Caria dentara este un proces distructiv cronic, care evolueaza fara fenomene

inflamatorii tipice, provocand necroza tesuturilor dure dentare si in final infectarea

pulpei.

durere provocata, la rece' sau/si la dulce ce dureaza

atata timp cat este prezent excitantul
modificare de culoare
lipsa de su~stanta
retentie alimentara
halena fetida
sangerarea papilei interdentare
afectarea
functiei
masticatorii,
fizionomice,
fonetica,digestive
ulceratii ale marginilor limbii sau mucoasei
jugalelocalizate
in dreptul dintelui ce prezinta
leziunea carioasa

Examenul obiectiv necesita : -oglinda dentara, sonda

sursa de lumina corespunzatoare
-dintii vor fi curati, spalati, uscati

-0

Obiectiv:
l.inspectie :

-pierdere de substanta cu semn patognomonic pt carie-ifentina alterata

- modificare de culoare : alb cretos ... negru
- retentie alimentara
~sangerarea papilei interdentare, ce este tumefiata, rosie
- ulceratii ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate in dreptul
dintelui ce prezinta leziunea carioasa
2.palparea:

- prezenta dentinei alterate, consistenta ei

-sensibilitate la palpare cu sonda
-pierderea de substanta dura dentara
-adancimea procesului carios cat si intinderea acestuia
-camera pulpara este inchisa
3.percutia: percutia in ax este negativa

Diagnosticul pozitiv de carie simpla se pune pe baza diagnosticului subiectiv si

obiectiv.
_

}/U)/'t\
...
/).{'.k'u.."""-..\
"
?
\!"v\_c/'1.~.

Examene complementare : -teste de vitalitate pozitive la intesitati identice cu

cele ale dintelui vecin sau omolog sanatos
-percutia in ax negativa
-examenul
radiologic
pune
III
evidenta
0
radiotransparenta ce nu are legatura cu camera pulpara
-semnul firului de matase: se observa scamosarea
caestuia la trecerea sa prin spatiul interdentar , in contact cu, suprafetele neregulate ale
smaltului cariat

1. dupa localizare : ocluzale la dintii laterali

proximale la dintii laterali
pe fetele verticale la dintii laterali
proximale la dintii frontali
pe fetele verticale la dintii frontali
2. dupa substanta dura afectata : carii in smalt
carii in dentina
carii in cement
3. dupa portiunea dentara afectata : carii coronare
carii de radacina
carii de colet

5.dupa profunzime: -superficiale

-medii
-profunde
6. dupa stadiul
remineralizare

de demineralizare:

-leziuni

necavitare

ce pot beneficia

de

7.dupa dinamica de evolutie :-carii cu evolutie rapida, acute, umede, frecvente la

tineri, cu multa dentina alterata galben-maronie

-carii cu evolutie lenta,cronica, uscata, caracteristica

varstei a doua, cu dentina mai dura, hiperpigmentata

f'

't

~f)~li5t

;rv '\ clev~"'e

-leziuni cu pierdere de substanta dura de etiologie necarioasa: atritie, eroziune,

h~\.braziune, distrofii, leziuni trau~atice ; in aceste situatii nu avem dentina alterata

f~'1L;:'V~~
t -modificari de culoare ale dintelui:
Il:<

/L''''

;-J-'
-

.~

l.".,v
S-/-i.,,:r

h'

-endogene: tetracicline, fluOfoza, de senescenta,

emoraglce

.OL ' ,

-hiperemia preinflamatorie: durerea dureaza ceva mai mult, cateva minute dupa
indepartarea excitantului

Tratament: - timp chirurgical- preperarea cvitatii

-timp medicamentos
-timp ortopedic

POZITULE OPERATORH

Pozitiile
de Ineru sunt:
,

- ora 7:-are avantajul

ca operatorul

poate roti capul pacientulrii in directia sa;

-(~~~~~I~llt~l~l~i~~i~I[t~;li;r~,\~i~~M~!i~i~~;~~il;~,~~~~~~~l~~l1ioglinda dentara- este tinut ca un

creion,iar ,il~.lm~I.~~lll;~D.\~i~~:m!~~I~~r
sonda ~entara- este pnutatot ca un creio]
- din aceasta pozitie se observa c.el mai bine dintii frontali superiori, toti dir
arcadei illferioare.

- ora 9: - instrumentul pentnl asigurarea accesului- oglinda dentara- este tinut ca u

creion, iar instrumentul pentru explorare- sonda dentara- este tinuta tot ca un creio:
- din aceasta pozitie se observa eel mai bine fafaiivestibtl!ata adintilo:rlaten
din cadranele 1 ~i4-~ifataiocluzala a dintllor'late~'ali din C<:i.c:lrilIlll14.
',",.'."::

..; ..,.,

'."i',ll.',I,I,.!I:",,:,!.':,,

- ora 11: - instrumentul pentru asigurarea accesului- ,qgli~~lflW~~P.t(l[~'"

este",n;Q.11t9~1
atru.
degete
in
mana
stanga
care
inconioara
canul
pacienudui
iar
instrumenull
P
:.r
'.'

:' ", . ; .. ,.':., ' ';,::':-:-:i:i:t!'::'::::,: ::::;':';;,:,;i:: ,'.',':-:':':'!

;;!:::~j.:;:.::;:i,:'<':

-: .. : 'x,'::.:!::::.':': ~'.'~i:..~:--:
..

":;'::";':::!':':!;:~:i:::-r.

'.

, . ".':l:.!;':il.'

'" ,

",.,

pentnl explorare- sonda dentara- este tinuHi ea un ereion in mana dreapta;

- din aceasta pozitie se pot explora to:ti;;Jd.1tttiil

- ora 12:- aceasta pozitie este mai rarsllt~li~ata (numai pentnl1ucnd peifata:lingua!:

fto~taJltlp~T:i~f~t:i~ri)
.

ebuie

sa fie

distant!l clasica 131care se cite~te 0

f}? 0 -4 0 Cj..tL-]
In timpullucndui trebuie sa se respecte regula de pastrare a contactului

corpului

131 un

miniln absolut.

'!;
~I

I~

"1

L.P.2
INSTRUMENTARUL DE LUCRU

Clasificare:

1. Manual
II. Rotativ
1. M~Ul11.ud
1. instrumentar pentru ..'
,
- ~strmnentar pentru~~j,~~r,~~ViZibillta,tii(rol in ins~ectie) ~ og~inda dentadi;
- mstrumentar pentru p~l,pare~f;o114a4entara; {(lv<-t {1A (',;eJl.,:::,ot1Je_)
- instrumentar pentru m~~ware~pensa dentata.
!!
.
2. instrwnentar
.... (etapa chirurgicaUi);

n. Rot:~strumentari!ilfllil.~!{

etapa medicalnentoasa i ort1edica).

1. freze
2. pietre
3. gume

~!,;\. ~

4. peru, pufuri

1. Instrume:ntar

de consultatie

Dermitie~
instrument pt
Alcatu.ire:
.(i.,
..'i'"...,....

::"...' anet;}:;!!,,;!
>m
=:!~Si~~: 95 - 135mm ( ill me die aprox. 125rmn);
.!.

,i,

"'.'

'",~"",;;::,.)i,,,j

-<!~~~!~:.
aprox. 51mn;
=f?~~~: > cilindxica eu striati.i;
> hexagonala;
,
i'"

".'.

'., .

> anatomoforma;
-material: > otel inoxidabil;
"'~";;'''\''''';'!:''-'''' ;/\1-:\-':'; ,. ;.-..

'

> otel
, nichelat sau cromat;
> aluminiu anodizat;
> plastic duro
> !'i\~~.IB;!.ii(
...".,.liIM"'iiltitiiii,'.~u~.i","'~'ii'i~'io>.'."~.'.'::~W~"
;UJif;U~};'ji[1Ji\o.'

i',

!b. '.,.' ..... '

1"' -'i',,~.~~:f~~AWiJ.W.ltU'l:i:~"
'.'.'...'.'."'........ "... 'ii '.'""'.
" "".", . "" """.. '_ ". ''' ,.,1".,

~ -donae~tr~rit~ti:';de'legaturaell tn3JJ.~rut: * eu filet! rara fuet;

, > de legatura

'~'ogii~d;:*dreapta/cotitalfurca

.'yt;:-:'.'!:,htl:i;r:.!';'~':::';\';l ..,':;.'.=t.:;,!i'

>i'i!,@:~l~~l:lJ:'iliJtopmY::;;z~sit;ii

- 4~~~p.~tr'al:
16-18-20-24mm

-'a;~ifi~;e:

,-~,!~!:
>~;y~~~i: obiect cu imagine

reala-;

> dezavantaj: obiect eu aceeai dimensiune.

-conc!lya: > aMabtnj: mare~te dimensiunea;
'!ii:;i!i!;;,ni!il,)i!i11[li'i!!i~:~!!!!,'!;; > dezavantaj: imagine deformata.
"'",",'!,'"

i"'"

Utilizari
''';;''i.'.'i!.'1.~..'''iiliil;:~.''~, ;'~"',"'"""i7j'i!i!,;!,.,,,,."'.'..'.::4,,.a,.; ;:."',;1;,''"' ' .'~' '

t"';.;'.;'!.!';'':''';,:.,'':''\\&'~.'..';::~~Xi.l,.,:c:,,;H'.'.".'.'''.'''.''.'lHID.'''. ".it!"" ".".,

....".',"
...""" .."~''''',
m ve derea d'rrec t'"a \\c,oncellueaLai.l3SC;;!,
' ' ,, ,'Os; .., "';:
e",o,zona",

"

- ,.':ie,~;mr~~"lli~ll!J_miJI!L

'i,:'~~;~jiijiiii;;iiiifi~i~~~i~iiiimiii~)"';rtt
~~d~~~a
indirecta ~~~pi~~~~':~g?~~n()s
i
'sib-ilsHMe,

'e'fil'i'

!'i".'!'i':.-,.-i,'I!i!i'::;y!(!:iii.':'i!.I ..
,:yj',i,,-":,;",,;,,,,';"''''1;;:'

artile

1 Oll'

..

'

Defmitie:

-instrument pentm',
ClasificaiFe:

L Rigida
II. Flexibila
I. Rigidi
Alditunre
> Maner
-lungime: 95= 135Jmm (m medie aprox. 125mrn);

diametrn: aprox. 5mm;

= forma: cilindridi Cll striatiilhexagonalalanatomoforma;
n-mterial: otel
, moxidabil/otel
~ , nichelat sau cfomat/alum-nn]1J1anodizat
=

>Tija
- doua extremitati: - de leg. Cll manerul: cn filet/lara filet;
- de leg. cu capul activo
an:

( -i';"",

.. " pentru explorare

2- -r~~ipnt:;ta:ipentru explorare
j

"!

,urbs:

.'"

....

pentru explorare

~ -9;U'J,gn\ooghi: pentru explorare

J -Ci~iil.Ul;'i"U:t:lghi::'~iocmbura:pentru
b~P;:':i~~'l\l~:curburi ~,~t~tI~'~~i~i"~ti~
pentru explorarea
.
.

depistarea pleraerilor de substanta dura dentara;

- aprecierea mtffi,derii, adincimii at fonnei zandar
=

cavitare;

~giii~,i~i~i~!~I:2ini~w!i~~:,:;~!~:~'2~,iii:;::~,i~lti~!~{';Hi'""

- aprec~erea
= apreClerea .
= apreClerea
= apreClerea

u. FlexibiHi

-sunt alcatuite din : - portae Miller

- acul Miller p-zis '" .
.
= acele Miller~ni~au
muc"Dse adapteaza P!~~~'~2t~e 121 portac i pot fi

lun{ti
~curte.
r\~ sau r;;.:;:;::..:::
Uillizari
'- depistarea unor.

Ad'

- m QW"i~,~it~i\~~,~~;
.
= pentru controIuI

Defmitie:
= inst:ru.ment ce aparti.'11e trusei de con,sultape uti~iZ:at'i'rPt;imltm~lV1':are

AlcamiJre:
a doua brate unite la un capat care sunt curb ate i efJ.1atein zona varfului;
- de-a lungul bratelor, pe partea interioara a acestora exista un dispozitiv de
. centrare (pt a evita forfecarea);
aZona tenninala poate prezenta sau nu zimp (pensele eu varfuri zimtate asigura 0 mai
sigma retentie a materialului manevrat, cele rara zimti au utilizare
situapile ill care
obiectul apucat este sensibil ~i poate :fi uor distrus: ex. in disectii);
apoate avea diferite forme: > cotita en/rara zimti;
> dublu cotita eu/rara zimp.;
> eu unghi obtuz eu/rarii zimp.;
.>:eu unghi drept eu/mra zimti;
> in baioneta cu/tara zimti.
,

Utiliziri:
- manevrarea
= manevrarea
- manevrarea

freze, ace);
(bulete, mee);

.4
J.;d~(~,t-;t

:.-1'L
')
,

,4

r~~"'"

lnstrumenta:rul Rotativ

Definitie:
- pus in miscare de piesele de mana
1.piesa Q!Qntl;~:unghi
2. pies~!'J~,Q~~,~!.Wgb,i'i~i~"i,~~R:,~m~tm.:
3. piesa",~~~~~~'i'
> 1 2 3'1a turatie conventionala r{VIAe.C~JLQ..
it,
la titr3tie'inalta (k~~e.-cU, .~~~)
4

~~~~!~
: :. ,.' ,(I;

i,',,; :~.;.L': :"/'.',

''',

Clasifieare:
1. Freze, II. Piette, III. Gume, IV. Diseuri, V.Pufuri

Alcatuire:

- i~I((li611Iilifll'~~~E~1'
- def: portiune en care se fixeaza in piesa de
mana
- Clasificare:
- lung 8i gros -> pt piesa dreapta

6)

- seurt si gros -> pt piesa eontraunghi

- subtire 8i seurt -> pt turbina

11 >mecanic:",- potrivirea profilului :in "D" de la eapat in profilul

,/,-""""""",."'";'''
'!ii ",,,,r,,, ,'''' ,',

corespunzator

din capul piesei de mana - pt

piesa contraunghi
- prin teleseopare - pt piesa dreapta

Ufie~,:-:c~1a:turbma":'--_-----.--.- -..,-----.--...,..-.,--.---

.. ---..'~:.:::.-..--..-.-

1:\;",;','11'

cilindro-conica

b'l
. d;.c: .
.
- ~~m~Al,~;~~~1'!'Varla
].e ill. llente scopun
-sa fie sufident de lung 8i subtire pt a
..3'

>!1!~tt71";iah::= 9~~~

(simple), varianta veche, se uzeaza

rapid, se utilizeaza pttvrratie
conventionala
.r"'-....~~_."_

=otelinoxidabil extrdur (modernlextradure), nn se

uzeaza rapid, se utilizeaza pt turatie conventionala
si turatie malta
=c~
(extradure), nu se uzeaza
rapid, se utdizeaza pt turarie conventionala si
turatie malta
.
=diamantate (granule de diamant unite pnntr=un
li~
=. sfenea
= con mvers
cilindrica p-zisa / cilindro-eortice
=

- come~-;;;:;:1'7"::'-'"~zr.:::""

:~:~ Q!::.Ci3!:-J

>alcatuire:
1, eu lamele taietoare - pt cele din otel si carbura de tungsten
- nr de lamele r,!ls => freza indeparteaza cantitati mari de
"0,
tesut dur
=> freza indeparteaza cantitati miei de
tesut dur
=> freza lustru:ies~ (freza

iii~irl.:I~lilli~)

* lamelele pot fi dispuse:

l.longitudinal vertical
2.longitudinal oblic
1+2 cu striuri transversale
~au efect de indepartare abraziv (din aproape in aproape) dar nu
lasa suprafete netede
* frezelecilindrice pot fi:

______
.._

_._..__._
._...

_._:_Jll~tiv~p~l~~[~l~iil!1!~t.h:~jto~!~(p!~t~) .___.

inactive(netede) pe fetele laterale si active Ia varf.(freza

de infundat pragul gingivalla portiunea verticala a
cavitatilor de ds. II)
- active lateral si frontal => pt deschiderea camerei
pulp are
2, fata laJlneletaietoare = frezele dimmantate
* NU se realizeaza Cll ele EXEREZA dentinei alterate se
folosesc DOM frezele sferi,ce cu lamele taiebJar
=

.__
__

u. Piesele:
contraunghi/dreapta: (
= brat Doriot -> turatie conventionala (aprox. 40000 ture/min)
= activate electric -> se lucreaza in dentina, celnent, finisare
materiale de obturatie si smalt
turbma:
- furtun(prin care vine aer comprimat) -> turatie inalta (aprox
400000 ture/min)
- activate pneumatic -> se lucreaza in smalt, aliaje metaHce (se
poate si in dentina dar ell mare atentie - dat duritatii reduse)

!!! pietre, gume~ discuri pufuri => din manual

mSTRUMENTAR. MANUALTAIETOR UTILIZAT IN ETAPA

ClfJIRURGICA.LA DE TRA')"'AfWEN1' AL CARD:I SIl\IPLE

-a fost imaginat de Black

-este oonstituit din: LINGURI BLACK
BIZOTATOAREDE

PRAG GINGIVAL

TOPORlSTI DE SMAL T
DALTIDESMALT

rOPORtSTl DE DENTINA
-toate instrumente1e au in aleatuire : .,.maner
- gat
- parte activa

ll.

DElB'OOTIE:

2.

N1J1'wl.AR bE IDEN11F1tCAIUC : - 61-61

instrumente taietoare pereche utiHzate in principal pentru exereza dentinei alterate

- 63-64
- 65-66

J. ALCAT~:

4.

<

hexagonal
- ell striatii longitudinale - pt 0 prlza mal huna
- digitatii anatoforme
- pt 0 priza mai buna
- glUt: - 2 extremitati : - de legatura eu manerul eu earefaee un unghi eu acesta intr-un sens
- de legatura ell partea activa eu care face un unghi in sens opus
- aceste 2 unghiuri in directie opusa pe care Ie face gatul confera acestuia configuratia
unui contraughi
- roluI contraungiului : - posibi1itatea pauunderii in cavitati-adanci
- posibilitatea exercitarii unei presiuID crescute dar contrplate
- p21ll"tellladnVlll : - 2 fete: - convexa = netaietoare = inactiva
- concava = taietoare = activa
- cele 2 fete sunt unite rotunjit
- are dimensiuni diferite ~61 > 63 > 65 (la numar de identificare)
MOD 'iJ)ElIJTtLl1ZARE : - se &lege 0 1ingura Black cu dimensiumea partii active oorespunzatoare orlficiului
de deschidere al procesull.li carios si bine ascutita
- daca dimensiunea e prea : - mare: - se fractureaa peretii
.- se blocheaza ineficienta in exereza
- mica: - ineficienta in exereza
- perieolul patrunderii rapide in profunzime si
desehi-dereacamereipulapare
-- .
- se infige lingUraBlack la limitadentina sanatoasa dentina alterata ell fata
concava spre interiorul cavitatii
- se executa miscarii de semirotatie ~ scoatere activa
m.!aIlU~1T'~-

.<.

~<

- se indeparteaza din aproape in aproape cantitati mid de dentina alterata

- se indeparteaza dentinaalterata intai de pc peretii laterali 81apoi de pe peretele
pasapulpar
- instrumentul se mentine : - ell priza palmara
- uneori cu priza digitala
- lingura are axullung al capu!ui activ paralel cu axullung al dintelui

5.

MOD DE :IDJEPUS~

~- miscari de sernirotatie = seoatere activa

<6, JINJJllfCATJi][IDlE UT]]LIURJE

: - exereza dentinei alterate

- uneori deschiderea procesului canos prin dislocarea prismelor de smalt
de Ia perneria une! cavitati ell diametru mare -mod de adiull!e
se introduce partea concava a partii active sub zona de smait si
su,nt dislocate printr-o miscare in sens vertical de semirotatie

eHmina
4.
5.

l",,'10]) DE v:EPLAS.ARE:
INDICA

m: -indepartarea

ell

lingura Black

in acelasi plan eu despicarea structurii dure dentare

prismelor de smaIt nesustinute de dentina sanatoasa de la marginile cavitatilor

de clasa I si II
- accentuarea unghiurilor interne dintre peretii cavitatilor clasa I si IT
- completarea extensiei preventive la componenta verticala de la cIa sa
- netezirea marginilor de smalt ale peretilor cavitatiior I 5i
- uneori bizotarea marginilor cavitatllor cIasa I si II ( ell miscare Iiniara fara despicare)
tesirea istmului dentinar de la clasa IT

8i

4. DALTILE DE SMALT
(utilizate in smalt si in denti:na)

:.,
2.

30

4.

DE1FINlITIE: instrumente taitoare pereche utilizate pentru sculptarea in tesuturile dure dentare de la nivelul
peretilor mezial 81 distal
CLAS!F.llCARE: - daIta dreapta - pentru Iucru pe dintii frontali
- daIta tip Wedelstaedt - usar angulata pentru lucrul la premolari
- dalta biangulata (cudata) - pentru lucrul1a premolari, molari
AJLCATUIRE: -ea la toporistile de sma1t eu deosebirea ea partea activa este:
- ill prelungirea gatului 8i maneruluila dalta dreapta
- usor angulata pe latlll ei fata de gat 8i maner Ie: dalta 'Wedeistaedt
- indoita pe Tatul ei fata de gat S1 maner

MOD DE 'UTIUZARE:

ca

la toponsti ciarpentru peretii mezialsidistal

5. MOD DE DEPLASAR.E: ca la toporisti

4'ii.INDICATJi:i: asemanatoare toporistilot dar adaptate peretUor corespurlZatori

50TOPORISTILE
DE DEN11.NA
( uti1izate numai in dentina)

DE.FOO'fIE: mstrumente taietoare nepereche utilizate pentru sculptarea in dentina

ALCATUmJE: - maner
- gat: in prelungirea manerului'
- parte activa: mica ca 0 prisma triullghiulara cu una (fintre muehii taietoare => activa
pe ambele part! => neperecl1e
..3 .....CLASmCAREdn-~n~tie:4~:~_l!gh.i:yl::..4.t~tLe..:g~~:1lipmje.a::ac.tiy.a::-.;;-cu..:urrghiob:tuz~:S;::lO==--=-===:::==
'--""-'-'_.. -- -_ ---- _.
- eu unghi drept : 22, 23,24
)1.

2.

- ell unghi < 90 : 87, 88

- dublu angulate (dublu cudate) : 20
utilizata pentru luernl1a
colet 8i la dintii laterali
41. MOD DE UTJILIZARE: - se alege toporisca potrivita si se deplaseaza Iiniar de-a lungul zonei care trebuie
accenV.1ata sau scu1ptata
~. MOD DE DEPLASARE: -liniar ( 5, 10,22,23,24 )
-liniar cu usoara rotacle ( 20, 87, 88 )

6,

lt~.IDJM:::A'nl:- numai la cavitati dasa 111,iV, V

~utilizate pentru : ~sculptarea peretlloli
- aecentuarea unghiurilor interne
- accentuarea unghiului incizal numai eu 87,88
- aproape toate manoperele Ill. cIasa V (pentru ultimii molan) eu 20
- 5, 10 pt dascle ill, IV Ill. perete;1e gingival S1peretii vestibulari 8i orall unghiuri accentuate

me ei
- 22, 23, 24 pt dasela III, IV, V
ei

Ill. peretele

vestibular

8i

oral pt accentuarea unghiurilor dintre

//)
$"

.l ...', .'

CJ

, ;

Etapa Chi:rurgicab~?
Timpii de lucru ai lui Black
"'/1

,\/~V\...

~~

'"

f\

dl

Ie Descmderea procesulm carios:

Definitie: r~prezinta ~
~nmplucavltar

.J1.d~

c.9.. CU,

mrafata

~':) t::r
. tic!) -"-'

'it:

:J.
ui proce cariosCt.()~J'~.{il.tr8-tl

(\J1.

O;L) C-,.)

Jkl<t-Y
.....~/

Q
,/0

c:;

clas;~~iill!~1~abOrdare unui proces cmos pe fata pe care se afla

!) ,
se face de pe 0 alta fata a dintelui decat eea
pe care se aHa procesul earios (exe. Desehiderea unei earii de
pe fata l1proximala a unui molar prin fata ocluzala)
*la randnl sau, aecesul.
ate fi

~.~::i~~
~s:~~~::~~~~~
~~a~:;:r~~~fc~r~~~:ui
face deschiderea
::;~wi
cand diam~trnl de la suprafat al eariei estemai rrric
deeat dtametrul frezel
.
>
cand suprafat~. de smalt n~ are ~ier,de~~de 1
1

1;;:~w~t~

exe. Marmoratl1H ~

'""if .. ,

u. Exereza. dentinei

alterate:
,;fQJU.. f./J( ;.].e '~e'c){~
-dentmapoate avea urmatoarele aspeete:
'. LJ . 1'1...
l'l'
.e
'0f(t-,("' alLUl~
'I' *dura si eu aspect normal
.'",l.
1,*dii;'a si pigmentata (translueida)
~.*~ .eu mici zone de dentina alterata
~ tJ . *dentma alterata
.;k;
~Reguli de exereza a dentine! alterate:
..Q)LC()t'K!~
*se poate indeparta eu : @tfiiliienffi;Dde ~
(lingurat)Q.
Black) . . Q?l'
~instrnmentar !.~
(freza sferiea) I?r.:..t~I l'~'Q, *oricare dintre eele dona tipuri de instrument trebnie sa fie bine
'~si
eu dimensiuni ale capului aetiv proportionale ell
dimensiunile cavitatii carioase
~), *~me~ffrezer
sferice)trebuie sa fie 9~.!~~:L~~e _~~/~!~
desehlderea camerei pulp are si a avea eficienta in ihdepartarea
I

li

......... .

'~r

d~:rarre~<"'-~"---~'"

*~tin~"ar;~;~e

:r: .:~:

.~'-;r-.""'-""""""'-~"~_.'

indeparteaza intai de pe peretii lateraH

~~~~:~~e
~~:~~tj-:te(
ti~
,; .i

'i

.'."

-'I

Seop: evitare aparitiei eariei seeundare de tip recidiva de carie

71 Q'\~

'f"

~''''''

III. Exten~i~preventiva: \

..

...

Deflllitle: aducerea marglllilor cavltatll

curatirii
artificiale.
~
.....
...--...~
j
Aceste zone sunf: fetele netede'

. .. .

ill

zone supuse autocuratrrl1

~

81

n' Evt""..
"",apant-l.Pl:me~:ee;
Cs~ScPuinddi~~=
mV",..gm"'1'"
S co1:'\
. 1
e
a ""
\Wl. "".

;.I!JlJ.

Jl

""

WI. ""

.j' e .,.,Lv11o Jp

o~cl,~~tt.u ~

IV. Retentia:
Definitie: realizarea une~i'9i1\;~~%i
cu oifpj1rijag9rn~triC~'ce asigura
obturatiei coronare de durata ,lIltCmlil(in
plan vertical) si
'in plan orizontal)
.

V. Rezistenta:
Definitie: realizatea unei cavitai ell 0 forma geometriea care sa asigure
.ansamblului dinte - obturatie rezistenta sub actiunea fortelor dinspre
peretii dentari cat si sub actiunea acelora ee se dezvolta in obturatie

au YrvliP-

VI. Finisarea marginilor cavitatii:

()Jl

(rflJ.AJJJf

.Constat in:
.J
<J'
'e'
> indepartarea anfractuozitatilor
de smalt restante
...~~~",,"-~""----'"''
> rotunjirea unghiurilor externe

~._

>reaJ:izaroo-de nnghim icatnm:hrproape-de-99~-peretii

,.iu.temi.si-supr-af-ata ..dmteluj,
>bizotarea marginilor de smalt
-Definitie: sectionarea oblica a prismelor de smalt
pastrand 0 baza dentinara. Bizotarea se
efectueaza numai pe margini de smalt

/\
'--"

I'

I
I
\

--.//j,

-,,/

I ,l'1
:-,{Jl./I,,\, Y-t
;.f,

()

k1.l (be

I.Descbiderea proceswui carlos:

-:':;:'S:1mP:!u - carie ell orifieiu mare de deschidere =f];;~zai:$f~Qc.a,

t!!i'jj#~~=~~~~eun~=
:f:,~~~1~:J(~

'~~I~~iaculI~ift~@':';ifJ.f!J)n~i::J?i~~~,,!~~~e,
apoiz;~.?~::sWenca;cu'~~t~~!
,c~~~~n~~palapentru 4~$cmq,~:r:~~;pr911riq::~i~;i
~~
-.~~)lu,ut~~>la mannoratu =

ir~~~'~:~~~~:a
sau.9~:p;*ip.~~rs,
la

T(f~cawl

cariilor dill fosetele Vale molarilof si ale celo:rdin foraiuen

cat;cWJrl desehiderea se faee eU~@'~~iij:l~~~l,la~~tie::cb:8.ventiQP~a;

(uneori chiar 8i malta).
( ll.Exel'eza dentmei alterate

- regulile cunoseute
- nu se utilizeaza :freza diamantata!
- se efectueaza ell - ~eza sferiea extradm3

-1in~~~ck~~~CJWt~ertw
,

j;,MM

.,

"

C"

.~
0,..... . ~

r~

llI.Extensia reventiva ::::

..
c.i!b..U dVi\,pt e,.A, .?.,.l 'I
1 G". /'
.
de cIs.I cons.~.
.
Pentru cavItatea
.m:
/ .... D .,f f J
... aducerea marginilor cavitatiip,e:pantelecrispi'(fiene;tyJfv..A;!vIft!.;!J

~~r~::::
=:::::~maIt
L

:muitiple care - sunt

dintre procesele Carioas~ punctiforme

f~u;'vvJLkv, J

QkllU d-0lt.~B
{

. .,~
p..J..~.Q...

,c'"(
v

CJ.<.f' cl

.:~

...
( ..o
r\

iJ1.--:::;;

r-.~'

1 I+E *~t
J.

.j

1- ~r

r~
t:v~J:L~
!

~. j~cA;~
~,t-Y-~~'o,-

.!.L, ~~

('fJA{irJ

d.tW,<-\.U--t

Y:,R~-ht~
YJ-. ~~.

fAfJ!JcWiQ~

7u-

OJI!H\'10

~Jj.' /1

.1
i
'

'I'f.~ ,~
~''t'..
.'>
~~...
\. '/ ," :

1,'/,

ETAP A CIDRURGICALA

Timpii de lucru ai lui Blacl{:

~_1I.'

II

'(

~.

"je 1-O:QJL . ~
)( Q.U tLl ,o~e\jG,J

r T 0/

I.Deschll.dcl"ea IllrOCeSUllUi canos accesu a proceSUa canos :

Definitie: reprezmta explorarea in suprafata a unui proces carios simplu
cavitar
Clasificare: 1) airect - abordarea unui proces carios pe fata pe care se
prezinta
2) indirect - abordarea se face de pe 0 alta fata a dintelui decat
cea pe care se afla procesul canos (de ex. deschiderea unei carli de pe fata
aproximala a unui molar prill fata oc1uzala).

[desen]

~f
'.~~'

.,....
~ :,:,C,,:.
','

"

La randul sau, accesul direct poate fi:

simplu. eand diametml orificiului de la suprafata al procesulni carios
/
'n, ~
cavitar este mai mare decat diametrul frezei eu care se face deschiderea ~~"
- en larglre - cand diametrul de supraf~~3;.al eariei este mai mic deeat
Jt,t.t.~
diametrul frezei
C\:VU'e> ~VJt 'cl1~ \i\J\.
cn usurare - cand suprafata de smalt nn are pierderi de substanta (ex.
marmoratii).

(l"""

la

H.Exercza dentfuci alte:rate~

=
dentina poate avea urmatoareleaspecte:
=dura ell aspect normal
= dura si pigmentata (translucida)
= dura Cll mici zone de dentina alterata
= dentina alterata
Reguli de exereza a dentinei alterate:
=
se poate indeparta en - mstrume~
de mana (lingUJraBlack)
~trumentar ;Qtativ (freii'sfenca)
e

oricare dintre cele doua tipuri de instrumente trebuie sa fie bine ascutit
si cu dimensiuni ale capului activ proportionale cu dimensiunile
cavitatii carioase
=
diametrul frezei sferice trebuie sa fie cat mai,.mm:~(~e:qtJ1UL~yita
deschiderea
cam.erei
pulp..~are
slpentrU
.::,~-'
--,._-,
_.~"~,.-_."
.. ... a'ave'aeflcienta
..... ..
~..in ..indeparmrea
...................
..dentmerwterate)
denti?a-anera~~~e-iiiaenm1e~ajnUliJk~~.J?~!~,!!.i.}a,t,~~~!~
..~.~
.~p~i,,~~
..
...
l?~
"._peretele-p..!!ffi~!L
....
~...
- .dentina al!~a ..se indeE~_~.~utiJ!~!~Q!J1! ..~.
Seop: evitarea aparitiei cariei seeundare de tip recidiva (de carie).

"

".,.",..",,.,

,.,."

,... " ........ ,,, ..... ,.....

".

lUI.Extensia preventiva
Defmitie: adueerea marginilor eavitatii in zonesupuse autoeuratirii 8i
cnratiJrii artificiale. Aeeste zone sunt - fetele netede
- pantele cuspidiene
Scop: evitarea aparitiei cariei seeundare marginale.
IV.Retenna.
Defmitie: realizarea unei cavitati eu 0 forma geometrica ce asigura
obturatiei coronare de durata mentinere (in plan vertical) 8i stabilitate (in
plan orizontal).

V.Rerlstenta
Definitie: rea1izarea unei eavitati ell 0 forma geometrieaeare sa asigure
ansamblului dinte-obturatie rezistenta sub actiunea fortelor dinspre peretii
dentari cat si sub actiunea acelora ce se dezvolta in obturatie.

VI.Finisarea marginilor ca.vitam

Consta in:
= "indepartareaanfractuozitatilor-de'smalt
restante
rotunjirea unghiurilor exteme
:reaHzarea de unghiuri cat mai aproape de 90 de grade intre peretii
mtemi si suprafata dmtehri
bi~otarea marginilor'de smalt - bizotarea se efeetueaza numai pe
margini de smah
definitie: sectionarea obliea a prismelo:r de smalt pastrand 0 baza
denUn81.:ra

* ALCATUIRE

- prezinta 2 componente: 1)'- vertieala

2) - orizontala

1) Cl!J)mp4.menm vertl\CSlna are 4 pereti:

.:'a)Vi.

0)\'0
a)+b) convergenti carre ocluzal si divergenti catre dint!i vecini:
c )giftgivar::... grosime de minim 2 mm
- plan
CJ
- perpendicular pe axullung al dintelui (in majoritatea cazurilor), san
(, in unghia!icJJJ1.t eu axullung al dintelui (in cazul PM pentru retentie suplimentara);
- este alcatWt din smalt +dentina
dint~1~:"d11Ial{~V=

mudllie de smalt dintre

i{~t~1~l~~,,~:w~j~al
S1f~J:~~R~~~~m,I~~
a

d)p~f~pti!lpar- plan
- paralel cu axullung al dintelui (daca timpii anteriori retentiei au
dus la obtinerea unei suprafete concave, se planeaza cn obturatia de baza propriu-

zisa).~-

REGULI GENERALE DE PREP ARARE:

1.
2.
3.
4.

Componenta verticala se realizeaza prima;

Cele doua componente trebuie sa fie eentrate;
Suprafata componentei onzontale trebuie sa fie ~ din cea verticala (ideal);
Adancimea celor doua cavitati sa fie de minim 2 mm ( ! pentru amalgam).

2) Componenta.oll'izont~d~(se efectueaza in seop retentiv) poate Ii:

"eoada de randuniea" (la PM);
"trifoi" (1aM eu 4 euspizi);
2 santuri divergente (la dintii abrazati);
o cavitate de c1asa I daslea.
! ! ! Zona de trecere intre 1) 3i 2) se numeste,,~ii~tm
S1 reprezinta
componentei vertieale. Aceasta portiune
.. te la 45 de

"i~i~Ef~:~~!~~f~r~~",~~"~~~~,~~"~,.,!!,c~.~,~~,,,H.,,"""",~~t~!

*CAZURI CLINICE
Cavitatea de clasa a ll-a se poate obtine prin tratamentul unor procese carioase simple
localizate:
.
. '. ,. '.

;'~~!&!~ll)mIIg~~~ra
este,.i;W~i~~2~
J11~~~$u'l:.i~~mi~:~!'ifiind

1-

efectueaza

fectueaza 0 cavitate claslca oe'clasa a II-a;

--irrCifettstaJ]@jllai1Ilill:da este subm' ata da:li1ii'iNtj este(rutre111'ta

nu";;;~~):i;.:i.~~1~~~~i;:~;i;;i~iiji

cavitate clasica de clasa a IT-a;

alimat1 nonnal;
""']"""'!"'''';''''''''''' ..'''''" ..,.'"",,'''''.'N

dintii ,m?,}pozitionati :::::.(/&

malinc1inati :::c

0,3&

-I-

..

.
=> se efectueaza 0 cavitate tip cas eta la
Q.O.JA,o (1.-' c-poI:.;.' d.J..v...'f'!Yu

<s - --

~roiiti'ln"a~.

-';'fara'omtl'vecini
'2g:'g;~~!LY~~~":9~.~~,P~,~~~~"P~.~!.q~~~.~~~sle,sl,l1),stan,ta,
etc.
! !! Caseta are 0 fonna speciala de paralelipiped.
- .Q~\9-

=' OJJ..o} f>eR1f'-e.

*TIJ.'vWllCHIRURGICALI

J2..c

& ;~.d\'OPv\.-~;-( CJ~u..-:fvc)

DE PREP ARARE:

LA COl\1PONENTA VERTICALA:
1.' Deschiderea procesului carios:
r

&,_

ill

cazul.-: IT~1~T~~fi~~~~;,9!!~,~!:Lm.!!~~Et~,!~~~~~~:~,~~!a
i~~W'll~",:,-.~.:e,/lIr~~,",~.~~~'""'I~3!'-~1,,,".mt

-> c;ljpj:i..x~A~.miCll Eierderi marl de substanta.

>:dintimal,oirti(ipitI7mafmC1rnaH7'rotatij;
. p....""'...
,=~r;J;"I!!.VI.ItA;...

,~~~m.~'-'TI".,."~

ax etc.

.
",,,~',",.l\:lbUJ:lil~~'1,.~~""''''ll'n'~~'''~~.~j''':lf''101

1
in celelalte cazun. ,
Se luc:reaza
asferica la ~a
.din otel -extradur, carbura de
tungsten in cazul ~
majoritatea camrilor 2;
freza sferica la turatie malta din ote! extraduf, carbura de tungsten in
~~ta
dintiloeveclij)) 8i apoi cn f~
Ia ~~atie .

conventlonala dm dentma.
2. Exereza dentinei alterate

3. Extensia preventiva:

1r'\A:~

~rt\~ ,+

dLe.jw.:t)/v
Ctg.iL:U.J-E.L~ L2J..nJS- / c"t", '~"" l/o::J::./
~\)-c ,j~
I~v. cF'

~~ C f:i.J}'1j...~.

~.

a) in plan vMf@al- ~~~~~~~a(in:fundarea):ifj.,~r~t~l~[!g~~g*$]l

cufreza deh:a-undat.~
h"1activa pe
liratie conventionala).
~
,fl

aCl-ivalacap'si

\ ..i

,-t>R/lA.'/~Jk
f

9i~~
qv/ N-cJ,,-,

{J

uJA'~LtE-

[4.Ret~~
a) in plan vertical- prill convergenta peretilor V si 0 eatre oeluzal;
- prin unghiuri bine exprimate intre peretele parapulpar 5i eei 2 pereti
l81teraHV si O. '
b) in plan sagital - se realizeaza prin eomponenta orizontala.
l?~eziste~~]
.
- se realizeaza prin captusirea prismelof de smalt nes1Jstmute ale peretilor V si 0 (de
obieei en POZ).
6.Finisarea:
- indepartarea anfractuozitatilolt' de smalt de pe margini
- 181 eomponenta vertieala, se bizoteaza pr81gulgingival eu:
a+ bizotator de prag gingival, la dintii aHni81tinormal;
~ freze eilindrice sau cilindro-conice la dintii far aliniere normala ( la turatie
conventionala pentru a evita eventualele fisuri care pot aparea in urma
utilizarii turatiei inalte).

- i81eomponenta orizontala - ca 181 clasa I

COMPONENTA ORIZONTMwA:
- urmareste pasii de efectuare a unei cavitati dasice de clasa Isau a uneia dintre fonnele
mentionate

[ CAVITATEADE CLASAA III-A

,f
v

DEFlNITIE: Se obtine prill tratam~ntul proceselof carioase simple localizatei~,~,:g~l~~@/

i~::!~1i=;i~~~~~:;
J~~~ti,,~~~

, '

,""'"

,. - baza mare spre axullung al dintelui

- baza mica spre exterior

'6 ~

4 pereti ~
'9l}.X~Jgoote"spIe,exterior~
- gingival
. . - parap~lp~r - poate fi e-l~~
s;au ~~~~~i:gQ~~~",
- unghmn 01, 0, gmgiVal, parapulpar) bme expnmate;

,tt;!~cl#()CsqIUl carios se realizeaza diferit in functie de starea crestelor

marginale: ~'~.J-1-0 l}Z/' c~ fa1.io1!..J e~.u,,,,-w..i21 ~L-~
a) daoa pro&s~l carios a intt!eniPt,creas~a marginlila: fi\CUIj:iJJ cIUfle-c~ cfl)J..({j;;1J(
-V - acces dIrect eu - freza sfenca, piesa cOll1traungiu, tufatie conventlonala; I
- freza sferica, piesa dreapta, turatie conventionala;
- 0 - acces direct eu - freza sferiea, ~sa contraunghi..
? daVcaproces,ul ~afios,a~su,~,m,',"",',in,
',a,',t"
",c,',rel,a"
sta marginala'/',,[iJ, opuf'
df';..<'cS)
. - - acces
rm c~.~~'''~!~,,?-; <,,-;,.,.
/
- 0 - aCCeSd'iffect
- lenta (eu mele d auciue);
1.e"

,'I

ff-:s'

- rapida eu separator Ivory;

0
.

, .

