Sunteți pe pagina 1din 57

Monitorizarea

individuală şi a locurilor
de muncă
Cuprins:

 Modulul1: Monitorizarea individuală


 Dozimetria individuală
Tipuri de dozimetre individuale:
caseta fotodozimetrică
TLD
dozimetre cu citire directă
 Monitorizare individuală în cazul utilizării
echipamentelor de protecţie
 Modulul 2: Monitorizarea radiologică a locurilor
de muncă
 Dozimetre
 Monitorizarea radiologică a locurilor de muncă
Modulul1

Monitorizarea individuală
Controlul expunerii individuale

 SCOP PRINCIPAL: să se verifice eficacitatea


măsurilor de radioprotecţie de la locul de muncă,
prin compararea valorilor măsurate cu limitele
autorizate.

 ALTE SCOPURI: demonstrarea existenţei unor


practici corecte.
Monitorizarea expunerii individuale
constituie bază obiectivă pentru:

 optimizarea radioprotecţiei şi pentru motivarea


lucrătorilor de a reduce expunerile primite;
 evaluarea expunerilor accidentale;
 asigurarea de date ale expunerii în cadrul
supravegherii medicale sau pentru a fi folosite în
studiile epidemiologice;
 BANCA DE DATE privind expunerea populaţiei la
radiaţii.
LIMITE DE DOZĂ

Expunerea profesională trebuie controlată astfel încât


să nu se depăşească următoarele limite:

 Doza efectivă de 20mSv/an mediată pe 5 ani consecutivi.


 Doza efectivă > 50mSv/an într-un singur an.
 Doza echivalentă pe cristalin de 150mSv/an.
 Doza echivalentă pe piele de 500mSv/an (pe o suprafaţă de
1cm pătrat în zona cea mai cea mai iradiată).
 Doza echivalentă pe extremităţi de 500mSv/an.
Monitorizarea expunerii individuale

Loc: obligatoriu zona controlată


posibil zona supravegheată

SITUAŢII: - funcţionare normală (monitorizare de rutină)


- urgenţă radiologică (monitorizare “specială”)

DOZIMETRIE INDIVIDUALĂ: - controlul expunerii externe


- controlul expunerii interne
 Controlul expunerii externe:
Total corporal: Extremităţi:
toţi expuşii profesional medicina nucleară
brahiterapie manuală
radiologie intervenţională

 Controlul expunerii interne:


 evaluează încorporările anuale şi le compară cu limita
anuală de încorporare.
Monitorizarea expunerii individuale

Sistemul de monitorizare a expunerii la


radiaţii a persoanelor expuse profesional se
aprobă de CNCAN în cadrul procesului de
autorizare a practicii.
Monitorizarea expunerii individuale

Titularul de autorizaţie trebuie să instituie


şi să menţină o procedură privind
desfăşurarea activităţii de monitorizare
dozimetrică a personalului expus
profesional şi de atribuire a dozei.
Procedura va conţine cel puţin
următoarele informaţii:

 descrierea sistemului dozimetric adoptat;


 persoana responsabilă cu primirea-predarea
dozimetrului între unitate şi organismul dozimetric
acreditat;
persoana responsabilă cu primirea-predarea
dozimetrului între unitate şi personalul expus
profesional;
persoana responsabilă cu menţinerea înregistrărilor;
locul de depozitare a dozimetrelor care nu sunt
utilizate, ferite de posibilitatea expunerii la radiaţii;
instrucţiuni de purtare;
instrucţiuni pentru cazuri de furt, expuneri
incorecte, pierdere sau alte evenimente care ar
conduce la erori în înregistrarea dozei;
dozimetria pentru cazuri accidentale sau la
intervenţie;
modalităţi de atribuire a dozei pentru cazurile de
mai sus;
modalităţi de înregistrare;
sancţiuni.
Monitorizarea expunerii individuale

 Titularul de autorizaţie este obligat să asigure, cu un


organism acreditat, monitorizarea sistematică a
expuşilor profesional din zonele controlate:
• radiologi, radioterapeuţi, specialişti în medicina
nucleară, pediatri, stomatologi şi dentişti, fizicieni
medicali,, asistente medicale de radiologie, tehnicieni
radiologi, ingineri şi tehnicieni de întreţinere a
instalaţiilor;
• alţi medici care utilizează sisteme RX (în special
fluoroscopice) de ex.: urologi, medici de chirurgie
vasculară, medici specialişti în ortopedie-
traumatologie.
Titularul de autorizaţie trebuie să asigure înregistrarea
rezultatelor monitorizării individuale pentru fiecare persoană
expusă profesional de categoria A sau persoană expusă
profesional de categorie B, pentru care CNCAN a impus să se
asigure monitorizarea individuală precum şi pentru toate
persoanele expuse accidental.

