament.
Suprafața peninsulară a Danemarcei este de
43.094 de km2. Danemarca este împărţită în
14 județe care conțin 275 municipalităţi
constituite pe criteriul concentrării a
minimum 5000 de locuitori. Între acestea se
disting 2 unităţi administrative cu statut
dual (municipalitate şi judeţ), Copenhaga şi
Frederiksberg, care au legi proprii de
organizare şi funcţionare. Împreună, ele
formează nucleul zonei metropolitane.
Azerbaidjan
Cea mai estică dintre cele trei republici
caucaziene, Azerbaidjan se află între
impresionantele peisaje montane ale
Caucazului Mare și Mic și Marea Caspică.
Cel mai înalt munte din țară este Bazarduzu,
care se ridică la 4.466 m la granița cu Rusia.
Se înregistrează contracte climatice
evidente între lanțurile muntoase din
interior și câmpiile de la Marea Caspică. În
N și centru țării predomină o climă
continentală , cu precipitații anuale variind
între 1100-188mm.
Regimul politic este de republică
prezidențială, fiind condusă de președinte -
Ilham Aliyev. Puterea legislativă este
reprezentată de Adunarea Națională –
membrii sunt aleși pe 5 ani.
Azerbaidjan are o suprafață de 86.600 km²,
din care 16% reprezintă regiunea Nagorno-
Karabah, aflată în dispută cu Armenia. Tara
este împărțită în 66 de districte (rayon); 12
municipalități; o republică autonomă -
Nahicevan (5.500 km2, 415.000 locuitori, cu
capitala la Nahicevan); regiunea Nagorno-
Karabah (4.400 km2, autoproclamată
republică independentă în 1992, dar
nerecunoscută internațional), având o
populație de 10,130 mil loc. (2020), din
care:

Populația este de  5,823 mil locuitori, dintre
care danezi 96%; alții (inuiți, feorezi, turci
etc.) 4% iar religia întîlnită: evanghelici
luterani, romano-catolici, protestanţi.
Densitatea populației este de 126 loc/km²,
distribuția fiind de 86% urban și 14% rural,
cu o rată anuală de creștere de 0,3%.
Sectorul serviciilor a devenit cel mai
important pilon al economiei daneze și
reprezintă peste 70% din PIB. Un motiv
principal îl reprezintă o infrastructură bine
dezvoltată, forța de muncă este bine
instruită, motivată.
Chiar dacă resursele naturale sunt limitate
la lut, pietriș și calcar, Danemarca a devenit
o putere în industria producătoare de
bunuri din cele mai diverse, bazându-se pe
importuri de produse semifabricate și
materii prime.
Danemarca are considerabile resurse de
petrol și gaze naturale în Marea Nordului și
este pe locul 32 în lume ca exporturi de
țiței.
Deși în prezent sunt cultivate două treimi
din teritoriu, numai 3% din danezi lucrează
în agricultură, iar mai mult de jumătate din
producție este exportată. Un loc important
îl ocupă și creșterea animalelor – fiind un
mare exportator de carne și lapte.
Sistemul rutier danez este unul dintre cele
mai dense din lume. Danemarca poate fi
traversată confortabil atât pe apă cât și pe
aer – are 25 aeroporturi, 70 căi navigabile și
circa 100 porturi
91,6% azeri, 2% lezgini, 1,3% armeni, 1,3%
ruşi, 2,4% alte naționalități, cu un spor
demografic pozitiv de 1,83%. Densitatea
populației este de 119.94 loc/km²,
majoritatea populației fiind urbană 55,5%
Majoritatea populației (peste 95%) aparține
confesiunii musulmane. Dintre aceștia,
peste 85 % sunt musulmani șiiți.
Economia Azerbaidjanului s-a bazat
dintotdeauna pe câștigurile din zăcămintele
de petrol și gaze naturale. Petrolul
constituie aproape 90% din export și 50%
din profit.
Economia rurală este în dificultate – doar
15% din teritoriu este arabil și acesta
trebuie irigat 70% din timp. Se cultivă ceai și
citrice în câmpia Lankaran, iar în câmpia
irigată Kura-Arks se cultivă bumbac, grâu,
orez, legume, tutun și viță de vie. Multe
dintre utilaje sunt vechi și dărăpănate.
Deși majoritatea drumurilor sunt pavate, nu
sunt întotdeauna în cele mai bune condiții.
Cele mai bune mijloace de transport sunt
autobuzele și trenurile
Capitala Azerbaidjanului, Baku, declarată
patrimoniu cultural Unesco este cel mai
mare oraș cu o populație de peste 2 mil
locuitori.
 Deși suprafața și populația Azerbaidjanului sunt de 2 ori mai mari decât ale Danemarcei,
dezvoltarea și infrastructura Danemarcei sunt net superioare. Un factor principal l-a
avut și stabilitatea politică.

Bibliografie
1. Statele lumii – Marea Enciclopedie vol 1
2. Statele lumii – Marea Enciclopedie vol 5
3. https://ro.wikipedia.org/
4. https://copenhaga.mae.ro/
5. en.wikipedia.org
6. https://baku.mae.ro/