/c.e1;lt/ ./.}
C.<9,Cn9..ee..L1f;
'

-acees~l:1\ti~~t?,2Jin.,pr,(~a~ta,.,9t:,l11i.

daca proeesul c~~~ ~~~subminat crestele 5i se afla pe mijlocul fetelof aproximale: <oJ 1,
- acces d1fectii(}U:,~senatate'- lenta (uJ.-v ciJ. r, .'
rr;I- O'Ct
# 11 =-) c/.fjqJO/lfi),u
"!1"i,\i~i!m~!ill'",lill!~~'lli!w!r;:'!!,ii'i,;i_ rapida
( . '"
'.V

J~J

4 \..,~~
c.t .

fjA" ,- I.,

J),
r~''&-.4LLf
~
' .' (l)/~:1.,.. <
tJ Gt /f"U/lJtjJ(..f..j
2. Exereza dentineut terate:
I
It'
Se efectueaza cu - freza sferica la turatie conventionala-;
.
- lingura Black. 'Q,)< (J(\iI."Q J.:.yl
-to 1Js-8-,-,...Lt\
/

3. Extensia preventiva

= indepartarea

cu precautie a:

/:::tI

~!1&L'

..

c, 0

[ CA VITATEA DE

6~SA ~IV

~1

/~r:

jJtlLr?o-t

ruf>:~

[CAVITATEA DE CLASAA V-A

LV
-

DEFINITIE:
Se obtme prin tratarea proceselor carioase simple localizate la coletul tuturor ...

~f~i(i7~'![llr"'~~,iI'':i.~:~J~i!'J~~.r"i~;]:j~'ii1t.'1:h1!E!''i.W~'!.'!!,~:W!II_~]:9~~!H!I~~:'~\'

toe louomere d.e StoICla

11
, IHlenurl
l 1~j
C
lrCT~ll

,..,---

A. Dupa utBizari:
il

ill

Tip I = CIS de cimentare a lucradlor protetice_ (CIS c1asa I)

~Tip II =CIS de restaurare coronara (CIS clasa a II-a)
Indicatii:
;<::s1eziunicervicale carioase
etezItini~e7v~ale
necarioase (eroziune)
-leziuni cuieniforme (au potential mare de aderare la calciu)
-leziuniocluzale minlme tratate minimal invaziv
- leziuni aproximale tratate minimal invaziv => cavitali tip !UJJ,~lsau galerie
- refacerea dintilor temporari
."..-.~
- restaurari provizorii
- refaceri de bonturi

IJ'J
Tip III = CIS de obturatii de baza (propriu-zisa, intennediar)
Tehnica sandwich:
inchis: 1. clasic
2. moclema
desehis 9la procese carioase extinse subgingival.)

B. Dupa mecanismul

de priza:

- auto
- foto

C, Dupa compozitie:

_ ,

,..'M

Ii

.~ _~.. ~

";.conventi6'nale
.~':.,'
,:,'
- ell aclaos de particule metalice (CERl\1ET)
--anhidre
_.'~'_'_'~.. 'H.~~"":-~~":'::~":=~_"':""".""'"''
.:~::_:...~~.'~ __ ._..~._.._ ~"

I
!i

:=.~_._"_'_.'~_'..~._._..,"' _

~_~_ ~ _.,_.... ..._

" "

_ "_"'_' __ _.'".." __

'..~ ~"'

D. Dupa modul de prezentare:

sistem bicomponent:
(J...cJLfj-/~+

~:> Clasic:

- lichicl: solutie apoasa a ~..212olimemluiacidului acrili:::..

pulbere:;mcat<Ii151u de aluminiu si ca1ciu
>- Anhidru: -lichid: ~rtric)
. ~pulbere: silicatul c1asic + copolimerullioilizat 8i amestecat cu
slllcatul
.
- slstem monocomponent
-

\
\
\1
~\
~

>-

Pasta (foto)

~~
'Ii'

~'

_ _._. ..~.,~"". ..,'", .

2. COJ1!1lj[.H)zHiechinlTICa:

(vezi c1asificarea c1upa moclul de prezentare)

3. Proprietati:
A. Aderent~crescuta

la smaU 81 dentina:
...........
_>.~.Crest~e~~;litatlradapiai:ITmarginare--

>>-

Microinfiltratie redusa = cal'ii secundare marginale mai putin frecvente

Utilizare de electie pentru restaurarea leziunilor.p.e~ar:iQa.,$_
B. }r,fe~~_~_ari0E!.ofilactic
(eliberare de fluor)

C. BiocompatibHitate: -

>>-

Bine tolerat de parodontiul marginal (vezi tehnica sandwich .deschis)

Studii au aratat ea CIS reaIizeaza l'aspuns pulpar medin sau similar eu cimentul
policarboxilat deoarece greutatea mo'leculara mare a acidului poliacrilic
iimiteaza abilitatea CIS de a penetra in canaliculele uentinare si sa actionezc ca
un putemie iritant pulpar; de aceea, eand intr-o cavitate profunda stratul de
dentin a pulpara este < 0,5 mm se impune un strat protector de Ca(OH).2
D, Grad reclus de conductibiHtate tem1ica (ca dentin a) = de aceea, nu necesita la
randul san lineri pentm protectia termica
(j J}
1,'1
t._ I.l~
-V. (~C B
,..(~li.e FN ~
f.

(A) + (B) + (C) + (D) = avantaje

E., ,Rezistenta scazutala
uzura (nu in zone eu spoturi ocuzale) ,
F.:
= datorita lipsei de translueiditate (eu timp111.,
dafoiita"iiinItrarrr[;aterialuluCopaeitatea
ereste)
G'~ll'p:rafatarugo3sa (datorita lipsei de reactie eu particulele de sticla) = care devine
'l~id-entain caz de 19iena preeara sa1,.lactllTIulare de plaea eu producere de acid
.,e,j5-kfle~

EsteIlcan~'c'oi~esQtirt~'f(Ian

r-' 4. Tehnica

de apHcare:

...

~tentit;: Foarte Hidrofilla aplieare diga:::::>suprafata usor um~d? pentrit ,'dIll clesica dentina
Foarte Hidrofob Ia priza => se asteapta priza pentru a preveni deshidratare,~
A. lzo lare eu dig a
.
B. Curatarea dintelui de placa si debriuri ell solutii abrazive fara fluor si vehicul de
glicerina
C Conditiol}area sl::prafe!eLe~~,aeidpoliacrilic 10-25% (care va imbunatati euratirea),
care va indeparta smearlayer':ul'dar va pastra canaliculele inchise (smear plugs) acidliI nu are~sllfiCTentaj)i:itere\cetaClcful fosf01~i'cr;;'selasitfo~ B secunde
D. Se spala ell ap~s8S.mde
si se usuea (ND C1,.l
aer)
E. Prepararea cimentului: incapsulat I pudra+lichid (malaxare pe hartie cerata)
F. Se umple usor in exces
G. Se acopera ell matrice cervic.~La.Ha~l si se asteapta priza (seade riseul aparitiei
'1
porozitatii, scade riscul deshidratarii). Priza = 3-7 minute (in funetie de produs) 0"/ .c,'!'e-/fi) "
H. finisare (hnediata sau Ia 24 h) ell discuri fine (si clatiri ell apa - discutabile)
I. Protectie eU"varmsh" saii"'ageladezTv:'l'Oto (bonding)
J. Priza finala la 24 h

50 IndicatH~
cavitati clasa III, IV
eavitati clasa I, II (CIS foto, CERMET)
etc. (vezi c1asificare)

6. Avantaje CIS FOTO si incoveniente:

Avantaje:
-

timp de luem prelungit (priza la radiatie)

m~ sunt sensibile hid.ric..=> nn,au nevoie de varnish
, ., _.in
. ePv--t.
eh~ereaza fluor (radlatllie 11U mfluenteaza) .ft.W Q.jL~ <It (').S....J.,.t ,!frill:
,
rezlstenta la degradare crescuta
CW 0"1
~ Duritate de suprafata ameliorata (aproape de dentina)
~ Solubilitate redusa
>- Rezistenta cresct~ta la desicare
3.
>- Rise de fisura mic
Rezistenta ere scuta la atacul acid
- au adeziune chimica la dentina
- proprietati mecanice ameliorate:
>- Rezistenta la compres1une
>- Rezistenta la tensiune
~ Rezistenta la flexiune
,
Apare repede (cartacter.istica importanta pentru bazele intermediare)'
- sunt radio apace (Zn, Sr)

>-

Incovenienie:
- se pune in straturi de 2 mm (cele auto se puneau oricat de gros) => VITREMER are
si a III-a reactie la intuneric S1deci nn e nevoie sa se aplice in straturi si se poate folos1 la
,t cavitati obtinute prin tunelizare.
i~\
~,

RASINI COJ\1POZlTE
')

...., ......-;:.

1.,

riale restaurative complexe care au incompozitie

trice) - monomeri de baza + monomeri de dilutie ~'

~ .'"
~ ..

..

particJ!le1o.r - mega >100 microm

,
- macro 10-100 microni
..midi 1-10 microrJ
- micro 0,Ol-0,1l11Jcrom
..nano 0,005-0,001 microni

1~

n-mplurura) care difera dupa:

cOlTIpozitie: partlcUle de Si, saron de Ba, Zn, B etc.

...--...."'~

.
"""'.,..,~".,.'"' ~.,,,.fi.>--~'

'..l;>...,.--silanic

care leaga fazele,

"'cfgp,~rt~ti:le
- primele compozite

+, drga,l:li~a:,monolner~~~
~,. anora
. :,.

q.'

.'

'ca: euart

-.

""

.. faze1e:

~,~~~gMA
' , .', ..

.'

, :e (datorita particulelor marl de euart) => obturatE

oareee nup,(jit fi finisfl,tecorespunzator
'd~caihqaCa sead
aruri de Sr si Ba)

, .

suptae e :81mal

ell

supmfata

'

'",:ti:)t~$Mhl,1]~lQ~;:~11~~';~~l!t~J~
.,

.,~:!~~~~$i!,~~,~~~!j;~~ij'~;~!~!~l!i:ii;'
.

neregrilate

c> iriipre~1ari coloristice in timp.

b};~~f~~~~!:~~~~~~me:
au f. multe -particule pe unitatea de volum
A"'7~n+""lP'

~~~Ji~~

en11it obtinerea unor suprafete f. netede dupa finisare

.~
i

au vascozitate mare
:2 ~ coeficient de expansiune termka mai mare decat la celelalte compozite
,:?, - creste absorbtia apei
6; ~ scade modulul de elasticitate
c:C,,; soot mai predispllse la abr-a.ziILQe
\ J:t@~~~4ii:li;~;~i!ij~hs~",ia~~~V&ni~jI"s-au
reaiizat:
~ .. compozite en particule Qillggi;;A1,e
compoz~tec~:p~rticuleheter?g~~:~, ;; ,
","
,
.,
r

II
lj

..

L,~

~ompoZ1tehmnde - cele

mal UnllZ1Ue;

connn

COrmJlna:m

de macro

,. ,

Sl TI1JlCmp,a1n:WiJJlJ,e.

depind de -'tipul fazelor organica / anorganica

- dimensimrile particulelor anorganice
- tipul si eantitatea agentului de cuplare sibnie
rli"!]' ,""I
_l"t~mpozltele a70lizura complexa: degradare chimica\a"comp~~entelor,+ degradare
.c.

b
,~.
.
'.
f)
"
'J
liz, 'lea.a supraLetel
prm aorazmn.e,
a aseam'S1 stres mternutent /c,w c:o'u ,fh;'!:" Ai'';..I-t;;,.(~ti') j,U,

a)

I",'

"ill-~," '.l:'?:i!''''''''';.j,'''llo'\i?f''''~;~~lI;'I'r'''~

"1,W~,Ji.en~""5~~~Cil

JVI,A

,#.,'

(iVw,",',

('1""

'

'"

,-

iJi4icA"tigist~1~~JS~i~!!!!Jv!lui

rj- l.llr;" ..
.in1;! )1.,/."\..l:11

(,1
CU"

"~"~j,

f'll Ull)f!' r,~

<!;.II

.'..

,,':)

\.;/eJ,J;

Vl ';
, {

'

variabil in functie de tipu1 de eompozit: eu cat eantitatea de umplutura e mai mare ell
atat rigiditatea ereste~de ex. dentina are un modul de i8,5 G Pa, smaltu182,5 G Fa,
eompozitele eu mieroumplutura 4-8 G Pa, iar compozitele eu maeroumplumra 8-19
G Pa(gigapaseali).
!!! cele eu modul mic se defonneaza sub actiunea fortelor de masticatie puternice, de
aceea se indica compozite eu modul deelastidtate apropiat deed al dentinei.

c)
..\Q..

.cwf'~d)

la rezistenta,l~~,pJ;~~i~~~i:g;~$M~t!~,~):
ell eat umplurnra este
mai ~lllta S1mai mare, eu a.ta~re~stenta ~ste ~al1'Qa!e. "
"
~~~~.~~)4,~~:J:UJv:iS'~
MA rh~
~ ~~U-~
jJ-tA.~'-- ~N

'\l::l1,~~m~t'ft'&'
se refera

<JL-!0

====~:~di'::ie;~ja~:,::~n:';;;l:c~o=~
<ftj;..::;t
I

inchlci,yre.:w.~gmala. alterata~,cl-=-

q X to ~,C

(WGO'~

f.JvtW'f ~o,-JkoXJ(o/fPr
qOi .~b:~ to fJe

.
.'
-::::: Ii X to --0 C
()/{)j)/IQ
(aJuta la deplSta1ea canllor secundare). Se obtme pnn utdizare de:
"jn:Qif, ,eri':deBr, I
'
microumpluturi anorganice radioopace ca sulfatul de Ba etc.

e) "

Rasinile,compozite absorb apa.

'

"Se-aegradeazaiii1iinP:IDUrmifenomenelor termiee 81 chimice.

-Au 0 stabll1tate colonsfica vanabTIa.

--'ceaCCofa:~Ofe1na-' ------

ISI modifica euloareadln-cauze diferite: - extrinseci:

S"'"'

- absorbtia maxima .de apa din. primele 7-10 zile de ia aplicare;

intrinseci: - oxidare a aminelor in exces => in 1-3 ani ingalbenirea obturatiei~

-'mn6ele~

sprecentru a celeautopolimerizabile, lenta, detennina

restauriiti'
er----, ..- ..-=--------

SlYeSmai scazut la interfata

spre sursa de lumina. tinde sa dizloce rasina din cavitate.

deraST~apoHmerizata.
Forta de contractie se opune fortelor de adeziune 2l.r3.sillii => micmfismi, goluri de aeT.
Cu cat cavitatea e mai complexa, cu atat tensiunile sunt mai marL
Contractia duce la aparitia coloratiilor marginale 81 a sensibilitatii postrestauratie.
11pent-ill reduce rea contr~M:;tiei S-2I.Urealizat compozitele en monmn.eri hibridici S1
poHmerizati prin desfacerea ineleloI aromatke.

i'\) ;r,,}!~

,1._

,()cCmltractia-estedi;ectp;;~rtio~;lac:uvolumul

- . Izolare cu diga
-2. Toaleta plagii
-3. Hibridizare eu indepartarea DDR. Se poate realiza prin numeroase procedee:
1) gravare + spalare +/- uscare (fam colabare) + adeziv 2) gravare +- spalare + uscare (eu colabare) + primer + adeziv
(gravarea dentinei uscate)
3) gravare + spalare + primer + adeziv
(gravarea dentinei umede)
N e intereseaza 2) 81 3).
2)- gravarea se face ell acid fosforic 30-37% i5 see pe smah sialte 15 see pe smalt +
dentina = gravare total a (total etch).
Obs. Acidul trebuie sa fie suficient de puternic pt. a crea microretentii in smait, dar, in
acelasi timp, suficient de bland pt. a nu demineraliza dentina mai profund decat ar putea
patrunde rasina.
spalare eu apa
uscare moderata pt. 5 see eu aparitia aspectului alb-cretos
aplicarea de primer apcs pe dentina demineralizata, eolabata dupa usearea eu pompa
de aer. Aceasta este rehidratata 5i este refacuta struCIDra spongioasa gata de talprimi
adezivul.
3) - gravare
spalare
aplicare de primer en aee~ona care patrunde in matricea demineraHzata ai carei pori
sunt plmi eu spa ramasa dupa spalarea acidului.
Excesnl de apa este eliminat de solventul primerului, care, fiiud volatil, detennina, pe
masura ce se evapora, cresterea concentratiei de rasina adeziva.
aplicarea de adeziv
-4. Aplicare - strat cu strat a compozitului fato
- eutow! a compozitului auto.

fnstrumente

TE H 1'-(1 (\,
'.;- _f~

'u ~

Toate tehnklle de 'l!cru utllf:zatein

llctivltatea terapeUtid, stomatologkiiih
necesit3.,pentru a putea' fi efectuate; Instrumente speclfice.
.(
In general, acela~ijn,StrlJment:pollte fi folosit in situa~ii cHnrce diferlte. Cu'rtI"~",, '
exista insa numeroas~ tlplirl de Instrumente destinate acelul~1 scop, practicianul
trebuie sa aleaga cu judldcizltate I'nstrumentulcel mal potrlvit oper::I1:leipe carer'
efectueaza. fazel de luctu in care se gase~te lj"l particularlta\,llor topogrllfice ale dlntelui,',
De multe ori, aceasta alegereeJSte dlfic;lJa,mal ales pentru incepator,
de aceea '
oe propunem ca inpretentul
ca\>ltol sa facemo' prezentare a prlnclpalelor Instrumente stomatologlce~1 a .opera\,lilor care pottl 'efecruate cu ele.'
~ruparea Instrumentelor pe,dlver$e ll.ctiv1tatl (pentru examenul stomatoldgic;':"
pentru. tratamentulcariei
slmple,pentru
tratar\1ent radicular ett.). ~a cum ovom
fate 111 acest capitol, are' l1umal'o Nsdfli:are diclactlca, deoarece, cum am maispus,
flecare instrument poate f1 folostt in sltuafll clinlce dintre cele mal dlferite.Astfel.
oglinda dentara, d~ljncadr3.ta in g~upul lnstrumentelpr deexanilnare, S\1 folos~$te
~lin cursul tratarll cariel slmple~lacarleicomplicate;
Ilhgura: Black deserisa la lnstru-,
mentarul destlnat traclrll carll'll slm'ple, este folQsldi ~l in extirparile pUlpeidentare;
frezele sferice slnt Indicate in numeroase acte terapeutfce, adt in carla slmplll,dt
~lin cea complkat5- l.a.m.d.,aflrma\,la filnd valablla pentru aproape toate Instrumentelll,
dentarQ.
'.

,I

[.An
1"
t
! ,-

It ( (2 .
Ogllnda

.''1
.1

'I

,(
\

dentara

5e compune dfntr-un miner ~l ogllnda propriu-zlsa. Uneorl, ogllnda ~I min~rtrlil:\'.,.>

formeaza un ansamblu sudat, ceea ce face ca, odata cu deterlorarea ogllnzll sa ;n-!i'<"lc'.'
mal poata fl utlHzat nlei tninerul~ Alte oglln:ti dentare a'u un miner amovlbll. la care',,;;?,~,
slnt, fixate prill ln~urubare (fig. 1); -Aceasta permit! ca, dupa deteriorarea unel ogfinzi;:I!i.""
pe aceJa11miner sa poata fi flxatli (/ ogHnda oou1l, redudndu-se astfel pretul de cOSt".,"
M.! n e r u 1 ogHn:zILpoate; ,f! facut din ofe! lnoxldabil. dIn o\,el cromat sau,'c:'
tlkhelat ~,Idin materlal,plast!l:;,
'

Lungimea mif)erului este varlabilli, putlnd fi

cupriosa intre 95 mm ~i 135 mm. Cale mal foloslte
oglinzi au minerul de 125 mm..
Groslmea mineruluj este ~j ea varlaci. Exlsta
oglinzl al diror miner are un dlametrude
5 mm
~i altele cu \In miner avind un dlametru de
10 mfn.
Forma minerului poate fi ~I ea de mal multe
feluri. Cele mal folosite minere au forma unel
prisrne hexagonale (fig. 1). Exlsta iosa ~I minere a~anumite digitlforme care, prln groslmea lor (10 mm)
~i prln multiplicarea suprafe~elor de contact eu
mina, aslgura 0 mal buna prlza a instrumentulul.
Exlstii. ~l minere eal'e ofera. poslbilitatea fixarH
ogUnzli Ill. oricare din cele doua capete.
o g II n z j f.<j,- ,p r'o'p r i uz I s e ,difera 10,
{uoctie de Imaginea pe care 0 dau, de marl mea.
oglloz1l ~I de aspectul tije! care Ie f1xeaza la miner.
. Dupa Imaglnea pe care 0 dau, oglinzlla sint
de doua felur!:
_ ogllnzl ,plane, care dau imaginea real" a
oblectului refleetat;
_ ogllnzl ,oncave, In care lmaglnea refle<:;tadi
este maridi in raport ell c1imensiunlle reale ale
oblectului examinat.
. Dupamarlmea oglinzil, exlsta oglim:1 cu c;lla.
metrul de 16, 18. 20, 22, 2.4 mm. Cl1llemai indlcae.e
Fig. 1 - Ogllndi denta;r;'
slnt ogllnzlle ell c1iametrul de 22, mm.
'
pla,na eu mlneramovil>i1.
. Dupa aspect,,1 tijel de legatoI'll. ell minerul,
a -.. mlnet"uh b - . o,:ltndl
.
..
prep"u i".
exlsta oglinzl cu tlJa dreaptii. cu t.ljii cotita ~l cu
tlJa 1n forma de furea.

-'- sonde dentare drepte (fig. 1), utlllzabile mal ales la dintll frontall supririoti;
- sonde dentare in baioneta. (fig, 3) foloslta p!<lntru dintil premolarl ~i molar!
superlorl,
-sonde
dentare curbe (fig. 4), Indicate la cen;etarea zonelor de colet,a
mllor mol.,rl. dnd curbura arcadel este aceentuata. sail a s\lprafetelor dlstale
molarilor eu bombeu exagerat;

lnt~ebuinFtrlle oglinxilor:
\
.;" -~reflectarea sursei~de'lumina ~i proiectarea. fasckululul luminos' pe ,suprafat"a
sup\l,sa eXamlnaril;
;
;....cercetarea sup,rafllte1or dentare inaceesiblle privlrH dire<:te;
".~ indepartarea partilor mOl; dnc! lI.cestea impledidi vj:zJbllitatea, ~i proteja.rea
lor in tlmpul actlonarH cU InstrUmente;
....;:_ exercltarea de prcslunl p.e partile mol, In vederea exprjma~il unel glal1de
sau>aunel eolec~il$upurate; dnd aeest lucru nu se poate reallza digital.
.
Fig. 2 - Sonde defit.resim-

ra

pie. drepte.

Sonda dent .

Sonda dl1lntara oste de doui. fellid: rlgidl ~l flexlblla.

$onde!e, dent?re

rigl<fe

Au 0 parte activa, eu forme dintre,cele mal diferite; pentru alOeputea explor<j.

,<;uele. c;ele mal inacceslbile zone dentare. Exlsta astfal:

Fig,' 4 ~ Sonda

dentara

curb,L

-sonde: dentare cu UI1 unghi in acela~i plan (fig. 5 a, b, c) pentru cercetarea

suprafe~elor netede (orala '~l vestibulara) ale dlntilor;
_ sonde dentare cu " curbura ~l un unghiin acela~l plan (fig. 6), care corespund
in ceil mal mare masura carinlelorunel sondll'~l Cll care seefectuea:di cele mal multe
din operat\i;

. - sonde dentare.cu douacutburi in acela~1 plan (cunoscute, dupa 0 mal veche

daslficare, sub denumlrea de sonde nr. 17), cu care se examineaza peretll interdentari (fig. 7);
,
- sonde dentare cudou3. curburi In planurj dlferite (cunoscute sub denumirea
sonde nr, 9~i nr. 10). indicate pentru cercetarea perete(ui mezial (nr.9) sl a
pen,telUi distal (nr. 10) al dinti10r (fig. 8);
,
- sonde dentare dubte (cu doua capete)
la f1ecare extremltate a minerului.
lndiferent de forma lor,toate sondele
rigfde sint flicute din o~el inoxldabil ~i sint
constltuite dlntro parte actlvii ~f un miner.
La unele tipurl de sonde, partea activa este
sudata la miner, la altele este amoviiblla,
permi~ind .inlocuirea el prin in~urubare.
Exisd ~i sonde dubie, care au fixata
dteo
parte 11ctiva la fiecare extremitl~te a
mlnerului .. lnacestcaz,celedoua
par~i a,ctive
sint fle identiee. dar ell orientate contrara,
_ Sonde dentare ev un vnghl in
fie diferlte -la
un cap un tip de $onda, la
acela~i plnn.
ceHilalt alt tip.'
_
drop<: b- unani OblUX;. _ unghi
Minerele sondelor au forma unor prlsme
"CUli,.
hexagonale, cu 0 lunglme medie de 120 mm

~i un dlarnetro de 5 mm.
!ntrebuintarile sondelof' riglde:
explorarea suprafetelor dentare pentrlJ der.elarea plerderilor' de $ubstan~a;
- aprecierea volumulul. a lntlnderil depozitelor' de tartru ~l a eXist(m~ei
taruului subgingival

1
lit

'. - palparea. marg!nilor obtUra~llIor vech1 de amalgam pe suprafe~ele interdentare. pentru apreclereagradului
de adaptare a obtura~lei la peretele demar
(deplstarea stre~lniJor la obtura~lIle de amalgam In zona pragului gingival);
J- depistarea carHlor secundare adt la ob'tura~liIe de amalgam, dt~i
13. cele
fizlonomice:
'
.', - palpa.rea 'supra'fe~el()r dentare hiperestezlce ~ia fundulul cavlta~lIor carloase,
parltru aprecierea gradulul, de ~enslblHtate dureroasa;
',,- controlul conturulul cavltatllor rezultate din tratareacarlilor
~l al exprimarli
unghlurilor dlntreperefil
acestor cavltll~i;
.- tndepartare'a unor corp!. str5Jnl din spafille'lnterdentare
(restur! de ciment,
res~uri alimentare e,c.).
'
'
, 0- aprecierea gradulul de insenslbIlizare obflnm prln anestezle (prin in~eparea.
mucoasel);
',\ - cercetareagradului de :l.daptaretraosversala a lucrlirilor protetlce conjuncti,'
vechi pe dlntii de sustinere;:
"
\ ..-:- cleplstareaeventualelor perforatii ale elementelor de agregare a unor lucrar(
protetice conjuncte vethi;.
..'
.~._ controlullndepa~arii
in totallta.te a tllvanulul camerel pulpare in cursur
amputa~llIor~i al extlrparllor pulpel dentarej.
",apreclerea aspeceului topogranc al plan~euiul camerel pulpare ~I depistarka
orHldilor canalelor radiculare;
;"_ dislocarea ~Qncre~lul1ilor mlnerale care impiedfdi 11ccesul instrumentll16r
de canal in canalul radicular:
'
Yr plasarea unor picaturi de lichld anestezlc. cu efect terapeutic saudemlnkra
Ilzant. in dre:ptu! oriflclilor canalelor radlculare;
\)~ depistarea pungilof glnglyale, apreclerea adinCimli ~l lntlnderH lor; >;
\"
perforarea materlllielor de obtura;le provlzorie In vederea ;!.s(gul'3.tIJ,unul
drenaj panial in inchfderlle semiodusive aJedlJ\fllor.

SOndele dentare f!exibile

,Ii

(,,.

\..\
i\
'1
i \

1\! ;
6 (j,cbura

Sonde dent>'l'e ell 0

~j
un unghi tn

acda~i plan.

Fig. 7 - Sonde dental''' eU

doua eul'burl In acelall plan

(solldi17)

Fig. 8 - Sonde dental'O eu

,doua
e"l'bud
In plantil'l
clifcrlte.

- palparea zonelor cavitare (proceseearloase.

dlsplazli). pentru 'aprecierea
intlnderii, adlndmll, formei, contlnutu[ui lor ~i a dudta~li peretelul' dentln<ar:
. \ - palparea suprafetelor de abraziune ~i de fractura. in scopulevaluarll gradului
de s~nslbllitate dureroasa a neregularlta~llor su?rafe~el ~I' agradulu'f' de mlnE,ra!l
zarca stratulul In care 5.a produs lezlunea;
,

Slnt reprezentate, de ni~te ace de o~el inoxldabil, cunoscute sub numele d~

netede , datorita
aspectuluJlor. sauce sonde bleu )),dupa culoarea o;elului din care slnt confec~ionate .
Acele Miller se pot prezen,ta fie sub 0 forma conlca efilata, fie sub a formii
eftlata cu muchii (plramldala) (fig. 9)..
, La prim'ul tip de ae Miller, me~ele qe vata montate pe ei pot fi mobilltate cu
u~utlnta. la cel de al doilea tip. me~ele se tndepll.rteazli cu greutate.
'
De~l acela Miller POt fi manipulate cu, dege~ele, este de preferat sa tie folosit/l;
prln flxarea lor 111 portawl Miller (fig. 10) care are in medie 0 lunglme de 80 mm'
~Io grosime de 50 mm. .
'
AceleMiller segasesc in cloua lunglmi:
-lungi:
50 mm;
_:s.:;urte: 40 mm,
~i tn ~aS~ grosiml, dupadlametrul
acuJui la extremitatea sa ascu~lta:
- superextr.lflne,.cu ,un dlametru !ie, 151100 mm;
- extraextrafitle, c,u \In dlametru de 17/100 mm i
_extrafine,
cu un diametrude 19/100 mm;
ace Miller (dupa numele celul care Ie-a imaginat), sau sonde

-fine.
cu un diametru de 20/100 mm;
- millocii, cu un diametru de 25/100 mm;
-groa$e;
cu un dlametru de ;30/100 mm.
Intrebuin1=arile sondelor flexibile:
- cen:etareil eVE!ntualelor pe,rforarll ale tavanu/ul carnerel pulpare, in cursul
trata.rli carlel simple;
- cercetarea ~daptarll, transyersale a lile/elor ~l
l11atricel.or Ivory, in vederea reconstltuirilor coronare;
- cercetarea permeabllltaetil canaiulul radicular:
- manlpularea me~elor de vata in yeder-ea spallirii
~i uscarll canalului radicular;
, .'
- plasarea me,elor cu, medicamente io canalul
radicular;
- pistonarea unor substante Iichlde amistezice,
demlneralizante sau medicamentoase in canaJ\l1 radkular;
- folosirea aculul ca electrod in cursul apllcatlilor
diatermice, a electrofulguratiilor. a lonofprezel;
, - completarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatle cu acul MllIer;
- masurarea lungimii can<'lJului radicular,

Fig.

i2.-1'''''$3
lriuri

d.e"Udi cotiti'i CU
1:ill'lll'-te,

P~nsa dentara este un Instrument apuditor con~

stltult din' doua brate curbate ~i efilate terminal. In
"
,
aproplereabratelor
active ale pensel se gase~te u-n a~a
Fig. 10 -Porat:
Miller.
numlt dlspozltlv' de centrare, alcatult dlntr-un pivot
.. .
macallc fiXlit pe partea !nterna a unui brat ~l un"orjfjdu
decalibru
corespunzator; sltuat pe bratul opus. Clnd se inch ide pen sa. pivotul
mecallc.; patrunde.ln orificiu ~l impiedidi indilecarea (forfecarea) capetelor pensel.
Dupa forma bratelor acciveale pensel ~l dupa tmghiul pe care !;lIeiJ formeaz3.
cucorpl.!f pense! exlsta numeroase tipuri de pense dentare, 'dintre care. mal intrebi.1!nfl\testrtt:
.
.
'.
......;,pensa dentara cotita cu virfurl Mtede (fig. 11);
. - penS\\"dentara cotita cu virfurl zlm~ate (fig. 12J;
,pensa
dentadi dublu cotita cu vlrfurit'ie netede. fie zlm~ate (fig. 13 a, b);
..:,;;..~ensa'dencara in unghl Q-Qcu:q! unghi drept, (fig. 14);
.-:- pensa dentara in forma de baipneta.(fig. 15).
Pensele dentare pot f1scurte (120 mm) SaU lung! (150 mm).
Deschlderea intre brate1e, active ale pens.el varlaza intre 10 ~i 25, mm ..
'Toate pensele sint coofectiohate din otel inoxidabU.
Fig. 9 - A<:eMiller coni<:e
~I cu mud-.II. lu"gl fl scurte.
.

\"1 \.
(' (I
'1.)

Intreb~in~area pem.elor dentare:

maneyrarea Instrumentelor mlel sterlllnte: frele. a.e:ede canal, ace Mlller:matrice;
.
- marrevrarea unoI' materlale sterUe: c(;lf1uri de gutaperca. rulourl <Ie yatli,
D\lll;te de 'lata. conud de hirtle, fire;
.:...apHcarea ~i indep5rtarea din cavltaJ;1 a palisamentelor medtcamentoase;

cu

m~e.

Fig. 14 - Pens.. de"tar,,; i" unghl

a!>'tu1: ~Hn ung:hlCrept.

Fig. 15 -

p.,n.a

.L
dentad,

orma .de baJ,anet'i.

in

....,...
apHcarea in cavitati, dupa prlncipiul capiJarItatii. a unor substante
illlCstezicesau
eu efect terapeutIc;
manevrarea firului de sirma in cursul lmoblllrarilor dentare.

lichide

E}(cavatorul dentar
ExcavatorllJ deftta/' este un Instrument ajuditor aldtult dlntr~lln miner jl
unul 5:10 doua capece active, Cind partea attivaeste s.ituata la un singur C<ip,se folo5e~t(' 0 pereche de excavatOal'e, fiecare avlndacll(!~i forma a pani! active, dar
Ori('I1(ar", in sens opus.
Cind excavatorul aredouli. capetc, acestea all, de obkei, acee~i forma, dar
orientare,opusii.
ceca ce nu mal impune foloslrea unei perechi de lnstrumel'lte.
Toate excavatoarele slnt confeqlonace din otel reziste.nt la torslune, traqlune,
~i lnrindere ~i cu suprafa~a rezlstenta fatii de diverif agen\i decorQcziune.
Lungimeaexcavatoarelor
(mine.r
partell' activli) se. srt.ueaza o,blinurt intre
160 si 180 mm.
)
, Mlnerul are forma unei prisme. hexagonare, 'CU ogroslinede
S mm. Unele'
I1rme produc mlnerecu 0 groslme dq 10 mm cu lmpresfunidigitlforme
pe suprafa~a.
Forma dlversifkata pc carepoate sa 0 alba ,p:!l'rtea'actlvii' (lingura, lopata, piaetc.). unghlul variat dupa care parcea acrlva este fixz:til:la miner, precllm ~i lunglmea ~i gradul de efilare a parti! actlve, au dus la apar1}la a nenumiirate tipuri de
eXC~\latoare (fig. 16).

lntrebuin}a.rea excavatoarelor dentare:

inclepartarea resturilor allmentare dlo cavitatHecar[oase:
indepartarea dentinei rarnolite (in Ilpsa lIngur'ilor din instrumentarul Black);
Indepartarea
obturatlilorprqvJrorH;
testarea la card a vitalltlitil d1fltilar;
indepartarea resturUor de ciment ramase pe suprafili-e1e dini-i1ordupa clmen.
unor Iuaarl procetice;
- Sec~.ionarea capetelor canurHor de gutaperdi dupa fixarea acestora in canal
(prin IndHzirea excavatorului).
.

Prepararea unei cavitat1 esre ooperai-:e dlftcila. deoarece selucreaza'inj:esuturj'

dure, pe suptafe~e restrinse, respeetindu'se reguJi,rtguroase de arnltectoolca. ~l!n
condi~li de vizibilirate. uneori Vitrege, De ace.ea, pe.ntru realiz'a:reaeltrebule aci-lonat
Intotdeauna cu instrume.nte adecVate fiecarei faze de lucTu. ,<;aresa.aslgure ef)cienta .
securitate, economie de substani-a dentara: ~i de timp. Multlt.l:dine.a deinstrumente
destlnate a raspunde aceHor cxigente. Impune 0 sistematizare a !or dupa surselede"
encrgie care Ie asigura aqiunea. Dhl acest punet de vt',!dere, lnstrur:nentele folosite
la p,epararea cavitatilor se impart in doua categorli:
,
:-'nstrumente
cu energie de slltsa mecanlca. 'denumIte~i lnslirumente. rota~
tive, deoarecefidenta
lor e..te legatli de rotirea instrumEmtului in Jurul: axel Sale';
--. instrumente cu energie umana, denumlte fi instruh1ente demina. deoarece
ce Ie pune tn mi~careeste fona mu~cull\ra.
'

Instrumente ro,tattVe
lnstrumentelerotatlve
Se impa:rt fa' rihdu!. Jor dupa materialuJ dIn carc.
confectIonate ji dupa aspectllJ Jor 1n:
- freze' 'de.ntare;
- pietre" dentare';
.....;.dlsc.ur!dentare;
- peril, pufurl, pollpanturi dentare.

ViteLlI de rotlre a acestor Instrumentc este In functlc de opera~la pc care 0

executam, de calitatea maceriaiulul din care sint confectionate, de resuturile In care
ac~16nea:z;li..Astfel, vlteza opdma de lucrua frctelor est.e-cuprlnsa intre 800 ~I
_ 2000 ture/min., a pletrelor lntre 1500 fl 15..0.00 ture/min . a perllior ~l pufurllor
lntte1 000 fi 2000 ture/min. Exlstii, los1l frete fl pletre dentare de tonstru~ile sP:c!alii,cu care sa poateacilona cu turatii de peste 100 000 ture/min. (turblna), obilnindu-se astfel 0 crefcere a randament,ulul. dar~1 0 dlmlnuarea predzlel.
In<llferent de forma fl natura Instrumentulul rotatlv. cle trebule sa corespunda
unor condirli:
. - sa fie aficlente, adidl sa alba capacltatea de ta1ere sau abraziune corespunzatoare scopulu1 pentru care au fost destinate;
'~ sa corespundii normelor de rezisten~ mecanldi ~I termldi. pentru a nu
se fractura, Indol sau detail. in cooditlU~ un~l utiliziri corecee;
- sa rezlste agresiunllor chimlce bucale ~l de lntretlnere. deci. partea lor
metaHdi sa fie conf~erl9,nata dl ntr-un allaj ino?,ldabH sau eel pU~jo-c:romata sau nIchelata;
.
.
.
- sa fie preVa:l:ute cu un slstem de aoconre (cele destln~te pleselor contraunghl
saupieselor
uoghi) sau cu luog:imea ~l grosimea corespunz'atoare (cele destinate
picse]or drepte);
"'- sa fie bine centrate. pentru anu produce lovlrl ~i vlbratll;
-sa nu produca In timpul actlonarilzgomote puternice;
~- sa fie steriliubile;
. _. sa fie jeftine, pentru' a Sti! putea inlocui .
. 'Pentru (;3. sase produca rotlraa lnstrumenr.elor rotative este necesar ell energla
meeanitaprodusa
de 0 .ursa oarecare sa fie transmlsa instrumentulul. rotaelv. Acest
rol revlne a~a-numltelor piese dentare. Plesele dentare pot fi 1mpartite. In 4 eategorlJ:
- plesa dreapta sau plesa de mlna;
piasa tn contraunghl;
piesa in unghl;
-' piesa spedala.
Piesele drepte.
A~aclJm Ie spune ~i numele, sint Iineare ~l sint destinate. (1\ special, act.!vlta~1l
pe' dlni-II frontaH superior!, pe fara vestlbulara a dint-llor frontali inferlori ~l pentru
unele operatil pe feiele ocluzale ale molarilor ti premolarHor,
' .. try plesele drepte nu pot fi folosltl'rdedt frezele de peste 40 mm lunglme: Fixarea
fre':l;elor' in plesele drepte mal vechl se obr1ne prln inturubarea unul l:I1el*uat la
mlJlo~ul piesel. La plesele drepte moderne. fixarea se oht1ne prlntr-un slstem de
gheare~ ,care se aplid\. pc minerele frezei prill telescoparea piesel.
Sistemul de allgrenareill rotnt-Ie a frezel se bazeaza la unele plese I'e ex!stenta
unullagar de bronz sjtuat In Interlorul plesel. Acest lueru confer-a pieselo vlata
mal lunga, dar este dezagreabll pentru' eel ec 0 folosctte datorlta tndilzlrll raplde
a .cama~il de protee~ie.
. ,Ja alte plese. slstemuJ de angrenare sa bazena pe exlstenta unu! rulment
interior, ccea c:;e aslgura cemfore il) folosirea piesei, dar reclUl;e din' vlara
lnstrumentulul.

Exisdi doua forme de piese drepte. Una dlntre ole are 0 IInie astfd ,tOncep.utrl
lnde Ofel-a 0 pritJl p.almara maxima. contribl)lnd la' aceasta ~l Impresi1le digltiforrnc
sculptate pe s!Jprafa~a exterloll.ra a plesel. Arll- d(f,l:avantajul unel maniabilitatj mal
recluse datorltli volumulul sliu mal mare (fig. 17). Este denumlta piesa de mina de
forma anatomid.

Cealalta phlSa, plesa dreapt1iobifnulca. are 0 forma regulata. clllndrica. avlnd

~I ea pesuprafala jumatatll anterioare Un desen zim~t. deStlnae sa impiedlce aluneearea plesel din mlna (fig. 18),
Amindoua tipurHe pot sau nu sa prezlnte, fixat 101. dima~aexterioara.
un dispotit Iv tubular care, racordat la spray-ul un)tulul, permlte trecerea apei ~I racirea
frezel in elmp <;e aqloneazli.
La plese Ie drepte care nu slnt prevazuee cu acest dlspozitiV tubular. se
adauga, atuncl c1ndeste nacosar (actlunaa mal indelungata a lnstrumentulul rotat!v;
absenfa l:wHirli dlntelul etc.), un dlspozltivamovlbH constituit dintr-un lnel ~i
tubule~. ('fig. 19) care se racordeaza. la spray.
Ancorarea pleselor drapte 13sistemul de transmisie .a fortel motorulul
reallzona printr-o cupla cu arc. care apart1ne sistemulul de transmlsle.
Plescia

c;ootraunghi

S1nt denumite astfel datoritadublului

unghi pe care 11 face eapul piesel cu
restul piesel ~l Cll indinatia frezel.
'
'Sprei deosebire d apies.ele d repte. piesele in contraunghf sint aldtll!te d in
2 componente; corpul plesei~l capul plesel. La uncle piese. capur'se articuleaz;\
e\l corpul dupa un unghl de 20". Ul.cele mal multe tipurf de plesa., capullilSteamovibii

fi rotit in jurul propriufui sllu ax, fiincl stabllizat in pozitia clorita eu ajutorul
dispezitiv eu arc situat chiar la linia 'de Jonctlunc cap-corp (fig. 20).
Pc partea dorsala. acapu!ui piesel se gase~te dapeta de fixare a freze!. care,
depla,atii lateral, intro dlrectie decupleaza freza, iar in cealalt5. dlrectle ellberl~ata
angrenare a frez.eispre a putea fi euratat.