Titularul de autorizaţie trebuie să asigure păstrarea


rezultatelor monitorizării individuale până când persoana în cauză
împlineşte 75 de ani, dar nu mai puţin de 30 de ani de la părăsirea
lucrului ca expus profesional.
De reţinut:

 În cazul desfiinţării persoanei juridice titulare de


autorizaţie documentele vor fi preluate de
organismul dozimetric acreditat care a asigurat
monitorizarea.
 În cazul desfiinţării organismului dozimetric
acreditat, acesta este obligat să predea la CNCAN
rezultatele monitorizării individuale.
Monitorizarea expunerii individuale

 Dozele externe individuale pot fi determinate folosind


dozimetrele personale:
• casete fotodozimetrice;
• dozimetre termoluminiscente;
• dozimetre electronice (cu citire directă);
 monitorizarea este obligatorie pentru expuşii din categoria A,
pentru cei din B se face o singură data pentru a demonstra ca
încadrarea a fost corectă;
 frecvenţa monitorizării: o zi pentru dozimetrele cu citire directă, o
lună pentru filmele fotodozimetrice şi maxim trei luni pentru TLD;
 permite calcularea dozei echivalente individuale: Hp(d).
Hp(d): echivalentul de doză în ţesuturile moi,
la o adâncime corespunzătoare, d, sub un
punct specificat pe corp.
Unde:
 d=10mm pentru radiaţiile puternic penetrante (doza la nivelul
organelor formatoare de sânge);
 d=0.07mm pentru radiaţiile slab penetrante (rad. X până la
100kV - doza la piele;
 d=3mm pentru ochi.
Această mărime este măsurată direct de dozimetrul
individual.
Cunoscând Hp(d) prin aplicarea unui factor de
conversie care ţine cont de energia radiaţiei incidente
precum şi de unghiul de incidenţă se poate calcula
doza efectivă.
Monitorizarea expunerii individuale

Dozimetrul individual trebuie să fie purtat pe partea


frontală a toracelui, între umeri şi talie şi numai de
persoana căreia ia fost predat.
Monitorizarea individuală se face lunar.
Intervalul dintre data predării dozimetrelor
organismului dozimetric acreditat şi data primirii
rapoartelor de doză nu trebuie să depăşească o lună.
Diferite tipuri de
dozimetre individuale:

 casete
fotodozimetrice
 termoluminiscente
(TLD)
 dozimetre cu citire
directă:
- stilodozimetrele
- dozimetrele electronice
digitale
Caseta fotodozimetrică
Filtru plastic Filtre metal Fereastra

Fereastra

Detectarea radiaţiilor beta, gama, X


Caseta fotodozimetrică

 Caseta de plastic cu filtre de Al


şi Cu de diferite grosimi şi
fereastră.
 Filtrele permit estimarea
energiei medii absorbite pe film
(puterea de penetrare a
radiaţiei).
 Filmul fotodozimetric (o folie de
poliester pe care se depune o
soluţie de bromură de argint
distribuită într-o matrice de
gelatină; filmul este pus într-o
folie de hârtie pentru al feri de
lumină, radiaţii infraroşii,
umiditate etc.)
Laboratoarele de dozimetrie:

 Fac etalonarea filmelor prin iradierea lor cu radiaţii ,


gama şi X, cu doze cunoscute şi folosind filtre identice
cu cele din casetă.
 Se trasează curbele de înnegrire etalon.
 Densitatea de înnegrire este proporţională cu doza
absorbită.
 Filmul trimis se developează şi se compară densităţile
de înnegrire citindu-se direct doza.
 Valoarea minimă a dozei care poate fi înregistrată pe
film este de aproximativ 0.2mGy.
Film Film developat

