Indicii de comparare

Trasaturi comune

Deosebiri

Pozitia economicogeografica

> Norvegia este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava). Capitala: Oslo; Suprafata: 323 758 km (locul 66 ca intindere), este impartita in 19 > Ambele tari sint situate pe districte. continentul European. Vecini: (la 5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea > Ambele tari au iesire la mare. Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) la 2 650 km, Rusia (la 196 > Ambele tari fac parte din km), Finlanda (la 716 km), Suedia (la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), 1 619 km). si Organizatia Tratatului Atlanticului Moneda: coroana norvegiana; de Nord (NATO). Guvernarea : Monarhie Constitutionala; > Ambele tari au o amplasare fizico- Ziua naionala: Ziua Constituiei, 17 geografica favorabila. mai; Cea mai mare distanta: de la nord-est > Pozitia geografica a abelor tari a la sud-vest 1.752 km, de la nord-vest favorizat dezvoltarea pisciculturei. la sud-est: 430 km. Norvegia este amplasata la intersectia > Ambele tari au o suprafata a numeroase cai de transport aproximativ egala. (maritime) de importanta mondiala; > Italia este situata in Europa de Sud (peninsula Italic si cuprinde si citeva insule la Marea Mediteran, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia); Capitala: Roma; Suparfata: 301.323 km, este impartita in 102 provincii, grupate in 20 de regiuni; Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km); N-are iesire directa la ocean; De asemenea nconjoar dou enclave independente: San Marino si Vatican, si are si o exclav nconjurat de Elvetia numit Campione d'Italia. Moneda: Euro din 1 ianuarie 2002; Sarbatoarea nationala: 2 iunie Membru a Uniunii Europene;
Concluzie:Desi nu face parte din UE, Norvegia face parte din spatiul comun Schengen si are o amplasare fizicogeografica mai buna decit a Italiei.

Conditiile si resursele naturale

> Ambele tari dispun de resurse de petrol si gaze naturale doar ca in cantitati diferite; > Ambele tari dispun de paduri de conifere si de o vegetatie bogata. > Ambele tari dispun de regiuni montane. > Zonele agroclimatice ale ambelor tari permit dezvoltarea agriculturii.

> Clima: Norvegia se afla in zona temperata cu influente din zona rece. Zona de umiditate- umeda, cantitatea de precipitatii mare. Desi este o tara nordica are o clima moderata, cu veri racoroase si cu ierni blande. Curentul cald al Golfului face ca Norvegia sa aiba o clima mai calda fata de alte tari situate la aceasi latitudine. De-a lungul coastei predomina un climat maritim. >Resurse minerale: Principalele resurse minerale intalnite in Norvegia sunt petrolul si gazele naturale intalnite in Marea Nordulul. Norvegia mai are zacaminte de fier, cupru, zinc si carbune. Norvegia este singura tara europeana care are mine de molibdenit si ilmenit. >Relieful: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte Norvegia in doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini joase si Norvegia meridionala este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m in varful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Tarmurile foarte articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume. De-a lungul coastelor se insiruie circa 150 000 de insule, insulite si stanci. Vegetatie: Mai mult de o patrime din Norvegia este acoperita de paduri. Cea mai mare parte a zonelor impadurite sunt intalnite in zona de sud si sud-est. Principalele specii intalnite sunt mesteacan, frasin, alun, ulm, artar si tei; in anumite zone si stejar, tisa si ilex. In partea estica si nordica predomina coniferele. Specii de ren, vulpe polara, iepure polar, lup, bou moscat sunt intalnite in zonele de nord, precum si in zonele