~i poate
lJl1LJi

fll;1.20

Piesa contrllun~h;.

a __ d:ipet:& de: flx':a.ra . (renl: h- dbpo:xtdv,d4Sti.bHi.x~.

~ (:Spulul

Fig. 21 - Pjesa contraunghi anatomld;'

a-

tuhuloilt

pantru

ridN!l

CU ~pi.

JIoies:ei

Cerpul plesel eontraunghl poate>fl SlrtlplU, CO lmpresH zlmtate pe supl'1lfata,

pentru a impledica alunecarea din mina (vexl fig. 20). sau de forma anatomica; ell
impresii digltiforme pe suprafata, pentrua~igura
0 prizlimanual5. optima (fig.,21).
Aneorarea picselor contraunghl la slstemul de transrtllsle a fOl1el dela,ul,l,it
sa obt1ne, ea ~l la piesete drepte. prlntr~o cupla apartinind slstemulul de transmlsho.
De asemenea, ca fl plesele drepte, plesele contraunghl sintsau nu previlillte
cu un dispozitiv tubular tip spray de transmitere a apel.
. .. Un tip particular cleplesa contraunghl csteplesa de turbina dentara (flg.;22)
care este aldituld. ca ~i plescle contraunghlobl~nuite.
dlntr-uncap tl un corp;. oar
se deosebe~te de aeestea prln:.
.
.'.'
- nU poseda clapeta de 'fixare II fre:tci. freza Introdudndu-se
prln;frrc~!i4ne
~I tilnd retinutii prln mularea pe suprafataco:tfiel a unei d.mi41 din materlil-l plastic;
-aocorarea
piesel la eonductulturbinel
se realizeaz3. prln In~urubl1reJ~aYih~
duse grljaca cele 4 tubufoare dil\lilterlorul
piesel sa corespunda celol"';43>r}fTdi
exlstente la extremltatea eonduetulul;
..
_ slstemul de raclre a Instrumentulul rotatlv nu mal cste anexat 'plesel,,'ci
se giise~te in lnterlorul corputui plesel, iardupa ce pareurge toata lungimea ac~stuia.
Sl:! exter!orizeaza
prlntr-un orlficiu sltuat i!lapropierea
foculu! de !ntro~ueere a
frezet (fig. 23);
.
.'
...
.,..
. .;!,
- de~i capul plesel est amovibil. flxarea. Julia corp se face prln infur~bare
intr-o singurli pozItie, neputindu-se ob~lne qrie.ntlirl dlf\;.rite ale <:apulur. ca la;plesa
contraunghL
'
Plesel e unghi
Sint doua tlpurl de plese unghl. Una de dlmensiuni normale, a dou!! cu o~}'!:aP
mlniaturlzat,. capabl! sa patrunda ~I sa aetloneze In spatH mal inguste. cum estl.f'cel
dlntre suprafata vestibulara a rnolarllor Inferiori ~! peretele jugal.
<~,;'
Amindoua, tlpurile sint asemanatoare pleseicontraunghi,
insa,spre deos~bi.re
de aceasta, capul se glise~te..sltuat in prelunglrea. piesel. 'slngurul unghl rezuJtfnd
intre dlree~la frezel ~I axuJ plesel (fig. 24);
....,

Sint de fapt tot plese drepte sau eontraunghl. dareare au incorporat chla~ih
plesa un micrometer electric (apabi! sa produdi energia necesarii rotlrli frezel.of
'~i ';
(tiIg...25 a, b c, d)
"
.'
.
.'''.':
Datorlta acestei constructli speciale, plesele sint Yolumlnoase, mal gre1e' ca.
plesele claslce ~l {oarte scumpe. In general, .Ia aceste plese, capul face corp ComtJh'
eu restul plesel. Exista lns3 un tip de piesa: dreapt3 la care eapul poate fi de.ta~,at'
de pc eorpul sus~ln3tor ai motorafului.
,,;:.
Piesele Giromatlc
Sint plese destinate exduslv permeabill~arH canalelor radiculare. Spre deosebke
de plesele pentru lnstrumente rotative. plesele glromatlce transforma ml~carea,de
rota~le .intr.o ml~care linearii de propufsie. ceea ce permite instrumentului actlY sa"
avanseze de-a lungul canalului.'
".

FrezelE( dentare
Slnt lnstrumente care devin active firin rota'lla lor. Ele pot'fi folosite' atit in
$Copul ~brcaz~ril sal! til!;lril substantei dentar!;! dur!;!, dt ~i In scopuJ prelucraril, tot
prin abraza~El sau prin lustruire, a supraferelor obturatii!or.
.
Mu.ltitudinea opera"tiUor care pot 'f1 efectuate c:u ajutorul frezefor, dorlnta
obpnerii ''-i.nel ef1dente maxlme, ne<:esltatea Birglril gamel de actiune a frezelor
tl a duratei -lor de vlataa dus la Imaginarea a nenumarate tlpurt de freze adaptate
aproapenecare
unul act operator. Ac!,!asta face ca, in Sistematizarea ~i daslfkarea
fre;celor; sa seapelezeLa
mal multe criterli.
i.
1.'Du pa; piesa la -care pot fi adaptate, frezele se pot impar~1 tn:
,....;rr.e;i,e. pentru piesa contraunghl;
.,- fr(ilze pentru plesa minlatu.r!zata;
- freze pentru plesa de mtna (p,iesa dreapta);

-freze pentru turbinli.

II. Dupa sub.trawl asupra ciruia se aetionculi <eu fr(ilzele, POt fi:
-freze pentru preglltirea caVlta~Uor ~l. trepanarea dln~i1or;
'-. freze pentru pregatlrea canafullil radicular (frete dEt canal);
-Jreze
chlrurglcale (trepanarea osulul);
- freze pentru prelucrarea ra~loilor slntetlce (aerlklt).
/If. Din pun<:t de vedere al materialulul din caresint constituite frezele. exista;
-, (reze de ote!, tr;ltac termlc, Cli care Se lucreazanurnal in dentina.~i numai
eu viteze conventionale;
-frezeextradure,
eu care se
ac~loneal1i.atit tn sma1t, dt ~I in dentina, atit cu viteze eonvenrlonale, dt
~I cu turbina. Uneori, freza extradurli
este fabricad. In intregime (monobloc)
din carbura de tungsten, ceea ce il
confer5- 0 rezisten~a mal mare ~i 0
viata mal lungli, dar ~i un prq de cost
foarte rid leat ~j 0 greutate c;are solicita
fig. 26 - Fr.'!:. di.mantate,
mal mult sistemulmecanic
de rotatie.
1'.1""""fre'l:3. hemtfl:'erid;
b ....., (-re:t.i CD!,! inv.en:
i"vandi~m: .
nr:4\t.i In 41r;;:thJn~.
Altecri, frez:eie extradure sint !:lImetal ice, avind partea actlvli (capu!) din
carbura de tungsten, iar minerul din otel tratnt cermll: (~i chiar adeseori n!chelat).
in acest taz .int mult mai leftlne, dar sint ~1 111aifrag!!e, fra.eturindu-se destul de
usor la' zona de dmentare dintre cap~l miner;
.
.
- freze diamantate, la care partea activi). este constitulta din <:arbura
tungsten, lar tlja de otel reprezentind gltul frezei l;'ste aCQperita de eristala de dia~
mant fi)c.te eu un flant (fig. 26).
,
lnstrurylentele de acest tip au 0 capacitate de penetratie m.al mare ~i 0 en
cienta abrazlva laterala crescutaf;at~cJe frezel~ de ote! ~I fr.i'!i:eleextradure.
Prezlnta insa ~I doua marl dezavantaJe:
a) sint mult mal scumpe;
b) prin marl rea suprafc\Cei abrazlve sa modifidi da fapt forma partii a.ctive
a fre'tcl ~i tehnlca eu care se aqioneaza trebuJe modlflcata.
in fig. 26se constata cum 0 freza con InYers, tramformata, prln adaosul de
diamant, in freza elHndro-con iovers, actionind nu numai pdn ppul ai, d fi prin
'colet, reall;z:eazliabrazarea materlalului der.tar pe suprafete mult mal marl cladt
fre:zele obi~nulte.
lV. Lunglfnea fretelor este ji ea diferita, putind eonstitui un criteriu de clasineare. Astfel. exista:
-.fi"eze scurte, pentru <:ap minlaturizat, eu 0 ]unglme de 16-18 mm;
- Fraze normale, pentru piesa contraunghi, cu 0 lungime de n mm;
- freze cu git lung; pentru plesa e~ntraunghl, avlnd lunglmea de 26 1111n,
_. (reze normale, pentru piasa dreaptll, avlnd oluogime de 44 mm;
-freze extralungl (chlrurglcala) pentru'plesa dreapta. eu 0 lungilT)e de 64 111m.
V. Diametrul part1i active a frezeloreste 'varlabH, mergind de la 0,5 lTlm pina
la. 30 mrn. Fledirel c!imenslu~I iI cor~spunde un numlir de ordine, care nu cste In.a

identic pentru toate firmele produdtoare

h Ll m:iratoare cste urmatoru!:

de freze, in mod obllnUit, tabelul de

4{O

J{O
2{O

o
1
2
3
4
5
6

7
S
9
10
11
12

.".70

. . Un tip particular de freza sferldi sint frezele de finisare fl {reze!e de luscr,&lt.

Primefe au lamele t5:ietoare de pc parteaactiva
paralele neseqionate transversal,
dispuse longitudinal lncontinuarea axului mlnerulul frezel (fig. 18): spre deoseblre
de freze!e sferke. obltnultll. larnelelll tailltoare ale frezel de finisat sint mult mlll
pUtin pronuntate ti mult mal numeroase, ce$ca ce reduce mult din capllcitatea.lor
taietoare ~i din rlscul de deteriorare a suprafetel de amalgam. ..;
;.
Frezela sferite de lustrult (fig. 29) au suprafjll3 perfect netadli t1 lucioasa (iikhelat11)permjrtnd alunecarea pe suprafara de amalga/Tlti determlnind lustrulrea.,aeesteia
fara pierdere de material obturant.
J' ..."
Pentru f1nlsarea ti fustrll(rea supra.f!'>teI6r de amalgam se folosesc tnigenehil
(reze cu dlametrul par~il actlye mal mare, de ;fa nr. S. 6 in 5US,
. I .

(rom)

Di(lmetru
05
1

0,6
0:1
0.8
0,9
1,00
1,20
1,40
1,60
1,IlO
2,10
2.30
2,50
2,70
2,90

3,10
.,.30

Unlf fabrican!j marcheaza numarul de ordine pe CXtremltatea lnactiva

In general. freze!e cu Un dia"metru mare all'iiJ111 active au un randament
~l t5ietor mal bun deelt frezele cu dlametru mlc. lar frezele cu un dlametru
al pzi!'~iiactive au 0 (ol1a de patrundere in prOfunzime mai mare dedt a
,<;udiametru mare.

:dre1.ei.
abra1:iv
mal mic
frezalor

W. Forma par~ii actlve a (razelo!' prezintafoarte

numeroase varla~li, fieca.re
fre;:ii f1ind promata pe unul sau mal muIte acte operatoril. DIn acest punct de vede:re
se descriu: freze sferice, (rexe cilindrice. freze conlee. freze con lnvers, freze f1acalra,
hcze roadi, freze de infundat pragul, freze trepan. freze 111 (orma de para, freze
intcrdentare, freze spirala, freze circulare. freze lance. freze pentru bonturi radlculare ettc.

toate formele de {reze eXlstente sa folosesc insli in tratamenteleendoUnefe dintra ale sint destinate in mod special actelor chirurgicale, alte:le
teholce pecare Ie neceslta realixarea pleselor protetite, far altele predfntilor in vederea aplidrii unoI' piese protetice. No! Ie yom descrie numa;
care slrlt utile actelor terapeutke
dentare.

hiLi

sfcrice
SInt eal mal frecvent foloslta. ele mnd active petoatasuprafata
capuiui. Acest
lueru Ie confera lfkienta in deplasarlle lor laterale. de ~lin pa.trunderea in profunzirne
~jln rttragerile din cavitatL
Dupa dispozitia ~l aspectullamelelor
tiiietoare situate pe c<lpul actlv af freze,i,
exist~i 0 freza rotunda obifnuitii ~i ~ fre:d cu taletura transversala (fig. 27). .
Cu prima dintre lese aqloneazii mal ales pentru lhdep5-rtarea dentinel ram(j.
lite ~i largirea cavitajilor, avlndti-se grija sa sa luc:reze numa! in sensu I normal :al
rotatiel motorufui. in rotatie inversa iiind Inactiva. .
Cucea de a doua se actioneaza. lndeoseblrn stopul perornrii dentinei ~I a
dislodrii prismelor df'! smal~ de la marginU'l caYltatH, sensu! de rotarle af motorllllli
aVlnc!o mal micaimportan~.
.

.@.

.'f .fJ?
UL,J

I'lg. 28 - fre%a sterid!

pentru Ifnl.at ainalg.m.

Fig. 29 - Fre%i .(erldl:"

pentru
Ivstrult
atnalg,,rtl.'

Fl"'ezele sferice se intrebuin~ea%a: in urmatoarele scopuri:

-subflerea
~l perfora.reastratulUi
desmaJj: In Yederea trepanarli
pulpare: numai frezele de turblna ti (reule extradure;
- indepartarea materialelor de obturaj:le provizorle: freze de o~el;
- prabu~lrea prlsmelor de smalt ~l largirea ac:c:esulujin cavitall: freze de
freze extradure.;
.,
- cura!lrea dentlnel ra.rnolite de pe peretii caYltattlor carioase: freze de
freze de o~el extradure;
.

- preclzarea ~l accentuarea unghlurilor alntre peretli

dasa a III-a): freze de otel;

-deschlderea
camerel pulpare: (reze de o~eJ;
- eXereza pulpel coronare: freze de otel;
-Iargirea
orlflciului canalelor radiculare in vederea depunerli substantelor
pe baza de hidroxid de Ca in amputa;il vitale: freze de 0tel;
- flnlsarea fi lusuulreasuprafetelor
obturaj:Jifor de amalgam: fre:r.e de finis.t
amalgam fi de lustruit amalgamul;
.
- il1departarea obturaflllor
de amalgam:; (reze extradure, freze de turbin5-;
- ihdepartarea obturat.Jl1or din materlale; fizionomice: {reze de otel: .
. , .
- trepanarea coroanefor metaHc:e de lnve.lJ~.in vederea unu1. tratament en dc- .
dontic; freze de turbina, freze extradure;
.
..,
-trepanarea
eoroanelor flzionomice de inveli~ in vederea tratamentuluj'
endodontIc: freze de otel;
.'i.,;.
-crearea
unoI' I1\ca~uri pe podeaua camerai pulpare., iM dreptt.il oriflc:iilot.~ .
canalelor raditulare in' care se va depune pasta mumlnanta In cursul amputaj:i~i.:';,
deYitale,'
, "~c'

Frezel~'llJndrice
:Sintaldituite
~l ale. ca wato calolalte freze. dintr-o parte a.ctiva (,ap)~i un
miner: Forma p1ir~1iactive e~te, a~a cum 11spune ~i numele, cllindrlcl, dar numarul
lameJelar, t5Jetoare de pe supr3Ja~a par~il active, dlspunerea lor, sec~lonarea sau
nes"'~loriarea transversa\5. 'a aeestora.( aspectul extremlta~ii front~lea capulul ate:
sl1'1I:':'
diferite, ceea ce face sa exlste numeroase tlpuri de freze dhndrJee. Cele mal
intrebuin~ate dlntre "lIe sint:
_ fraza dlindridi plata. fara vl,f (fig. 30).la care lamelele tal.ctoarc paralele
sint dispuse in axul mlne,rul~l, nu prCzlnta seetlonar~ trans:.ersale~l care nueste
actlva pe suprafata frontaHL Este 0 freza care act:ioneaza prill talere, ruptnd segmente

Fig. )0 .,..
Fig. 31

Freza <;lllndridi plata (lara vlrl).

""Fren <;jUndrl<;a
pentrulinlnt arnalgam.

Fig. )2 Fig, 33 -

Fre.ta cl1indr.l<;a
tU taleturl transversale.
Freza cillndrldi cu taleturl transversale ~I

I.mele

lte!l<;oid .le.
Fig. 34 -

Freza clUn<lrld cu' vlrf $1 tiileturi 'tran.versale.

Fig. 35 -

Frexa cjllndddi pentru <;omerapulpara.

Fig. 36 -

Frel:ade infundar.

r~la~jy marl din stratul in C,lre a~loneaza. De aceea este mal pu~in indlcata pentru
operatllcare
pretind finete ~I Pf4den{ii, ca de exemplu pr.edzarea unghiurllor
Interne. ,:ale cavitatllor.
'.O,,'va,rianta
partlcularlt a acestwi tip de frexa. este freza. clllndricii de finlsat
(fig"31),lai:arelamelele
taletoare sint mal dese, mal putlo pronuntate ~i au un randam'ehtt~letor li abraziY foarte redus.Cu ele,se'fjnlseaza peretllcavltatllor
pregatite
pentruincrusratli
~l sa prelucreaza suprafetele obruratlilor de amalgam;
,:: '_freza
clllndridiplati
(fara vlrf), cu taleruratransversalii.
care prezinta, spre
deosElbirlil de precedenta, li sec1:lonari transversale ale lamelelar taletaare (fig. 32).
cep:a ee Ji redl,lce din posibHitatea detaJere, mlirlndu-i capadtatea de. abrazare (maci-

nare dltr aproape In aproape) a stra.tului asupra diruia aetloneaza. Este recomandai.a
in aperatilln!le delicate, tn reallzarea de. ~anturi~l alteslstemede
retentie. in precizarea ungiliurilor interne ale cavitli~llor etc.;

-fr'eza cllindrica plata (fara virf) cu taieturatransversalii

fllamele helicoidal .
(fig. 33), la care lamele taletoare sint dlspuse obllc peparteaactiva
a frezel. Aceast5
dlspunere a lamelelor tliietoare permlte patrunqerea frezei in pfanul in care actionam. redudnd ~l mal mult perlcolul de fracturare a peretelui denta.r;
-freza dlindrldi,cu tiiletura transversala cxista ~lln varianta cu vlrf (fig. 34),
exlsten~a ~irfulul conferindu-I ~I suprafetel frontale a frezel un rol activo De~i, in
acast fel, !Teza d~tiga in penetra~le. nu (> recomand1im. datarita perkolului care II
prezlnta pentru pulp,a dintelul ~i pentru deniveliirile pe care Ie proc;luce pe:suprafata dentinara;
- froaza cillndrlci'i pentrucamera
pulpara este 0 freza dlindrici. cO t1\ietura
transversala, a carel extremltate frontala este bombata (fig. 35). CU ea se aqloneaza
la Indepartarea tavanulul camerei pqlpare. bompeuI frontal Impledldnd deteriararea
planteulul came rei pulpare.
'
In afara aceseor freze dllndrke. care sine freze utllizate in mod obj~nult 1n
actele operationale, existii freze c1l1ndrlce speciale. destinate unul anumit tip de
interven~le. Astfet:
,
-fl'l!Za de Infundat (Stitfenbohrer sa.u Versenbobrer) care este actlVa. numa.i
fr"ntal, partlle lateralc ,fiind parfect netetic (fig. 36). Este foloslta pentru ad!ncfrea
pereteluI gingival la caviU~i1e de clasa a II-a ~i lacavjta~lle mezlo-oduzo-dIStale;
-frm:ele'<;illodrice. t;hlrurgicitle (fig. 37) se asearna.oacu frazel!,; dlindrke de
diverse tipurl <lescrlse mal sus, dar spredeoseblre
deaeestea, au 0 lunglme'm,ult
mal mare a partH active. Frezele chlrurglcale se giisescn4malpentru
piesa dreapta;
-frezele
conice cu virf il fara vir[ prezintao parte activa C6olcii, eu tarnelele
taletaare dlspuse paralel il prezentind sectiunl transversale ca1l frezele ellinarice
(fig. JB); cu frezele conlee se pot efectua aeele~i operatllca ~j eu frezele clllndrlce
respective, ~inlndu-se searna ca pere~H re;z:ultati dln ac~lunea lor sint inclina~l cu un
unghl cor~~pun;z:ator indlnatlei supraJe~ei actiVe a (r"zel,;
,
- fr~lzele conlee fara .vlrf pentru flnlsarea cavit1itilor de incrusta~lI prexintti
lamele taietdare paralele axial nidi. sel;~!tllll transversale (fig. 39);
- frm:ele splrale stnt freze. cllfndnce cu virf, care au partea actlva sub forma
unei spirale (fig. 40). Aceasta forma avantaieazii patrunderea lor in profunzime
realizeaza. un canal cIlindrlc,' in care ulterior pot fi ancorateplVoturi.
Indic;al:ii1e' folasil"ii f..
ezeJor

cllindrige

Nultltudinli de forme ale frezelor cilindrice Ii COfl;lspund multiple poslbilltati

de aqiune. Astfel, frezele eU.lndrlce pot fl folaslte. la~
I -liirglrea
accesulul In cavlt.ati!ecarioase: freze de turblna. fre;z:e extradure.
freze de aIel;
l.-finlsarea
peret:i1ordentlnarl
aicavitat:llor: [rete de otel, freze e)(;tradllre;
:> - realizarea extensiel preventive: frez:eextradure,
freze de atelj
,\-ac(;entuarea
ungiliurilor interne deintilnlre dintre peretil cavitiitilor: (reze
de o~el (0. fissure);
,
( .:...indepartarea tavan ululcamElrei pulpare.:, freze de ate!. fraze pentru camera
pulpari: '
t:.-finisarea
margJnilor ex\:erloare ale cavltatli: freze extradure;

- deplasarea peretelui gingival (infundarea) cavltatii de dasa a lI-a, in afara

contactului cudintele invednat: freze de iofundat (Stufenbohrer. Versellbohrer) din
or;el sau de turhina;
'1- finisarea supraret:elor de amalgam: Fraze cllindrlce de t1oisat;

- indepiirtarea pivoturi!or metalice din canalul radicular: frete dllndrke trepan;

I?-- desf!lntarea

puntilor rninerale subtirl sau subminate

lnyewHlte: freze turbina. freze extradure:

dlntre doua ca~'ita~i

\
r-~1
Fjg. 38 -

\\ - in~partarea
froze

.Fig. 39 _ Freza ~lIindridi

Fre:te 'Mice.

<:onir:l\ ftn vtr(;

Cl:;tnk~ C~ vtl"L

de oVel;'

:b -

ft:l,lli

obturatillor

pentru
;llor

prepararea
de ,ncrustat!i
Marmasse).

fig.

cavlt'

40

Fre:tii

c1l1ndrica

.plral;i.

(d'Jpa

fizionomiCe de sllicat ~i acrilat autopo!imer12:abil:

,

I))_ realizarea sistemului de retentie (coada de rindunid) la cavltl\tl de dasa

tI-a: freze de turbina:
,;.J -Ijnlrea
a dQua procese carloase situate proximo-aproxlmal pe acela~1dlnte,
in vederea reallzaril unel cavltati mezio-ocluzo.dlstafe (M.a. D.): freze da t1Jrhina.
frezeextdidura;
\\,,- seqionarea coroanelor de inveli~ fizlonom1ce tn vederea Indepartarii lor:
de o~el;

16- seqionarea coroanelor de Tnvell~ metil:llce. confec~lonate rUin metoda~ft~~~

tarll. in vederea indepartiirii Ijoor lucdiri protetlce: freze de turbina.
Freze/e cef) invers

Sint freze care prezinta 0 parte actlva sub form1l de trunchi de con/;~u:b~fa
mare a~eJ.ata frontal. Aceasta dispozltle face ca freza sa fie activa atit pe toate:S\lpra{
fe~ele. dt ~l pe muchille formate de Intilnlrea ;peretelul lateral cu eel frontal: Exi,st~"
daua tlpuri de freze con lnvers. La primul,
.
lamele taletoare sint dlspuse paralel. longitudinal, formind un unghlde
circa 15 eu axul
minerului (fig. 41). La al doilaa ~lp exista ~i
seqionari transversale ale lamelelar taletoa!' ,
ceea ce marefte capacitatea abraxivii a frezei
(fig. 42).

\. -submlnarea
stratului de sma1t. pentru
. crearea accesulul fa cavltatile de e1asa a II-a:
freze de o~el, freze extradure, freze de turblna:
"'g. 41
IJ., - desfilntarea marmorat[ilor din fan~url!e
Fig. 41 - Fred
~i grop1te1e de pc- suprafetele aduzale: freie
Fig. 42 - Fred
turbina. freze extraclure:
taieturl transversale.
"',
";> extensia preventiva in ~anturile situate
. . 'j
la rnarginea procesuJul carios .(cavita~i de clasa I). tn zonele de smalt demineralizat
(cavltap de dasa a N-~): frezc de o~el. freze 'extradure;,
."
.,',.".
t., -desfilntarea
puntllor de smalt subt1rlsau $ubminate dlntre procesele canb,~se'
situate pe aceea~l s'uprafata, in vederaapregatlr.il unei cavitati unlce (cavitatea';d.e\"
c1asa.l): freze de otel, frcze extradure;,
.,
. .
'ii'
( - unirea a doua procese tarloase situate proximo-aproximal. pe acelati dln~eit;"'"
in vederea realizaril uneicavitatl
M,a.D. (rnezlo-oclu;rodiiltale): freze extradu'ie.'?'"
fraze turbina, Fraze 0tel;
,
(,.- netezirea planieulUI cavitatll de clasa ;1: frezedl'! otel;
". - conturarea cavltatHor de. retentle pe :suprafata oeluzala a dintelul (caVlta7"1,.'
de crasa a II-a) ~i pe suprafata oraHi a dlntelul (cavitate de clasaa IV-a): freze extrai,'\~,
dure, freze de turbina ~I freze de otel; .. :
S :- pregatrrea cavita~i1or de dasa a V-a:: fraze de otel.
In legliwra eu intrebuintarea frezelorcon
lovers, trebuie re1(inutfaptul.
. .
maxima importanra. ca, pere~ii rezultatl sint p'eretl 5ubmlna~1 ca urman'! a pantelC)f"1'!
capulul frezel fi a rolulul actlv al marginilor frazel. De aeeea, intotdeauna. per~tHli-),
respectivi trebule ulterIor indrepta~1 cu, alu~orul. altor Instrumente rotative (~~t}"\
obicei frezele e11111cfrl<:e)'
saU eu instrumentele~e
mlna (toporl~tl de smal1().Excep~l~.)':I,:
de la aceasta regula fac numal pere~ii cavitatiklr de clasa. a V-a.
\/',1:',
;'::;~:{'~v

Danumlte sl freze ferastrau, au forma unui disc plat eu marglnea fenes't'r;tli'; ,

active num~1 pe aceasta margIne (fig, 43). Exista Iraze road ath pentru[pl~s~ ..
k'

..

-i"'i'

lncorltraunghf, dt ~I pentru plesa dreaptii, cu partea activl! in patru grosimi: 0.27 mm;
0,30 mm': 0,32 mm ~l 0,35 mm.
:'
":'Fre:i:ele roadi nu pot fl foloslte .fa tura~iI inalte (tUrblna), dat.orita perlcolulul
mare de feure a par~llor mol, in ca~ul deraparli frez.el.
\
Indh::.atiile frezei roatal
;;"'supllmentarea sistemului de 'retenrle la cavltatlle de clasa a V-a;
.-:- seqionarea coroanelQr metat:ice ~tantate in ve<lereaindepartiiril
lor.

(f

Ctl'

Fig.44 -. Freze de trepanare.

b. (;. d -cu dub-Ii fCiiteltnre..

sil'lIUti lenestrtte:.

Fre~W!e trepan

i~;,c!;intfre;z;ecare, in accepfla .curentli .folosesc la Indepartarea pi'(oturllor metalice

fract.urate in canalul radicular. In ge/l~ral, sint de' forma tubularll, "vinci caracteris.
tic fap!'ul di slnt active numal pri n extremitatea pal111active. a carei margine e.ste
:Z;lmi:ata.AI dollea caracter al frezei este prezenta unci fenestratl! de forma~1 marime
dif~tl~e (fig. 44 a) in peretele lateral al par,1I actlVEl.sal! a deua fenestra~1l fata .In
fa~a'dfjg. 44 b, c. d) prin (are este eliminat rumeguiul dentinal' rezultat dln aeti~
unea}rezei.
rF.Prma tubul;tra a frezei trepan permite patrunderea tn Interlorul ei a pivetulul
metallc (~tlftului)\ care trebule Indepattat, ~i razuirea prin rotlrea frezel a materia"
lulul.existent imprejurul acestul pivot. In felul aeesta, pc de 0 parte, se dezol'ga.
niu<\1:a sistemul de fixare a plvotululin canal, lOll' pe de alta parte, este d'egaJata
o P0r,tlune a pM)t,ului pe carese poate aplica ulterior un dispoz,itiv de extragere
a ply,oturilor.
,
"
;",Erezele trepan deaceaSt5. forr;na pot fl folosite numa! cu v!teze conventlonaie.
- Intr-un ,sens mal larg, in categotia frezelor ,trepan pot fi ioglobate ~l fre;z;ele
de _q.btura~ij (Pl0ft/q,enbohrer). fre:z;ele lance ii fi:ezele triunghJulare. '
, '.
Frezele pentrtl seos obturatll aupartea activa. ,sub forma UllUl trunchl de COf) .
inver.,s. a direl baza prezind. un virf plramidal (flg.45).
'
,
, '. Frazele lanceslnt denumite astfel tocmal datorita formel de lance a partilor
acti~(:l (fig, 46).
.
. ,Crezcle trJunghlulare au partea actlva de forma. uneJ plrami<.!e'trlungnlulare
(fig"47}.,,

TO:.\l;eaCllst!!trel tipuri de freze au 0 puternleli aqlune de patrundere in profunzime ~i de rUflereln vecin~t:.\te. Datorlt1i acestel actiunl sint recomandate penerll
lndepartarea obtura~llior de amalgam. Seac~loneazl eu ele forlnd in prlmul eimp
pu~url care sastrabata, pe dt' posihll, ,toata groslmeaohturat1el.
Este de preferax
ca puturile sa fie locallzate la lnceput ill portllme.a tea mal putln groasli ~I rezistentii
a obturatlei (istmul dlntre cavltatea orizonta!ii ~i cea vertlcalll-Ia.
cavlta~ile
de c1asaa II-a) sau la perlferla obtura~iel (cavitatlle de clasa I i1 a V-a). fn ;;1
dollea tlmp. prin mi~carl lateralt\ ~l de submlnare, eu freza indinata, sa unna"
re~te unlrea pu~urilQr 'inveclnate ~i fragmentarea obturatiei.
Freze!e .' pentru lnd epartarea
.
obturatiilor de amalgam pot 11confeqionate li extemporaneu (in cabinet); prio prelucrarea capulul unel
freze d!indrlce deterloratecu
ajll~
toruillnei pilltre de carborund. pina
se ob~lne 0 forma asemanaeoare
eelel de lance salt trlunghl.
Cu frezele de indepiirtare a
amalgamulul se lucrcazli numa! eu
vlteze coJ1ven~lonale.
Fig. 45 p~otru

ta

FreSC$

Fig. 47 - l'<'~c
za triungh1u

,.pbil!rn~H coSint freze speciale destinate

:ronan~.
permeablli:o:ariI ~i larglrll canalelor
radleulare. in<feosehi in vederea
confectionarliunul
pivot radicular. Formele piir~iI active a. frezelor
tip ,siotdlferlte.
El.e au prlmlt numele autorulul care Ie-a !maglnat.

lara.

Fig. 48 - Fret.a deednal tip Gotes. Fig. 49 - Frill . de canal tip Paeso. Fig. SO - Fre~.a de <:anal tip
Ottolengui, fig. 51 - Fre%l de canal tip Dav;', Fig.-52 ~ Freza de canal tip Tinker. Fig. 53 - Frezii
,
de canal tip Ambler.

Slnt deseris(;\ astfel freze de canal Gates (fig. 48), f'anm (fig. 49), Ottoiengul

5.0). Davis (fig. 51), Tinker (fig. 52)fi Ambler (fig. 53).
Intrebuintarea
lor trebuie precedata, 1n general, de folosirea a.celol' de
1:I,'gire. a canalelor (tip Keu), lar v!teza lor derotatle
sa I'lU depa:~e.asca '1 000
t IJrc/nHn., pentru
eyitarea riscurilor de perforare a peretelui l"adadnl! sau de
rupere a frezei in canal.

Sint instrumente rotatiVe care aqioneaz;a asuprasubstraturHor

dure, provQcind
abrazarea lor din aproape inaproape.
Spre deosebirede frezele de Otel, plecreledauun
randament maXim in small'
~i in dentina sanatoasa, deel in tesuturf eu un fnaltgrad <:Iemineralizare, fl unrandament minim in tesuturile demineralizate (dentina alterata). Aceasta proprietate
de!irniteaza ~i reglstrul lor de aq:lune, 'lIe mnd lndlcate tn tea mai mare masura Tn
opera~lile carepretind
indepartare,~ unei cantitatl marl de. substan~a dcntara in
ll[litatea de timp, deciin ~Iefuiriledentate
in sCOpprotetic; pot fi tntrebulntate
1rdi, de~i intr-o masurii mal micii, ~l la executarea unoI' faze de pregatire a eavltatilor
c/liar in operatille care intereseaza puJpa denura.
Dlversitatea de. aqltine a pietrelor a dus fl fa 0 divetsltatede
tlpurr de
piett"c, care nu poate fj slstematlzata dedt foloslndu-se crlterll multiple.
/. Astfel, dupa natura materialului abrazlv din care sh,t confeqlonate se Tnti!nesc urmatoarele tipuri de. pietre;
diamantate, cu care se aC1;ioneaza pe smaltz
din corindon ro~u (96-98% oxld de alumlnlu);
din corindon alb (98-99% oxid de aluminlu), destinate, ea ~1 cefe din
corindon ro~u, prelucr;irii luerarilor pretetlce confectionate din etelurl dure;
- din carborund verde (carbura de sHlelu 97.....:..99%),. pentru prelucrarea
- din carborund negru (earbuta de sllielu 95%);
- din pulberede rubiu, eu 0 duritate foatte mare. Acestea se intrebufn~eaza
ntlmailn
cabinetele de tehnicii..
At1t pietrele din carborund verde, dt ~l eele din carborunci negre pot fi fo!()slte
in c)peratille pe sma1t ~i dentina.
Tliele pc care sint fixate pietrele sint t6tdeauna cen(ec~ionate' din o~el
inoxi;dabil.
c'N. Dupa lIantul care une~te materialul abrazlv de tlja metalfcii:
- eu liant ceramic, mal re:zistcnt la temperat.urile rldicate dezvoltate in timpul
actlunii pietrel;
- cu !lant ra~inic (bachellca. vulcan it), mai elastic, dar mal putln rezisteht la
temperatura,
III. Dupa marlmea granufa~lei din care este format~ platra:
-- cu gtanulatii foarte mari (granulaW~ 14, 16, 20, 24),
cu granulatii mari (granulatie 3D, 36, 40, 46);
cu granula~li mljlocii (granula!'le 50, 60, 70);

~ eu granula~lIf1ne(granulll~le SO, 90, 120);

."
- eu granulatll foarte fine (granula~le 150, 180).
. ......: ..
Pietreleabrazivestntellracterlzate
dIn aeest punet de vedere prlntrun nujrlar"
de granula~le )}care Indleafle groslmea granulatlei in mlcronl, fie numarul de grant!"
laW care pottreeeprln
ochlurlle unel site ell suprafa~a de 1 tol. Acest din'l.lr(llli
slstemeste foloslt lh daslfkarea de mal sus~i el ilndica speciaHstului ca pentru 9pbratil"
care pretlnd 0 efklert~li mare (deexemplu degrofarea unul, bont) trebUie salntre."
buinfeze 0 platrih::u gtantllat1e mare (de exe~plu 36 sau ,40) sau foarte .,'
exem plu 14 sau 16),lar pentru 0 Qpera~ie car~ pretlnde predzle ~l finej:e (bl~.
marginllor unel cavltaj:l)0 platra fina (gtanulaj:f;e peste SO) sau foarte flna (granulape;
peste 150).
.
.
.
...
~".<'
lV. Un alt. crlterlu' de slstematlzare a pletreler dentare 11constltuie diJdtate!i.
lor, care rezulti din ml!irlmea granula~llIor, din natura lor; natura lIantulul ~I,tex- .
tura granulil.tl!lor In platra. [)urltatea pletrel! este marcatli conventional prlntt~o
litera a alfabetulul:
'
- pietre foartemol (13, F, G);
- pletre mol (H, J, '",K); .
- pIetre mijJodJ (L. M, N, 0);
- pletredure
(P; Q,.R, $);
- pletreJQarte,dure,{T,
U, V, W).
"
.
. eu pletrele mol ~j foarte mol sepoate ;act1ona pe suprafa~a de dentlni,
suptafetele obturatUler fi;donomke sau pe smalt, in fude de finlsare. adt eu vltez~
conventlohale. c1t~1 .cu vlteze marl (turbl- ,
...
.
,.,;
Cu pletrele rnljlccll sa real!Zl1:azadagro
dlntilor (~Iefulrea) tn scopulp~l.
mlril unel lueraI'I protetlce, se preluereaza$up;aetele
de ra~i.na organicll..~l,de cera-::
mica, folosindu-se numal vlteze marl (peste 10:000 turejmln.) sau vlteze Toal"temarl,.
(curblna).
'.
..
...,
. ..,.'
.
. eu pletrele foartedure
~l dure se prelucreaza otelurlle inoxldabile, otelur'l\~
speda.le, aifaJele dure etc. foloslndu-se numa!. vltez:e conventlonale miliodl, (pilla.,
la BODO ture/mln.),
..
. .
..
..
..
.,/.',
Pentru actele terapeutlce care prlvesc dlnlcanoastra,se
Yodolosl dedpletrele
!
mol ~i foarte moi (pregatlrea cavltatl!or), mlJledl (pregatlrea ~tifturllor metallce
pentru aneorarea obturat1llor) ~I rarecri dure (pentru sectlonarea uner Juerarl pr~
tetke metalke care trebule indepartate din cavltatea bucala).
<;
V. Dlmenslunllepietrelor
constltuie de asemenea un criterlu dupli care ele.
pet fi clasificate.
.
.
,;f
Din punctul de vedereaHunglmil,
pletrele sint lungl (pentru piesa dreaptli}
~l scurte (pentru plesa In' contraunghl). La prlmele, lungrmea tiJel metaHee este d~.,
40--44 mm, iacele deal dQilea de 22-25 mm. Groslmea tlIe1 e~te de 23,5 mm .~l
de 16 cind platra se {olosefte la turblna.
y
. Tn ceea ce prlveite groslmea pletrel proprtu.zlse, se Ill. in conslderatle fie dl:i".
metrul maxim (In mm) 'at' partli active (pentru'.pletrele sferice. lenticulare), fjedla~
metrul suprafetei ~i ina1t1mea pfetrel (pantru pletrele dlindrlee, pletrelerO:lta)i.
Deexemplu, 0 platrlis(erldi are (0 de 0,90; 1,10,: 1,60 mm etc. 0 platraciUndric~
aste noma eu cefa 2 dlmensllinl, de exerr\plu O,90x 3, la care 0,90 esta,1O bazel;,(l,n"".
mm) Jar 3 in~l~lmea phatrel(tot 1n mm). 0 pla,tr11reat;i este notata prlntr-oprlrtl,ll",
dfra, cariiindicli gr6slmeael'(in,mm)
fl 0 a doua care arad dlametrul SUpr\lfetlfJ"
drculare ...(de exemplu 3x13 mm).
i;-;, c'1'.

Pentru pietrele diamantate se folosesc fie numerede ordine, fie numere de

cod'l~ternaf!onal,
care corespund diametrului pletre!. ,conform tabelulul I.
"
ea regula general~, faraca aceasta sa
Tabe/ul I fie 0 lege,cu pietrele de dlmenslullc mica
se actioneazli la pregatirea cav.itat11ot ~I
in tratamentele endodontlee; (;U pjetrele,
de dimen~lune mlJlode se actloneaza in
operatlile de pregatlre a ,dlnt11or pMtru
diverse lucr1iri pro~etlce; cu pletrele de
dimensitml marl se opereaz:a tn cabIn.et ~l
laborator asupra pieselor protetjdi,.
VI. Dupa. slstemul d"l fixate'a pietrel
la t1la metalicii,care
servelte ell. miner.
pletrele dentare s1nt de daul! fehl!"!: .
-fixe;
- montablle (InterlanJabile);
Marea: majorltate ariee,elor' intrebulnfate a:stail fac parte: ,din prima r:;ategone, fixa~a h1dustrlala a freiel pe tiJa
aslgurind 0 , (entraie exact.aa"el~Jded
evitarea vlbratll10r In tlmpul totl,.il.'.
,
Pietrer~ inCer~anjablle. care sefabrl(';a;~l :s!?f()Jo~esc :!StaZI numal dou,a-trei forme (road,; paHirie chinezeasca.,len~
tlcl,llar~);riu: strit' .inz1\!stratilcu tlJa rfletalica~ utilizarea lor Impl.lne fofoslrea unel,
pl~s~int~,~rn~dJate /tietaHc;e ~um!ta 111cmdrlna.
'.,
.
"r' Ma,tldrln~(esepreiirita~i ele sub dlferlte aspeete , fYr1xlnddlmenslunn~, fp.rma
~1,>rn~9ul dE!Jix~re.apj~trel sav ,4is<;ulul:
,"
.
'
'-hJandrln~,p(lnj;r't,l
piasa con.traunghl, ell 0 lunglrr\e'lie 2Q rnm{ma~drln~
scurcClil)sau 30 rom (rnandrlne lungl);
,
,"
,
man<ltioepl:l(1trll Rjesa dreapta, cu 0 lungime de 50, mm (mandrlne~;c;urte)
:sau';?Clmm {inandrJre r~ngi};
"
.,'

,~>_
.':;....