Radiaţia incidentă
TLD
TLD-uri

Pentru întregul corp Pentru extremităţi


TLD-uri
 Acest sistem dozimetric prezintă o serie de
avantaje faţă de sistemul dozimetric cu film:
dependenţa slabă a răspunsului detectorului de energia
la care a fost iradiat;
posibilitatea măsurării unor doze mici (limita minimă de
detecţie este semnificativ redusă faţă de filmul
dozimetric);
spre deosebire de sistemul dozimetric cu film care
măsoară dozele datorate fotonilor cu energii cuprinse în
intervalul 35 keV ÷1,5 MeV, detectorii termoluminescenţi
pot fi utilizaţi pentru evaluarea dozelor în cazul: fotonilor
cu energia > 1 keV, a neutronilor, a particulelor β, cu
energia > 70 keV.
TLD - intensitatea luminii emise de
cristale este proporţională cu doza absorbită

Cristale termoluminiscente (cristale de


fluorură de litiu care conţin impurităţi de mangan şi
care aproximează cel mai bine ţesuturile) prin
iradiere atomii trec în stare excitată, în cristal
apărând electroni şi goluri. Acestea sunt fixate de
impurităţi. Ca urmare atomii cristalului rămân în stare
excitată. Prin încălzire energia de legătură este
cedată sub formă de lumină.
TLD

Incinta de încălzire - se încălzesc cristalele la o


temperatură între 1600C şi 3000C. Temperatura la care se
produce emisia maximă de lumină corespunde energiei de
legătură a electronului în impurităţi.
Fotomultiplicator - transformă scintilaţiile în flux de
electroni şi amplifică numărul de electroni emişi de catod.
Amplificator - amplifică curentul furnizat de
fotomultiplicator.
Aparat de citire a dozelor
Informaţia poate fi ştearsă prin încălzirea cristalului la
6000C timp de o oră apoi la 4000C încă o oră după
care dozimetrul poate fi reutilizat.
Termoluminiscenţa

Material
termoluminiscent
Dozimetre cu citire directă:

 detectori cu cameră de ionizare sau bazaţi pe


alte sisteme;
 se poate face zilnic citirea dozei;
 se poate compara la sfârşitul lunii rezultatul cu
cel obţinut prin citirea filmelor.
Folosirea dozimetrelor individuale cu
alarmă şi a TLD-urilor
Monitorizarea expunerii individuale

 Evaluarea dozelor este un aspect important în


radioprotecţie.
 Este important ca citirea dozimetrelor să se facă la timp.
Personalul expus profesional trebuie să înapoieze
dozimetrele la sfârşitul perioadei de monitorizare.

Citirea, cu întârziere, a dozimetrelor poate


duce la pierderea informaţiilor înmagazinate.
MONITORIZAREA INDIVIDUALĂ ÎN CAZUL UTILIZĂRII
ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE

 Dozimetrul va fi poziţionat
sub şorţ pentru estimarea
dozei efective.
 Celelalte zone ale corpului
neprotejate pot primi doze
mai mari.
 Un dozimetru poziţionat sub
şorţul de protecţie va indica o
bună estimare a dozei, în cele
mai multe cazuri.
 În cazul activităţilor cu risc
crescut de iradiere (radiologia
intervenţională) un alt
dozimetru situat în exteriorul
echipamentului de protecţie
poate fi util în estimarea dozei
efective.
Cu dozimetrul purtat sub sorţ se poate subestima doza
efectivă, în timp ce cu dozimetrul purtat deasupra
sortului se poate supraestima doza cu unul până la doua
ordine de mărime.

 Pentru estimarea dozei efective când se poartă două


dozimetre, se poate utiliza următoarea formulă:

Doza efectivă (estimată) = 0.5DT+0.025DG

unde: - DT doza la nivelul taliei sub şort


- DG este doza la nivelul gâtului deasupra şorţului
Se
Dozimetrele personale recomandă
mai multe
MĂSURI DE Doza la cristalin, opţional dozimetre
RADIOPROTECŢIE
Doza la deget, opţional personale
Al doilea dozimetru,
Intensificator
de imagine
deasupra şi sub şorţ la
nivelul gâtului, opţional
Pacient Doza personală
Dozimetrul sub şorţ
Limitele de doză în
expunerea profesională
(ICRP 60)

Doza efectivă – 20 mSv pe an


Tub (mediată pe 5 ani)
Rx Doza echivalentă în:
Cristalin – 150 mSv
Piele – 500 mSv
Extremităţi (mâini, picioare) – 500 mSv

Din: Avoidance of radiation injuries from interventional procedures. ICRP draft 2000
 Personalul expus profesional trebuie să anunţe .
responsabilul cu securitatea radiologică despre:
pierderea, furtul, deteriorarea sau expunerea
incorectă a dozimetrelor şi să le protejeze.