montane. Elan, cerb, vulpe, vidra si jder sunt intalnite in partea sudica si sud-estica. Somonul, crapul, lipanul, bibanul, si stiuca sunt specii de pesti intalnite in rauri si lacuri. Heringul, codul, batogul si amcroul sunt specii intalnitele in apele coastei. >Clima: Italia se gaseste in zona intertropicala cu influente din zona temperata in Nord. Zona de umiditate- semiarida (I), cantitatea de precipitatii mai mica decit cantitatea de apa evaporate. Predominant mediteranean; alpin n nord; fierbinte, arid n sud >Resurse naturale:Se gasesc resurse de petrol si gaze naturale. Italia dispune de importante resurse de sulf (Sudul tarii). Deasemenea mai dispune de resurse de mercur, marmur, crbune; Relief: Majoritar accidentat i muntos; apar i unele cmpii, coasta este joas. Cel mai nalt vrf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociat cu doi faimoi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) n apropriere de Napoli i activul Etna n Sicilia. Vegetatie: Vegetatia predominanta este cea de tip mediteranean (cu ierburi si arbusti). Zonele montane inalte au paduri de foioase si chiar de conifere. 18% din teritoriu este ocupat de pduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castan, mslin, mirt, leandru).Fiind un climat umed si rcoros cresc pduri de foioase dar si pduri mixte(foioase si conifere).Mari suprafete de pdure au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti;vegetatie de tip maquis.Pe pantele muntilor si pe platouri; psuni alpine. Fauna :lupul,pisica slbatic, iepurele ,capra de mute, muflonul(berbec slbatic),broasca testoas, ariciul. Psri si reptile numeroase.

Populatia (numarul, densitatea, sporul natural, structura economica).

> Ambele tari fac parte din familia lingvistica Indo-europeana. > Ambele tari adopta religie crestina.

Concluzie: Deasemenea si din punct de vedere al conditiilor si resurselor naturale Norvegia este mai aprovizionata decit Italia. >Norvegia. Populatia: Este de 4 429 000 locuitori 1998; natalitatea 13,7, mortalitatea 10,1, sporul natural este de 3,6 (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997, densitate 11 persoane/kilometru ptrat. >Religia: crestinism- protestantism (luteranism 94%) Limba: norvegiana, familia indoeuropeana, germanica. omajul este foarte sczut conform standardelor internaionale. Structura economica: 35% industrie, 62% servicii, 3% agricultur. > Italia. Populatia: In 2008, populaia Italiei a depit 60 milioane de persoane. Italia deine o populaie mare, ce ocup locul 4 n Uniunea European ca numr de locuitori. Densitatea populaiei de 199,2 persoane pe km. Rata natalitii este de 9,8; a mortalitii de 9,6. Bilantul natural aproximativ egal cu zero. Religia: crestinism- catolicism. Limba: italiana, familia indoeuropeana, romanica. Concluzie: Desi au suprafete aproximativ egale, populatia Italiei depaseste cu mult pe cea a Norvegiei. > Norvegia. In cadrul industriei, principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Toate industriile traditionale pastreaza o legatura cu pescuitul si silvicultura. Ramurile industriilor bazate pe energie electrica, industria electrochimica si metalurgia, s-au

Specializarea industriei.

> Ambele tari au dezvoltate aproape toate ramurile industriale. > In cadrul industriei ambelor tari, principala ramura o constituie siderurgia. > Deasemenea ambele tari se fac remarcate prin caonstructia mijloacelor de transport.

dezvoltat paralel cu valorificarea energiei produse de hidrocentrale. Astazi energia electrica este deja prezenta in productia intreprinderiilor in proportie de 99% Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea petrolului, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. > Italia. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Industria constructoare de masini este puternica si diversificata, se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Industria textila are o veche traditie ce prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia, importa piei brute.. Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. Concluzie: Din puct de vedere al dezvoltarii industriei Italia depaseste

Specializarea agriculturii.

> In ambele tari intilnim dezvoltarea intensa a pescuitului. > Ambele tari cultiva cereale.

Norvegia, prin varietatea mai mare a ramurilor industriale si desigur volumul productiei. > Norvegia. n agricultur predomin creterea animalelor (bovine, porcine, ovine) indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele., producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi. Pescuit intens (se vneaza balene). Datorita conditiilor pedoclimatice terenurile cultivate sunt restranse. > Italia. Cmpia Padului este zona agriculturii cea mai important. Pescuitul i sericicultura sunt ocupaii tradiionale. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe(locul 3). Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Concluzie: Putem observa ca si de data asta Italia depaseste Norvegia, de data aceasta in domeniul agriculturii.Din cauza conditiilor naturale favorabile, agricultura Italiei are un caracter mult mai intens decit cel al Norvegiei. > Norvegia. Comertul exterior: export: bunuri manufacturate 41,3%, masinile si echipamentele de transport reprezentand 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6% si import: masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime minerale 6,4%,

Participarea in diviziunea internationala a muncii.

> Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al ambelor tari. > Pentru ambele tari, un rol foarte important in economie il joaca comertul

produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii 1,7%. Principalii parteneri: -Suedia 12% -Marea Britanie 12,5% -Germania 12,4% -Danemarca 7,7% -S.U.A. 7,1% -Franta 6,0% -Olanda 5,4% PIB: 177.7 miliarde USD (2000) PIB pe cap de locuitor: 39.400 USD (2000) Norvegienii sunt pe locul 2 in lume la venituri pe cap de locuitor din lume (dup Suedia). > Italia. Export au folosit masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar pentru import au folosit masini, utilaje 36%, produse chimice 14%, produse energetice 11%, textile si confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%. Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import Germania 18%, Franta 13%, Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%. Concluzie: Din punct de vedere al dezvoltarii relatiilor economice externe putem afirma ca Norvegia sta mai bine la acest capitol.
CONCLUZIE

Italia i Norvegia au cunoscut o dezvoltare economic diferit, dar i cu unele aspecte comune, cu toate c sunt situate n regiuni foarte diferite ale continentului european Italia n partea de sud i Norvegia n partea de nord) . Ambele state au ieire la mare i prin aceasta acces la ci comerciale de importan

internaional, la bazinele de materii prime de combustibili. Avn ca vecini state nal dezvoltate, acestea pot s exporteze eficient producia pe pieele interne ale acestora.

Att Italia, ct i Norvegia dispun de condiii naturale avantajoase pentru recoltarea unor culturi i dezavantajoase pentru altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o reea de ruri nu prea dens. Iat de ce, clima i teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibil angajarea doar a unei pri mici a teritoriului n agricultur, aceasta bazndu-se mai mult pe creterea animalelor. n Italia, dei relieful este muntos, creterea plantelor este bine dezvoltat, iar creterii animalelor i se acord o atenie mai mic.

Dei au o suprafa aproximativ egal, Italia are o populaie de cteva ori mai mare dect populaia Norvegiei, numrul de locuitori pe km fiind de asemenea mult mai mare.

Italia i a Norvegia au o industrie devoltat, ns poziia economico-geografic a Italiei i permite dezvoltarea unui numr mai mare i mai divers de ramuri industriale, reuind s ocupe locuri de frunte n lume i n Europa la producia de automobile, de oel i de font i s se remarce prin gama variat de produse alimentare. Dei a nregistrat progrese n domeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt nc n curs de dezvoltare.

Agricultura Italiei i a Norvegiei depinde de condiii naturale. Norvegia nu produce cantiti mari de produse agricole deoarece are n predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic dect al Italiei. Italia ns a reuit s i fac cunoscut numele la nivel mondial pentru producia de msline, fructe, vinuri. n ambele teritorii se cresc ovine, porcine i caprine.

Ambele ri particip la diviziunea internaional a muncii, ns cu un nivel diferit. Gama larg de produse ale Italiei i permit s le exporteze pe cele mai mari piee ale lumii, n timp ce numrul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele state import produsele pe care nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitile populaiei.

n definitiv, s-ar prea c Italia este un stat mai bine dezvoltat dect Norvegia, ce dispune de un numr mai mare de resurse umane de munc, este mai bine industrializat i duce relaii economice mult mai largi i mai variate, ns totui Norvegia, n raport cu nivelul dezvoltrii economice a altor state (dup indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005 atins datorit unei politici economice mai mult sau mai puin protecioniste i dispunerii de materii prime productiv valorificate, cum ar fi prelucrarea lemnului sau turismul bine dezvoltat, cu att mai mult c n ultimii ani, unele ramuri ale economiei Norvegiene nregistreaz tot mai multe progrese, iar produsele sale apar tot mai