,!

-;'

!I
'1

i
t

'.Jj
Fig. S5 -Maodrinii
, cU pivot.

Fig. 56 ..:. :Mandrillii'

,artun.

<u ax,

- mandrine care fixeaza elementul abra:z:lv prln inturu"

bare (fig. 54);
- rnandrlOlI 'care fixeaza elernentul abraziv prin plvotare (fig. 55);
-- rnandrlne care fixeaza elementul abrazlv prill ,arcuirea
unul ax (fig. 56).
VII. Un crlterlu de si3tematlzare a pietrelor 11 'poate
constlt\ll~r vlteza c:ucare trebula aqlonata. In mare, se poate
consrdera di din 3cest punctde vedere exlsta doua categorU:
- pletre pl!ntru Vltera lnalte (pentrv turbina);
- plctra pcntru vltere conventlona[e.
Chlar II in cadrul vltezelor convc'ntionale 50 poate reaUza
insa 0 lerarhizare. Astfel, cupietrele mol se lucreaza cu viteza
medle sa\; mare, cu pietrele foarte dure, CU 0 vlteza midi
sau medre, cu pletrel,e de durltate mljlQcie se lucrem
cu
vitl;lza medle, '
.,,'
VUL Cara'cterul pregnant al unei pletre, caraeter care
constltule dealtfel ~I (;el' mal bun triterf\! de s!stematlzare,
este insa~l forma pletrel.Extstli pletr~ sfetlce. dlindrice;(;onlce,
'con Inver,~. f1acadi, ,Ientlculara; roata, parli. paJarle chlnezeasdl
etc. (fig.S?).,
Dintre aeestea, eel mai freevent foleslte in tratamentele endodontlce sint pietrele sferlce, cllindrlce. can lovers.
roata. f1aciir1i.

Sint, de asemene.a, Instrumente rotative care' ac~ion'eaza

prln abraz:are. Ceea ee Ie deosebeifte de Jiletre este groslmea
!or {oarte redusa, dlametruf lor mill mare:, fi prezeotarea: lor
numal sub douaforme: circulare ~i':convexe (fig. 58).
Tn c~!ZuldlscurHor circulare., abrazlvulse
poate gasl pe
ambele fel'esau peo slngur1i fata~l esteconstltultdln
pulbere
<fe,dlamaht',{dlscuri dlamantate),' dhicarbLira de silicru (discur!
negre de c:arborundJsaudln
eXidcfe'i\lomlnIu 25-30% (dis. curl de ~mlrghel).
.
Dlscurile convexe au caabraZ:lv P41berea de' d!amant sau
corindo!) ~bint1 aetNa fie' pe f2la le,r convexa, fie pe cea
concava.
,
51.1bstratulpe care este tixat abra2;lvul f'oateti ~Iel diferlt:
_mlltaltc (discurl Horlco):
'

Fig" 5.7 - Diferite

form" de pletr"
dentare,

- carton (dlscuri carborund);

- hirtle sau material plastic (discuri de hirtie).
Toatedlscurlle
dentare slntmontahile
la mandrlna. DiscurHe dentare Slnt
concepute pentru a seqiona substratul pe care S6 lucreaza (tehnlca slice-cut), p,entru
a abrazasmal~unn
spatiHe interdentare In care nu se poate patrunde cuun
ins'trum(!nt abraz.iv ~i pentru
finisarea suprafej:clor dentare
~Iefulte ~l a
suprafetelor. obtura~iIIor. Cele
indicate pentru ultlmele operatH
au granulatH mijlocll fine saU
foarte tine.

suprafete10r dentare 91 a supraferelor metallce ale lucrarllor protetlce

cavitatea bucala.
. Sint constltulte dlntr~o mad omogena de pislll, flxate pe o. tija.
sau prev5zute Ci.l un dispazitiv de fixilre Iii man<lriM plesel drepte (fig.

r;.'~;>'
ji

I'

'

l]
..

Periute, pensule. flltud ~i

gume de Iustruit (poflpant)
Sine lnstrumente
rotative
foloslte in operaplle de curatlre,
finisare. Iustruire a suprafetelo.r
dentare sau a suprafetelor protetke din acrilatflxate in cavlitat'ea
bucala.
Perjute1e
Sint confect1ooilte din fire
slntetlce sau par animal, dlspuse
drco.lar saU in forma de p1ilarle
in jo.ro.] o.nul loel SUpOrt IllEltalic.
Flrele au 0 IUl1glme de
5-7 mm ~i slot dls.puse pc ,5-,..6
rindurt, lar diilmetrul lnelulul
metalic estl;! de 8-'10 mm.
Perlile se pot prezentafie
fixatela tlJa, fleseparilt, pentru'
'a fi montate la mand rin.a de pl:esa .
dreaptii sau de plesa. contraul1ghl.
(fig. 59, 60).
Pensulele
Perlu~ede forma cont';~namonta':"~imont:afeStnt
Instrumente l'01:?tlve
I. mandrina.
destlnat~ aceior~1 .scoputl ta ~1
'.
perluj.ele - dar pentruspa.,nle
'nguste.
in care periut-"lenu
pot patrUndfl. Silltconfe<;tiooate
tot din par
animal sad fire slntet1ce, co. 0 lunglme de 8-10 mm I sint fixate totdl~auna
la 0 tija mataUd!. Tlja poate fl lung1i (40 mm) sau scurta (15-10 mm).
".:",::

Fig, 60 _

Filturile
....,....
.. ' "~c. .
.
..:~~
Sint Instrumente rotative foloslte adt inlaboratorul de tehnld dentarii. dt
~t in cabinet. in cabinet, elasint
dest.lnateoprwatiHor
de curatire ~I lus'trurre a

Forma filtu riloreste vllriatii, peneru a putea fi folosite 'p;~.diversele

~I In spat-file arcadel dentare.
.
.....
.
In lipSa tilturJlor prefabricate, se pot conrec~lol1a la nevo!e, chlarln
binet, fllturl extemporanee, fatind in Juryl p~r}lI al;tlve a unel (re:ze.
~UVlta de vatll de marime patrlvlta, pina sa bbtine grosfmea dorit;\.
Gumele de .lustrult .(PolIpant)
Stntlnstrumente.
rotative folosite in lusttuirea. direct in giJra albcta
proteticedln metale nobile, semlnoblle ~I acrllat. Pot fj foloslte .fe lIsemen.ra pen

10'

Fig. 64 -Gu . '

flit. 63",:" G'UI'1,e' de

forma.de road, (")

lara 1b).

luscrult III
JI lenrku

milde lustriil.t
de rorl11l1.~O:', , ..

nlca~,',\~d;;~i,''.'

lustrulrea s~prafe~el~r obtura~ifl~r de amalgam ~I chlar a suprafe~elor de smal~

de~tar, dllpa co a fast efectuat dotartrajul.
,
.
.
_.
'Sint
confeqlonate din substan~~ abrazlvliincorporat5. intr-o masa de cauciuc
sau numai dolo C/lUcille.'
.
, 1n ,prlmul .:az, duritatca gumeieste. mai mare sau mal m,ld, dupa cantltatea
~l Ij'larlmea ,granula~iIlor de abrazlv incorporat.
Tn eel de al dollea eaz, guma este moale, mullndu-se pc oblectul pecare
ac~i'
onea2:a. Numai acest tip de gume slnt indicate pentrll lustrulrea suprafe~elor de,
smalt (fig. 62).
Forma gumelor oste ~i ea dlferlt1i.
. Astfel, gumele cu abraziv slnt fie lenticulare (fig. 63 b), fie In forma de road!.
(fig,.63 -a). ,se monteaza lntotdeauna
la mandrinii ~i se gasesc in tre! marimi
(S{23 ,,[11I'TJ.
4/18 mm; 2/12 mm - prima, clfra fHnd grosimea, a doua djametruisupra~
fat!ll)~'t.J~,eJeflrme produe ~i 0 guma de forma eonlca montabila. cu 0 lunglme medle
de /150"22 mm ~I un diametru de 8--10 mm (fig. (,4). .
'
"G:~f1!elefaraabraziv se preZj~ta ~ub forma de cup!! sau sub .forma, dtindrlcl,

If:'!~titt~ente d.e min.a

"1,:':.,:"
patorita ,progresllior tehnlcel::are. au tmhogat:!e arsenalul' j~strt,lmcntetor 1'0~atlVIl"instrumentele de mina tlnd sa, dispara din tehnica de lucru a praeticlanului.
Ce~'1',l;eccnstltule 0 trlpla gretealii. In prlmul rind pentrudl,indpmlnarea
absotut
neS"':f,araUnu! bun specialist se obtlne in cea mai mare masura Kscuipdnd) in dJnte
lt~ii:tele
de mloa; in at cloilearlnd, pentru caanl;lmite,fi:lZe;Qpel'atorlldlh
f;ll, '
,erH cavicarHor, cum Sll1tl d~ exemplu, accentuarea':uoghiurilo.r:.qjr\tre
.P~,.,
" tare a pragulul gingival "':- pretlnd, pentru a. fi reutlteau precizla,finet:ea
~,.dl;!lu:atetea care se obtine numalcu Instrumel'lte de mina, iarln al trellearind
pery~rl),ca~ fo.losir~a instrumentarulul de .i\n~r#~ur;e pericolulafectarnplljp.t\.1\gen.:
l;aro~~eVltavlbraplle nepl1i,'Cuteproduse4'e.~frez.e~1 nu dezvoJtacaldura,,'
". '
,'::' Pentru aceste motl.v.e recomandamiI~iitlli:;::aJi:lainstrumenteiorde'
i~r'l'la aeoll>
ul'ld.e~,s~e poslbll aeest lucru.
',.,
"" '. ,
C'histrumentele de mtHa posildll un.
r d~:acee~iforma
pentrlJ:
.
meflt~le. C;'lre se prelungege ell 0 tija
;{g1tul instrumentuilll)' s
p~r}.l.i tiii,etoarc, active,
,.:<.;,>
.'
.'
,.."
"
,\::::~I~s,tru~#ntele de mini! trebule saJI1~'epHneas<:a urmatoarele Condi~Ii:<
, "_:i~,sa'~e confectlonate dlntr-\lnol~J;:re::;::istent, r;are sa nu fie casabll ~I~~inu se

d~~I~
'
'.
T;;i'.:- sa fe;l:iste la agreslunl chllTiitei;sacfie InoxidabH;

';

_.
,/'- sa alba 0 parte aCtiva taioasa. care, dupa tacire.sa poatlifi'reas~U~111
)::;:- sa poata fi steriHzate fara ca aceasta sa diminueze efidenta instthnieptuJIJi;
,....'- peritru flecare tip dEl lnstrument.sa existe mal nl'ulte mariiTlr:
"
" : -=-_mineruf Instrumentuluisa
aslgure 0 priza p'alma.ra Clptlrna'flsa nuai'lJnoce
dln,mlna. ,.
--.
,'in cataloagele fabrlcilor de instrumente dentaresint inscrise in zllele:,~6astre
numeroase tlpurl de instrumente de mina sau de trusecomp1ete, cOntitiind un. n'umat"
uneorl impresionant de astfel de In.s~n,lmente. ~e cunosf.;a$ta7:rc,?!~cti\l:;Thornas,

Instrumente Ash, Darby, Jaquette, Mac-Cal etc. Toate acestea derlva insa din modele
inlJIale, descrlse pentru prima oar,a de Black. care a Imaglnat 102 instrumente utilizabile in pregatlrea 'uneleavlta!i:
Fiecare d,ln aceste instnJmente este tnarcat <Ie
Uff num:ir de ordine, Care. eorespunde
pozltlel Instrumentulu! in succeslunea celor
101 instl"umente. Astfel,.topori,ti!e dl! dentlna au numere lotre 1 ~I 48, toporl~tlle
cle smal! intre 49 ~I 54. blzotatoar'3Je <leprag gingIVal intre 73 ~i 80. daJ~J!e drepte
- 84, 85, 8& etc.
.
Aliiturl de numarulde ordlne, lnstrumentul are lnscris pe miner lndi alte trei
cifre, care caracterlzeazli partea taletQare a lnstr\lmentului. Prima clfrll reprezjnta:
l5:timea tal~ului (in zec!ml di! mil1metri); a doua, lunglmea piirt:Ut1iietoare (in mlli
nietrl) fl atrel" - unghlul (in grade), pe care 11face partea tliietoare cu reseul instrumenwlul.
' .
Din pacata, aceste Indicatii nurrterice au azi 0 valoare ralatlva, deoarece fabri~
die care.'l\! reprodus .Instrumente de tip Black au modifkae slstemul de nota~je,
ceeace provoaca de cele mal mllite arl canfu;,>;ii;De aceea, credem ca Instrumentele
de mlna t:rebuierecunoscute
In prtmul rinddupa aspectullor.
pentru a fialese ~j
folasitela mamentu,l (lpQrtun~llhtro
manlera corespunzlitoare. Acese lucru nu cste
deosebit de dlflci~fllndcl.diri
nei1lJriiaratele lnstrumente de mina, in mod eurent
se folosesc numal 2Q....:.22 de fnstnimente. fiecare dln~re ele prezentind elemcnte
caracterlstlce.
Topori~We de elendna
AprQape iat~ top~rl~tile d.ed.entina se prezint;i sub forma unui miner prelunglt
eu ungit,l,a capul ~ar.uia partea.actlva este lndolea pe muchle. Unghiul pc care H
face a~utpartH.actiV:ecu:l?,ljl gitulIJI mlnerului poatefi aproape drapt (90)1 ObeuL
{intre 75' jf 1700
:ll;5CllJit,(sub 90).' ,
'. . j
Topori~tUe' Cu >~un:-uljgnI obtuz .sa gasesc situate 11) nomendatorul
Black
prlntre prlmele,numere.~1
dJntreele '5,e intrebuln~ea2:a in mod obj~nuit I'll'. 5 ~i
nr. 10 (.fig. (5).
-Toporj~tlle eu un unghlapropiat
de tel drept sint situate in homenclatof
in a treja 'Ilecad~ fl.dintre ele,~s~Jok~sescin mod curent numerele 22, 23, 24. In sflqit,
cele ell unghl ascutit 'poil:rta.numerele.S7, '138 ii slnt denumite ~i instrumente latomle
(fig., 66). .
. Prlntre toporl~tjle care sint mal des fdiosite se g5.se~te fi una, cu ;lspect dlrerit
de cele:alte; (t9Porltc~ilr; 20) prlh 'dubla cudura pe care 0 faw partea actlva cu
g1tul ~ll'llinerul' lrisUurlientuluHfil.\' (7).
Un c~ra(;ter:~are dlfer:entiaza ~I mal mult toporl~tile dedentlna intre ete este
~j lunglmeqi~i1HI9racdli~~(:a~epoate
varia de 130 1mi'll pina la 10 mm, perml~jnd
astfel patrunderea lor: l[ldlVltll.t.l deo adlndme diferitli.
.
To;i:e top<::riitilede,_~ehtln5. au partea lor taioa.a ascutita pe 11mbele, parp,
deci in bizou dublll, c.eeace Ie as.igura efklel)~a lncilferent de orientarea par~n tuioase
fat:a de planurlle de clivai. pc care aqioneaza.
Toporl~tlJede d:entir)a 5e intrebuln~eazaexdlJ.lvln
dentina, pentru sculptarea
peretilor,pentnL:jlC~'iltui!rea
u,tlghlllrllor~l, In uncle ,c;lzuri, pentru indepartarea
dentinel ran1o!lte:'
.

fsau

Planurlle. pe care se deplaseaza topori~ca de del)tina sint in general planllrl

drepte, iar mi~carea fnstrumentu.lui Este Hni:.\r1i.De laaceasta regul~ sa abat Ulima]
instnJmentele laterale (87. 88) eu care est"! permlsa i 0 u~oara ml~care de. rotatle.
PtH1tl'U accentuareaunghlului
indzal fa cavit1itl de clasa a lII-a ~l toporltiledub!ll
eudate (nr.l0). care pot lntervenl tot prlntr-o ml~care de rotafie la indepartarea dentinel ramoHte din cavltatile de c1asa a V-a
situate pe ultlmil molari.
De~1 toporitile de dentlnli potfl forosfte in funqle de cazulcilnic~1 de fmaglnat1a
specia!fstulul, pentru rezolvarea unoI' probleme dintre yde mal variate prlvlndsculptarea dentlnara, fiecare dintre ele este destiliata lnspedal
numal unoI' anumite (lpera~lI. Astfel:
- topcrlftHe cu unghlur obtuz (1\1'. 5
~i 10) au fost creat~ pentru preg~tlrea pere-.
telul gingival ~l a peretelul ve~tlbular al
cavitatllcr de c1asa a III-a, clnd accesul in
cavitate se face prln fata orala a dlntelui.
fi ~~
fi 67
"
.
. .
. _ Pot fi fcloslte ti penfrO aecentuarea ungt1iuFIg. 66 - Toporl~ci de dentin'
lul dlntl'e peretele gingival ~I eel vestibular;
!Jr. 87. sa.
Lid'
I
b I.
I
Fig. 67 _ TQporilcl de dentin'a, \ a ungniu ul mtre perete evestl
u artl ce
lv.2Q
. : .. ;' parapulpar, la aceleati tnvlta~i.
In cavlta.file de dasa a IV-a, pe linga
acelea~l Indkatil, mar pot ti fcloslte r la
pregatirea peretelul oral ~l aunllhiulul d1ntre
pereteie oral tl eel palapulpar. In sfiqit. POt
sa. fie fclosite la aceentuarea unghiurllor de
Intilnlre dintre peretlliaterall ti fundul cavltatil la cavldtUe de c1asa a V-a situate pe
dintil frontali;
- toporlttHe nr. 20. 21. 23. 24 slnt
indicate pentru pregatlrea peretilor oral.! ti
vestibulaI'I al cavitatilor de clasa a Ill-a ti pen.
tru realizarea unghWrllor de intllrdre dlfltre
ace~ti pe~~l tl peretele parapulpar al. cavltlt1i. Aceiea~1 iotreb)Jlntari Ie au ~:l 1;\
Fig. 65 - Toporlfdi
de dentin.
cavitatile de dasa a IY"a, lar la cavltli.tlle
.'
nr. 10.
de ebsa a V-a pot fl foJos'ite .unl~orl
.4;~
penrru exprlmarea unghiurHor lnterJ.c~are
ale cavltatll;
~ topori~tile nr. 87,8B (rn.strumente laterale) au Indkatlll1mltate folosind numal
permu crearea unghiului Indial (Intre pereti1 pll.rapuipar, vestibular.ll or~l) I;i
cavitWle de dasa a U1a;
.
..
.
~topori~tlle
or. 20, dublu. cudate, folosesc l;tpregiltlreacavld.t1Ior
dedasa
a V-a. situate pe uftlmll molarl. cind curbura: accentuata a arcacleidentare saudeViol.
IUI,,, mu~chlulul buccinator impledidi accesul Instrumentelor
rotative. In acest caz,

;.)"~I

Intreaga cavitate (deschldere. indepartarea dentlnei. crearea parerilor,

unghiurllor) .se realiteaza numal eu acest Instrument.

Topori~tile de smalt:

Slot asemanatoare cu toporf~tlle de den~lna prln IncHnarea pe trruchle; aptrta. \~'\'

active fafa de gltullnstrumentulul.
Prezlntil insa In raport cu acestea dIll urrrl~(~1
numeroase deoseblrl:
.
.....
....;r:,~ .
_ in.dlnatia pal'tilactlve fata de miner este constant de aceea~i valoare ..
lnJlferene de marlmea Instrumentulul;
. ,..,
.. - gltul lnstrumentululnu
se gase~te
prelunglrea mlnerului, cI indlnat totcu 110 in partea OpUsainclinarll partii active.
Acest .contraunghl degajeaza parteaaetlva
Cl:>nferindwlposibili~
tatead!:angajare tn cavita~l profunde ~i ampllfldi preslunea ell care
esteangiljat Instrumentul;
-partea
activa (fig. 68) a lnstrumentululesterobusta
~i
.are 0 l\inglme de 6-10 mm ~l 0 .Iarlme.a muchlei. tllietoare de.
1~1,5mm;perml~lnd
exercitareade
presiunl. Ascutlrea lnstru
mentulul intereseatli lllfmal 0 Japi a partn jtllietoare, ded are
. blloupe oslngudi parte ~I acest lucruHmlteazli operatllie tare
P9t fiefettuateeu."lnumal
Ill.operafla de despicare;
\
. ~ existenta. blzoljlul pe oslngura parte nu. permlte' anga~.I... jarea histrumentuluf
cleete Intr-un stngur plan, at spafiulul.ceea ee
~ lmpurie, peniru pregatlrea unel cavlta~!.folosiiea unel perechl de
Instrumente;
'"- in rionienclator nu exlsca cladt trel perechl de topori~ti
desmat~.cal'e sa deosebesc intre elenumill prln mar/mea part:H
active. at!t a lungimll, dt ~I a la~lmH plirtll ta\etoare;
.'
...
-de~(
toporl~tlle de smaltsint
pr9iectate
pentrua;
.. .
f1 intrebuintate In smalt. pot fi folosite tlneori~i
in dentlna. spre de6se
de topori~tfle de dentin a, cu care nu se llct10neaza ni<:iodatil tn

(~frr)~.

'1

Yiitrebui~ta,.ea

topori~tilt>r~esm~I~:

..dlslocarea ~lprlibu~lrea pl'lsmelorde; 'sma1t nesustlnute de dentlnli.sltlla'&

la marglnllecavlta~if de dasa I ~I a II-a. Pantru a se obt1ne acest lucru.topoi"lJ'C~le
atazf( eumucnia t5Jetoare pe perecele de. smalt. la marl[lnea: IUI)avindu-$e~r1Ja}:a.
bl2:oukt6porl~tn

sli. fie <l~lentat spreca"'ltate.

Se exerdta opreslune

Ic".tlIl,gt.'1li!=e

produce dlslocarea. prlsmelor. In cazul .tn car: bi:zoul ll. fostorlentat".~r-e~it.

instrumentulderapeala
ti nu este encient, ia~ daca suprafat3 de smalt pe Carl!)90rt..~; .
sa 0 dlslodi.m este prea mare. este poslbfl fie sa nu reu~im acest lucru, fie $afra~turam:).
unper~teintreg
al cavitatil.
..
...
....

.Yr",.,:::"
.: De:aceea;.se va a.ctlona pe suprafete. mId. din aproape inaprcape; :i~""ITl?:~'
evident, {(dephuarea l)smaltului cu toporl~tl.l!l'lpUneta tal~ul acestora safi\t;~~~~f.;
In;phtnul::d'ecltv:~i'301 $mal~ulul ~l pa.ralel cumar~fnea cavltatU; Acest Jucru eue;o~I~H'.
aproape fntotqeauna pentru pereW vestlbJJlat1, tl oral~ 'ill cavltatHer oduz .\\~1~,,;
la.dintlll1ilfClld~lrstl'perloare, dt ~l Ia:e;f'al arca~.el.lnfa~loare;,Pentrupe1'etll,
"... f~l~:.
~i dlstali ;peratlaeste maldlfidHi,dar poslbHa.'Cmd este vorba: de premolar[~l p0at~l~

...

de'primul molar; ~i aproape totdEmuoa imposibWI. la 1:el de at doHea ~I al treilea

mQ!ar, dator!ta obrazulul, Care impledlcii ,ac::cesulpe, dlreqla eooveoabl!:i.
"Opera~la de disfocare a prfsmelor de smal~ este util1i In scopul crearli accesului
1n .pr:cesu! carlos ~i pentru completar.ea extenslel preventive;
'.
. "~ prin dlsJocarea prismelor de sma1t ~l prabuflrea lor se poate obt1ne fidesf1ln}are.acontar:telor dintre peretH vestlbularl ~i'orall ai unlll proces.carlos aproximai
cu dlr~ela invecinat, completindu-se, ifI in acest fel, extehslapreve.ntiviila
nlvelul
zonel,vertic;>le a cavltiitlJor de clasa a II-a. Operatia se re.alizeaz.1ifie exerdt1nd. presiunl~r;t:kale
(~duzo-cervicale) po portluni mId .de smaltdin perlltd"" r""speet1v.
~jnind toporl~ca cu bizoul spre dl.fltele vecln, fie'exerclt!lid presiunl in acelea~1 con-<:lifl,kif.\sii,direct pe suprafata peretl:llul. In c!lu.:a(vestlbulo-orale' ~l vestlbJ.lIate);
.. \,-::;Cl:! toporl~tHe de sma1t pot fj'regularl:zatemarghille
de smalt ale peretilor
cavltatl!or de dasa a III-a, atuocl cin~ aces~ea au .re;r:ultat CI,l neregularlta\,1 'dupa
pregatl rea cavltaW. tn acest caz, se pllmba liollir' toporl~ca de-a fungul marglnilor
resp,~ctrve, tlntndu-se tai~ul in contact Intlm cu aceasta margine }I bizCluJ.inspre
<.linteleinVecfnat;.
'.
. .
.;~:netezlrea peretHor laterali ai cavltatHorqe dasa I ~Ja II-a poaee fi obj'lnuta
phna."t)qo~rea topor1ttil de smal\, adt ~/1sma1t,dquo
dentina, dc"a.ltmgufintregl,l!ui
peret,a,pe toatii ini.I.}Jmealuf. Bl:iou! v;afi.;qe.ase.rneflea orlentat spre il1terloruLcavitatH,'f\cest procedeu. de pregatlre a peretJlor.late~H, sa reCQrnanqa indeos,ebi..orl
d';l dte:qt\ N aqionat, in prealabll, pu freze.con; lnvers. c;>re au determlna,. pr.-!n
lnellnll.tia frezel 0 sub{nina,re a perete!ul,. Foloslnd ll-setopClrli~a' se ob\llne, fl o perpel1Q,leuJa'rlzarea peretelul re~pecttv pe (i.sn4ur.~aYil:atjhEyldent,j)per.a~la poatej'l
-efeGtq~tii'Gu Insp'-umentEl.rotatlvn:lIinqrls~,:.Gare
pre?:ilrta.l!l~,ne~Jllnsul.d\ 4ezv9ltaipald\lra .pe un teslJt dentinal' deseorl aflat in sta"edehipersens1biH~.tel
... '
','.'"., tqp.oriftile dl:\ smalt pqt flutl/e, pentru.~aC:(l.elltlla"fi!allnUfptl!l1ghlulare<:a:re
:sel::r~ea~lntr.e pere{U lateraH ai ~vlt1itilqrd.e c1ll.Sa,,~It-a..
d~Jla"ufighjudfo.r'fe:l:ldtat....
e.....
.,I.I1.>t1'e'
pereW late ra II. ~..l fundul 9\1...vlt~~I..i.f'~t...r,IJ,.Qb.JI(}. erea: ..r.'1;'11ta
..tul.U
....
.Jdorl.t.
.!SOl pUmh! t!litll
lnstrum.el)tului (:u o!.oar'Gc<\re preslune' de-:.a lungul ",cestor Iinll
-J.I1'l'~~I
..(f.lar,e,pina se ~nst",tli adinclre.ai'Qr;:
.
.
..
;{~.;Yioa, dintre fntrebulnpri!emaj
pur1n ,ft~cv~nteale
to.porl~tHor de.sm'alt.
dl<;~~~numal de Upsa Instrumentelol' potrlylte, este ~I' blzotarea marginiiorcavi.
tatHt>'rdewd~sa I ~Ia II-a. in a':est scop, ~1!uI,!p.st,,~ro
Jul;~~ln~Jc~t~rli\.pe91\l.rglriea
respec:tlva 11sub un unghl de CCll. 30",'56 p.llmbh
'esIUIiIHIe-a,Jol1go!el; '~hiind
tGtde~?na bl.z:l;wI1ndreptatln dir:ec~ia ~e depla$area 'lnstrllrneFitululll in.sus.Penttu
.pjzQ;~r.ea aceleia~i marginl VOl' fl, neCe~lll'e deCIO':,perephe de't<)por~ti.
..
.'FJ~tro{1n mod asemana.tor 56 pQa.~e,obtjnei,.dc'~lut{)F.uI,t'Qp:6.rl$t;tIl)r([esmal~i
~i t~,~!rea unghiului<!entlnar pe,Gare 11f<:l"mea.zlih~"ccavltlit!te
de.i:rlasa.l\.U'aperetele
p,ulpa.l\\.cu peratole paraptlJp.ar.'
,... ..;.
Dalj;il:e ae smaIt
,JS~nt" lnstru~entedestlnate
deasem.enea prellIc.~arii-z.onelor':de smal~.,Efese
pre.zrnta In doua tipur!.
.
.. ',0:
'.' ; .,,;
Prlmul tip" daltl1 dreaptiJ, arepartea ..actiya, . o;ltuat1bhHlOntinuarea minerlllUi
1\ ag1tuluiinstrumentl.Qlll,
inacela~lax:-(fig .:69:.;a)',' '.". c,'"
,>.'.
'. CeIde al dollea. tip, dalta Tlldo/til, estecaralttl'Jrlzat prfn: c:omtrilu-l1ghh.trpe:dlre
'11face partea.actlva, cu gitl.fl ~lcl,l m~neruJ 111'S11turnentll!iJl,intoclilli':1l1l
fl top6'rl~,\,i~: ,.

t.lle de smalt, dar, spre deosebirede acestea, indolrea n.ueste pe muche, d pe supm~
fa~.a(fig, 69 b). [a amber"" tipUri de dtiltl, !unglmea partli active estecuprlnsa intre
6 fi 10 mm, iar latlmea tal~ulul llste dll 1.5 mm.
: Da.lta desmal~,ca
~I topori~c:a de sma!v, .are un slngur bizoll, pe 0 parte a
partii fictive. ~i folose~te .de asemenea la desplcarea prisme!or de smalt ~i pdi~
bU~ltea lor.

- "rearea' ac<;esulu! in prOcese carloase

odu:tale. in specl.al la. arcada sllperioara ~l pe
margintle meziaJe ~I dfstaleale
c;avjta~il. Se
afa:z:adalta cu bizoul ins pre interiorul <:a.vltatii
pe frag.mll[lte mid de smalt submlnat tl se
eXllrcit~o presiune c:ontlnua, av.indu-se grl!a sa
nu. dl'rapeze InstrunJentul, Se contlntla astfel
din ap.r-oape in aproape. pinase obflne deschidcrea dorlta.
.
. . PentrU prabu*irea prlsmelonle
sma1t de
pe marginlle di:'tale 'ale proceselor car/oase.se
.
;.... poate fo!osl.dalta.indoita, aplictndu-sepe
margln,eade smalt cup"rtea nebizotat~ ti cu partea
bl;z:o~l\taspre li:rc:adalIntago.nls~,.I:ixerdtlndu-se
fig. 61'- Extremitatea a~dva a
. '.
daltii drePt~ (a)b fl dal;;;
\ preslunl asupra el;
. ,./"""}llvelarea. ~I chlar pr.oglitlreaperetllor
cu
e ( ).
v,ertl1;;all>
akCav..ltatikw . ~e dasa J t1 dasa a 'lI~a
se,'p:o!lte:obf.IM.aCtlonindIW da!tHede: sma1t de-a lUl)gullntregulul perete, inceplod
deJ~su.praf\l.t~<crl;!smaJt Bina infum;lul cavltai-ll, Pentru cre~terea randamentului,
l",s,tr.\lmentu!,se'r-O'losettc ell 0 dalta obl~nulta, tinuta I;U bizoulinspre. iT)terlorul
cavlta~Ii, dar fmp'I.!!sul.1se da ,prlnlovlrl repetate pe extremitatea distaliia minCe
rtlluleu un' e1ocanel.de i:0rllSaU metallc;
..:...da.lrile de stTial~ pot fL foloslie ~i pelltru bizotarea margin,Hor .cavlcaplor
rje datal, dupa aceeaJi tehnica deserisa Ia tt>porl~tlie de sma1t i co acet;1a~icondi~
ti.qp,are:r,l. llpselc.llislfumentelo( tCltative, recomandate Rantru aceasti opera~le,

;\ 1..;1!ilttltUe
. "Sint.';1ns:trumentt;1cuc:are se'actioneaza indentlna. AH cum.le spune ~l numele,
ilu~form,;lIMl?1i~[lfl~\.IdIa-c:are. partea actlva face eu minerul ~i gitul IhstrumentulUi
\Ir.t;,<;oili;raunghk~1i~ror
curburli Ie permlte sa fie active intr-o singura !llreqie
(fig;: 7:0). De:acee:i.,. lingurite' segiisesc: in perechi de dimensluni mai marl sau mal
mid . In. trusa obi~.nujtii B!ack; eXlsta erei pereehl de llnguri;
<~.lingurlle marL(61 ~i 6.2) aulungime~ par~i1aetIYe de 9 mm ~I llillmea tai~ul\li

de''2''mm;

.,-.ling\,rile
miliodl (nr; 63 ~l 64) au lunglmea par}llactlve de 8 ffimti llitirnca
tai~ul.ur .de 1\5 111m:
.: nngorlle. mid (nr. 65 '~l 6.6) au 0 lungime a piirtii ac:tlve do;!6' mm ~j la~lmca
t~I.~JltuI-de1 roin.
. .

Tehnlca:
,j"-'- sa lndepiirtell2a obtu r:lt1a:se trepanell2ltsau se face ablat1a <:oroanel necorespupziitoare, sau, In cazul dinfllof' Integrl, sa efe<:;tueaziitrepanarea la locul de
e1ecfie;
.,-se plitruodefn
profuozlmeadentlnei,
10 dlrectla cameral pulpare, cli
freze.sfe.rlce cu 0 tur<1-tiemedie;
.
..-dadi la un moment oat. paclentulsemnaleatii
aparl~ia durerii, seopre~te
forllJul lmediat,considerlndu-se
dlntele vital. fi se procedeaza latratarea corespun:z;atoare a sltuatiel clinice respective.

~s~---~~
Tratamentul

cariei simple

Prln tratamentul carlel simple se infelege fndeparta.rea eontinutului proceslIlul carlos~l a ~esut:UrHor dentare alterate ~i erearea in dinte a unei cavitiiti cu
anumtte caracteristiel, in vederea tnserarii obtura~iel.
Toate eavltatile, rezultate din tratarea proceselor carloase, se pot inserie in
dnc! tipurl topografice, determinate de pozitia procesulul carlos pe suprafe~ele
ceroanel dentare.

Fig. 88 - Proc""" carloas" din l'regatlrea carora re%ultii caVitii~!de dala l.

Cllvitatea de clasa I relulta din tratamentul carlller locallzate in ~anturjle

~j gropl~ele de pe fara trituranta.
a molarilor ~l premolarHor. in ~anturile '1cst!bulare sau orale ale lor, In grop1te1e vestibulare al,~ molariler, preeum ~i in
gropiteleorale
ale dintl10r frontall (fig. 8S).
Cavlta~lle de c1asa a !l-a rezulta din tratamentuJ earillor de pe suprafereie
aproxilnale alernolarilor
~l premolarllor (fig. 89).
Cavltli~i1e de c1asa am-a rezultii din tratamentul cariilor IOc;alt:zatepe fe~ele
aproximale ale dlntllor frontall 1;1care ungnluUnclul nu este compromls (fig. 90).
Cavltatile de clasa a IV-a rezulta din tratamentul earlllor aproximale ale Inci
stvllor. avtnd unghlurlle Incl:tale distruse (fig. 91, a). .
.
Cavttiltlle de c1asa a V-a rezulta din tratamentul carHlor situate intrelmea
cervkalaa
fetelor vestibulare sau orale ale dintllor (fig. 91, b).
De~i marea maJorltate a cavltatllor. r:zultata din tratarea proeeselor carloase
sa toscrle in una din cele 5 c1ase de.ser1se, exlsta sltuatli c1inlce c.areimpun pregatlre;1 unor cavltar; atipice. daci a unor cavitlitl care nU-~j gasesc locul In nid
una din clasele mentionate.
De cele mal multe orl, cavltarile atlplce slnt cavltatl compuse, ded cavitatl
care lntereseaza minimum doua din suprafe~ele coronare ale dlntelui. Astrel pot

"
;..',,'~~
. 93

exista cavira~i vestlbulo-oduzale,

vestlbulo-mezlale, mezlo-- salt dlsto-orafe etc.
Un tip particular de cavitate atlpld\.1l reprezinta cavltatea mezJo-<;n:lut.o-dlstal1i
(~'1.0.D.), cavitate care rezulti din preg1itir~a sfmultana a unor procese carloase
existente pe suprafa~a mezlaHj, ~i dlstal::i II acelulll9i premolar sau molar.
Indlferentde
tlpul de cavlt:).te, pentru obflnerea el trebule respeetate 0
stifie de faze de Iucru ~i de regull.
.

Cd

~~

~~

Fig. 89 _ Procese carioMe ,!In preg~tlrea di-rom rezulta cavltatl de clasa a Ifa.
Fig. 90 - Proces carios din proglltirea dru; . rezulti 0 cavitate de clasa a llf-a.

1. Deschiderea

pl"ocesului

carios

Reprezinta mljlocul prin care se l:reeaza 0 cale de _a~c~s spr.e !nter~o!~!

Illi. In scopulpregiitirii
cavlta;li. Este primul act al pregatlruc,f1care! cav!taF:
Desehiderea trebuie sa fie sundent de mare pentru a permlte adt 0 buna
vizibilitate - fie directii., fie indireeta-,
dt ~i un acees satisfii.ciitor instrumentelor
eu care se aetioneaza, aeest deziderat Impu.
nfnd uneorl sacrificlu de substanfa dura dentara sanatoasa.. Este recomandabll insa ca
deschiderea sa nu fie exagerata. pentru di
I
\
de marimea el.poate deplndeulterfqr
ealitatea retent!e! eavltatli ~I caUtatea rezis
tentei peretilor dlntelul.
Din punce .de vedere al modalitatHde
desenldere, slnt deserlse patru sltuatll clfnice:
_ descniderea este reallzata de insa.~1
eVQlu~la procesulu! cados ~I permlte un
acces direct: procese carloase Cll deschldere

en

Pig, 91 a- Proces

carlo. din preg;;drea

rc%ulta 0 t::avlt:at:e de dasa a IV..a~
IJ} Proces carios din pregll~lraa cirula
f'e:tuh4 {) c.avltate de dasa a V..a

larga;

. -deschlderea
este reallzata de procesui carlos, dar acees'ul Impune 0 Hirgire a el :
procese carioase punctlforme sau cU descf1l
dere midi:
.
_ des.chlderea, dei'l este reallzat3. 'de proeesul carios, poate dev~nI dlrect1i
""ma; dupa USl'rarea accesu/ul; laearlile cu. marmoratie prln subt'erea sma/tulul
fn;,rmDrat, la' eariile lncipiente aproxlmale ale dfnj:llor fron~ali, prln apllcarea
separatoarelor dentare;

c.irtli;\

-: accesu! la procesul cario.s se poate rea/lz3 numal prfn Intermedlllf;l:lt:UI

perete dentar detit al eefuf pe care ~ste lcicallzat procesul tarlos :cele mal "ml,ll~e
dlntrEi '1;lIrllleaproxlmale fa care accesu! so reallzea:za prln Intermedlul suprafe~elor
ocJuzale (dfntll premolarl {/ molarl) sau alsuprafe;elororale
(dlntll frontall);yi:,

2. E:x:ereza dentlocr

alterate

Este faza de lucru cttre suecede deschiderll ~i coOSta tn indep1irtar:a In

intregfme a contlnutului ptocesu/ul cttrios, IncJusiv a tesutllluldentfl1ar
afe.~tllt
in mod vizlbll.\.:;:f
Prln tnd<.!pllrtarea d<.!ntlnelalterate se evlta aparltla ul.terloara a reddiv~16r
de carle i'l chlar a complleatll/or pu/pare. Deaceea se lmpune cercetarea
atep;la,
a cavltatil carjoase, pentru ca, pe pere~l ~I chlar tn unghlurlle ce/e mal a$CUl1,~<.!,
Sa nu rli,m1na dentlnl! mo~Je, c%rata; Chlar dadi indepartarea 1n totalitat~. a
dentinel alterate va duce la deschlderea camerei pulpare. nu VOl' fi' fat:tite
coneesli deert Intr-o slngura sltuat:le ~I anume dnd :':
.
.... zona de dentlnli alterata care prln tndepartare ar provoca desehide~ea
camerel pulpare este situata in drl;!ptu! unul <;orn pUlpar fi are 0 supra,fa~a
punetiforma;
- exlsta 0 buna Vizlbll1tate ~I acces direct la suprafu~a dentinara respectivii;
- dintele nu pre~inta pe ellleJalte suprafe~e le~lunl carloasesau obturatli. 'iJhii
terioare;
....
- pacfentul este cinar ~i sanatos, cU 0 reactivitate buna;
.:;"
- exlsta dotarea neeesara efectuarii unei conservarl a pul pe i prln cO;j,faj
Indirect.
.
':ii':.
lncttZui in care chla!" numa! una din aceste condl!1i nu este indeplinita, dentlna
va fi Indepartata, .far dupa desehldereaeamerel
pulpare se va proceda Ja ~C,~ul
terapeutl'c corespunzator noli sltuatll create.
".:"
Estl~ corect ca" in cazu/ procese/or carloase profunde, apropiate. de can1~r,~;,
pulpara, lndepal"tarea dentinel alterate sa 5e efectueze In condltii de It-clate)
dlntelul, pentru ca, 1n eve.ntualitatell de~chlderli eamerei pulpare, sa~~(!v:jte
contaetul pulpel cu medlul sallvar.
Pentru acelafl motlv - al evrtarillnfeetarli pulpel, in eventualitatea des~hl,9~rF'
eamerel pulpare - se recomanda ca intotdeilUna lndepartarea dentinel alt~.l:afte~s:a'
se efectueze inceptiJd de la per/feria procesulul cariosspre centru; indt p;etf$~~lr
care protejeaza camera pu/para sa fie ultlmol \lsupra dirula se aqiQt1e~li.::'
,;,; \:
Dupa indepamrea dentine I alterate seobt1neeeea
ce, in mod curerl~,,~ite
denumitconturul
prln'!'ilr al cavltatll, deci forma de la care Se plead. sp~,ea'$e.
aJunge la cClOturuJdeflnltiv ~I care, tn cea mal mare parte, c:ondltioneaza pe"llce$~#
din urma. E$te oecesar. ea, inalnte de a se. proceda in contlnuare la pre~~~!r~a..
Cav1tatll, sa. se efectueze un control rlguros alperetllor
pentru depJstar~~jlea
.
restu rilor de den tfna moale, care vor trebu! 91 ele indeplirtate, fie a event~4l~,l~r
deschlderl punctlforme ale. camerer pulpare, deschlderl care Impun alegerea'.un~l,
alt procedeu terapeutlc. Controlul se reallzeazii prln palpareatuturor
peretlJor.,:
cavltafi! e~1Q sonda rlgldli, excepttnd peretele pu/par, cllre se palpeaza ell' o,sorida'
flexlhlla (ac Miller montat in port-ac}. Estebine ca ~l controlul S;l fie lnso;it~e ..'
observarea atent!i cu 0 lupa marltoare a suprafetel perefllor.
- cI

cu'

f:r,;,.