 Titularul de autorizaţie va depune toate eforturile


pentru recuperarea dozimetrelor în cazul pierderii.

 În cazul pierderii dozimetrului, monitorizarea


individuală trebuie să se bazeze pe o estimare
efectuată pornind fie de la :
 doze recent primite;
 măsurătorile individuale făcute asupra altor persoane
expuse profesional;
 monitorizarea locurilor de muncă.
Aspecte speciale ale monitorizării
individuale

 Dozimetrele individuale trebuie să fie


calibrate.
 Laboratoarele care efectuează calibrarea
trebuie să fie acreditate.
Modulul2

Monitorizarea radiologică
a locurilor de muncă
Scopul modulului:

 să obţină cunoştinţe de bază privind


mijloacele de detecţie a radiaţiilor.
 să conştientizeze importanţa monitorizării
corecte a locului lor de muncă.
Monitorizarea radiologică
mediului de muncă

 Monitorizarea radiologică pentru zonele


controlate, zonele supravegheate şi spaţiile
adiacente se face prin măsurarea debitelor
de doză datorate expunerii externe cu
indicarea calităţii radiaţiilor X.
Monitorizarea radiologică
mediului de muncă

Se face de către personalul propriu, cu


aparatura din dotare sau se controlează cu o
entitate externă calificată şi supravegheată
de un expert acreditat în protecţie
radiologică.
Dozimetre

 Dozimetrul este un dispozitiv, instrument sau sistem care


măsoară sau evaluează, în mod direct sau indirect:
expunerea, kerma, doza absorbită sau doza echivalentă,
sau derivatele lor de timp (debitele).
 Un dozimetru împreună cu display-ul alcătuiesc un
SISTEM DOZIMETRIC.
 Pentru a funcţiona ca un dozimetru sistemul trebuie să
aibă la bază cel puţin un efect fizic, care să fie funcţie de
mărimea dozimetrică măsurată şi care să poată fi folosit
pentru dozimetria radiaţiilor, după o calibrare adecvată.
Dozimetre
Există o mare varietate de dozimetre şi sisteme
dozimetrice, diferind prin dimensiuni şi formă.
.
PATRU sunt dozimetrele cel mai des folosite :
(1) Camera de ionizare
(2) Filmul radiografic
(3) Dozimetrul termoluminescent
(4) Dioda
Tipuri de dozimetre cu ajutorul cărora se
poate efectua monitorizarea radiologică a
locurilor de muncă

radiaţia amplificator display

detector procesor
de semnal
Dozimetre cu citire directă
Măsurători de arie - responsabilitatea
revine responsabilului cu securitatea radiologică sau
persoanei desemnate de către acesta.

•Verifică bateriile.

•Deschide-l înainte de a ajunge în


câmpul de radiaţii.
•Măsoară fondul natural de radiaţii.

•Mişcă încet monitorul.

•Schimbă scala dacă este necesar.


Monitorizarea radiologică a locurilor de
muncă

Titularul de autorizaţie trebuie să ţină o evidenţă a


rezultatelor măsurătorilor câmpurilor de radiaţii din
zonele controlate şi spaţiile adiacente, efectuate pentru
punctele caracteristice, unde expunerea este mai
mare.
Evidenţa va conţine:
• parametrii instalaţiei;
• denumirea punctului de măsurare;
• debitul dozei în fiecare punct de măsurare,
denumirea dozimetrului cu care s-a făcut
măsurătoarea şi data ultimei verificări metrologice;
• data efectuării măsurării;
• nivelurile de referinţă şi acţiunile corective în caz de
depăşire a acestor niveluri;
• numele, prenumele şi pregătirea persoanei care a
efectuat măsurătorile.