3. Extensia preventiva
,Esteun
mijloc de prevenire aaparitiei<:arillor
secundare ~l c:ollsta.in .amplasarea marglnHor caYita~ii in zonele dentare .supuse actelor deautocuratil'e~1
accesipile curatlrilartlflciale.
lnplin tesut sanatos.
.
.,.In oarecarl!. misura, 0 parte din extensiapreventivaseobt1ne
chiar prin
ac~iunea de deschidl\rea
caVitatil, .dar uneorl, mal ales Ill.carlile Cll deschidere
mica ilIa carille incipiente, ac:easta nu este suf1cientli. flind necesara 0 faza speciaHl.de deplasare a pere~ilor cavitlitilor spre zoneledentare
corespunzatoare.
Alteorl .. dimpOtriva . la carlile, intlnse in suprafara (cu deschldere mare).
marglnlle cavita!il sa gasesc deja situate pe ;l;onele dentare curatibile ~I <tutocudi
t1bi!e..!=.;' urmare a eYolutiel procesulul carlos lji, in acest <:aZ,efecttlareaextensiel .pr~Yentive consta nurnai in indepartarea in'::otalltate a (;esuturlloraitElrate
de Ia marginlle ,eavitatll. pentru ca. acestea safje arnplasa~e in t:esut sanatos.
Varletatea de sltlla!1i cUnice facEl ~a exterisla preventlva. sa tmbrace unele.
aspec!:e particulare fn raport cu tlpu I de cavitate.
Astfal, in <:avitatea de elas"- t. extensia preventlva tonsts in:
, .. ~,,,,,,-scOaterea marginilor cavitatil ill zonde autocurat1blleale pantelor cus-

pi<ll~ne;
':"'desfHntarea
marmoratiilor din ~anWI;
:.:.~:desfiintarea puntilor de srna1t:subtlate existenteintre
doua sau mal multe
cavl:tlitlde' pe aceeati suprafata tl unlrea acestora Intr-o singura cavitate.
._, La"~vltat:ile de dasa a II-a crea-mo extensle a cavna~i1 orlzontale tl una a
ca"iitatllvertJcale.
Cea a cavltatii orlzontale. este Identldi cu aunel ca,vltatl de
cla~a I. Extensia cavifa~ll verticale seface in doua planurl: transversal (vestlbulooral):~l yertlcal (ocluzoradlcular). Lirnitele extinderii 1n sens transversal sint deterrnin!lte de c;ontactulcudintele
vedn, urmarlndu-se desfHnt<trea lui. dnt! acest
JucriJ .riu a fost realizat prin distrugerea' provocadi de proeesul carios.
,'In general. In aceasta situatle. margloile Yestibulara~i orala a cavlt1i.tHIlertlcaleYor fi plante la circa 1-2 mm in afara cantae:tulul co dintele invecinat,.
.;Dad. insa cont;lc.tul cu dintele vecina fast desfiln~t de carle. atund marglnlle
ves~lbulare ~i. or!lla. ale cavita~1i vertlcale. vor ..ft. pl!lsate la distante mal marl. in
functie de intlnderea procesuiul carlos. Seajungeastfel.
uneorl, c.a acettl pere~i
sa. fl,esltuatl aproape III. lumlitateasuprafetei
vestibulare saU orale a c<iNanel,
'..in sens vertical. extlnderea cavltatll verucale se face dupa acelat1 prlndpiu
al desfiintarli contactuiuicu dlntele vecln~i Indepartarll 10 to~a1itatea tesuturllol'
alt
e. De. aceea. pragul. glngl ...
al V!lft plasat in spatlu1 Interdentar Intotdl~auna
Ill.
-mum 2. mm sub pUllctul dl;! contact.
cavltatea de dasaa nt-a. se 'admit concesU la regula extenslel preventive
inceea
ee priVette plas!lrea marginllor in ;tone curatibile. deaarece, In aceste
sltua;il. prlmeaza princlpiui nZlonomfc. care Impune conservareacit
mal stri(:ta
atesuturilordintare.
Aceasta nu inseamna iosa di stnt admlse compromlsurl in '
ceea. ce privette indepartarea in totalitate a tesuturilor deminenllzate ~i akerate
d~ lamarginHeprocesului
carlos.
, ConslderatiHe expuse iillegaturacu
cavita~ile <:Iedasa a Ill-a sint valilbUe ljl
pe!ttru cavltatlle de dasa a IY-a.
, "La' (avltal'lle de dasa a. Y-a, extensiapreventlvaconsta
dIn fndepartarea in
.totaUtate a smaltulUl <:1.1aspect cretQs. SllU cUQrlc!lre ale lISpect ,.lire tradea:;r;a

alterarea prismeJQrde sma1t la margilllie cavltatiL Se poate ajunge uneol"l, In acest

fel, ea dlntr-o cavitate tipidide dasa a V-a sa ob~lnem chlar 0 cavitate drcula,""
care inconjura ca 0 br1i~ara dintele.
.
4. Forma de retent:ie
Se refera Ia mijloacele pe tare Ie foloslm in pregatlteacavltat1i
pentru ca
materialul de obturat:le introdus ulterior in caYit!lte sa nu Tie disiocat de divllrsel,'
forte care actloneazaasupra
11.11.
.
Deoareee fiecare tip de dasa pre:zlntii partJcularltatl morfotopografice rezulta
di ~I formada retentie va fl deosebita de III. dasa la dasli.
La cavltatea de c1asa I. retent1a este condltionata de:
- parafelismul in plan axIal a eel putin doi perefi vertica!i;
- intilnirea pere~i1or laterali in unghi drept cu fundul cavitatH;
-unghiurl
blne preclzate la Intilnirea peretilor laterall intre 'el;
- reallzarea fUridului caVlta!1i1n,plan orlzontal sau In trepte. pentru a asigura
stabHitatea viitoarei obturatli.
In nld un caz nu este adrnlsa pentru :leest perate forma concava, care favorl
zeaza bascularea obtura~iei. Cind din preparare re.zulti totu~l un fund concav. se
aplica 0 obtura!ie de baza pentru a se obtine 0 suprafat:a plana.
La cavitatea de tlasa a 1I-a. for~ele care tlnd sa disloce obtura~ia se exereita
in doua directH: verticala tl sagltala_
MiJloacele de retentle impotrlva fartelor verticale, pentru po1j:lunea ori;wntala a caYita~li. cOMtaU In acelea~1 li!lemente ca ~l la cavlta~lie de dasa I. Pentru
porthlnea yertlcala. neutrallzarea ac.estor forte sa obfine prln Utoara cOlwergenta
spre oduzal a pereplor vestibular! tl orall.
impotrlva tendintei de dislocare sagltala (me:tlo-d!stari) a obtura~iei se opun ;
- retenl'ia reallzata de cavitatea orlzontaHi sub forma de coada de rlndunlea (cu prezenta istmululj;
-int1inlrea
In unghiuri bine exprimate dintre perctcle parapulpar lji peretH
laterali (vestibular ~i oral) ai cavltatii vertlcale;
.
,
- un mljloc supllmentar de retenfle poate fi re!lilz!lt uneoriprln
prcgatirea
peretelUi gingival c,u
Utoar3. Indlll!lre spre peretele parapulpar. lnacest eaz,
peretele parapulp!lrljl peretele gingival nu se mal intUnese Intr-un unghi drept,
ci intr-un unghl ascullt.
Retentia la cavitatea de clasa a Ill-a s~ reailzeaza prln urmatoarele rnlJloace:
-Intilnlrea
pere(;lIor lateral I cu peretele parapulpar In unghiuri ascotite
rezultate din convexitateaperetelui
parapulpar ~1din lndlnat:ia divergentii a per"',
~jlor laterall spre fundul cavitatli;
- accentuarea unghlurllor de intUnire dintre pere~ll latIn-ail ~i indeosebi a
unghlu!ul lndzal;
- conseryarea unel port1unl ell mal mati din peretele oral, prin care s-a
reallzat aCCesulin carie: breta cre!lta In acest perete nu va fi mai mare dedt atlt
dt sa permlta accesul ~i !lttionarea cu lnstrumentele In interiorul cavitatil.
R,etentiala cavita!ile de dasa a lV-!l este poslbiH\ numal cu mljlaace suplimentare:
- crearea unel. cavltati de re'tentie (<< coada de rindunid ) pe suprafata
orala a coronna! dentare;

-. cimentarea unor ~tiftl1rl metalice de ancoraj parapulpar in groslmea

dentinei;
- ancorajul obtl)ra~lej in canalul radicular (sacrlflearell pulpel dentare) prjn~
t.r-lln pivot radlculOlr.
La cavita~i1e de c1asa a V-a, retentia se ob1ine. prin Inclinarea dlvergenta a
per'etHer laterali spre fundul e'witatil.
Realizarea formei de retentie se are in vedere inceplnd inca eu faza de
reali:z:are a extenslel preventive, dar ea faza de lucru proprlu.zlsa urmeaza Imedlat
dupii conturarea extenslei. De aceea, pentru obt1nerearetentiel
aqlonam Tl1tot~
de;una in t;esuturi sana-toase. intrucit dentina ?i smal~ul alterat au fost lndepartate
in fazele precedente. Orl tocmal acest fapt Impune 0 grlja deoseblta pentru a nu
sacrifica din straturile dentare sanatoase declt atlt elt este strict ne<;eS;lrpeotru
reten~ia obtura~lei.
10 ultimil ani, datorltli llpari~iel unor materlale de obtUra~le care au capacitate de aderare mal buoa la peretele dentinar (materlalele compOzlte), ca ~I prin
intrebuin~area agentilor deminerallzan~lln seopul ancorarll materialulul In groslmea
marginllor de smal~. sint admise unele eoncesli In ceea ce prlve~te forma de
raten~le a cavitatii. in general Tnsa, chiar ?I la aceste materiale trebuie sa eXlste
sisteme de reten~ie. fie apllcate independent (ancoraj cu ~eifturl parapulpare), fie
rczu!tate din pregatirea eavlta~ilor.

Este cai'ltatea eavitati10r de a avea pere~i capablli sa faea fata atit fortelor
care se exercita pe suprafe~ele din~lIor, de ~i for~elor eentripete dezvoltate in
rna~a obtur~liei.
In condl;:llie unor procese carloase cu un grad mlc de dlserugere ~I a prega.
til'l i corecte a cavlta~i1ot,forma de rezistenta nu pune probleme deosebite. Alteori,
insa, clnd procesul carios evolueaza excentrlc. cu preponderen~a spre unu! din
pere~J. sau dnd a provocat dlstruclli coronare lntiosa, reallzareaunel forme convenabile de rezistel)~a a peretllor Impune 0 fua de lucruaparte,
Astfel, la cavita~ile de dasa I, pere~1I prea mule subtla!i - fie de procesul
cariOS, fie in timpul pregatlril caYitatil-, trebuie scurta~1 prin reducerea inaltimil
lor pina In zona cu 0 groslme cHe ofera slguranj.a. Reconstltulrea pere~i1or se va
face ulterior co amalgam sail prlntr-o IncrustaW:I.
La cavitatlle de dasa a II-a. pentru por~llmea lororizontal1i se respecta lndl.
ca~iile expuse la dasa l. In pOf\lUnea verticala, 0 aten;:le deosebita trebuleacordata
diptU1irii cu cIment a bol~i1or cuspldiene, care prezentind uMori sufklenti rez.lslen~a (<:le~i nU sint spl"ljlnite pe dentlnll). au fast eonserVatll. in ca:wl 1n carll
pere~!l vestlbularl sau oral! prezlntli marglnl subi-iri. acestea vor fi indeplirtate,
n~fadnduse ulterior conturul cu aJl1torul materialului de obturatie,
La dasa a III-a se fac concesll 1n aslgurarea rezlsten!el,. p1istrlndu-se, din
motive de ordin fizlonomfc, perete!e de smal~ vestibular, chlar dadi aeesta este
foarte subrire ?l nesprljinit pe dentina. Aceea~1 concesle este permlsa Sf pentru
pastrarea unghlului lnelzal submlnat,
Ossa a IV-a ~f a V-a nu pun probleme deosebite din punct. de vedere al
realizarii rezisten~ei cavitapi.

6. Flnisarea

m21r$inilor eavltlttH

Este una din ultimele operalll ~i se refera fa aspectul pe care trebule

if albamarginile cavitatli petmu ca materialul de obturalle sa fie blne. SUs!lnut,
sa Intre'~1 la ncest I1lvelln contact Intlm cu tesllturlle dentare ~l .sa i se aslgure
o grosime suficil~nta.
.. '"
In general so recomandli Ca marglnife cavltat!lorsa fie rotunjite, lipslte.,de.
anfrattuozitatl, lar prlsmele de smalt fragmentate prin faze Ie pe care Ie,-am efee--:
tuat anterior sa fie lnclepartate.
.
,i<.
Cum insa exlsta. situatiiin
care operatla de Indeplirtare poate sa dauneie.
rezistentel dlntelui sau cerln;:elor fizlonomice, flnisarea pre:z1nta deosebl rl de,.r'ii
dasa la c1asa.
.,
;::;~>-.
Astfel, la dasa I, marginile caVita.j.!lstot.supuse operatlel de blzotare, operatie.
prln care prlsmele de smal~ care nu au 0 Insertle dlreeta pe dentlnas1nt lnde;;
partate dupa un plan unghlular variabll. de 30 Sall 45", tn raport Cll refacerea
coronara ulterioad (obturatle sau IncrUstatfe).
.
Exceptll de la operatla de blzotaj:
- perelli II carol" ln5.1time a fost redusa pentru a II se aslgllrao,for~a
de rezlst~'n!a cOflvenabil1i;
- peretil cavltlW10r care vor fiob~uratl
eu materlale f!Zionomlce de
compozlt,
....
La <:avlUi~ilede elasa I trebule rotunjite :vi unghiurlleexterne
care se fd~~~'
m\:laza dIn lntllnlrea pere~ilor laterali ai cavlt'iitll,pentru ea amalgamulul <:tI ctidi~
se teface conturul coronar sa i se asigure 0 grosime t1 declo re::dstenta marg!-'
nala satisfadttoare.
.
l'111rginilecavitatllor de cfasa a If-a benefidazli ~l ele de bizotaJ, ciar numal.
la nlvelul pragulul gingival ;1 al marginllor c~vltatll orlzontale.
"
.
Marglnlle vertlcalevor
fl flnlsate in s~nsul indepartarli neregtllarJtatilbt':t~r
conferfrU unuf aspectllniar.
.
'r';':;
TebuleaCOI'data aten~le?1 marginiicare se formeazii intrllperetll
pulp:tr::'~l.
parapulpar ai cavftatll, pentruca
ea $li nu fie ascutItli, cl d1mpqtrlva
..
nlvelul Istmulul.
"..
La c:avltli~lIede efasa a II[-a, a IV-a.~la V-a. seurmare~te c.a 'margfiiJr~!
nu prezinte anfractuoz1tatf, sa fie. drepte ~l pe ett. l'oslbH netede.
.';
i'

tIp

.";,',i

.0'/

<'.

7.Curltirea

flnalii

..

Ultima faza de' fucru 10. preglltlrea. <;avltatllor este curiftlrea fini:r(li's~~'
toaleta. cavltat",decf
Tndepartarea pulberll 'de dentlna, a restQrllorde sall'flt]1
singe, a uscarlic:rlvltatil, fie in st:opul obturarlf el provlz:orlf. fie pentru efectliafea
tratal'(lentul ul plaglldentl nare.
'..

Prepararea cavitatilor ,de c1asil

Instrumental:

-- Instrumente pentru examenul dink: sonda dentara rfglda, oglioda

pensa; ...
.
-Instrumente
itJutatoare: drs~ozttlv de aar comprlmat de'!a unit,
apa de Iaunlt; in !ipsa lor para de aer ~I serlngli de apa:
.

- instrumente rotative:
freze sferlc~. dlindrice ~! con Invers din o~el
sau extradure.
pentru tura}ia convemrionalil. ~i fre~e de aceea.ji forma pantru
tutbina; pi<iltrecilindrlce sau con Ice diamantatesau
de carborund. pletre leotl-.
culare diamantate sau de carborund:
.
~ instrumente de mini; toporlitide
smalf, dlta de smalf dl'eapta ~I .cudata,
linguri Black: perechile marl. miJlcell sau mid. in raport Cll m~rlmea proc'~sulul
carios.

.Tehnica:
Difera dupa forma ~l localizar!:1a carlei:
Pe suprafa)a ocfuzala a molariler ~I premolarllor. (;arla se peate prezenta
.urmatoarele aspeete dlnlce:
1. Carle cuorlficiu mare de deschldere.
2. Carle punctlforma. slngulara, s~lU'multlp.l~.
3. Carie sub forma'de marmoraiJi in ~anfurl ~l groplfe.
.:4. Diverse combina}li intre formele de mal $US.
. In ~anturile ~I gropirele vestlbulare ale molarHor se pot 1ntlln1:
Carli punctiforme In gropltele vestlbulare.
6.: MarmoraW In groplj:e ~I ~an~url. care se pot pre1llng! p1na la creasta
ma't'ginalli.
7.:<:arli cu orlficlu mare de deschldere. care au debutat1n gropIj:ele vestl.
buJ~re, ;1ntinzlndu-se atrt oclu:z:al. dt ~I spre colet. 8.~tn
groplfele orale ale frontalHor superior] se gasesc, de obicei. numai
m~rmoraW- sau carli punctiforme.
.': '(Prepararea
eavitatii de dasa I, tn ca);ul cariilor oclunle eu orifleiu
..;l1"li!,fe de desehidere
,,! Cll~lc, acest tIp decade
sa carae::terizeaza prlntr.o~Istruerie
pronunl:ata a
j:esuturilor dure dentare, atlt 1n suprafara, eYt,1 1n profuoz;ime. Ca urmare, marglnlle ..c;Wltatll sint relativsubj:iri,
la, cusp!zil puternjcsubmlnaj:1. De regula. ~an
j:uriJe:~ifosetele oduzale situate la marglnea cariel pre"intlLmarmoraj:ll. Tn interlor.u.l.pnI'CeSUIUicarios exlsta 0 mare' cantltati:' de der.tlnaramollta
la suprafata,
<ie:'detritusuri alimentare 10 putrefal::f1e.
: in acaasta sjtuaj:ie dinica, Uturarea accesuluI nu maieste ,~ece_~ara,intrudt
caVltatea se afera deschisa de la sine.
,:.In eeea. ee prlve~te deschiderea proprlu-zlsa. a cavitaflf; ea (.oosta. nUnllll in
indepartarea prismelor de smali- 5ubmJnate dee-volutla procesulul carl.os, la nnarglnlJ~' cavltlitll. prln utillzarea Instrumentelor de minli sau a celor rotative.
.
'C;. lnstrumentele de elecj:!e \lentru aceasta operatie sint tpporlti!e de smal\:
~i -dli1i-llede sma1tdreaptli
~Icudata. Topori~tlle de smali-. Instrumente perechi,
sel.lt!lizeaz(l, ptmtrl.l prabu~lrea prismelor de smalf de la marglnlle vestibulare ~l
orale ale procesulul carlos. Pentru marginile meziale ~I d'lsta.fe. la premolarH superiorl
se poate utillza dalta .dreapta de smalf. Pentru marglnlle me:tIaleale
moiarilor Inferiori ~I superlorl, unde nU se malpoate folos! coreet daltadr~lapta,
avem la indamina dalta de smali- c:udata.
.::,. 1n tlmpullucrulul,
mlna va. fi binesprljlnlta
pe dlntele veeln, pe atcada
dentarli sau pe maxllar. pentru a avea, slguranta maxima In m1nulrea insuumentelor.
Topor1ttile ~l dal~ile de smal~ seaplica. la margInea cavltai-ii pe o-poqiune dt

5:

<

se poate de ingusta de smalt. cu partea actlvli paralela acu axul dintelui 111bizoul
indreptate spre cavitate. 0 preslune u~oara apJicata pe aceste lnstrumente despidi
prislTIele de 5mal\:, prabu~llldu-le in cavitate (fig. 92 a).
in cazui prismelor de smalf nesus~inute, situate Ia marginea distala a cavitaj:ilor, In special 'la molarl, dalta se poate aplicacu bl:wul a~ezat spre exteriol'
~l 1n pOlij:ie culcata (fig. 92 b). Prismele de smalj: se pra.bu~esc prlntr-o ml~c"re
de preslune~i retragerc a instrumentulul spre cavitate,
In !ipsa instrumchtelor .de mina,
sintem nevolj:i sa intrebuinfam pentru
aceasta operatie instrumentele rotative.
Yom alege 0 frcra sferlcii de oj:el sau extradura. la turaj:le convenj:ionalli, de marlme
propoJ1:lonalli eu dcschldereacavltaj:1I
Carloasc, pc care a vom . Introduce In
turaj:le In cavitate,. orJenttnd-o apol spre
per~tii laterali,- pe sub prlsmele de smalr
L1islnd-fr",za In turafle medie, executam
o mi~care de retragera' a frezel din cavitate, de scoatere activa, fara a pierde
spriJlnul pc perej:1i la.teraH. inacest mod.
partea dorsala a frezeI sfel'ice va dlsloca
prlsmele de sma1i-dedeasupra sa. Sa axecum operatia de jur imprejurul cavitarll
pina cind am Indep5.rtat prlsmele de smalj:
I1esustlnute ~l subtiate.
Fig. 91- oj Priibll~lr"aprismelor
de sma1t
Este'contralndlcata foloslrea {rezelor
nesus\loute
cu alutorul
dal.ii de sm.I!;
de tu~bina, intrudt pot produce smul- b - priibu~ir.a prism.lor d. small situ.te pe
marglnea dlstaHi a cilovitat-itot-.
cu ~1.jutolul
gerl prea marl de smalf sau potprovoca
da1tl! d. small"
iracturarea cusplzllor subminafi de procesur carlos.
Dup5. controlul cavltafH carioase cu sonda "Iglda, care ne indica in mare
intinderea il ad1nclmea procesuluI carlos, se trece la exereza completa a dentin,ei
alterate; Instrumentele cele mal IndIcate penuu aceasta dnt lingurilli: Black. In
1Ip5alor se otllizeala frczele sferlce de otel, la turat1e con'/eni-ionaHi. Total COntraindicate s1nt fre;,::eledeturblna;datarlta
le;,::iuniJorpulpare pecare Ie pot produce.
Cu Ilngu~ile Black se lucreaza tn modul urmator:
.
- seinftge
lnstrumentul bloe ascu~it in straw I eel mai perlfer!c al mas,,"
dentlnare alterate ;
.
- se rJd)cli dentlnaalterata.
prln mi~cari de escavare ~i nu de raclare, Jfl1
straturl 1ntregl, de -Ia perlferie spre centru, eVltlnd asdel provocarea durerii
(fig. 93). Dentlna sanatoasa I1C vafl semnalata atit de aspect. culcare ~i consisten!=a
dt tide ap.arl\:launulsunet speCific metaHc, a~a-n'umltul t1pat dentinar , produs
de contactul lnstrt.lmentului cu ~esutul dentinal" duro
'
lndepartafea dentlnel de peperetele
pulpar se va efectua nli':!1aldupa ceo
va fi cura~ata teata dentina "alterata de pc perelii laterall III cavitlitli. In acestfcl.
in cazuCUnor deschlderl. accidentale ale camerel pulpare. riscu! de Infectare ~f
de trauinatiZare pulpara ulterioarll. va fi redus. Se va tine seama de topografia.

coarnelor pulpare. in aproplerea lor Htdndu-se ml~dirl mal prudente cu IingurlJe

f\lnck. Chiar p3cientul ne va at rage atentia, spmnal1nd 0 senslbilltate treseuta
,au chiar duretl;;.
Odata terminata exereza clentinel alterate de pe fundlll. cavitlitil carloase,
5(;' trece laexplorarea
dentlnel din vednatatea smaltulul, unde pot ramine neolr
,ervate resturl de tesut demlneralizat. Pentru indepartar~a acestora, se a~eaza
lingura Black sub smalt ~i, printr-o ml~care brusca de rldlcare ~I In acefa~l tirnp
de rotatle ditre prismeJe de sma1t,se
rup ~I aceste prisme, care ascund sub
ele dentlna alterata.
Tncazu! foloslril frezelor sferke,
pentru exelzla dentl nel altarate, se vor
alege freze de otel de marlml potrlvita,
cu care yom face mlfdirl prudente de
tatonare, cu turat1e midi, fndepa-rUnd
din aproape fn arreare straturl sue~
ceslve de dentlna alterata. ~l in cazul
uttllzarli (rezelor se recamanda, sa
incepem indep5.rtal"ea dentine! alterate
de la marglnlle.caYitatli fi apei sa coborim cu aceste ml~dirl de palpare ale
frezd pe fundul procesuJulcarios. Se
va evita apllcarea de presiunl Intem~
pestive a5U pra (reze!, pentru II nu deschide camera pulpara, pracum ~I ind\l~
zlrea dentlnel In tlmpul frezaril, prln
intraruperi
(reevente ~i datirl repatate cu apa.
In acest fel, prln tndepartarea
Fig. 93 - fnd.p'rt~rea
dentin,,; ramoHte co
Iingu ra Black.
completa a dentine! alterate se obt1ne
a cavitate in forma brllta.. to continuare, se urmare~ta asigurarea retent1ei, rezistente1 ~l, in m5.$ura 1n care evoIU~la proeesulul carlos in suprafaj:;l nu a reaHzat acest lucru, a extehslel preventive. Pentru reaHzarea aeestordezlderate
se actloneaza cu freze cilindrlce,
extrndure sau de orel. de-a lungul peretllor laterali, paralel cu axul vertlcal al
cavit;'tii (fig. 94 ~, b). Astfel, pererii cavlta~il devln verticali~i paraleli intra el,
definitivindu-se ~i excensia preventiva, prin plasarea marglnl!or cavltatil pe pantele
eu,spi:l:llor in focurlle de autocuratire sau aceeslbile curatlrli artlficiale (fig., 95),.
In asigurarea reten~iel se urmare~te rea!lzarea, tot ell fraza cllindrica, a para.
lelismulul a cel pu~in dol pere~1 verticall, preeum ~l 1ntilnlrea peretllor lateraJl
'in unghl drept cu fundul cavltllpi; deasemenea, accantuarea unghlurllor Interne
I" int1Jnlrea pererilor !aterall intre el ~i obtlnerea fundului cavitaj:ilsubform\i.
plana sau in trepte face parte tot din aslgurarea reten1iei. Exprlmarea unghiu"
r!!or .Interne ale cavltatil sa face cu toporl~tlle fi d5.1tlle de smalt:aetloniod
in dentlna, pfimbindu-le eu partea lor actlva !inlar de-a lungul Hnllior ee
unesc aee~tl pere~1 (fig. 96). In lIpsa lor, aceentuarea unghrurr!or seobline
eu
o frez5. dlindridi de otel, foarte subtire, neascut:lta la virf, aqlon1~d de asemenea in dentina.

lntrudt a<:este eavltatl re:z;ultate. din proeese carloase ell deschidere f~~gl\,
sint de regula ~!profunde, fundul lor nu peate fl flieut plan, prin sc:ulptarE!.Jri
dentlna; cledt cv riscul d'!s:chlderil cameral pulpart!'o Da aealla, pentru a eYI1:a
forma conCaya, in pit.nle, pe care 0 aU~1 c~re fayorlzeaza baseularea obturar1el,

Fig. 94 a. b - indreptarca
ta;i! de cha I ell ajL'torul

per.ti1or

(avl

frezel dllndrfee.

Fig. 95 - forma c.vl~

.tlitflor
de dMa I,
dupa
folesiraa rezel' clllndrlee.

Fig. 96
Exprlma~~t;
ungh;urller interne a}",'
cayftatllor
de
da.f. (,
ell 1:oporf~t1 ~I dliW Ae
smal"
';',:'1 '",

se procedeaz5. ','Ia apllcaraa unui eoafaj Indirect, care, In afara

majore tn cariileslmple
profunde, poseda in subsldlar ~l poslbilltatea
o suprafaia plan:a, utiHi retehtlei.
Pentru
aslgurarea
rezistente1.
aeel pere'tl ai C1l.vltiHllsubt1atl prea
mult de procesul'carlos' sau de not,
in cursul preg1itlrli cav!tatll, trebule
5curtatl. Aeest lucru 51;realizeaza prln
reducerea in1il~imli lor, pina in zona
ev 0 groslme care ofera siguranta,
foloslnd 0 pJatr5 roata dlamantata sau
de earborund (fig. 97 a). Reconstitulrea
pererlfor se vafuce ulterior prlntr-o
Incrust3j:le sau un material de obtu
rafie (fig. 97 b).
Se recoml'.nda sa nu se fad bf:z:otarea~f f]nlsare:a margfnHor de smalt
ale cavlt1irtr odata eu prepararea cavi
tatH. d in ~edln}a consacrata obturatlei
Pig. 97 - a) Modul de aplkare a
definitive . Aminarea acestel faze in
mati!.; IlJ - peretet" .ub~lat, red us
praparart!'3' eavltai);llor, care de ookel
lnlilrime
sa efeetuellza odatil. Cl1 pregatrrea. cavlt1irli, cste !ustHicata de sftuatlad!nic~
de cavitate profunda, care rezOlta
foarte frecvent tn urma tratatncntulul une! carli ocluzale cOarlficlu
mare de

deschldere.
Sitva~ia. de carieslmplaprofunda
impune lnsa dupa prepararea cayjta~ii un anuOlit tip de tratament alplagiiqentlnare,coafajul
Indirect, Care
precede momentul obturatlei definitive cu dalla,. trei saptamlnl.. Cumniate~
rialele din care se executa coafajul indirect slntaderente
*1.se Indepartew
Cll
grelJtate. d fa marglnile cavltli~H,seracomanda ca apllc.area lor sa nu se fad! pe 0
cavitate cu marglnlle bi.totate ~I finlsate.
Opera~ia de bl:z:otare consta tn lndepartarea anfractllozltli~ilprfiprisOleror
desma1t nesustlnute direct pc dentlna, te*irea. marglnilor cav/tatii ~i rotunjlrea
unghlurllorexterne
de intilnire a \lG\\stor margin!. Se folosesc pietre dlamantate
cllindrlce sau conke. tare se pllmbli de-a lungvl marginllor externe ale cavld1~ii,
de "ltevl1 orl. dupa urmatoarea regula:
,
. - phltraconicll. tlnuta perpendiCular fata. dQ fundul cavitatil se deplaseaz5
paralelc!! llxul vertical al cavitll.til (fig. 98). Marglni)e de sma1t bizotatecare rewltli
dupli folosirea pietrei conice $lnt lndinate cu 3D (fig. 99);
.
.
....,.piaua cilimlrlcli se '(:ine lndinata fata de axul dintelui. cu un unghf care
.varlaza in funqle de materiaJul de obtvra\1e .(fig. 100). Acest unghi este de

Fig. 98 - Bixotar...
m;arginilbr avidin
de dasa.1 (;u pia.tru coniea-.

fig. fOo - Bliotar . rn.rginllorcavltatilor

d. ell'S" I {cu pi.n.cllindricil.).

30~35 la amalgam Iii d~ aproape4So tn <:azul Incrustatiilor turnate; Dadiciwi.

tatea urmeazas~ fie obturatll. cu un materIal fizlonomlc <1\\ tip compClzit. nu sa
blzotarel1.

.
1n cazul unor suprafel;e oduule cu abraZ:lune accentuatli. se renunta
zotare, execut1ndu-se doar nnisarea marginllor cavitaJIi.
1. Prepararea

la hi-

<:a.vitafilor de c1asa I in cazul cariilor punciforme

singularesau multiple
..
. , ..
CUnic, in cazul carlllor punctiforme singulare. de~i deschlderea caYlta~l~
estl'l fcarte red Usa, putem tntilnl doua sltuatil diferlte ea intlndere a procesullil
carios tn volum ~l profllnzime.
..
In prlmul caz. demineralizarea il distrugerea dentinel consecutiv cu ap~rrt.la
cav!ta~1i.carloase se aflli intr-un stadiu incipient, Ilmltat la 0 zona restr'lnsa ue
~esvt dur dentar.

..
"
In al doilea caz,evolutia procesulUi carlos este mult mal pronun~ata, ~uCJnd
la formarea un'll cavlta~j carloase in dentina. care dep3ie~;te diametru! descllldertl.
In general, prismele de smalf . care marginesc deschider~a cavitatil sint puternic
subinlnate. Din acest motiv, uneorl. se poate observa pnn transparenfa smal~ullJl
o Impregnare albastruie, generatade produ,j'ii de descompunere al dentine! rarnolite
svblacente, ceea ce tradeaza pr.ezenta cavitatii c<lrloase.
"
In privlnta carillor punctlforme multiple, deii virsta lezlvnilor carloase poate
ft dlferlta,de oblcci,este vorba de plerderl limitate, incipl:nte., de tesut dur dentar.
Deschlderea cavlta~llor punctlfcrme. indlferent daca slnt smgulare sau multlpie~
se face ell (,) frelli sfericii a direl n)arlme este in raport eu dlmenslunea oriftcllllul
caviditil carloase. Freza aleasa se Introduce In plina rot:l;ie, c~ a anumitii presiune,
plna in zona dentlnara atinsa de procesul can os. Dupa .ell aJlI~ge su~ smalt. ~f1~
miidiri de scoatereactlva a fr'lzei din cavitate, foloslnd emlsfera el dorsala. se supmna
Olarglnile de sma1t neSUsl;inllte;se schimbli apol freza cu una mal mar~, ::u .care .5'"
.va rcpeta mi~carea anterloarn, pina c;e se suprlma toata dentlna alterata ~I restllnle
de prisme de small; nesustlnute (fig. 101).

~..
. ,
Faza urma.toare desehrderli proeeselor carloase. ~l anume lodepartarea dentlnel
ramoUte, se efectueaza cv ajutorul IIngurUor Black, sau a f~ezelor sferlce. dupa
tehnka descrisa la pregatlreacaVltlijJlor
eu deschldere larga...
.
,
De cele mal multe or! iosa. carille punetiforme sint cara~terlza:e prln con~l~
nutul redus de dentlna alterata din lnteriorul lor, ~l in acest caz. Indepartarea acestel
dentine nu mal constltuie 0 faza dlstiilcta.. eaobtlnlndu-se In timpul executarii fazelor
urmatQare de lucru.
.
'
tn schim b, spre deosebl re de pregatirea cavltatHar cv d eschlde~e mare,. 0
Importanl;a deosebltii a capata In cazul carlil~r plJnCtiform~ 0 alt" fa~a de l~c! l~:
~i anume extensla prevcntlva. Respectarea P:lndPlulul plasar!! mar~i~llor ::aVlta111
in zonele de autoeuraj'ire ~I curaWe artlfidala. <led pe pantele cllsprdlen.e, Impune
Uirgirea globala a cavitaj'il. Acest lucru se obt1ne intreb.ulntfnd, fr~zele con IOV~t~,
care se deplaseaza in turatie sprilinite pe peretii lat:rah. svb. hmlta smalt-dentll1".
de Jur imprejurul cavitaril, plna dnt! seajunge la llmltele dortte(fig. 102):
Aqionindcu frezele con lnvers penttu reallzarea extenslel preventlve,avem
avahtajui, in afara unel marl efiden~e, al ob'(:lnerli unul pere~e b"zal (~eretele pulpar)
plan, re;l;ultat din ac~lunea plil1il{rontale a freteL In acelatl tlmp Ipsa ~vem !HI dezavantaj1cgat de planulobllc al partllor laterale ~Ie frezelor, c~re, aqlontnd i>eperetl;
i.Isubmlneaza, conferindu.le 0 orlentare In panta. converg:nta spre s~prafata ocluzala
it dintelul. Aeettl peretl sllbmlna~l, lasatl ca atare,se pot prabutl ultenor.s~b acyul1!".a
preslunll exerdtate de forre1e de Olast1ca\:ie.De aceea er trabula indepartaj:I, pel-

pendic\daf"iza~i pe pererele pulpar. Opera~ta se efectueaz:l fie et/ aJutorul Instrumentelor de mina (teporj~tl de smal~ ~i daftl de smal~), fie cu alutorlll UnoI' freze d1indrice
exuadure
sat/ din Ole!.

Dad aceste puntl slnt puternice, late de eel putin 2 mm. lar dentlna sublaee,n'i:1i
este dura ~ineplgmentata.
cavltatile pot fi preparate lzolat. qnd lnsa pun~i!e de smart
slnt inguste sau marmorate,
lardentfna
sublacenta
nu mal are aspect normal/.s~
trece la prepal1lrea unel slngurecavlta~l,
prln desfifntarea puntUor de sma1t_
,':
In acest seop foloslm 0 freza dllndr!dl.'de
turblna ell care seqlonam
purtt~a',
de smal~, sau 0 freza ton lnvers eXtradura. cu care actlonam la limita d!ntresmaH
it dentlna. intreruplnd
continuitatea
puntH de $ma1t ~l apo! desf)lntlnd-o.
in lJpsa
acestorfrezese
poate subt!a puntea de smal~,eu 0 platra lenticulai'll mica. pinll. dnd, ,
se ajonge la dent!na. Dupa acee3.cU 0 frezli con lovers de otel, Introdusa intr-tina','
din cavllii~i ...~I anume tn ,<:ea mal superfidaia - unlm cavit5.ti1e, act100ind s'(ib',
limita smal~deotinl\.
'
,
';.
in cazul dnd. dupa untrea cavltatilor,
rnarglnile cavltatlJ finale nU sint sco#e,
pe pantele euspizilor, se continua extensla' preventiva
tot eu freza con lnvers. Pri~~:,
mele desm31~ submlnate ,prln actiunea frezelor ton Invers se VOl' .prabu~i ulterl~r,,'
cutoporl~tile
de smalt sau cu dal~lIe de smalf, dreapta ~I <;uda1:3. In !ipsa acestora
se va actlona eu 0 frezli clllndrlcit
..
in ceea ce prlve~te fundul cavldtll, deOarece carlile punctiforme
multiple
virste dlferlte ~I ded profunzlml dlferlte, spre a nu se saerifiea Inutil tesutul den.tlq3;L
sanatos. ya fi preparat in trepte.
.
'
.',;
,
Resto I regulilor de preparare
acavlta~lIor
ca: retent1a, rezlsten~a, finl~~r~a.~.I,
bizotarea etc. sint acelea~i ea Tn sltua~la preeedenta.
:'.'
.:,'" .,
,
, -.;,...,'

au

...

cavltiit!i de clasa I 1n cazul carmor

mMmoratni Tn ~anturi ~l gropite

3. Pregatil'ea
Forma <Ie retentie a acestor cavWitl sa reaHzeaza prln acelea~l mljloace, cu aceea~l
tehntdi ca~i la cavlta~i1e cu descnlderelargli,larformaderezlsten~anu
punedeoblcel
probleme,
data fiind Iipsa <Ie extlndere
a procest/lul carlos ~I,groslmea
pere~ilor.
Btzotajul ~i finisarea marglhilor
se obtin prln a~lunea
pletrelor
diamantate
saU de carborund
conlee, ~Inute perpendicular
pe fundul cavltli~ll, ~I In contact
eu marginile pe earedorlm
sa Ie bi;<:otam, sau prin aqiunea
pletrelor diamantate
or! din carborund
cilindrlce. tint/te indinate
pe marglnile respective. laun unghl
de 30 (pentru
amalgam) sau 450 (pentru
Incrustat1e turnata).
'
Cavitatea
astfel preglitlta vaft supusa opera~lilor de toafedtl
tratarilentul ui
pl'igil dentinare,
Tehnlea descrlsa pentru
pregatirea
aeestul tip de proeese carloase p6at~ fi
Insa serlos 1mbunatatita
tn condl~lIle exlstentei
unul utllaJ apt sa d~olte
vlteze
inalce (turbina).
In aeest caz, deschlder'ea Gavitiltii, exereza .dentlnel ram'o!rte. extensla, preventiva ~i forma de retenVtl,
Stl obt!n lnu-un
singuf" tlmp, aC~Jontndu-se, cu 0'
freza dlindrld
montata la piesa de turblna. plna dnd sa reaflzeaza eonturul
dorlt
"I cavitatii dictat de rellefllf ocluzal.
'
Ulterior
se va folosl pentru reallzarea detallilor, de finete ale cavlta~llneterea puetHor,
accentuarea
unghlurlfor
de' tnttrnlre dlntre pere!1 - a freza cWndrica flna de 0te11a vlteze conl(entlonale~i,
in final, Val' fl finlsate marglnile cu pietrele
con Ice sau dlindrice,
dupa tehnlea deserisa la cazurlle dlnlee precedente.
La cariile punctiforme
multiple. situate pe aceea~i suprafatii. problema care
se pune eel mal frecvent este dad reallxam cavlta~l separate sau (,) cavitate' unld.
SoiLl~ia este data de aspectul ,linle al pUrl}ilor desmal~,
care separa cavltlitlle

",I

res peceive,

sub

form1i,~.

.,'."

Clinic, aeeste carll $e prazlnt1\. sub forma unel coleratH brun InchJ~<;af~'
se intlnde
de-a lungul ~anturnor
~l groplfclor
ofluZ3le afe molarHor ~lp.rem~~
larllor. Dentit.a !;ublaeenta este .Tnea dura, nedemlnerallzatasau
foarte put\n"",~~~:
mlneralizatli
de cade. D.e oblcel nuexistii
0 cavitate
carloasa
proprlu-:zi$]i,'CI
numal un oarecare
grad de plerdere de substanta.;,;:":'
In prepararea cavltaj:llor pentru a<;este,procese carloase Intervlne un tlmp
nou,
uturarea
a.ccesulul.
care const1l In mbflerea
smaltultli
<;olorat de\, 'I'l)ilrmorat;e pina la dtlscoperlrea
dentlnel subiacente.
"',"
Acesr. tlmp se reallzea.za eel mal comod eu turblna, eU 0 freza con Invers, pe.care
o deplasam dea lungul marmoratlei,
de!ieoperlnd dentlna.
Se poate (olosl. in asellf~1 :.
scop, 0 frez1i dlindrica de turblna sau 0 platra dlamantatli
ciJindrldi S\lU can In,,ars,' , '
Dad nu avemla dlspozltle freze de turbln1\. sau plee're diamantate
~I nlei ft'ete' .
extradure.
care pot inloeul fa. nevole pe prlmele. Yom folosl pentru u~tlrarea ariel'!;;"
sulul 0 piatra Jentkufarli; cu care, YOm actlona de-a fungul nlarmora~le!. pinK la descii:ik:,'
peri rea dentlnel (J1g. 103). Dupa ~eeea. eu 0 'mica freza sferlca de ote!! secreea;<:ii;,
tn dentina un lac~ de 1.5....,..2mm adinclme, In care se Introduce
apel 0 freza c6n'"
Inver$ de o!eJ.cu care Se ac~foneaza 'in directia marmora~iei
la limlta smaltdentln~:
,
Ulterior,
freza con lnvers se scnimbliclJ. alte freze de aeela.~1 tip, de dimenslu~i\'
crescinae, pina se obtlne extensla prevrontlva necesarli. Dupa reallzarea deschldelCli/' '
lndlferent de tehnka (ofos Ita pentru aceasta; se va aetlona cu 0 frezii cIlindrid. eXl;ra.:
dura sau din otel pentru reaJlzarea formel de retentie ~l pentru netaz/rea Ptlre~ilOri
Accentuarea
ungnlurl/or
~I finlsarea marglnflor
desrnal~
se vor cfectua eu InstrJ"I:,>';;
mentele ~I, tehnlca descrlsa la eazul precedent.
Conturul
exterior, al unel caVltll~I'
de acest tip gata preglitlta arata'ca ih fig. 104.
"-1'"

4. Prepararfl<l cavitiitllor de c1asa I in cazul cariilor ocluxale.cle

diferite marimi, a-Sociate ell marmQrafll
in~anturile
~i gropij:ele
v ocluz:ale
ClinIc, de cele mai multe orl, carllleociunle
(incHfer(;nt de marimea das~
ch1derll) sint inso~lte de marm'cratH 1n ~anwrllfl care plead de lamarg1nea
proclfSululearles.
;'De aceea, 1n atasta ,situatil .din. motive de preintimplnare a carilloI' secundare
marginale, exteosla preventlva Va cuprlnde~l desfiintarfla marmorat1ilormalsus
amlntJte. in mod similar sa va. preeeda ~1 pentru desfHniare30 marmora~tlIor din

-forma
cavltatil nu mal eite obligator!u paralellplpedlca. putind Imbraca
~I 0 forlY)ac1rculara. In aceste condltii. lntreaga cavitate se poate pregati numai cu
ajutorulunei
freze dlindrlce;
- pregatlrea caviditllor in aceste. tipurl de proces carlos nu pune de obice!
probleme decreare II rezistentel, deoarece aproape nlciodata extinderea procesulu!
<arlos nu submlneaza grosimea pere~i1or;
.
- marglnile cavitatii nu sa bizoteaza, deoareee nu slot supuse direct fortclor
mastkatorll.
.

Fig. 105 -

l'roceso ",rloase

oduzale

inveclnate

(a. c) ~l forma ClvitaW care rewld

din prep.rare.

lor (b. d).

Prepararea cavlta~ilor de clasa J tn eaxulmarmorafillor din gropiteJe

~anfurile vestibulare ala molarilQr care se prehmgesc pilla la creasta
marginala
DEloareee re~peCtlva carle submlneaza crcasta marglnala. slntem nevoiti sa l1e
extindem odu'Zal p.rlntr.o.cavitate de retentie ale clrei margfni sa ramina in zonele
d cur1itlre a c;uspizllor. In aceasta cavitate ocluzala yom fac;e insa blzotarea dupa
regulile cunoscute. Rezultatulfinal va fi 0 cavitatecompLlsa
ocluzovestibulara
(fig. 106).
~j

flg. 103 - p ~nlcl"rea ~af'liIor ~u marmora,H cu ajutorul

pletrel leflth;ulare.

''-,
"'.,':'/j.
fos(itel!'1'9pluzale, liadi puntea de sma1t care Ie separa de cavitatea principala nu per~
mite'prepararea a doua cavltati separate (fig. 105).
,.Pra~tlc.de
130marglne3o c<wlca~ilpregatltein proc:esulcarios sa plead,. direct
sU!>I1,rnlta.smalt-dentlna, cuo. freza con lovers deotel sau cxtradura, pe care 0deplai;am de-a lungul marmora~lel, plna la dasfiln~area sa, fnuoelesltuatli,
acela~l
rezLJI~~ S,eebtin~cu 0 freu de turblna cilinclridi; lar In altele ne putem servl de 0
platrli,lentlculara, peot.ruu~urareaaccesului
inalnte de a actiona cu fren con lovers.
,in continuare. fazela de preparare a cavltatii sint Identice eu cele descrlse la
pUIl.au! .3.
;.'5.
Prepararea cavitatHor'de clasa I in caz;ul carlilor punctl(orme din
./.~~'grQpite1e vestibulare
.
., f'rep.ararea.cavidi~li este slmlJara cuceadescrlsa 10\ carlile punctlforme odunle.
i:u utmato-arele deosebiri:
i: - extensla preventlva este mal. redusa .deoatece' scoaterea marglnilQr tavltatli
aJara gropitel II llsigilri condltla decurat1re; .

7. Prepararea cavita~llor de clasa lincaxul

cariilor vestibulare cu
orifidu mare de deschidere, (:<lre se intind adt ocllJxal, dt ~i spre
eolet
.
CHnlc,aceste carli submineaza. creasta marglnala, iar spre eolet pot unBarl
sa se inti/ldi chlar subgingival.
Cavltatea rezultata. t/lacest caz ilU va mal fi 0 cavitate tipidi de dua r. intrudt
va .1mprumutaatlt. unele caractere depreparare
acavitli~ilor de c1asa a V-a (carll
de colet), dt 'j'1 a cavlca~i1or campus.e.
De aceea, margloile din pal1iunea cerv!cala a (avita~1l vel' fI conturate ell freza
con lnvers desfilnti/ldu-se oriee urma de marmora~H sau pete eretoase. Prismele
de smalt astfel submlnate nu se vor prabui i,l, de asemenea, nu se va face bi:z:otare3o
marglnllor.
tn porfiLlnea odull'lili a cavlta~il, dad stratLlI de dentina care sustine creasta
marglnalli este sllficlent de re:tlstent. cavltatea va ramine strict vestl btllara..

Dadi exista pericoilil de fracturare a crestei marginale in cursul solicidirilor

rm$ticatorii, atunci yom procedaJa oextindcre
a, cavitaW pc suprafa!3 oduzal'.i ,
printr-o cavitate de reten~je. In care yom apllca toate regulile de prepararc a cay!
tA~ilor descrise in situatia L
8. Prepararea
cavita~i1or de dasa I in cazul c:ariil()r situate ingropi~ele
orale ale dintilor frontali 'superiori
Clinic, frontaili' superiori pot prezentain gropitele orale marmoratli sa,u cadi
punctiforme, a caror caracteri,;tica este dezvoltarea pronun~ata in profunzlme, in
I,ofitia intinderH extrem de reclllse in suprafaja.
Deschiderea cavitapl se face ell 0 fre:z:asferidi midi de ojel, pe care 0 Introducem
in plina rotatle, pina In zona dentlnara atlnsa de procesul carlos. intrudt proeesul carlos nu sa lntlnde In
suprafa~3, prlsmele de smalj nesllsjinutes'lnt 'indepartate
rapid prln citeva mi~dri de scoatere aetlva a frezel
din cavitate. in contlnuare, datorlt1l spedfkllluf de
eyolut1e in profunzlme, se recomandll. ca. dllpa lnde-.
partarea sumara, Cll freza sferld!, a dentinel alterate.
.. sa sa treaca la utilizarea toporl~tllor de dentlna,
Fig. 106 - Cavld,! ocluzo
vestibulare.
pentru indepartarea in totalitate a dentlnel alterate
~l preclzarea llnghillrilor.
La aces,e cavita~i nu se va executa extensla preventlva ~I nld blzotarea

Clod procesul carlos este delltnltat strict numal in 0 fa!;a aproximala,

pO;l.te prezenta in urmatoarele trel sltuajll:
.
.
,
1. Cllria a. submlnat ~i a intreruptcreasta
marglnaHi. plerderea de substant~.,
fiind vizibila dim pre sllprafara oclllzala.
'",
, 2. Carla situata la nlvelul punct\lI\J1 de Contact a submlnat, dar nu a intreru?t., ,
, creasta marglnala.,:,:'
3. Carla s!tuat1i sub punctul de contact nll a Interesat, creasta marglnala, nlnd,
la djs.tan~~lde e'a.'
.'
.
"
In func~ie d~, prezenta llnor carll sau tratamente anterloare pe suprafaja ocl~~
lara sau a unor carll pe ceaJalta fa!a aproximal1i sau pe rata aproxlmal1i a dlntel'(Jt.~'
veeln. putem intiln! ~ rer;e de sltua!1l ~Iln\eed:
I
".if;;
4. Caril pe am e e el; aproxlrna e a e Inte lli.
,;':.'
5. Carll pe 0 faia aproxlmala ~l pmsuprafata ocluzaHL
6. Carll pe I) fa~a aproxlmala ~i la co let.;
,
7. C~lrle aprqxfmala' ~f obtllr<l!1I sau incrustatll oduzale.':j;(
8. Carll situate {ajiiIn fata pe fete1e aproxImale ale celor dol'dlntl vecinl. , ' .....:':,'
Acest:e poslbfl1tatl v~rlate de prezentare cllnica determlna~i solujll terape~ti<::#h,
diverse, care mel1: de la pregatirea unelcavltat! paralellpfpedic:e asem~natoare:4n~1'
cavlta~! de clasa i. pfna la pregatlrea cavit1itllor speciale M.O.D. (mezjo.()tl~2;q~'(
dlstale). sau a cavlt3~ilor atlpiee (de exemplI!: mezlo-oc!uzo-vestibulara).:>'J"i
\
In majoritatE,a cazurUor i~sa. rezolvarea practlcli consta tot In pregatir~a:,uneF
cavlU!i de dasaa II-a.
.'.11>" '

,)!l~\t:;

marginilor.

Prepararea

caYita~ilor

de c1asa a lI"a

/"strumentar:
-- Instrumente pentrll examenlll dlnic: sonda rlglda, eurbli, solide. rlglde
speciale nr. 9. 10, 17, ogllnda, pcnsadentara,
sondli f1exiblla;
- instrumente ajut.'itoal'e: dlspozltlv de aer comprlmat de la Unit, spray
de apa de la Unit; in Ilps~ lor para de aer ~I serlnga deapa;
-Instrumente
rotative: freze sferlce, cll!ndrlce ~I con Invers din otel sau
extrndure pentru tura~ia com'entionalii ~i freze de aeeea~1 forma pentru tllrblna.
Pietre diamantate sau de carborlllld dlindrlce sall coIliee. Eventllal, pletre lenticulare
di"mantate sau de earborund, in !ipsa frezelor extradure ~I de turbina. Discuri
1l101Har.e
abrazive (suport de hirtle sau plastic);
,
- instrumente de ,mina: toporl~tl de smal!. dal!lfe de smalt dreapta ~l cudata;
linguri Blacl<- perechHe marl. mijlocll sau mlel, in raport cu mllrlmea proeesllilli
earios. Blzotatoare de prag gingival mezla! sau distal, In rap.oft eu sllprafa~a dentara
pc care cste localizat procesul carlos.
Te!JnieiJ :

Difera dura milrimea procesului carlos de pc suprafal;a aproxlmalaa molarJlor

~1prernolarilor ~i dupa gradul de !nteresare a creste! marginale, dupa eXistenl;a unor
tratamente anterloare pe suprafa~a oduzaHi, precum ~I dupaposJbllltatea de acces. '
direct sau nu, la suprafal;a pe care este sltuat procesu.1 carlos.

fJlf.107 - Forme de Cl\Yitiitl de elasa a II" (a, h, c, d).

Cavlt;tea de c1asaa 1I.aeS,te 0 cavitate compusa, alcatultli din douacqmponent~:: t'i

llna verticali1~1 aka orizonta/a (fig. 107). Componenta vertleala rezu]ta dlnirisati'
pregatirea procesulul carlos. Componenta orl;lontala poate sa fie ~l ea rezuJtanta
preg1itlrll unul proces carlo$ care, int1mpiato'r, a avoluat slmultan eu eel depe
suprafa!a vertlcal1i a dintelul. Aceasta eolncidenta este insa, extrem de rara" de ce]~'l'
mai multe orl componenta orizontala a cavitatU ~e dasa a II-a derlvfnd. pe de 0 part;\';i
din necesitnteade a crea un :leces In procesul carios prln lnterl'nedllll supraferel
'
oduzale adlntelui, lar pe de alta parte, mal ales din lle<;eslta,tea de a confer! cavldtit;(
finale un miJloc stabl! de aslgurare a reten~iel.
FUnd Yorba In ultima instanra de doua <;avit5.rldlstlncte en forma .....
vertlcal~!;"',
~l orlzontalti "-. constltulte. una ln prerunglrea cetallalte. lntrl;! ele trebule
'eXlst'~:'1:

,Y~,:~

sa

'<'":

rapoarte dlfllrlte, care sa aslg llre intregil cavitllfl de dasa a II-a anumite <:aracter:istfci.
Acestea sint urmatbarele:
avltatea

vert/cola:

- adtllCimea cavitatH apredata prfn Hit1mea peretelui gingival trebuiesa fie

de minimum 2 mm;
';- peretil vestibular ~i c;el oral trebuie u~or indlnati in plan aXial, convergent
spre' betulal; in plan tri!'nsversal, trebule sa pretJnte 0 deschidere In eya11tai ins pre
dintele vedni
'
',- peretele parapuJpar trebule sa fie plan. acest lucru obt1nin<:lu-seprln seulptal"'ealn dentlnasau prlnaplicarea
unel obturatii de baza;
'_ unghlurile de int7lnire inue pere~i trebuie bine preeizate.

:C,! vi

tat

e (1

(1ri

~ ()n

tal

ii:

:.-:.conturul cavltatli depinde de desenul oduul. Acest cOIll;urpoate sii fie

sub forma de coada de rindunlca(mal a]es pe premolarl). sub forma de trlfo! (molarll
cu 4clIsplzl). sub forl11a,a doua !ianturl divergente (pe suprafete ocluzale fcarte
lezate) etc. (fig. 108);

Fig. 108 - Dlve .e re;l!e<:teale conturulul cavlt1ifllorori:Lontale

in cavidflle de d .. II-a.
.:;r
ilk: ,~ayitateaocluzala
trebule sa se afle III prel ungl rea cavitli~lI'vertlcale ina1a
fel lncltJ:I,a~ .cele doua caYltati Oarfi.desf14urate pe 0 suprafata plana, axele lor longl.
tudlnale :$~i' constltule 0 slngura dreapta;
,
'
7:in'i'cazulexecutarll
unor cavlta\i orlzontale in forma de coada de rindunlca,
latlnieal~tmulunrebtije
sa He de cea 1/3 din lat1mea maxima. a cavltatll;
"~ste
recomandabll ca suprafata cavltatllbr.!uzale sa reprezinte maXimUm
jumatate; din suprafata cavltatli vertlc:ale;
.
':":;adlncimea
acestei cavitati cste 1n medie de2 mm, dar se admit concesll
In plus sa.unilnus;astfel. la dintii abrazatl foarte puternle. a.dindmea pOlite fi redusii
dare:><;tlnsUn sliprafata iar la (!intilcuspidall, adinclmea poatefi mal mare.
, .Aceste prJncipli generale pretlnd dlferlte mljloace de execulle tn. raport ell
sltuaJill clinlca.
.

1_ Prepararea ca.vitiitii de c1asa a lI.a dnd

creasta. rna.rginala

caria a sl.Ibminat

fi In,trerupt

Clinic. un asemenea proces carios se caraCl;erizeaza printr-o deschlderc spre

suprafara oduzala!ii uneorl chlar spre fa~a vestibulara sau orala, dadi este Yorba de
o evolu~ie lndelungat1i. Cavitatea carloasa este marglnita de prlsme de smalt dem)
neralizate ~i fracturate partial. ce<l;l,ee lmprlma concurului un aspect nereguht.
taios. dt ~i de prlsme nesust1nutepe un strat de dentinli. In Interior jntllnim b cantil;al;e.apreclabiHI.de dentina ramolita. atlt pe peretete parapulpar,ett fl subcuspldian
sau lateral, vestibular !il oral. Papila lnterdentara poate fi congestionata ~i s,ngereaza '
cu u9urlnta la perlal sau suceiune. datorlta Irita~lIlor permanente produse de marglnile anfractuoase ale carlel. det:rltusurtlor allmentare supuse proceseior de fermentat:le
~j putrefac~ie. precurn*i traumatismelor mastlcatorii survenite in urma distrugerii
punctulul de contact.
U~urarea accesulul nu este necesara. deoarece creasta marginaHi este deja
intrerupta de proeesul carios, far' uneorf distructia tesuturllor dure dentare cste
atitde avansata Indt marglnile cavltlltu carioase ies <:Ilncontactul cu dintele vedn.
in aCest caz. accesul .este direct.
La paclentil parodontopatl. datorlta migraril oriwntale a din~i1or. se poate
Intimpla uneor! ea aceasta cavitate prod usa de carie sa fie p:lrtialobturata de dintele
vecln migrat,astfeIlnclt,aparent,
exista Inca ,un contact la nivelul marginilor laterale ale procesului carlos. In poflda unor dlstrugeri Importante de ~esut dur dentar.
Deschiderea cavltlitll seface cu toporl*tile de smalt saueu diilplc de smalt
dreapta oflcudata, Cu 'acesl;e lostrumente prabllflm din aproa.pe in aproape prlsmele
de smalt oesusFnute, plna ce ob~inem 0 deschldere sufklenta a cavll;atil carioase.
in Hpsa instrumentarulul de mina putem folosi. inacest seop. freze sferiee de o\el
sau extradure, la tura~ie convenf,ioriala. eu care executam m1icari de seoatere activa
din cavitate. Indepartind prismele cu partea dorsala a frezeL Este permlsa. pentru
realizarea deschiderii, fl folos!rea frezelor .extradure c1llndri<:e. prin a caror actiune
pe pereee se determlna prlibu1irea prismelor subminate.
Exereza dentinel alterate'se face cu lingurl Black de marime potrivita cavitatli
carloase. Este bine ca aceasta opera.t1e sa tnceapa ia nlvelul viitorului perete gingival
al cavitlifil ii al pere~(lor lateraB, vestibulari fl oraH, laslnd ia sfir~it regiunea parapulpara. asupra direla trebuiesa e~ecutam manevre mal bUnde. adt din cauza semi
bllitatil mal. accentuate a paclentulul, ell; ~I a perlcolului de deschidere accldentala
a came rei pulpare .
lndepartarea dentl nef alterate sa poate fa<::e~I (;U freze sferic' de otel la turaf,i e
conventional;;. dar existli riscul deschlderH aCcldentale sau al unci Inf1amatii pulpare
acute produse de dil<;lura degaJata de frezare. Dupa indepartarea dentinei alterate
se palpeaz1i.peretele parapulpar cu aJutorul sondel flexlbile. pentru a. stabill S"
preclzle ca nu exista () deschidere a camerel pulpare, fie ea chial"' punctiforma. In
cazul unel carll simple, trecem la executarea fazelor urmatoare de pregatire a cavitatii.
Cavlt"tea .vertieala trebuie astfel prepal"j!ta tndt peretli laterali (vestibulaI"' ~i
oral) sa fie sco~i din eontactul ell dlntele veeln. In raport Cll planul suprafetel oduzale.
aeeftl pere~1 pot fl verticalJ, sau u~or convergenti.
Reallzarea acestorpere!i se obt1ne cutoporl~tl1e sa,u ell dalf,lIe de smalt dreapta
il cudata, prlnpdl.bu~irea prismelorde smalt nesustinute !if extinderea marginilor
cavltatil in (!Vantal. oral ~i vesclbular,spre dlntele veeln.

:>:- ..;:,

ii3
"

'.',""

in sltu<lj.iile dnd, prln clesfilntarea prismelor de smal~ nesusllnute, nu so realite:pascoaterea

marglnilor cavitatii in afara suprafe~el de contact cu dlntele veelo,
sc';~ntlnu5. operat1a aceasta ell freze de otel,freze extradurll dllndr~ce. sau,eu pletre
diarilantate dllndrice. avlnd grlja Gi dlametrul fr.ezelor respective sa fie de cd mult
1 mr11. eu Instrumentarul rotatlV se aqloneu:a de-a Iungul peretllor vestibular ~I
oral, eu grija de a nu teza papna ~idintele. V:dn...
..
Poretli !ater<1!iai cavltatii vertfcale se,.Intllnes<; In unghlurl obtuze cu peretele
parapulpar'. Exprimarea acestarunghiuri
se face. cutoparl~tile .de smalf
,
.
Uneori, dupa prepararea cavid.fll vertlcale. sub euspizi maiOpoate ramtne
dcntln:i alterata. De aceea, se reeomanda, ca, un ultim control pentru deplstarea ~l
, l'r'Jr"rea dentinel alterate eventual ramasa sub cuspiz!, folosirea frezei sferke
In ,,'"
" ".
.
b
II I
de Otel saU extradure la turatla conventlonala. eu carene Inslnuam su cus~ z f,
prin mifdiri de scoatere, indepartam odatacu
dentlna fl 0 parte din pnsmJ;Je
de smalt
d
fi I
Clnd bolflle euspidlene ramin submlnate d\Jpa. aeeasta operatle, ar su Ie ent
de ,"ezistente, se face abstract1e de prlndpiul sprijinirll prismelor de smalt pe denelo rezlsten~a destul
t,'n a- dura , deoarece bolta cuspldlaoa afera prlnarhlteetonlca
men'k mare. in acast eaz este sufidentca, dupa termlnarea d eIi"OItiva a cav,taj:11, s'"
tinem bolta cuspIdiana fl sa 0 ~ptuflm eu elmen~ fosfa:de zinc.
.
Peretele gingival alcavitalil
vertlcale se sltueau la adlndmea maxima a
,procesuluj carios fl trebule sa fie plan, aproximatlv,tn ungh! drapt cu peretele
para pulpar.

El se reaHzeaza eu ajutorul Iingurllor Black, lndepll.r~li1dderltlna alterad fl

insiStind din'e ungnlurile de 1ntilnlre eu pere~n vertlcali. In !ipsa lnstrumentelor
d.e mina yom folos! tn acest seop frem sferidi de o,;el sau extradurli, cu turatle
eonventionala.
.
'
Nivelarea peretelui gingival rezulta din aC';ionarea cu frezele delnfundat pragul
ginglv;ll. In ufma prepararll'ram7n
Ill. marg;inea peretelul gingival (prag gingIVal)
resturi de prlsma de smal,; nesustinute, care pot f1 u~or desfHntate ptln rupere <;u
ajutorul uriel Iinguri Black, eu c:ire se executa 0 ml~care de rotat1e sp:e. spat[u!
interdentar. PentrU a nil laza papila Interdentara 1n tlmpul aeastel opera~li, se poate
aplica 7n spa~lul interdentar 0 matrlce metallea Ivory, sub proteetia carela. sa rup (',
I

prlsmele,

'

'.

Pragul gingival se blzoteaza in final, sub protec~la a~elela~i matrlce metalice,

cu alutorul unui bizotaior de prag gingival. In acest scop.ungh!ul' ascut1t al lnstru'
mentului se aseaza 1n spa~iul interproximal inspre paplla lnterdentara,
alegind
pantrl! aceast~ pereehea' de bizotatoare
corespunzlitoare pentru mazial sau
pentru distal.
'.
...

Asupra bizotatcrulul de prag gingival SI! va e:erdta 0 preslune m~de~ata,.

fmprlmind instrumentului 0' ml~care de translat1e atlt spre fata vestlbulara, Clt ~I
spre cea ora/a, indepart1ndu-se prismele de smalt nesustlnute sau demlneralizate
51 evitind miscarrle de rotar1e.
.
.
Blzotato'ruf de prag gingival este un Instrument rndlspensabll 1n prepararaa
paretelul glnglvalla
cavltatile de dasa a na ~I nupoate fi infoeult dectt intr-o
singura situa~le c1lnldi ~l anume in cazul lipsel dlntelul veeln, cind este poslblla blzotare" cu 0 piatra conlca sau fladira dlamantata.
.
In. premolari, mal aiesin carlile ap~oximaie Inciplente, c1nd peretel!';, gingival
e,te !ngust, se reeomanda ca acesta sa fie mdlnat spre peretele parapulpar 10 scopul

mlirlrll reten~iei. fndlnaf1a respec;tilta se ob~lne cu blzotatoarele de prag glnglvb.I;,

Gire apartJn perechli opuse cefel cu care. s-a blzotat respectlvol prag gingival. Pentr,ti,
aceasta. blzotatorulvafi
a~ezat eu unghlul aseutit spre peretele parllpulpar ~I n'u
insprepaplla Interdentar1i. Cuel se va aq:icma prin mJ~carl de translat1e pc rntr~g
peretelegJnglval.
adiilclndu-se astrel unghiul pecare
acesta 11 face l;<ll.peret~'e:
parapulpar.
.
.
..>;
In general. dimensiunea 1n sens mezlodistal a peretelul gingival la catHie II1i~
plente nu trebule sadepa;:easca 2 mm. 10 carlile profunde;pereteie
parapulpar es~e:.
lnteresat Inai mult de fetlunea earloasli ~i Hitlmea peretelUI gingival depale~te 2rnfu~
Prin apl!careaobturatlei
de baza, se rec1uee lmpllclt ~l llitimea pereteruJ glng/~~i;.
ram1n1nd pentru obturatie tot numal 2 mm.
.:',:.,:
in c(mtlnuare so netezesc: marglnJlede smal~ aproxlmale ale cavlta~1I vertical",.
co topori~tlle de sma1t $a1l cu daltlfe de smalt dreaptli sau cudatli. In i1psaseip9t:
utHiza dlscurl de h1rtle abrazlve eu granula~lo 'fina.
....
La tl!rmlnareaeavlta~'l vertlcale se va face un 110U control cu sondafle~l.qU1;
pontru a ti slgurl ca nUN deschlsacddental camera pulpara. Numal dupa1'ceait~
se trete la pr'epararea cavitatll orlzontale..
.:'~;
''''''''~'' .
Cavltatea orl.zontaill. reprezlnta 0 modalltate de retentle 1n plansagital\a;
to.
ra~lei ~I are 1n generalaspectu!
unel cavitat' paralellplpedlcecu
contur
scu!ptatli in suprafataocluzala.
Deoarece plha nudemult.toate
eavltatJle or/zontale ale cavltatIlor
a II-a erall .realizate invariabH sub forma trapezoldala<\sernan1itoareunel
rindunidi, e1e mal slnt eunoscute fl sub denumireade ({coadi'i de rindunlcl: \
Cel mal eHdent mod de sculptare a cavltatll orlzontale este cu frezll.
flea
de turbin1i. sau ell pletre diarMntate con Invers. fa tura.tie cooventional1i,N!spect1nd forma rellefululoduzal al dlntelul. Se pO;lte folosl Tn acelaflseop ~I frer.(ton
Invers extnidurli, tot la vlteze conventioriale~ In i1psa acestor instrumenta se ppa~~
sub~la tn prealabH smaltul din zona vUtoarel cavitarlcu 0 platrli lentleulara (;tl~dlil.
meti'ul mle, actlonind Tnsens sagltal pe axul central al slJprat'etel Qcluzale, p1nlidnd
se aJunge in dentina.
.
"
Trebule retlnut ca freza de ,turblna, platra diamantatasau
piatra lentlcufariF
sint In.strllrnente. eu car~ 51! Itlere--"zanllmai insmalt. De ac;eea. 1n acest.e cazu-ri, clup;!, ..
descoperlr'!Q dentlnel, seva utlllza tn contlnuare 0 freza can lovers de otel,~eza.ta':
I~ llmlta smal~-dentioa,care va ft deplasata 1~ tura~le tn direCtla opusa cavitatU veir;:
tlcafe, urmarlnd tra!ectuf ~anturHor ~l inc:onJurind cusplztr. obr1n1nd astfe! 0, 'ca'y1.~:j
tate ~rlzontaHi, care vaaveaforme
ce dlfera ilupa desenul anatomic al felelo'cI~:;"
zale. In acela~l timp cu conturare formel. actlon1nd eu frem Can lovers. am realtza!:, , .
~I extensia preventiva a cavlta~if orlzontale...
';i;~U;
Se lmpune ea baz~ mare a cavita~1I orlzontale d. fie intotdeauna opusa fa~,*C"
de .cavltatea vertlcalli,astfel tndt locul de 1nt1lnire dintrecere doua cavltatf, denll?\;.
mlt lstrn. sa fie mal ingust pentru a rea1iza retentla vlltoarel abturaW, dar 1n aeeJa~r;;
timp sa fie proportional eu marl mea cavlta~lIor respective.
;,,;;',:,
In timpul prepararll cavltatfl orlzontafe, freza con lnvers va fi schfmbat! dUR~"i:.
necesltatlcu ntlmere din ee tn ce mal marl. De mentlonat ca, in eazulfrezelor e9~;;.
Invers extradure, nu ~ste nevole de inlotulrea lor, dnclaJungern.in
dentlnll,tv,(
freze slll)llare de Ote1; In schlmb, se recomanda sa lucram e",ele 1ndotia etape, inti!;'
in smaJf~i apcl tn dentin!. turatille de lucrulndlcate mod dlferlte. Trebule evltaJ!..
sa sculptam deodata ambele ~esuturl dure. sma1tul ~l dentlna, deoarece turatlala:\":

>".'- ....

em

:~~~J-'"
': '{'i;'

carefreza este eficienta insmal~poate

produce in dentlna supralndlzlrl. cu COllseelnte,nefaste asupra pulpel dentare.
,",'
;}'pupa intrebu1ntarea frezel coninvers,
prlsmelc c;le smalt submlnate laper!
feria"cavjta~llse prabu~esc cu toporiitl de sma1t s~,u cu daitlle desmalt, dreapta sau
cudata; to lipsa acestora. cu freze dlindrlce.
: Paralelismul peretiior iIneteurea
lor se obtlne, ulterior, tot co frezedlindrlce;
respectindu-se raguUle de preparare a cavitatU deelasa I.
intinderea in suprafata a cavltiltll orlzontale trebule sa fie direct proport1o.nalaclI marlmea cavltatil vertlcale. Pentru a nu compromlte rezistenta dintelul
~i iotegrltatea camerel pulpare, estebine
ca aceasca cavitate sa fie mai mult lata
deck adinc1i, 'nedepatind in acest sens 1 mm.
io situaFile dnd prin evoluti~ procesului carlos cre~t9 ~i adinclmeatavltatil,
sevaJace corel;tla necesara prin obturatia de baza.
'Sint
ca:zurl clinke clod, datorltii unor rota1;i! in ax de diverse grade ale molarll()r~t pr~molarUor, caria aproximaHi vaaVea 0 pozltie excentrldi fata de ,planul
sagital al arcadei dentare .
. Exista,dea.sem~nea,
situa~ii clinleein care procesul carios nu /i.'stesituat in
eent;rlJI suprafe~ei aproximale respective, d 8l,<centric, spre fata vestibular;i sau
, oraHkJn aceste situatil ti cavltat~Yertlcala
rezultata v~ aye;!. 0 pozjtle, excentrld,.
In 'consecinta,deClarece
cavitatea orlzontalli trebule sli corespundli centrului geo-:
metric \II C\lVlta1j:li
vertical~. va trebuiastfel scu1ptat1i,inei1:sa.se gaseasr.a in dreptul
'ellvltlitil vertlcale, Indiferent dad pentru acea.ta yom fi nevoiti sa sa,crificam mal
mult din unll cU$pl;ti ocluzall.
','Alteori, datorlta evolutie1 foarte pronuntate a procesulul carlos.atit in profunzlme; dt,~l in suprafata, datorWi distruc!;iei masive, a t:esucurllor dure dentare, nu
ma+~".em poslbilitatea sa sculptim 0 cavitate or.Lz:ontaHi.In aceste slt\lar,U yom diuta
sa.reallzam doua ~an~uri ocluzale dlvergente, unul 10 dire.qle vestlbulara~l coalalalt
diree;:tle orala .
De asemenea. in toate carme aproxlmale profuode $Intemobligatl
ca, prin
obturatla de baza reallzata ulterior, sa refacern ~i unghlul de Intilnlre dlntre peretele
pulpar ~rcel parapulpar.
Finisarea ~I b\zotarea marglnilor desmalt alecavitiitWorizontale
se var face
conf()rmregulilor
descrlse la cavltatea de dasa I, lar odata cu finlsarroase va teti
~j unghiul pe careil
formeaza In interiorul caviti~li, la intinirealor.peretli
pa:apulpar~l pulpar. Te~irea acestul unghl se, obtlne prlnactlonarea
de-a lungul IUla
u
jetre' conlee sau a unei pietrecillndriee,
tinuta (aceasta din urma) inclin~ta
c
nghi de 45. Putem folosi In acela~l scop ~Itoporl~ca de smalt. pe care 9 pUmbln,1l\Idirillnlare
de tramlatie. sub 0 uioara presiune pe Ilni. de.lntilnire
a~:ol
perer\. Dadi unghiul respectiv filJeste iters prln ac~iunea noastra de
tetir-il,el va, aetiona asupra vHtoarei obturatil ea 0' pana, putind provoca fractura
acesteil\.".,
'in:flnal 5e Va proceda la toaleta;cavltiitll ~i Ia. tratamentul plagll deotlnare, atit
pentru,<:ompooentaoritontal:l,
dt ~l pentru cea vertkalli.
2;, Prepal'are.a cavitit:ii de c:lasa a II-a in c;azul' car.elsituate
la nivelul
punului de <:ontact cusubminarea,crestei
marginale
".:, ,Clinic, aceastacar!e
se manlfesta' pfln cllstrugereapunctulul.
d~conta.ct
I;U
vecln, iar submlnarea crest'll margtnaleeste relevata, in general, prill apa~

rl~lalaacest nlvel a unel petecretoase sau a unei roloratli albastrui, p""etlc, tavallul
cavltiitiicarioase esea alciitult doar din smal;' lntrudt dentin" subiacenta. a fost deja
distrusa;
Avind in vede.re topografia cariel l exlstenta din~i1or vednl, abordarea procesulul carlos de pe faa aproxlmalii nu este posibllii decit in foam rare car\lri, i
allume atuncl cind lntre dlntele eu procesul carlos ~J dlntele lnved/Jat, exlsta un spat!u in care ne p;utem lminua cu instrument.ele dentare. De cele lOa' multe orl. spalul respectlv este constitu~ional (trema) sau determlnat de migrarlle orizontalc
ale. dln~llor. Alteor.l lnsa, spat1ul de .acces este, conseclnta unei erupti! acceierate
active a dlntelui in caura, cu 1~lrea lui din planul de ocluzle, a torslonaril IUi axiale
sau a amplasamentulul sau aHiturl de Un dlnte cu un volum coronarmal
mle (de
exemplu: primul premolar prezinta () relatlva accesibllitate la suprafata mezlalil,
datorita vednatatH cu caninul, care este mal putin globulos).
In aceste eazuri. deschi<lerea cavltatil poate fi obt1nuta prln Introducerea
in proeesul carlos a unei freze sferlce extradure din Otel ~i retragerea el actlva' In
plan vertical exact inz.ona in care creasta margloala este subtiata. in felulacesta,
creasta vafi intrerupta ~i va permlte ultEirior largirea dcsehiderii prln. darimarea
prlsmelor nesuslnute cu ajutorul instrumentelor de mina, diilti ti toporltl de $mal~,
S-a creat In acest fel 0 sltua~le clinlca identldi cu cea descrlsa anterior ii pregatlrca
cavltlitli so va face cuaceeit?l tehnica,
'
In Ca!urlle in care nu lnttlnim situatiile de mal sus, llbordarea procesului carios
va fl realizata numal prin intermediul suprafetel oduzale a dlntelul. respect~v prj~
sacrlflcarea unei p1!.r1din tesuturlle sanatOaSe oelumlc. Pentru aeeasta exista doua
t<;:hnlcl:
.
oj SE!alege 0 freza sferlca mica pentru turbina sau 0 frczii. sferica ext.radurli:
la vlte1.c convent1onale. se apliea pe suprafata oduzala de smalt. deasupra creste,
marginate submlnate, ~l se patrunde cu eavertical, pina in procesul carios. Acela~j
rez:ultat se, poate obtine tl cu aJutorul une! pletre dlamantate sferiee. Tunelul astfel
creat csto liirglt. aqlonindu-se cu freze sferice de otel, prln mi~cari de retragere
actlva, saUCll freze cilindr'kee.xtradure., d", Jur imprejur, plna dnd hi' creasta marginala se creeaz:a 0 bre~li. Brela selargelte la r1ndu! ei tot prin acelall proeede~, sal!
prin prlibu~irea prlsmelor de sma1t deminerallzate ~i subminatecu ajutorul dal~lior
II t02oriltllor de smalt
'
_
.
~,
In contlnuare. cavitatea so.'pregatelte dupa acoea~1 tehnka descrlsli 10 cazul
procese.lor carioasecare au intrerupt creasta marglnalii.
b) In !Ipsa iostrumentelor rotative amintite (turbl~a, freze extra~ure, pietre
diamantate). u~urarea accesului se poate face, ~I cu 0 platra lenticulara de carborund aVlnd un dlametru mal mlc cledt jurnlitatea dimenslunil mezlodlstale a suprafe~e.l'oduzale aclintelui respectlv, dupa urmatoarea tehnldi: so. aplica piatra.lentic:ularliin !umatatea fetel ,triturate dlnspre procesul carlos, de-a lungul ~antulu, ?c1uzal, meziodlstal, ~l se ac~loneaza cu ea fara sa se deplaseze, pinii se descopera un
punct in dentinii.
,
'
.
,...'
In punctul de dentlnli astfel descoperlt, se angajea7.a 0 freza sfenca mIca .~I
tliioasa de o~el, cu care se realizeaza In adincimea dentlnel un laca~ de aprOXlmatlV
1,5-2 mm. Se schlmbli apoi freza sfericli cu 0 freza con invers. tot. ~e o~el,. cu care
S0 aqioneaza de-alungul ~antujul. deplasll1d-o spre creasta m~rgin.ata.ln ca~za.
In timpul crearll acestul ~ant ciJ freza con invers, aJunglnd In.aproplerea erestel marglnale. se 'perforeaz3 tavanul 'cavltlitii carloase, obtlnlndu-se astfei un lIcees
A,

direct in procesul carlos, Pr/n acest acces $e patrundc cu a freza sferica prln mf~carl
de sco"tere ac.tlva, pdibu~indu-se treptat prlsmele de,. smal~ nesusf1nute, plna fa
<:ornpleta Tntrerupere a peretelui aproximal ramas deas\lpra procesulul carios ~l
a continuitaiii crestei marglnale. S-a realilat In acest mod 0 bre~il. cil.tre cavltatea
carioasa. Uirgirea ulterioara a bre~ei poate fi obtlnuta actionrndu-se in continuare
C(i frezele sferice sau cu toporl~tile ~i dil.1tllede smalt.
TimpH urmatori ai prepararii. cavitatH slnt similari cu cei descri~i la sltuatia 1.
3. Preparare.a C:;lvitiit:ii
de contact

dnd

procesulearios

':"'for~~. de retentle rezulta ~Jn incllnar,;a pereilla: laterall, divergent sp~~.

fundulcavlta~lI. Penuu aceasta. dupa Ce afost Indeplirtata dentina ramollta, se pa~
1:runde Tn.cavitate cu.o fre:za con invers. a carel inlUtlmesa flllc eel mult egaliic\t
adinclmea procesulul carios, ~i cu ea se pregatesc peretlilaterali,
care astfel vo"J1"
sUb~inati ~I VOl' capata incllnarea retentlv/I (fig. 109 b). in tlmpul acestel operatUr
se va urmarl ~i cbntUrarea cavita~lI sub 0 forma. paralellplpedJdi cu, patru pertl .
pe .cTtposibll paral'7li Tntre el.
"
...