Evidenţa măsurătorilor se ţine de către responsabilul


cu securitatea radiologică.
Periodicitatea este regula de 3 luni (mamografie,
osteodensitometrie, radiologie dentară – de 2 ori pe
an) şi după fiecare reparaţie a instalaţiei.
Monitorizarea radiologică a locurilor de muncă se
poate realiza şi cu ajutorul unor casete
fotodozimetrice, sau alte dozimetre, plasate timp de o
lună în locurile unde ar trebui efectuate măsurătorile

Monitorizarea iniţială se realizează imediat după


montare şi trebuie să includă măsurătorile
radiaţiei de fugă şi ale încăperilor adiacente.
 La începutul fiecărei zile de lucru se verifică
dacă dispozitivele de avertizare şi operabilitatea
acestora este funcţională.
 Toate monitoarele de radiaţii trebuie să fie
calibrate.
Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi
să menţină o procedură pentru monitorizarea
radiologică a mediului de lucru.

Procedura trebuie să conţină cel puţin


următoarele informaţii:
aparatura şi metodele de măsurare;
frecvenţa măsurătorilor şi punctele de măsurare;
responsabilităţile;
înregistrarea şi interpretarea rezultatelor;
măsuri corective.
Monitorizarea locurilor de muncă

 Rezultatele măsurătorilor vor fi înregistrate şi


utilizate pentru estimarea dozelor.

 Durata păstrării înregistrărilor se stabileşte de


CNCAN la autorizarea practicii.

 Sistemul de monitorizare se stabileşte de


CNCAN la autorizarea practicii.
Nivele de referinţă: valori predeterminate ale cantităţii
măsurate (ex. expunerea lunară) care necesită unele
acţiuni dacă sunt depăşite
Nivele de înregistrare: (de regulă) “pragul” de
detecţie al sistemului dozimetric folosit.
Nivel de raportare (notificare): stabilit de
Autoritatea de Reglementare.
Nivel de investigare: (de regulă) la 3/10 din limită.
Nivel de investigare
 Nivelul de investigare trebuie folosit pentru a avertiza asupra
necesităţii revizuirii procedurilor şi a performanţelor şi trebuie să ducă
la acţiuni corective atunci când dozele primite de personal ating sau
depăşesc nivelul de investigare.
 Trebuiesc investigate valorile care depăşesc:
în radiodiagnostic
 0,5 mSv, pentru dozimetrul purtat sub şorţ;
 5mSv, pentru dozimetrul purtat deasupra echipamentului individual de
protecţie sau pe extremităţi;
în radioterapie, accelerator liniar şi brahiterapie telecomandată
 doza lunară egală sau mai mare de 0,2 mSv;
în telecobaltoterapie şi brahiterapie manuală
dozele lunare egale sau mai mari de 0,4 mSv
Nivel de investigare

 În cazul expunerilor accidentale sau de urgenţă


precum şi în cazul constatării oricăror depăşiri ale
limitelor de doză, organismul dozimetric acreditat va
transmite de îndată titularului de autorizaţie rezultatul
monitorizării individuale, iar acesta va transmite
imediat acest rezultat medicului abilitat şi CNCAN.
Nivele de investigare

Titularul de autorizaţie sau de certificat de


înregistrare este obligat în cazul unor
supraexpuneri:
 să facă o primă investigaţie prin care să stabilească valoarea
preliminară a dozelor primite;
 să facă o anchetă aprofundată asupra cauzelor;
 să evalueze doza primită pe baza tuturor datelor;
 să notifice imediat persoana afectată;
 să anunţe imediat CNCAN, medicul competent şi angajatorul
lucrătorului extern asupra supraexpunerii bănuite şi a dozelor
preliminare.
să contacteze un expert acreditat pentru consultanţă;
dacă se constată că nu a avut loc o supraexpunere, titularul nu mai
este obligat la cele de mai sus, dar va întocmi un raport pe care-l va
păstra cel puţin 2 ani.
să transmită la MS şi CNCAN să , în termen de 10 zile, un raport
scris asupra evenimentului care să includă informaţiile specificate la
în primele trei paragrafe;
Deci în cazul unei urgenţe
radiologice este necesar să:

 să înregistreze incidentul;
 se anunţă incidentul;
 se ia măsuri corective;
 să se măsoare doza primită;
 să efectueze pregătire specială în radioprotecţie.