este situat sub punctul

Procesul carlos fiind situat sub pUflctul de contact, tavanul sau va fi canstltult
din smal~ ~i un strat apredabil de dentina nealterata.
Aceasta sltuatie dinlca peate fi re.zolvll.ta uneor! printr.o cavitate de tip special, denumlta ({caseta, alteor! prlntl"'o cavitate de clasa a II-a tlpica.
T e h n ; c;Q pre g ii t i r ; i c a v it ii t i lor t'l P c;as e tii. Op~lunea pentru
prima solutle terapeutid
este cond1tionata de poslbilitatea patrunderii direct cu
instrumentele in procesul carlos ~I acest lucru este favor!zat de:
- situarea procesului carlos pe suprafata mezlaHi a dintelul, suprafatli la care
vi7.ibilitatea poate fl dlreeta ~i manoperele pet fl executate corect;
- exlstenta de spatH Interdentare care sa permita accesul la suprafa~a carlata.
, Spal,:iilese pot datori Incong:ruen~el dentare (dln~i mle! pc 0 aroda alveolara mare).
deplasarilor (migrarilor) ori:tontale a dinFlor (in urm<\ edclltatiilor Ill. distan~a).
pierderilor de substan~a pe fata corespunIlitoare a Clintelul inveclnat (fractur! coronare, proecse carioase rnarl, ~Iefuirea dimelul Tn seop protetle), extracteiei dintelUI
invecinat (fig. 109 a, b, c, d, e);
- torsionarea aXiala a dintelul In cauza. datoridi carela dintele IlU mal vine
In contact cu dintli Tllvednatl, prin suprafetele. sale meziaJe ~i distal.e, acestea fiind
eX~"Jse accesulul;
- ectoplile dentare, care plaseaza dintele in afara contlnuldtil arcade! dentare.
Cavltatea tip caseta are 0 forma paralellpipedldi ~I se pre para eu aJutorul
instrum< ntarulul rotat.lv ~I de mlna, In felul urmator:
..
- deschlderea procesuful .carios flU reprezlnd 0 faza separad. ell. realizinclu.se
odata Cli indepartarea dentine! ramollte. In aeest seop se folose~te 0 freza sferid.
de otel, de mart me corespunzatoare procesulul carios.eu care se patrunde in cavita1;02. Acponind freza la 0 turatle medie (1000-2000 ture/rnln.). se indeparteaz1i
dentlna de jur imprejur de pe pere~ii ~i de pe fundul cavltatll, lar prin u~oare rnl~dirt de retragere activa se surpa ~i peretii de smalt subminatl, sltuatl la periferia
procesului carios (fig. 109 a);
.......;,
extensia preventiva este neglljac1i. deoarece.data fUnd sltuafia anatomotopografidi particulara (lfpsa cantactulul cu dintele vedn). suprafata respeetJva este
acc()sibil1i curliilrli. lnsa. ~l in cest caz, rnarglnile cavWitll vor fi pfasate numai in
~csut sanatos;
- rezistellta peretilor llU creeaza probleme. dat flindfaptul ca aeeste. carll
all tn general 0 dezvoltare red usa. Dad totu~l, in urma in'deparcarll tesuturiJor
alterate, se constata ca a fost subtlata creasta marglnalacare Iimltearii ocluxal cavltatea ~I se apredaza ca ell. nil va rezista preslunllor mastic:atorll. se ~a. renunta la
cavitatea tip cased, transformind-o intr-o cavltat.e de dasa a 1I-a;

.).U:
Fig. 109 -

Prepararea unci ca."te aprox!male peun dint" In vednlitatea carel. afia ". br~1\;;'

d-

tfll:feplrrarn

(011

1I'1v.",;

dendneiramolf(fr

ell (rltxa$(e.rkl:

b. -p .
~t.lth::tlia

:JI!tr-e~nQr

1:1 niafb:~r~. nt>tt\t~l1li :CJ.t _tutoryf

fr~~V

c:- r~aJjtiuelJ r~teht~~~:~I~::e;o:~,:,,~~:~~udi~~:~~I~si;~l1s~~::i:"~;;i~ttafizare~reti!ntitf

C\l aju,t~f4~,:;-.

o ~Ita rnodalltate de asigurare a retentlel consta ~f in subminarea pen~~H~Tlaterall al eavieat1i. prin aet!onarea la baza lor, paralel cu fundul cavltiitIi. cu 0 freit
raMa, forrnlndu-~;e' astfel un ~ant de Jur lmprejur, a~a cum se prpcedeaza uncCl'r;I,,:.
la tavita{i!e de dasa a V-a (fig. 109 d).
.
.
. .
..
</:;.,.,
Subrninareapere~lIor la acest tip de cavitate nu prezinta InconvenJente. de9ll'-
rece supr3fe~ete apra:dmale nu suporta direct preslunile masticatorll (fig. 109~)AF'
Cind spa~iuf interdentar prln Cllre se patrunde in procesul carlos este foarl;~,~ ,
mlql nupermlte manevrarea in vole a frezelor con lnvers ~I road, forma de retefi~
Jle.poate-,n obtf:nutli numa! prln al:;centuarcacdln,lllor care marcheua unghlurHe <f~;;:
IntllnlreQllntre peretf1 laterali ~l funduJ cllvltatll, Pentru 3c:e1\.stase patrunde tit'
cavitate Cll ofrez1isferld. de otel, de dlmenslunl foarte mlcl. cucare sa actioneu;li,
dea lungul ,acestor Hnll, farall exerclta preslun!, la viteze de retire red use. pehtr.u.,"
a nu se deschld.e camera pulpadi.
,; ,.,

I\cela~i rezultat se poate ob~ine ~j folosil1dtopQri~tile de dentlna. mai ales pe

aeolea;(;\l' 0 parte activa prelungit5.1 cu care,. fiicindu-se excursii Iiniare de-alungul
ungnlurllor, se ob~ine accentuarea acestora;
.
...
""':" finisarea marglnllor cavitatll ~i blzotarea: nu sa reallzeaza la acest tip de

tavitatl:

"

,'Tehnlca descrlsii pentru pregatirea cavltatHor tip easetaeste utllizabila In marea.

ma)oritate a cazurllorcUnlce. Uneori 10s5.,clnd condltiile deacces la procesul c:arlas
slnt foarte dlfielle, se poate pregatl lntreaga cavitatecU ajutorul topori1tilor de
dentina. cu care se Indeparteaza dentinaalteradi,
se pregatesc pere~il eaVidr,ii ~i
se aceeotueaza unghiurile de reten~le. Ml~dirile eu care sa actioneaza. toporn~tile
stm identice eelor foloslte 1'1 pregatirea cavltatllor de dasa a Ill-a.
. TeIJnlGQ
pregiitlrli
cal'ltiipi
tfpc;1asQ
Q II-a.
Pentru
deschidereacaYitatli
pot f1 folosite malmulte modalita~!:
." _ eu 0 freza sferlca montata la piesa de turbina se aqioneazaasupra
smaltu.
tul de pe fa~a oelumla. deasupra tavanului procesului carios, pina dnd se ajunge
la streWI de dentina.. Se schimba, freza de turbina 'cu 0 freza sferid! de otel dea~ee~i
marima, atajata Ie pies-a contraunghi, ~i sa ,patrundein
eontlnuare in dentina, pina
se aJunge in cavitatea carloasa. Prin ml~cari de retragere activa a Jrezel sferiee ~l
cschimbind.o eu freze, din ce in ee mai marl,se large~te tunelui cr,ea!, plna dnd se
intrel'upe creast3. margl nala ~i apoi se Blrge~te breta creaca atit elt fste n eeesar
pentrua avea acces In proeesul cario. eu ins.trumentele adeevate ~ra:arl.i lui.
," Acest slstem de desehidere este deoseblt de afident, dar prezlOta nscul lezaru
dln~~lul lnveeinat in tlmpuJ ;tqionarll eu fren de turblna.
, Pentru a, ,preveni riscul semllalat mal sus, sepoate folos1 penttu strapungerea
smaltululln
10eul frezei <:Ieturblna, 0 piatrasferidi.dlamantata,
deschiderea continUlndu~s~ apol dupa tehniea descrisi;
,
.,..::... frezaleextradure
sferlee pot fi folosite ~i'ele pentru de.ehl.derea procesulul
carlos,actiOn1odu-sc
eu ale ;\tit.tn smalf (mal pupn eficlent lnsa dede eu turbina
~i .c;JJ,'platra dlama01;ata.). dt ~1In dentln~~ pina'i~ p.rocesulcarios:
-In absent" Instrumentelor rotative folaslte In varlantele de m"i $Us,deschidei'~ise poate r~aliza dupa metoda dasid, prin foloslrca pietrelor lenticulare.
'.Sa alegeo piatra lem;l~uhira din crborund pentru piesa dreapta dnd se opereaza pe premolarl, saU pcntru ples~ contraunghl dnd,sa o~ereaza pc molar!.
,"
Pentru evitare lelarll prea Importante a suprafe~(lI. pe care se aetion,eaza,
dlari\etrul pletrei trcbuTe sa ~e maxi~um dt jlu"litate din. <Ham:trul mezlodlstal
al dintalui respectlv. Se aplica piatra 10 tan~ul mezlodlstalln Jumatatea supra.fetei
ocluzalecare
corasplJnde procesuJui carlos 11, .f;;'ra sii se deplaseze piatra din loc,
111entlnind-o cu 0, u~oara presiune pe zona aplicat5.. cu 0 tura~le de 2000-3000
ture/olln:, se sub?ari. stratul de small; ptna se ,~junge ,la lImita ~en.tin~di (fig. '11ol;
DMarec~Jn tlmpul folos!rll pietre! S6 deIvolta energle termlea daunatoare pulpal
dentar~~Cperatla de sub~lere a smal~ulul trebule fikutacu
lntreruperi ~i dicirl
repetat~"eu apa.
. -Yn iona clentinara descoperlt;J.eu ajutoru! pietrel lentieulare, Sl~ apltca la plesa
cantralJnghi 0 freza sferld. de o~eleu un diametru de un mm ~i se ac~ionea~a cu
ea. in profunzlmeadentlnel,
plna se creeaza un lacai de maximum 2 mm a(jlncime
(fig. 111); ,
,
',.
'c,'lilJaca~ul format S6 Introduceo,.fren
Can lovers, din 0tel demarlmecores.
. punza~~a~e laca~ului ~i in tura~je, montata tot in piasa' eontraul1ghi, se patrunde

subsmalt de-a luog\11~antului me;z.iodlstal, in direct1a creste! marginale. care este

suprapusa pracesului carlos (fig. 112).
Pe masura ee freza inalnteata, prismale de smal~submlnate s1nt ~I dislocate,
rezultlnd In urma ac~lunii fre<:ei con lnvers un ~an~ l5.rgit care ajunge pina in apropicraa erestel marginale (fig. 112).
'
In acest ~ant, fa extremitatea lul periferlt~, deasupra proeesului carlos, S0
angajeaza lar 0 freza sferid!, mai mica dedt cea eu care s-a reallzat laca~ul, rnon-

tata, tot la piesa contraunghi, ~j se pii.

truncie prln toatil grosimea masei dentl.
nare, pinli cindse
aJunge In prooosuf
carios (fig. 114). Sa creat In acest fel un
tUllel prin care proces1,Ilcarios comunidi
cu suprafa~ oclu;;alii. Cu aceea~l frezii
sferica, prin ml~cari de retragere act/va,
se iiirgette tunelul creat (fig. 115), orien
tlnd parteaactivaa
fraze! inspre dintele
vecill, ~l .e ac~jone;ua plna clndcreasta
margina!a este.lntreruptii.
Bre~a astfel
ereata este Hirglta LOt prln m!~carl 'de
retragere aCtivi!a frezei sferice, pina clnd
se ob~lne un aeces suficient pentru Instrumente Inlnterlorul proeesulul carios.
Fig. 111- Cre." unul locat in dentina cu
Dupa aslgurarea deschlderll se indelrna slerica.
parteala clentina alterata din interiorul
.
cariel. Opera~la se executa eu freze sferice mal marl, la turatii reduse, plimbind
freIade jur lmprejur, de-a lungul.tuturor pere~i1or, sau cu ajutoru! lingurilor Biack
de marlma potrivica, actl'onlndu-se totdeauna cu perechl de llnguri (fig. 116),
Se controleaza, cu ajutorul sondelor riglde. cavltataa primadi astfal contUI'at.
.,i se proeedeazli la pregatirea peretilor cavita~ii verticale cu ajutorul freze! dlindl'ice
(fig. 11?), dupa tehnica deserlsa la situatla, 1. Apo! se preci:teaza unghiurile de Intllnlre dintre pere~H. eavitatll vertkale eu
freza dlindridid!n
otel (a fissure) sall
cu to!porr~tlde smaJ~ ~ise blzoteaza pragulgihglval eu bl;;ocatoare de prag gingival (fig. 118);

Dupa termlnarea cavltatli verticale$e procedeaza 10.reallzarea cavltatii 01'1zonr31e, care este conttJrat:l. cu frezele con Invers ~l finlsata cu frezele ciiindrice.
Procizarea unghlurllor interne ale cavlta}il orlzontale se obtlne cuaJutorul {rezelOt' cilindrice foarte fine (0 fissure)
sau cu topori~tHe de small' ,Rotunjlrea unghlurllor externe ~i blzotarea marglnilor se realizeaza cu pietrele conlce sau dlinarice
din carborund, intocmai ca Ia sltuapa 1.

<";:"'1';

condfj1lJe de atces necesare preglitlril unef casete pentru fiecare din cele doua suptafete coronare afectate. Pregatlrea proprfu-zls1i a cavltatfl sereallzeazadupli
tehnt~a
descrlsa mal Inainte pentru cavltll'iIJe tip caseta (fig. 119).
..',:;,
B. Pregaffrea pe a supra{ot;a a drnteM a /Joei cavit<!ti caset6, iar p~ cearalto a
unel cavitati de c:lasa a JI-a (fig. 12,0). Este~l eaosolut1efayorablla,
Indlcata in sltuatla'

ng.

Fig.

112 -

Introducer".
fre'el
lllc.~ul dent;nor.

con Invers ln

Fig. 1f3 - Actlonarea

pentr"
de.chlderea

116 -

C1!

114 - Piltnmdere.
1n groslrne . dentinel
{rez. sferidi I'entru deschlderea proc""uIUI
carlos aproximJI.

dentine;

cv fren
con lnvers
carillor .proximale.

, fig. 117 -

Fig,

Fofo.ire.
lingurllor Black pentru 1ndepart.rea
alterate
la cavitatile de cia"" II ,

Fig. 115 - Crearea br~ei cU .Iutorul frexel

sferlee 1n de.chiderea
proc~.lor
carloase
aproxlmale.

Fig. 118 -

l'oloslret,

Feleslrea
frezel
cavicarll verticale

bizotat01lrelor
gingival.

.cllindrlce pentru
pregatlre.
ac.vic"tllor
~e d.sa a II-a.

pere~nor

de prag

Prepararea cavitatiJor eind procesul carios este situat pe ambele

aproximale ale a<:eluia~i dinte

In aceasta sltuatle dinldi exlsm patru varlante de rezolvare ,terapeutidi.

A. Pregatirea ill fiecare proces carlos a cite ulleJ cav/tatf tip casetiI. Este 0 sol\!1ic optima, ea reducind conslderabil consumul de substanta dentara sanatoasli. Din
p:1cate insa, nu poate fi aplicata dedt atunci cind procesele carroase sint situate
pc premolarl, nu au intrerupte ~i !lid subminate crestele marglnare~i indeplinesc

care procesul carlos me'Ziaf esce abordabildlrect ~I nu a submfnat creasta rttargl-'

nala, lar proces\!1 carlos distal a submlnat creastll marglnala. sau nu este abordablb
direct. Pregatlrea incepe intotdeauna cu procl!$ulcarlos in care se preglite~te C1!se~,",,;,\,
(peretefe mezlal), pentru.ca, In cazuf in care aceasta nu reu~~te.sa poata fi luatiiJn':,'

. :"{>"~:'"

C01\$!de~tTe
unelcav.ltatl
}~~nlca
. Pe1\tru
zeaza/unaclln

posibilltatea cOh~titUfrii a doua cavitatl drstlnete de dasa a .II-a sau a

M.O.D.
.....
.
de lueru este identrd. celel descrlse Ia realfzareaeavi~~ll tip' caseta.
cavltatea de dasaa U~acese tealizeaza inprocesul tar1O$Qi~talseutili.
tehnlcile' descrlse, in raport ell gradul de lUare a <:restal ma:rglnale..

dentinel. Dadi unul dlncele daua procese carloase a submlnat creasta marginal"
prin lletiunaa frez:el de turblna secade.,Ia aeest nlvel, In eavltatea carioasa, ln contfnuare Ilirglndu4se acestacces. in cazul <:fndIntre carle fl suprafata oduzaHi se g"se~te
o creasta cnarglnala Int~gra, puternld, pentru QesChldere se actlollem vertical cu
o frezli sferld de otel deasupra tavanulul. carlel, pe zona de dentina descoperita,
plna se creeazli un tunel. PrinHirglrea tune!ulul ell fren sferlcli. se obtine 0 bre1"
care este marita. p1na.clnd avem aslgurat un aeces satlsraelito/";

111 - Tratara

carillor

aproxlmal .

M.O.D. (a); dou. eavito,1 distlncte

de d""a a !la (b) ~i Ol5ctii. Ie).
Fig. 120 - C.rll aproxlmale pe acelilfl dinte,
tratate diferit': w",tii ~Icavitate de cia " /Ia .

: ..PregiitJrea a aOUG cavltO!1 de cJoso a 1/-(1; cfte una pentru pecore proces carlos.
Est!} 0 Solutle terapeutldiposlbtlli
numal pentru molarll a diror suprafata <.Jdutalii
mare permlte pre.gih:lrea a doua cayltatl dlstlnet ~l numaiatund
clod in procesul
carlos mezlal nu poate fi reallzad 0 cavitate caseta.
.
.
...Teholca
de pregatlre a cavltatil este cea eorespunzatoare sltuatlei dinlce respec.
tlve, in raport cu gradul de .submlnarea crestel marglnale. Se recomanda d. se
lnceapa tratarea procesul\ll carlos distill, a carul pregatlre este mal diflclJ;i. ~I numal
dupa.termh~area IUIsa se inceapa. tl tratarea carie:! de pe suprafata mezillJa(fig. 121).
.-,; D. Pregiitirea linei cavitiiti comune tip M.O.D. (mezllHlcfuztNilstaJii) (fig. 121
j1fig:122 ).Aceasta situatie, de~1 sollelta. 0 pierdere mal mare de substantli dentara
sana.toasa, devIne nec.esara di:stu! de frecvent la nlvelu! premolarJlor, a dror suprafat!o.duzalliingusta
nu permite pregltirea dlstlncta a doua cavi~tl de dasa a II-a.
Evlt:l;ent, rezolvarila de aeest gen este indlcatli nllmal III situiltlllil clnd nuse poate
r<h.torlta
condltlilor anatomodlnlce-opta
pentru una din solutlllepr\!cedenti!.
>'prega.tlrea pn;iprlu-zlsaa cllvltJif,lIM;O.D. se realizeaza urmarlndacelellil faze
ca la,preglitliea unei cavl~tl de dan, a lI.a. Desehlderea earlilorpoate fj obtinuta
dou\), lJlodalitafl:
.! ~ oe$ehlderea separata.a flec?rui proees carios, prin mijloaeele corespunzatime
5tadt~restel
lor marglnale:
.
-<l,e$chld~rea simllitanaa
c~lor douaproeese
carloase .
.1ntea de a doua alternlltlv3. desehlderease poaterea!lza:
..... ";:i:u (reza cQn lnVers'$;l,ucillndtldi de turbtna. aqlonlnd de la.un capat la
c<;J~lalt.;.~~4alungul ~an~ulul 1l1tercuspldlan mezlodlst .I. pioase .Junge la supr.1fata
"."-,'

fig. 112 -

Cavit.te

M.O.D. v,huta in .<,Iune li

.up..
r

-eu
platra diamantata sau (rela extradur1i con Invers montata la piesa
contraunghl la vlteze convehtronale. Tehnlca de lueru este Identlca celei cu
freza de turblna.:
.
eu platra lentlcularlide carborund. cu un dlametru mai mlc decit eel mezledlstalal feteloc!uzalea
<jjnt~lui. la vlte:te C:Qnven~lonale.Piatra ,.e apnea. III fanful
lnter~uspldlan sagltal ~l se pll!l"lb1itn turat1e de-a lungul a:estul. !j,:ln~ptnase desc~~era
un punct In dentlnl!. tn acest punct se.actioneaza ell 0 freza $fen<:adin otal, de manme
medle, montata tot la plesa cOiltraunghl,plna ~e reallzeaza un laca,dentlnar de maximum 2. mm "dlncl.me. in ac:ost liica!jso Introduce 0 freza din otel con Invers, cu
care, aetlonlndu-se 1n dehtlnaatltfn
directle distala, dt ii in dlreqie mezialii. se
aJunge fie deasupra procesulul carlo~ fte, clnd aceastll a submlnat creasta marginala,
direct ln .cavltatea carloasa. Dad <:arlltnu a fost deschisa pl'ln actiunea cu freza con
lnvers, se proeedeazli la deschldere'a el C\.l 0 freza sferld, prln ecrearea umli tunel,
~a cum a fast deserls mal sus.
. _
.'
.,
Celelalte faze d~ lucru (extensia preventlva, forme de retaotle, flnlsarea marglnilor) se reallzeaza tntoemal ell. la ariee cavitate de dasa aU=".
..'
~.
o problema aparte 0 constitule componenta orlZontala a acestel cavltap care
dlfera de o91~nulta coada de rlhdunid a cavltatll de clasa a II-a prin urmatoarcle
caractere:
- are Intotdea.una un aspect Iinlar;
-este
contInua pe toata suprafa~ oduzala de la cavlta.tea me'tlaHi;
-areO
larlme apr9ape lInlformape tot traiectulei ;
_ respectli, pe dt este posibil, desenu\ cuspldlan ;.'

';"este mal pUfln adind (mai ales la premo[ari, pentru a nu aC:flOnaca 0 pana)

5. Prepararea cavitat:lIor de clasa a 1I~a.cind 0 carie este situata .pe

suprafaj:a aproximaHi ~i alta pe cea ocluzali (fig. 123 a, b, :)
Existenta unei carli pe suprafata ocluzaHi slmpllfld. u~llrarea acccsu!ui. intruclt
yom efectua perforarea tavl\I1Ulul procesulul carlos aproximal cu 0 frllza sferld'i
midi, ascu~ita, de olel, pornind din cavltatea carloasa dcluzala.
Tirnpii de lucnl sint similari in continuare celor din sitlllltia 2, cu speciflcalla
d, la c"VitateR orizontalli, adincimea ~I intlnderea in suprafatli var fi di<:tatenQ

Fig. 123 -

Preparare"
une; cavicali d~ cia a lIa dnd exlrtll douil.
procese <:>Irloa.e profuHde (oduul
li aproximal).

o ~ prQc.'tu1~ c:"di"l3:stt; h -

profHuf eayiti~U rezultate

iC

rewnJ't1tuirc:J

co.ronad.

nurnai de necesitatile de respectare a praporillior amlntlte rala de cavltatea vertlcal5. ti ~I de gradul de evolu~ie a cariel bduzale, in cazul proceselar carloase, care
all generat
0 dlstruc~le avansata de ~esuturl dure dentare.
.s. Prepararea cavltatii de c:lasa a U~acind procesul carios este locali:z:at
aproximal ~i cervical
Aceste situatli clinice s,e caracterizeaz3. de oblce! prin caril aproxlmale prorunde, care in general se unesc cu procese cartoase ce au debutat la colet. vestibular
SilU

oral.

Tratamentul va duee la :~cUlptUra une! ca.vitat1 compuse vestfbulo-aproximoodu;':"le sau oro-aproxlmo-oduzaHi.

Caracteristlca acestel cavltatl va fl data de asocierea unel cavltat1 vestibu.lare
sau orale, de tlpul cavita~llor de clasaa V-a, cu 0 cavitate aproxlmo-oduzala de tlpul
cavita\i1or de clasa a II-a.
.
Trecerea de la cavltatea de clasa a V-a la cavltatea de dasa a /I-a se face la ntvelul
peretelul lateral vestibular sau oral al cavitatii vertlcale,de oblcei dlstrus mal mult
d('c1t porpunea oduzaHL
Intruclt se pun serioase probleme de re:tlsten~a la acest nlvel, uncle peretele
lateral al c3vita~i1 nu este sUs~lnut de t;sut dentlnar, va tr<!bul sa reducem din
dlrnensiunea sa meziodlstaJa pin a crnci capat1i rezlstanta dorld., aqlonind fie eu
topori~t; de smalt (49-50, 51-52) ~I daltl de smal~ dreapta (65) sau cudata (82).
fie cd disctlri abrazive (cu suport de plastic sau hirtle), sau pletre dlamantate
cilindrice fine.
.
.

'1. "I"epararea c:avitatilol" de clasa. a II-a. in si;tuatia exlstentei proc:e1u1uj;.

cad os ap"oximal
~.l aohturat:iilQr
sau lncrustatiilor
ocluzale
....
Dad obtura~lllesauincrustatlile
oduzale slnt mal red use in suprafa~lld.e~it
lntlnclerea vllto~rel cavltatl orflontah:, atund se vor indeparta.
. .,.
La rei 5e va proceda ~I in <:azulobturatil1or sau incrusta~lIfor oduzaf~.care
pre .inta carll secundare marginale."
.
Indepartarea obturaliilor ~i incrusta\iilor ocluzale simplifica pe de alta. patte
a.ccesul.
'.' .:.
Slnt l'lsa ~I cazur! clod pe suprafat:a oduzala a unul molar exlsd 0 obtufa~le
sau 0 in::rustat:le recent puslL Dadiaceasta corespunde din toa~e puncteJe de Yeoere;,
Induslv al intinderilin
suprafatli, nu trebute indepll.rtata. In situat:la resi>~c;~lva~,
cavitatea orizontalli se va sculpta in obtura~ja sau incrustat:ht existenta, cu fr(i~acon:
lnvers de turbina.
,.;::.'"
8. Preparareac,avita.ti1or de clasa a II-a dnd procesele carioase apI'''"'
:x:imale sint situate' fa~a in fata. pe doi dint! vecini
Clinlc. intilnlm aid mal multe sjtua~ii generate de topografla proceselor cari.oa~~'...
aproxhnale:
. ,.,
a) carll care au Intrerupt creasta marginal'a la am.bli dh'l~I;
b) carii care au intrerupt crea.sta marglnala la un dlnte ~I au
ceHilalt;
c) carll car.! au lntrerupt creasta marginala fa un dinte ~I evolueaza sU9
de conta.ct la celalalt ;
d) carii care au subminat creasta marginala la ambli dintl ;
e) carll care la un. dinte au submlnat creasta. marginala, lar la celalalt
sub punctul de contact;
f) carlt cart~ evolueaza sub punctui de contact la ambll din~i.
Atftudinea terapeuticl'i prezlnta uncle partlcularltatl pentru.flecare din
rille aminttte, Astfel;
.
Lasltuat/a

Seprepara J:eparat dte

cese carloase..

cavitate de c1asa a If-apel1tru flecare din cele 2..

.

La sltua!la (c b ;;..
Aecesul la procesul carios Care a submlnat creasta se ofer5, acum ~l dlnspr~
spatlQf interdentar, CMa ce permlte en deSchi:derea IuI sa sa ppata face fl rlirect~'
Pentru aceasta se introduce In carle 0 freza sferidi de o~el, la tUfatle conven~ionalat
~I se creena' cu ea 0 bre~a in creasta. marginaHi, prln mi~carl de scaatere actlva. 5e.
ellmina astfel fata. de u~urare a accesuluf (de subtlere a srnlil~ului din care este cOllsti-: ~
tuid creasta), Tn contlnuare. tlmpll de lucrustntslmflarl cu cel descrf~i la preglitirel\., ,
unel cavitliff tipice de dasaa II-a.
.;. ,":'
;.-

La sltuaila ( c ;
\ ..
Accesuleste direct lacariacare
a intrerupt creasta margltlaHi. Dupa largirek',
intreruperii ~ldesthlderea complet1i a proceslilul -::lil"los,prln spatlul crea~ sepoate;,',;
alunge la procesul carios inveclnat. Se va illdepartadentlna ramollta, ~I, dadi crea.sti:; .
I

-,

":-::' .:,'1

de'sma1t marginaHi este suficient de rezistenta, se va pregatl sub forma unei casete
(fig. 124 a, b).
.
De oblecl. aeeasd'i solu~ie sa recomand1i pentru carlile meziale, ~.supra d.rora
vlz:ibilitate tl un acce$ mal u~or al Instrumentarulul. 10 lip5a ace.tor
'10m prepara
cavitate t(plca de c1asa a II-a aprcximo,oc!uzala.

casete cind exi$ta procese 'carione

diferlfl
.-

,II;a:ourie

.p~)Cim'lJil

;Mednat"

prin :tp'l,luh:r.at de pr8.g;\tit'uufielr:.a: .ltitl d.

tOnJitltuirca coronul a color dQi dln~t

dUI

t.

9. Prepararea cavita~ilor de c1asa a II-a prin metoda t~Herii in felie

(slice-cut)
In cazul proceselor carlQase aproximale, care vot fi preparate sub forma cavit;,tiler de clasa a II-a, deschlderea procesului. carios se poate reaUza ~I dupa a~a-numita
tehnica a t1iieril Tnfelie (slice-cut). Ea censta in sec~ionarea unei port1uni <lincoroana
dentara,.corespun:dtoare
po:Z:ltionalsegmentului vertical al cavita~ii de dasa a II-a.
f'entru aceasta se aqioneaza cu un disc abrazlv (diamant, horlco sau carborund).

(in ogli,!d.) p" din~i

U":ll;P* dlnte.lt. 'V'*cln:b_r .

l

tn

sltud!ia Ii :
:, Se abordeaz1i fiecare din carli, conformtennlcll da51cede deschldere a procsselqfcatioase aproxlrnale. Se PQate insa reaUza ~l Q deschid'ere slmuital1a a ambeior
,procese carloase. Peotru aceasta. se alegeo platra de carborund sau dlamantata
lel1~ICulara. cu un diametru care sa fie mal mk d~cit axul mezlodlstal care une~te
centre Ie suprafe~elor ocluzale ale celor dol dln~l ~l Stl i\plid cllare pecele doua creste
marginale submlOi\te. Se ac~ionea:z:a cu aceasta piatra pina cind fie d se. inuerup
crestele marglnale (dadi submlnarea este important;;). fie c3 sezjunge In stratul
<lentlnar. In prihJul caz. dad ctestele sc lntrerup. se large~te accesul ~i se trateazil
in ,contil'lUare SePilratflecare din celedqua carli, dupa tchnica tlpica dll pregatire a
caYlta~llor de dasa a II-a (fig. 125a. b, c, d). in al doilea cazdupa ce se aj!Jnge la
stri\J;ul de dentina se continua separat deschlderea pentru fiecare proces carlos, ell
alutorul ftezelor sferice.
in situatla {(e:
, ',5e abordeaza<:aria care asubmlnat creasta rnarglnala. conform tehnlcil descHse"la situatla clinidi. respectlv5., lar pentrucarla sltuaea sub punctul de contatt,
proceda ca-Ia situatia cllnlca 8c.
fn sltuatla .{( f;
Seabordeaza carla dela dintele situat mezia!.. conform teholcllor deserlse la
sl~!Ja'~i~,,~.Pentrlf.Carla dlntelul vecin vom proceda ca la sltua~la 8 c. '
,

Fig. {25 -

D.oschld"rea

doua proC<'1e carIQa$e aproximale

sltu"te

oglindii,

itl

cu 0 piatt>

lenti-

culara.
fJ _

~.:p.(.t\tl din-ii; ;

he -

. rtUC:Irt>t It .e~ibQ .rl!'iI (:u pt.tri.~entl.cul;irl ; c: - 'upe.-e:tuldufll

J - l.spe,cl.ul final dupl re:consdtuitea
cClr",n~r'1.

intervefJ~l.

C1J'

ph.tn.

If!M1eltl-;trl

aplicat vestibule-oral pe suprafara. ocluzala a dl~telui, la 2. hJm inauntrul crestel

marglnale, pina dnd se ajunge deasupra papHel interdentare (fig_ 126). Se creeaza
astiel un acees larglll procesul carios, prln care se pregatE:~je in continuare cavitatea de c1asaa II-a dupa tehnica ob1fnuita. Metodaprezinta multe neajunsurl ; esee
mutilanta. favorl:z:eazalezarea parodonfiului .marginal in tlmpul secfionarii. reduce
sau cMar anuleaza g~oslmea pragului gingival al cavitatil vertlcale etc. De aceea
este folo5lta numal atunc! clnd sa urmare~te reconstitulrea coronara prln inuustatie.

Prepararea

cavitatilor de clasa a lII~a

Cavltatile de dasa a,llI-a rezulta din tratarea proceselor carloase situate pe,
(etela aproximale nle din~llor frontall, a caror evol!Jj:le l1!Ja perlcJitat existent"

unghiului Inclza!. In final.<:avlta~i1e de dasa a Ill-a au aspectul unel casete trlunghlu!arc cu pauu pere~l: tre! rercII lataraU ~i unul reprezentind fundul eavlta~ii _ peretde parapulpar (fig. 127).
Jmtrumentar;

margIn'aHt.

- instrumente pentru examenuf c1inle; sanda rigldl\, sonde rlg1de speciale

m, 9, 10, 17; oglinda, pensa dentara, sanda f1eXlblla;

126 - Crearea ac<esulul la un proeM

carlos aprol<lmal prln metod~ Slice-cut.

Fig.
n

--I<J.ul

nll,fea

de llpllc:.r'''''

dlscuhdlilbN::)i;iv"r

fe;el (:orofl~r.,;C-~$pltc:tqtipl

-.U!;c:;iQ-

$-'C~:of1.il.ri!.

-Instrumente
ajudto'a.t'e: dlspo;z;ltlv de aer eomprlmat de la unit; spray de
de la unit; separator 'Ivol'y ; In Ilpsa lot. para de aet', serlnga de apa, mljloace de
separare lentii a dintl!or i .
- Instrumente rotative: freze de o~el sferlce mlcl (000. 00, 0, 1, 2), freze
sferice e)<tr;;dure, pletredt.aniantate sferlce sau flacara. pletre de carhorund conlee;
- Instrumente de nUna; topori~tl de dentlna, tmeori toporl~ti de smalr ~l
lingurl Black mid.
Tehnico de Illeru prezinta unele particular/tati, dupa focallzarea pro<:esului

aI'''

catios:

1. Carle sltUMa pe faja aprQXimala a unul frontal, carl! Intrarupe c';riHhu,!~

tatea creste.1 marginale.
.'..
2. Carie sltuata pe rafa aprQxlmaHi a unul f"ontal, Can" submlneazli (:rea.~tii
,.:

3. Carie Indpieota situata pI! mfjlocul fete I aproxlmale.

in fUnctie de Mectarea suprafetel aproxlmale a dlntelul frontal vedn sau de afectare:l ceJorlalte suprafete coronare ale acelula~1 dinte. mal putem fntilnl ~i alte situaril:
4. Carie aproxlmala care fntrerupe
continultatea
crestel marglnale situate fala In fata pe fete1e aproximale
a dol dinII vecln1.
5. Carle .aproxlmala car'! lntrerupe
contlnultatea
crestei marglnale situate fa~a in fa~a cu 0 carie aproxl-'
/11.
mala Inclplenta.
"
6. Carll aproxlrlla!e care submlneaz1i cn~asta margl~
nala situate fapi ln fara la doldlntl Yeeln!.
7. Carla. aproximal1\ care submlneaza creasta margl-
nara sltuata fata tn fata. ell 0 carle aproxlmal5 Inciplenta
la do! dint! veclnl.
,
8. Carli aproxlmale' .inciplente situate fara in fara la Fig.
dol dint! vecinl.
rala
9. Carie pe una sau ambele fete aprox.lmale, care
se continua cu 0 carle de colet.

.';'

,j'!

.,'

'~'.":'.j,.
"

:"'~..',

"\~
.:

~'.

;~.t\

1.f'l'eparar'ea

cavitatii

continuitatea

crestei marginale

de c1asa a Ill-a c1nd procesuJ carios intrert,lp~;,; ..

i,,::

Clinic:, de cele mal multe ori, aceste carli intrerup creasta marginala oranL:.,
Tendinta lor evolutlva este de preferinta spre much!a indzalli" pe care 0 submlneai:.a.;(;".
pina la limlta de perlclltare a lntegrltatli unghlulul Ind;z;:ilrespectlY.Marglnlle pr"f,t;r
casulul carlos pot imbraca un aspect aJb-cretos, sau pot sa sa lmpregneze."
brun-inehls.
"'1.";'"
De multe 01'1. pri," transparen~a prfsmelor de smart siJhmfnate (Ie pe fata vestl,,} 'C
hulara a coroanel. se observa (oloratla brun,;jnchisa a dentlnel alterate sub'tacenteh.t';;
.. A1teorl, mal rar,evoIU~la carlel poate lua " dlreqlEi vestibular;;, distrugfnd; '.
creasta marglnal~ respectlva ~ioferind odeschldere dlrectii, 3.(:(;eslbllavederil.
V"'~;'
Deschiderea cavlr;a!ll d~ clasa a Ill-a este relatlv simpHi, dar trebule sa respecte
.....
pe at poslbllfactorul estetlc. Deschi"derea dinspre fara vl;lstibulara se face in mo~/'"
cu totul excep~ional, numal dad ea se dedi de la sine, gratle avansa.rll carlel t~.\ '
aceasta dlrectle. sau existentel unoI' dlasteme care sa pertiilta accesul Instru~-;\""
mentarultll.
'r.!'!"
In mod obi~llult. deschlderea se face 'dinspre Jata 'oral3o,pastrind neatinsa faW;,'.':
vestlbulara, thllir dad ea este adt de subtlat1ilncit aramas doar stratul de sma1t/
cu condltla ca acestasa fie necotorat.
. . i','.;,fY:
Tn aceasta sltua~le' c1lnica, deoarec(: 'creasta margiiialii este tntrerupta., deschlc<i
derea <:aVltatllse va face dlnspre oral. rara u~ural"ea accesulUI, cu alutorul 'toporl~t{to?h;:
de dentlna or. 5 sau 10.
. . . ....':':.,;.,
Tehnica de lucru este urmatoarea: eu Instrumentul r1nut '1n podul pa):rrleJ,(!
se ia un punet de spriJln. eu pollcele pe dintele respectiv sau pc vecinuJ sau. ~artiea

activa a lostru/Tlcotului sc a~eaz;ala marginea smal~ujul submlnat ~I, tu. miidid de

apasarespre cavitate. se prabuie.c din aproape in aproape prismele de smal~ nesus~inute.pina la creareaunuiacces
sufident, fara sa se desfHnleze toata creasta marg!nala,~i numai atit de este nevoie pentrll fo!osIrea lnstrumeotelor
de preparat

ca vltate~.

"

Jipsa lnstrumentelor cie mina. des<;hiderea se poate face cu ajutorul une!

fI-eze.sferice de o~el nr. 1 sau 2. montata la piesa in unghl. dnd aeee.ul este dinspre
fa~a.orala. sau la piesa dreapta. pentr\) accesul dinspre cea vestibulara.
.., Cu freza sferka lntrodusa lei cavitate, se fae mi~dir:i active de scoatcre, Hirgindu-se orificiul de deschldere. de preferinta In dkec~la <;oletulul, pentru a nu deteriorar~zlsten~a
unghlulul inelzal.
'[)aca extremitatile bretei <;reate in ereasta l1larglnaHi sint cok>rate, atunci
v6m ;f!nevoill sa Ie desfHl\tam. pina ajungem in ~esllt sanatos. cu, riscul compromiterii
rezistenleiunghiului
ioclzal ii ainiqor5.rii capacltaIli de retent!ea cavlta~i1.
,
--:--De
asemenea. la. frontalii inferior!, .datorlta faptului ca s'uprafata aproxlma(a
,,\stemldi. jar vJltoarea obturaIie nU va fiperidltat5.de
f0f'\:el~'masticatorli, peotru
aslgurarea unui acces convenabll, se recomanda Inclepa.rtarea. crestel. marglnalepe
to.italntinderea
procesului carlos.
PreparareacaVi6itiltrebuiesa
duea, In general. la 0 caseta de forma triunghiu.
lara,: cu unghlurlle interrie ascu~lte ~i unghiurlle externe rotuojlte (veli fig. 127).
Reten~la se va oOIlne, prln (fig. 118):
.
- intilnirea peretilor laterali (vestibular. oral' ~l gingival) cu pereteie parapulpar in unghlurr ascuIlte. Ace.tea rezultii dlncoO',oexlta.tea peretellji parapulpar
illncl!na~ia divetgenta a pere~i1or laterali. 'pre fundul eayit1i.til;.
.
, ... - exprlmarea .unghlurllor de intilnlre dintre pereW lateral1 ~i in"speclal a
unghluiul incizal;
.
,
.
.., ,. -conserva:reaqnel
po~iuni dt mai marl. din peretele oral. prin care .a
re;tllut accesul la carie; bfe~a .creata In acest po;:rete nu. vaf! malma,re dedtsa ne
perm1ta accesul il aet:lonarea Ini nterlorul cavitii~ll.
,
.
?repararea cavltaIil se continua, dupa deschidere. 'co exereza dentlnei alterate.
<;are'se rea!izeaz.a cu toporl;tlle de dentina nr. 5 sau 10. numarul 22,23,24.87, S8.
concomitent cu sculptarea. perel:i'lor cavltaj:il..
.
\ In eazul unorcarlL~prbxjmale mal marl, marglnlte de bre~e edentate"exereu
d~.ntln<illramQlli:~:~p.'\.t,~,fifacuta ~iculln&uri Black mle! (65-66). ',lvind grlja sa nu
fracturam peretli~bmJ!!l,ales unghlul. inelzal,
.
. TnHps'!:tlnstrumenl:llrului de mlna. putem utlllza frezasferice de (Itel mid nr.1
:;au~,sau fteze sferice extradure mid, Pentru scu1ptarea ,corecta a pere~ilor cavltatll.
tehnlca delucru recomandata este urmatoarea:
' . .
.... , ;PtV;~tele vestibular, Ctnd accesul 11aVem dinspre faj:a oral a, folo.lm tQpOri~<;a
de,dent1ha nr.S sau 10, pc care 0 ~inem cu minerul orlzontal. perpendicular p'~axul,
dln,telul~.:sauUtor obUc. executlnd ,cu panell activ5. mi~.;arl de transt.,tie il Ll~oara
rotaile, "prln <;3re indepartam dentina ramollta ~isculpd,m peretele.
. ' In\l'lpsa 'toporlitii de dentina nr: 5 sau 10, foloslm (reze sferice de otel mid
(000.00.0) la plesll fnunghl. <;uCllre lucram d1nspre fa~a oral1i..indeplirtlnd d,mtina
ramolld ~l sculptind peretele vestihular. ..,
.
,
Clndaccesul nl seofera dinspre fat:a vestibulaI'll, Yom utlli:u,tppor!tile de
22, 23, 24 ~l lnspetial nr. 87. 8S; care s.e a~e~zli'cu minEtI"ulparalel cu
111

suprafata aproxirnalli a djntelui,~i yom lucra prin Illi~diri asemlinatoare cu ccle

descrlse mal sus.
Peretele oral. Ciod aecesu! il avem dinspre fara orala, se seulpteazli cu topori1tllc
de dentlnanumlirul 22, 23, 24.
Gnd accesul II avem dinspre fara vestibulad;. foloslm topori~ca de den~inli
nr,5 sau10. larln lipsaacestora freze sferke mid de otel. sub O. montate la plesa
dre.apdi.

Fig, 128 a, b. ,-

Divers" modalititi de re.z<:>lvar;, a reten,;e; la cavId

.lIe de dua a IIIa.

Perete/e gingival se prepara indlfen,nt de aetes. vestibular SIlU oral, cu topori'ica

de dentlna or. S sau to.
fnlipsa instrumentelor de minli. yom utlllza freze sfedce mid de o~el, sub 0,
montate la piesa d rcapta .
Peretele parapu/par nu sa preparli In mod spedal. form~ l~j re;ultind din prepar'area 'eelorlal~1 pereIifi exprlmarea unghiurilor care-l deliml~~a~a.
In ceea ce prlve~te exprimarea unghiurilor mterneale cavltapi d~ ~Iasa a lI,l:a,
e'il Se face tn tursul sculptarli pere~i1orlaterali, cu toporittilede
deotma ammtlcc,
sau. in lipsa !leestora, co freze .sferlce de otel mle! sub o~l'entru expri~ar~a ~nghiuiui
inelzal. se recomandli 'ut!lizarea toporl~tjlor de dentlna 87--B8. sau, It) Ilpsa, frezele
de oIel' sferlce mid. montate la plesain unghL
. Din motive fi1.Jonomic;e, extellsia preventiva la cavitatell de c1asa a III-a sa
rewma doar la indepartarea prismelor de .smal~ deminerallzate dela
marginca
cavitafil.
,
Din aceleatl rallunl de ordin esteti", se fac ~l concesit in prlvlnta rezis~enr;e.l,
p1i.strindu-se chiar ti pere~il de smalt foarte subtiri, nesprijinitl pe dentlna,allt
vestibular, dt floral,
Vestibular putem merge chlar pina acolo incit sa past dim ~i prismele de. smalt
trans parente. intrudt nu suporta direct fonele m~stlcatorH.,
.,
Se lasa, peo loc ~i unghiul inciza[ suhminat" duar in condltHle une! oduzii
nefavorabile (cap la cap),
. Lacavltatea dedasa
a Ill.a nu se face bizotarea marginilor de sma1t, dar
se'lndeparteaza
anfractuozltatile smalj:ulul de la ac~st nlvel, cu~' toporiftile d:'
smalj: sau daltile dt~ sma1t. Jar daca accesul nu pennlte, cu, toporl~ca de dcntmA
nr. 5 sau 10.

2. Prepararea cavlta.fii de c;;lasaa Ill-a cind procesul carios a subminat

creasta nnarginala
Clinic. creasta marglnaHI nu este intrerupta. dar procesul carios de dedes~bt
a submlnato prin distrugerea sau demlneraHzarea dentlnel sublacente ~l cclorarea
srnaltului.

'in :lCest c:az este necesara mal intll u~urarea accesuJul la cavltatea carioasa.
Vom folosi in aeest seop topori~tlle de dentirl:l nr. 5 sau 10, sau chlar instrumente
mal puternice, ca topori~tlle deslflnlt (49-50; 51-52) ~f d3.1~i1ede smal~ dreaptli
sau cudata, cu care yom Incerca, cu mj~dl.ri de apasare spre cavitate. sa prabu~Jm
prismele de smal~ nesus~inute ~I sa cream' 0 bre~a In erea,sta mal'glnaHi.
in caz de nereu~ita. Yom apelala 0 separare rapid a cu separatorul Ivory
,au la 0 separare lenta (cauduc, scobltoare. lam/nar/a. nod de ata pesdireasdi).
d u pa care vom utlliza 0 fre!za sferld mica de o~el sau extradura la piElsa In unghl,
cu care '{am intrerupe dlns!lre oral creasta marginala, cu mj~carl de scoatere activi\..
In contlnuare, deschlderea cavlta~il ~I ceilalti tlmpl de preparareau
loc ca
n situa~la 1.
.
3. Prepararea cavitatii de dasa .a Ill-a c1nd caria este incipienta
situata pe nnijIot:;;ulfetei aproxinnal'"
U~urarea accesului in aceastii situat1e ilU este posibiHi deck dupa apllcarea
un'!l metode de separare !1Iplda sau lema. Sa retomanda ca separarea lenta sa fie
urmad de oseparare
rapida. pentru men~inerea spa~iu!ul creat ~i Imobllizarea
djf1~i1or separa~i.
Daca spa~lul ob~inut prln separare permlte un accas suficicnt pentru prepararea
corC"ctaa cavitatii, 3tund se Va pauunde in carle dlnspre oral. cU 0 freza sferica midi.
de o~el sau extradura, montata la plesa in unghi saU dreapta. dupa sltua~le, larglnd
de,chideraa cavlta~li.
in continuare se va preparacavltatea fara a mal intrerupe creasta marglnala
orala, folosl nd instrumentarul deseris la sltuat1a i.
,
Daca spatlul obt1nut prln separare nu permlte un acees suficlent,atunci vom fi
nevoi}1 sa intrerupem creasta marglnaBi cu 0 frela sferid! de atel sau extradura,
prln mi~drl de seoatere activii din cavitate. in continuare, se prepara cavJtatea ca
ta situa~ia 1.
Sint Insa ~i c;u:uri clnd nu avem la,lndemina mljloace de separare raplda sau
lenta l' din~i1or, sau, mal des. situa~ll In care separarea dln~iIor este contralndlcata,
In asemenea condl}ii. u~urarea accesuluJ 0 vom face cu 0 fraza sferid. midi de
tllrbina, ell 0 ,Iatra dtamantata sferidi midi sau f1acara, sau cu 0 platra de earbonmd
eonidi, cu
Yom luera in smal~. deasupra procesului carios. plna aJungem In
dentina. Vo
himba at'>0iell 0 frez" de etel sferld!. Ynlcli tl ~scU~ltli,ell care yom
merge in direqla cavlta}lI carloase, pinii YOmclidea in ea.
In ca.;!,'!!'
I utllizarii unor freze extradure sferke, yom luera atlt In sma!}. dt tl
in dEH)tlna.!Fna. la reaHzarea. bretel in ereasta marginala.
In CdJi.Unuare, liirgirea acestel brete din creuta marglnala se peate face fie
cu 0 frez1i.cilindrica de o~el foarte flna, pe care 0 yom deplasa spre indzal tl spte
colet, fie CU 0 freza sferid de ote). prln mltdirl de scoatete actlvii, deoarece Instrumentele de mlna au 0 efiden}a mai redusil In aceastii situa~le dlnldicaractiwlzata
printr-o carle indplenta. cieci prin lipsa unoI', prlsme de sma.!t submlnate.
Deschiderea cavitapi ~i ceilalti tlmp! de preparare au loc ca in sltuat1a nr. 1.

, 4. Carll aproxlnnale situat41 fafll. Tn flafa pe doi dlnti vednl

, ,iotrerupcontinuitatea
crestei nna g.!n.ale
C,e!e doua' carl! se tratea:z5 separat conform sltua~iel 1. '

fl- ca.re

<

'S. Carie aproximala care iotrerupe contiouitatea crestei

mll:tgi'niJ~,

situata. fala Tn (ata cu 0 carie incipienta

Datorit5 .\ccesului mal larg oferltde dlnte!e vedn cariat, se incellrca tratamegt\J!
carlei inciplente filra a lntrerupe (ontinultatea crestel marginale.
'
6. Cadi aproxlnnate care submirieaza creasta marginal!,

situati'f~Fi

in fata, Ill. dol dinti vedni

Se trateala una din carll conform situa~lei 2. 1ise incearca tratamentul
Islte ca. fa SltU3f1a.S. fara a l!ltrerupe creaSta marglna/a.

"'~i;;

cete\~
''-';{,' "

7. Carie aproxinnala care subnnineaxa creasta marginal!, $jtuatirf~!l'

in (ata cu 0 carie aproxinnala Itldplenta
;'c,,:;:'
, Se trateaZa caria aproxlmalll care a submlnat creuta marglnaHi cain sJt~~ti_ia,:
11 se Ineeard! tratamentul r.cleilalte,carJi cala sltua~la 5.:_"h"i'
B. Carli apro:x:innale incipiente situate (a~a in (ata fa doi dinti vc(iiH
Se Inceardi tratamentul celor doua carll, fara a tntrerupe creasta ~argi~~)~~:
tn concliWle <:rearil unul sparlu prln separare fenta sau rapidaadlnrllor
respe~i.;,r,i,;;
In caz de nereu~rta se intrerupe contlnultatea crestel marglnafe la unuLdi'ri'
dlntl, ca la' sltt.la~ia3 il se incearcatratamentul
celeHaftecaril lara a <:rea obr~~a
in creasea marglnala.;,,';c
Foarte rar se lntimpJ! sa fim neYQI~ia proceda la ambil dintl la e intrerup,r;~_,
a .eontlnultatll crestel marglnale, sprea obt1ne accesul necesar preparlirli cavltitU?",.9. Carie pe -una sau ambele fele aproximale. care ,se continua cu'i:>
carie de ,eolet
,x:'::De oblcel. In aceste sltuatl!. deschlderea cavlta}1i eSte p~slbllii fie dlnspre (~~a:
orala. fie dlnspre cea vestlbufara, Hid, II Intrerupe contlnultatea crestel marglnale
datorlta aceesului pr:r care nilconfera carla de colet.t;:-"
Cavitatea care rezufel! este 0 cavltatecompusii. avind pe fara aproxlmala caric~,
terele unel cavlt:lrl de dasa a Ill-a, Jar la colet, caracterele unel caVJtail de dasaa V-a:
<

, lnstrumentar:
-lnstrumE!nte
pentru exam-enul clinic: sonda rlgldli. ogflndli.
fl sonda f1exibllil:
-Instrumente
aJutlitoare: dlspoZltiv de aer c,?tnprltnat de Ill.
apa de fa unit; lin Ilpsa lor, para de aer~1 serlnga de api!.;
-; Instrumente rotatIve; frElze de 0iel if extradure, sferlce ~J
pletre dlamantate fi de carbor'Jnd, con lnvers;
,
-lnstrumente
de milia; toporl1ti de dentlnii. IInglJrL, Blac~ mid,
desma1t, dalta <Ie sma1t dreaptll $1 cudatli;
....;;.
mijtoatespeclale
de arlcorare a obtura~Jel.

Tehnlcq de lucru:
", Pregatlrfla cavitaW preil:lntaunele particularita~i impuse degradul de dlstrugere
a unghlului inclz.al ~I de materlalele de ohtura~le coronara pe care Ie avem la dlspoz.i~le,lncluslv de Intentla utllixarli unor mljJoacespeclale de ancorare a obturatiei.
Putem" stablll trel sltuaW:.
,1. Distruqle redusa a un-ghilliul lnclzal. poSlbll de refikut cu un material
compozlt.
, .2. Distructla unghlulul lrtdz.al Care se va reface cu un materia! deobturatle
neade:ZI(clment silicat. acrlla!: autopolimerlzabU).
3. .Distruqle 'masiva a unghlului lnclzal, care neceslta mljloace speciale de
retentie. lndlferent dadi. materialUI de obturatie are sau nu propri{ltatl adezlve.
c

L Distruq:ie rcdusa. a unghiu!ui

,rnO!:terial compozit

inciz:al, poslbH de ref:icut

.

cu un

. :" Clinic, este Yorba de un proces cario. care a produs 0 prerdere relatlv redosa
de sUbs~anta dentara, dar care a lnteresat ~l unghlul Indzal.
.
" '.Deschlclerea cavita~li ~arioase nl se ofera. de la sine, gratledlstrugl;rli unghlulu!
Inelza!.

'

':'EXereia dentine! alteratese

poate face Cll Ilngurf Black mid, nemaiexistind
p"~idOlu! de fracturare a unghiulul incizal, sau cu toporj~tile'de dentin~,lvcrind atlt
dlMpre fata vestibulllr&, de ~I dlnsprecea oralli.
In lipsa instrumentarulul de mlna, se vor lIciliza frezesferice'deor,el saUllxtradure, la plesa dreapta. Formacie retent!e va reiulta numal din preclzarea unghiurHor
dintre peretl. operatie care se efectueaza tot cu {reza sferidi mica .au cu toporlit11e
de d~ntlna. Nu sa va insista, prea mutt asupra pregatll'li formel de retentle, deoarece
macerialele cu care se efectueazil. reconstituirea coronara (compezlte) au 0 buna
capacitate de aderare la tesutu! dentar.
.
'
'.'
Prepararea cavltatil se va termina prin netezlrea marglnilor de sma1t Clltopor:i'ftile de smalt saU, cu daltile de sma1h Qreapta $au cudata.
'
,In caea Cll prlve~te forma de rezl~ten~a, vomaveil, aceeali conduita ca ~i la
cavitatea de dasa am-a, avind tn vedere priorltatea factorulul estetic., "

,.2:

.. 2. Dist:ruC;1:ia unghiului
indzal ce sa va reface CU, un material de
, obturat:ie neade;r::iv
Indepktarea dentinel alterate d Yom face similar cu sltuapa 1. tn sehlmb, vom
f> 4lilvoltl sa acordam 0 atentle depseplta con<lltii1or de retentlvitate a cavltatii. Tn
ac~st scop, va :trebul sa urmarlm mal multe oblective:
, - exprimarea unghlurllor clintre peretele parapuJpar ~I peretil laterali (vestibular, oral tl gingival). Cll cl'earea uneiindina~H dlvergcntca pe.rerilor vesttbular
~i'?9ral spre peretele parapulpar;
.
, , ' - exprlmarea unghlurilor de lntllnlre dlntte. peretll lateral!, Inslstindu-se,
in ,masura In care nu perlc!itam pulpa, asupra unghlu!ui <llntN peretele vestibular
liceloral;
,
crearea unll! cavWi.ti $upli,mentare de, niten~le pe fata orall"! a coroanel,
in forma de ({caada. de ilndunld.
'.
Exprlmarea unghiurllor dlntr.-e pere~n lateraH, pre-cum ~l dlntre- ace~tla il
peretele parapulpar, se va face cu l'n'strumentarul il dupa tehnica descrl~a'ia cavitatea
de clasa a Ill-a.
'

In prlvlnfa"wltafli suplimentare de retentie, de pe fata orala. se va proceda

dupa urmatoarea. tehnld: se actloneaza in sma1t pina la limita cu dentlna, cu 1) freza
mid con lnvers de turbina, eu 0 platra mica con invers diamantata sau de carborund, pemlnd de la cavltatea aproximalli ~i schitlnd conturul cavlta!ii de reten~ie,
Cllreva trebulsa alba o.l:ona mal lngusc]l la limita eu cavltatea aproxlnlala ~i un perece
mal lat inpartea opusa acesteta(fig. 129).
eu 0 fretli de o~el con Invers se flna!i:teal:'aapol to dentina conturlll ~i natenpa
caVitatii, care va avea la sfiqit forma de coada de rindunlea >,.
C;a dimenslunl, aceast1i cavitate supllmentara de reten~ie de
pe fata oralii nu trebule sii fie mal a<llnea de 2 mm, preferlndu-se 0
lntlndere mal mare tn suprafa~iI., cu respectarea propbrtlel dlntre
deschlderea istmulul ~i marl mea cavltatli aproximale.
Nicl la coada.,de rindunica nu sa face blzotarea marginilor
de smalt.
'
3. Distrucfia masiva a unghlului Incizal <:e l1ecesIta mii~
loa.ce &pedale de reten~je
Este '0 .sltuatiespeclala, tn car'e forma de reten~ie nu mal
poate fi realizata, data flInd dlstruqla mare. -De cele mal multe od,
aceasta sltuatleimpunerezolvarea
reten~lel prill sacrificarea deli be129rata apulpei ~l ancorarea in camera pulpara a materla!ullii de ob- fig.
Conturul getura~h".'
neraf
~! unei
Dadi insa leziunea este locallzatii pc un dinte cu 0 coroana
cavltafi de ciasa a IV~a.
'{oluminoasa, ev (;) masa mare dentlnara (incislv Central superior,
canin). uncori esee poslbila evltarea sacrlficadipulpei
dental'" prin
pregatlrea unor <:<!v1tati
speciale destinate fie reeonstltulrllor fitionomice pi'in In"
.cru,ta~le. fie reconstltuirl1or cu compozite if ~tlfturi parapulpare.
Tehnlea de reallzare a acestora este descrlsa I carltGlele respective.

Prepararea

cavjta~ilor de clasa a V-a

Instrumentar:
..Instrumente pentru examenul clinic: sonda rigida, oglinda, pensa den tara
11 sonda flexlblla;
_ instrumenteajuta,toare:
dl~pozltlvde aer comprimat de la unit, spray de

~.~~;
....'

-:' Instrumente rotative: freze de otel s!iu extradure sferice ii con invers de
diverse dlmensiun!; {reze roata;
_ instrumente de mlna: toporiitl de dentina nr. 5 sau 10 ~I 20, /Inguri tllaclc
.marl, mlJlocil sau, mId, In raport de deschidereaprocesulul
carios.
rehnica de luau. Aceasta prezlnta mid deose.hlrl, in funct1e de localIzarea
-ear.ielde co!et, precum ~Ide intlnd'i!rea sa pe una SIlU mal multe suprafete ale coro .nei:
1. Carle de colee superflclalli sltuata vestibular la dintH laterali.
'
2. Carle de colet profunda situata vestibular ia dlntH laterali.
~. Carle de colet superfidal1i.sau profunda sltuata oral, la dlntii laterall.
{; Carie de colet $uperflciala situat;;, ve'stibular ia dintli frontali.

5, Carie de colet profundii situata vestibular la dlnt'if frontal I.

6. Carie de colet slIpeH'kialii sau profunda, sltuadioral, ladil1~1ifrontali.
7, Carie circularli de colet~
.
1. Carie superfldala sltuata vestibular la dint!! taterali
Clinic, se prezinti Cll un procl'ls carlos, cu 0 plerdere de substa:nta superficiala,
fa care slnt asociate de obiee! fenomene intense de hlperserislbllitate ~i hlpere.stezle
d'mtinara.
.
.
.
Deschiderea cavita~ii nu se fac~ in mod special, cavltatea' filnd 'de fapt deschi.H,.
lndepartarea dentine! alterate se reeomanda a se executa C\I nn.guril'e Black,
de marl me potrlvlt5. !ntinderll In suprafa~5. a carlel,de<;arece provoaca mal putine .
surcrin~e bolnavulul, pe fondul de hiperestezie existent. dedt utilJ:tarea lnstrumen-
tarulul rotatiy..
.
.
Llngura Black, blne ascutlta, se lnfige la Ifmltad!ntre dentl.na alterata ~i Cea
dur'n, fadndu-se mifdiri de escayare, prin car.e Sf! rldlCapQr~lunl <:it mal mati de
dentinaalterata
(fig, 130).
.
.';.
.
.'
In Ilpsa lingurllor Black, yom fi neyolrls1i utilizam frexele sferkemf<:i ~l'blne
8Wltite, de atel sau extradure, tv lare indepartam dentlna rnmolftli. ~I explqram
lntinderea proeesulul earios. (fig. 131).
. .
Sint situatii. in cazul rnolarilor. unde din !ipsa de Spatit.i nuputemaetlon<t
.
cu piesa in unghi ablfnuitji, IWlnd nevale de 0 piesac\l cap mlnhittir,.L1psade sj5iJJlli '
$\' explid
prin tenslunea musculaturll obra:wlui intlmpul deschlderll largl a ca:vi'tatl' .
bucale, Pentru a redUce din aceast5.tensiune fi a ob~lne spatlulriece~ar.introdueerfl..
piesei. recomandiim padentului sa stea ell gura intr~deschis5. fl nu'1eschls1i !arg/.
In lipsa Ilngurilor Black sau ainstrumentarulul
rotatlv.eu cap'mlniaturlzat:.
mai exlsta. un mljloc pe care 11 pute.m utiliza, atit pentruexereza dentln.!!t' ra~oUte'r'
dt ~i pentrll sculptareaperetilor
ca,yltatil- to.pori~ca de :dentln~n'r;20,:ctl
care ..

..:;':. lridepart.ar'"
denUnei' ,.Iterate . ell fre "
sferfca (cavitate. de d.sa ....
Fig; 'j31

Fig.

130 -

Indep5rtarea

dentinei

alterate.

(cavitate de clasa a V-a).

cu

linguri

Black

:.V..,a}.'

ex.ecutam mi;;ciirl de transla~le de-a lungul peret,,!.u! pa;apu!pa~."lnsl~ttn.dasYPfiit,

unghlurHor de intHnlre(fig.
132}i
.'
,'...~
',~ ..~., .
Dupa indepartarea dentine!. alterate, rezulta a caYltate:.scl1i!~~ .'cu ..n1jlrglnj:
care' uneorl POt fi marmorate 'sau, cretoase .(fig; 133):
.' ,', ... , ;':.
. ..
Extensia preyentlva va cansta in in<Jepartarea In totalltl!te. sri;tall.uh.Hcu. >ls.pect .
aetas, care trad"aza .Iterar-ea prlsmelor de.smalrdelamarglneacavltatil.ln
aC~st'
,scar yom folosl 0 freza conln''l'erS d~ <'it'el.saue:xtradur5., de ma~rm~P9trlv)t5..~iri'u~~'<

,':~,~>,~-;,
;:/:,
perpendicular pe' axul dl.ntelul, cu care Yom actlona de-a lungul pere~i1or::plha' la
disparltla marginllor cretoase (fig. 134J.
'.
DlIpaaceas.t;iopera~le
re:tllita 0 cavitate. al care.!contur exterior e$te'ov~l.
rotund sau reniform 11 al dX<'liperetl sint ulor convergenfl 'e1ltre exterior, cee.'ce
11aslgurli In general a bun~ forma de retentle (fig. US).
'.
'.' ,

'"

Fig. 133 - Ca;'lt~~~~:"

d~ colet
rezult:ata).~i
Fig. 131 -

foloslr"" f.oporl~til~e dentfnii.nr~2) pentru pragatlrea

dtJpa ind"parta~"a\,'

dentlnel .-arnol!t":

tJnel.Cavit5~1

rle ,da~a ~ V-a,

FH'ndyorba.de 0 c~vitate superfidala,' pentru mar!rea retemi.ei este necesa-t,

uneorlsa exprimam unghiul dfntre peretl,\le. parapulpar .~Ipere~li externi ai cavfdtl1,
cu (reza de otel' road.-(fig, 136).'.
'...
Deoarece'()btlJhtia nu vll f1supusa presluollor mastlcat9rli, prlsmele de smalli
nesustlhijt~ carere:tult1l..in 4rma actfuroiffreZel Car( inve.rs nu se pr'1ibu~esc (fig. 13r}i;
. La C~y!tapJe de ):Jasaa V-a :n~ se face bizolareamarginllor
de small_
;{
1. Cariede-eo'let profunda'sitliata
y~sti~ular la dintill.ateraU
"
. Clinic, ace~te Catij"fh' afura.eynlllJielln proru'nzlmespre pulpa, pot sa se lntlnda
~l subgingival .1ni:ementul' radicUlarsau; mal rar. in seos Odllzal, subminind creasta
marglnal,t De. 'oblcel .ace.ste .::arll sin!; mal pU~ln senslblle.i!1 cursu I tratamentllfui
tredt cele supt'l1l<:laJe, .
.'
.
.
.
T!mpii' d~ prej:>arare' ai 'cavita~il' sintsimHarl eu eel desc;r1li. lasitl.l'atia 1.
exceptia .cazutiJ"r. (lI.~~yoluti~. subgingival;;,' dnd cavltatea este. partial acoperlta.
, prin pr~liferar<!a glngl~I.~i :vlI.trebui.s.a. rt~curgem la 0 opera~le prellmlnara, de lnqe~
par'tarea ~esutul.ul glng!val prollf~raidinJntedon.tlea~ltiitil
cariOMe.
.' .......
.Ace~st1i
lndepa.rtare se' POate "ootlrie \n feluri d,iferlte. 1n raport ell cant.lta:tea
de tesut' pro!ifclJ\:; 4'gradul de prcllaOl!reIn c~vi~~te. eu graduf de~ingerare eti::::
pe! mal simplu m1jl6t. con$t."dn .exerexa.dentlnei.ram.ollte din/cavitate, atit cItper'~ .
O1f~e~el).s,ibllf;'ilteapadentuIUI. ~I .ap/l.ca(ell tinel .btur~rll provlzorli ding\1t~P7M
i;n.exees,car~s~ lndepJirte1;ejlingla. pelitru II permlte tn }edlnfa urrnatoareprepa"
hr:ea.c~'lt5Pl: .~l.lpa:;regulHe des crise. ma.i sus:
.
.
"
.
.
. 'M:e.t&lii;des,crlsa'deindepa~re.aglngleresteiridj<:at~
In'cazu!;ile in ca~e'p[~";i
Ilfer'!rea llllig1va['<Iesterequsa.fll1'eilefoNl)Mta, tn aceste c<,\zurl'seconstata 0 re.fai::~r.e;.
cor~tta'a' fn~Q'i''l:luJul':glnglvalo?\\ta~i!-fa<;:toful de irltav!e, rep~ezentat de margfnile'"
p.rpce.surOICilf'lOS''''''dlsparut prfn'obttirare;lC'l;vltarll..

'i; .....
'. ,E$tepQslbHa
..,i.lo~brl. indepaftma
temporarii it ,glnglel pe. ti'mpul pr~g~tlrlt,
.cavlta;~l~l. pritt' I'lilll"ac~,chlrrdce, In'a.ces~ !i.COPse. pot .1ntrebllin~a fie Sl.! bsta,~t.e;.p.If~'.

baza de saruri dea1uminlu (sllifat, doruri), care auo puternidi actiune hemostatic1i
<apllarii~r, prin aceaita, un efect de retractle glngivalii (de exemplu. preparatele
Racestyptine, Gingiva.tampon}. fie substaote cu act1une .cauterlzanta de tlpur addulul
tridoracetl<:sau
anhldrldelcromlce,
cl\re produc necrozesuperficlale
ale mueoasel,
cU'cicatrlzare rapida ~l reconstltulrea ufterloara a aspectultli mucoasel.

-'"

cavit;;'tilor de elasa ,. V-a

dupa loloolr"a.freze! con Invers.

cavidtll

de d a a Va;

Cavltateade <:Iasaa' Va, dupa

aslgurare. niten,lei eu fre~. road.

Fig. 137 -

". ,Metodele chimlce sine lnd.lcate in c3zurl!e prol.iferarilor glngiYlIle minlme,

sau, maleurind,
chiar in sltuatille In care accesul nu este impledicat de oprol!.
feran~, (eilre ukl nua avut da aftfel'loc). cI da evolu~la vertlcalaa procesuluicarlos
sprecementulradicular
sub ,rebordul gingival.
'
" .'.In sfjr~lt. exista poslPUltatea. tie. in de part"re . II gingle! proliferate. prlo
exd:i;IElcu ajutorul blsturlului, termocauterului sau alfrezel de',turbinli. Opera1;la
se ~xecuta sub anestezie ~i Elste Indieatii. in elizurHe unor hlpertrofli sau hlperplaZ:ii
voJuminoase.'
,

'1.

nr.

sau

10;

- piesa tn unghl normaHi sau cap mlniaturizat este inloCuita cu piesa dreaptii,
5. Cal'ie de colet profunda situata vestibular
Ill. din~ii fl'ontaii
Clinic, aceste caril, spre deosebire de cele din zona dintl/or laterali, evelueazii mal mult subgingival deelt IncizaL
indepartarea gingiei din cavltatea earloasa ~i timpll de l.ucru sint asemanatori
<:elor deserl~l la dfn~11latrali, eu spedfkarea foloslrii instrumentelor deserisela
situa~ia 4.

Fig. 135 -Forma

- Folo.irea frtlzel roadi lapregatlrea

4. Carie de c:olet sup:erildala situata vestibular la dln~ii frontali

Prepararea cavita~li urmarette aeelati timpi ea Ja situatia 1, ciar ex\sta dteva
<!eosebiri in instrumentarul fofoslt, dupa cum urmeaza:
-topori~ca
de dentina nr. 20 este lnlocuita cu topori~ca de dentlna

Carle de c:olet superficial! sati profunda sitoatii oral la dih~ii laterali

Cavltatea Sll prepara 1a feJ ca la '$JtUatla 1;cu specificareau,
in ca:wl utlli.
lpstrumentarului
rotatiV,nu
avom ncVole de plc~a lnungh! cap miniatur,
aecciul.flind
sufkl.ent pentru piesa cOntraunghl de dimenslunenorrnaHL

6. Carie de colet suparficiaHi sau profunda situata, oralia dintii frq,ptali

limpll slnt slmllarl situa~lei 1, ciar din instrumentarul deserls yom inloeui
topori~ca de dentina nr. 20 cu toporittile de dentina or. 5 sau 10. De re~inUt
di lnstrumentarul rotativ va fi eel pentru plesa in unghl,deti lucram la un din!e
ironUI (vestibular se luereazii cu piesa dreapta).
7. Carla circulara
colet
De obleel, proeesul carlos este 'mal profund dO<lr pe una din supraferele
coronare. Se ajunge rnsa, in eursul tratamentulul. lao cavItate drculara, care ineonjura in intregimc:z:ona de colet a dintelui, datorf.p necesltatilor de extensle
preventlva. Instrumeotarul utllizat este eel indicat P.'~ntrufiecaregrup
de dintl
In' parte, lateral! sau frontall, precum fl pentru cele<loua suprafete coronare de
aCCes- vestibulara sau arala ..
Pentru s'uprafe~ele aproxlmale ale dfntHor lateraliapar
uncle partieularitafi
de tehnidi, in sensul ca:
.
- exereza dentlnel alterate se race mal greu eu Iingurile Black, dar mal' u10r
cu topori~tile de (jentlna or. 5 sau 10, pentru suprafetele. maIlale, ~l nr. 20. pentru
suprafetele .dlstale;.

.
- in IIpsa lnstrumentarulul de mlnli, putem folosi frezele de otel $au extra
<lure sferice mid, la piesa dreapta S<lUin ullghi, dupaposib\lita1;ile de ll.cees;
-sculptarea
peretllor este poslblHi eu topori~tlle dedentlna nr. 5 au'10me:z:lal-~i nr. 20-distal-,
sau eu fre:z:e'sferlee de otal mlel, eventual chiar sub
0, pentru exprimarea unghiurilor.

de

Tratamentul

"

General

plagii dentinare

-sa stimulez~ mecanismele deheodentlnogeneza.

",
Deoarece nle! unele din substantefe ~l materlafele exlstente nu Intrunes,c",
toate aceste calita~l, eie se aleg ~l se asociaz1t in ftmc~le de sltua~la dlnlea.",,"
Metodelede tratament a plagli dentlnarea difera in raport cu adinc1mea cavh
tli~1l prepa.rate ~f eu 3$pectul dentlnel de pe fundul cavlta~II.-:,'.:,
Tin'ind seama de ace~tl parametri, se <:Ieserlu urmatoarelesltuatH
cHoice'::
a) cavltatl superficlale, in care lntotdeauna dentina este dura ~I de asp~ct:-}'
normal;
.. ' ,.
b) eavlta~1 de adind'me medle, Incara dentlna de I>e fUQdul cavltatll
fie dura, de aspect normal, fie dura fi pJgmentata;
() (avld!l, profunde, in care dentina de pe fundul cavltiitll poate f1:
de aspect normal; dura ~I plgmentata; dura, cu mid:zone de dentina
dreptul coarnelor pulpare.

itati
,

In

urma actului chlrurgka! de pregatire aunei caVita~1 5a1.lde pregatlre a

lJnlJI bont dental' remit" 0 plaga dentinal''' ce prerinta al'lumite part!cularldp fa~a
de alte plagl ce se produe in restul organlsmuluf.
Particularld~ile pH\gll dentil1are dnt:
- este nesingertnda, ded, Hira poslbHitati de aparare;
- este cxp,us,a direct factorilor eXcftan~1 din medlul bucal;,
- este 0 plaga Infectat3, germenH mlcro-blenigasindu_se ,at1t pezuprafata
plagii, dt ~I in eanaliculele dentlnar!i;
- prezinta pe suprafa~a un liehld numit Ilmfa dentinara, care 'neindepartat
constituie un adevarat 'mediu de cultura microblana.
Aceste partlcularlta~l ale plagfl'dentlnare
Impun masurl speCiale de tratamcnt, care au ca scop final prevenlrea lmholnavirfi pulpei dentare,
TratamentuJplagii
dentlnare vlzeaza. inHiturarea factorlfor nodvi de .fa .acest
nIYel, proteqia suprafe~ei dentlnare ~i a pulpei dentare fara de excltantii din medlul
Ducal ~I, In unele sltuaW, stlmujart;a mecanlsmelor pulpare de producere a needCf1t-inogene;;:ei.
Pentru atingerea acestor obie<;tive s-au foloslC.~l se folosesc numerOai;e.sub.
stan~e ~i materiale,
,
Calita~ile ce se eel' sUbsh,n~elor ~i mate'rialdor foJoslte In tratamentul pHlgii
dentinare sint urmatoarele:

- sa nu constitule prln natura lor chlmid SaUfizica surs5. de ir1tatle pulpara;

- sa reallzeze un pansal11ent protector al fibrelor Tomes ~i al fibrelor nero
Y03se lezate;
- sa obstrueze canaliculele dentinare deschise;
- sa aiba actlune antitoXldi ~i antlbatteriana;
-.sa eonstltule un medlu fzolant pentru pulpa dentara, fata de agent" 'noc!v!
din materialul de obturatie definltiYi ~j fata de eXclta~iile transmisedin
cavltai:ea
bucala, prin intermedlul obtura~lel definitive;
- sa nu fie neutralizate de uneie COmponente ale materlalulUI de obturatte
ddinltlva;

Tratamentul

pJ:\igiidentinare in cavitatile superliciale

In acest tIp de cavitate, pulpa denura este aeoper/ta de un strat grosd.e':

dentlna sanatoa~a, care aslgllrli 0 protect;e suflcienta fa~a de factOI'll agresl;rl, lar,>
infiltratin microbiana este redus:i.
Pentru tratamentul plagl/ deritlnal'e seprocedeazaastfel:
Sl? spala CaVitatea cu un Jet de apa de fa unit, pentru Indepartarea
turllor de t1entina rezultate din frezare ~j a eventualelor'urme
de singe ce av
piltruns In cavitate;
- se Izaleaza dIMe/e;
- sc reallzeazatoaleta
plligll dentlnare prin ftergerea pere~llor cavita~H
bulete de ;rata sterile Inmulate' tn apa oXlgenata,> dupa aceea In akoo-f 700
in final, prin degresar'ea cu neofaUna;
- se usuca cavltateact! un, Jet de aer caldut,
In cantinuare se' pot adopta doUf"atltudlnl, 1n funerre de matcrlalul de
rat1e de durat1i {olosit ~I anLlme~
- dadse folose~te amalgam!,I, sa treee direCt la obturar.ea dlnteltlf (fig.
- dad se folosesc materlale de obturatJe flzlonmice,cI.ment silicat salj';af:~I,,'
la: autopollmerlzabl!, se lzoluza' pfaga dentln:'l.ra cu lacuri dentare, dupa calr,ll',.,s'f:
face obtura~la detlnitlva.
Apllcarea

lawfUl

se face in modul urm1itor:

- sealege obuleta de vati!sterH1i al carel'Volum nu t(ebulesa. depa~~~sdi,:;

1/3 dIn volumul cavlt5tll;
.
-se
umezeite buleta ln lac: (!entar ~I se badljoneazaperetH
pulpar
pulpar, aVlndu-se grlJ1i,sa nu se atinga marginHe cavJt1iti!;
- se lasa :2-3 min. sa seUsuce'lacul, {lira sa se prolecteze let de aer" 'C1lre,'
poate, deplasa lacul spre marglnl'e tavitapl. Este recomandabll sa nu se tt1~~~~""
aplicatla de lac, deoarece depunerlJe vlterloare dlZolYa straturile precedMte:' '~,,<i!ni
...:-~u toporlitl/e de dentine:, SliU, in !ipsa acestora, eu freze 'fine, S(,L il1de"i:"
parteazif urrnele de lac dentar ce au ramas eventual pe peretli latera/i ~l la ma("~i,'::;;,
ginlle cav!tarll,peiltru'
lacul sa nu 'selnte.rpuna, la ace$t hivel, intre materlalul',>,';
de obturatle deflnltiv fI 'tesuturile dure dentate.
. ""

ca

Uisarea laculul Ja m<:rglnile. ca'lita~n cree:;:o;;i ulterior prln dizclvarea Ilil

saliva,; spatH prln care patrund bl!cteriile ti se produc carll' secuQdare. ,

11'1

de pe fundul cavita~il. realizlndu-se un stratde

aproxirnativ 1-2 mOl grosime~!
cu suprafata neteda. In cazul cavltatUor compuse, la care obturatia de billii sa.
reallzeaza ~l pe pere~il vertlcaH. parapulparl, modelarea se poate face ~l cu spatule
dentare mid. Dad, ~ntitatea inlilala de clment aplicata In cavitate a fost insuficiend, se mal Introduce, inainte de a se Intari, 0 midi cantitatede
pasta ~i se,
aplid in aeela~i mod ..
Recomandi1r/;
- operafla trebule efectuata In 2-3 min. deoarece, dadi clmentul fosfat de,
zinc f.ee priza, rlsdimsa. nu tcrmin5.m apllcarea eo recta a cimentulul pc fundul
cavltatil. tn cazul In care 5-<1. intlmplat acest~eru
inainte de o. modela. obturafia
de baz5.,este blnc sa indep5rtam tot cimentul din~l:avltate ~i sa 0 luam de la capat.
Nu este l'f.eomanda~il adaugarea de dment proaspat peste unul Intliri t;
- consistenta c1mentului nu trebule sa fie er\lmoasa, deoarece se murdaresc
peretil lateralial cavitatil, ceca ce necesita ulterior operatii mig5.foase
inde-
partare a lul. Acelea~i neajunsurl pot sa .apara ~I In cazul dnd se Introduce de la,
inceput 0 cantltate mare de pasta;
- partea actlva a fuloarului de ciment cu care se alPllea pasta se pudreaza.
de Ill. inceput in praful de Ciment, pentru ell. pasta sa nu adere de' el ~i sa fie,
scoasa din cavitate in tJmpul aplidi.rll cimentulul;
-Ia cavitatlle de dasa a JlI-a este recomandab!l ca obtura~ia de bazli sa aihit
o suprafata convexa, pentru marirea retentivltatll cavltatli;
-lacavlta~lle
de clasa I, atunel cind {undul cavita~jj are 0 forma coneava..
prln obturatla de haza se realizeaza 0 suprafata plana, in scopul marlrli retcnpei.
De asemenea, la cavltatile de c1asa a'lI-a, cu afutorul obturatiel de paz:a din cimcnt:
se poatelndrepta
perctel" parapulpar cind acesta este contav;
- daca pe peretli laterali ~i mars-inlle CaV!tatlJ au ramas urme de ciment .
acestea se tndeparteaza in totalltateeu topori~tile. de dentlna.escavatoarele,
sau,.
in ultima lnstanta, cu 0 freza. cilindridi fina.
Dupa reallzarea obturaiiel de baza se trece Imediat I:a efectuarea obtl.lratiej
definitive.

de

Fig. 138 - Tratamentul plagli dentinare in avid,\1 superflciale

~i in cavltati de adindm.e media (b).
1..,... obturat.ie

01: duud;2

--obtur-alle

(a) -

de bui ..

Tratarru~niul plagii dentinar'e fncavi-tatile 'de adindme m~l!(lie

"'l}l~~est
tip .de cavitate, pulpa dentar1i este acoperlta de un strat de dentina;S<lrljl.~.d(l~l relativgroas;;', nuofera aceea~1 proteqle fata de factorii agreslvl
Ca In'~a:z;ul cavitatllor superf1clale.
.:'p"'ceSt faptimpune
luarea unoI' mlisurideoseblte
de tratament,al pl~gll dentlnar)djferentiate
~i in functie de. aspeetul dentinel de pe fundul ea'{itatll.

a) D~ntlni1 dutade aipect normal

Deoarece stratul de dentina ce acopera camera pulpara este de gmslme midi,
se imp9neapliearea
unul strat supllll1entar,lzolant: fata de agentii. tlzicl ~i. cl'timlci,
int:resuprafa~a dentlnel ~i materialul de obtural;ie dniinitiva. (fig. 13B b).,
Ac:eststrat
protector este. denumit obwrotie de bozii I se reallzeaza din
diverse ,materiale, prlntre care cele mal obi~n\lite slnt; dinentul fosfaC de Zinc,
cimenturile earbox!lice,. cimenturfle timolate ~l eugenatul de zinc.
'j

Telmica obturafiei de baza:

-se
spOlia cavltli:tea cu un jet de apa pentru indep3.rtare~ rumegu~u(ui de
dentina" it a resturllor de singe;
- se izoleua di.ntele;
4 toaleta cavitlit;1l se reallzeazli <:11 apli oxlgenata, alcool, ~i,neofallnli:
>,'-.uscarea
cavitatileu un jet de aer >:iildut:
. - pe 0 pJacut:a de scida se prepara cimentiJl fosfat de zinc, de conslsterlla
aproape, chlcoasa, ~I se dep~nela
marginea p1kulal;
;-aplicarea
in cavitate se reallzeazli astfel: cu virfu! unel sonde dentare
rlglide, s,e lao cantitate de pasta de eimene echivalend. cu groslmea Vii!;oarel obturatl! ,de: baza I se depune In cavltatelCu
un fuloar de dtnent,prln
u~oara presiune ,exer.<;itata asl.lpra pastel, 5e apliea lntlm clmentul pe supraf~ta dentlr.ara
c

b) Dentlna dura fl pigmentati'i

Pigmentarea dentlnel reflecta urianumlt grad de alterare ~Iinfect.are b<.cterlana.
care impune luarea Unor rilasurl suplimentare. mal Inti! de cI.~lnfectare, obliterare
a canaliculelor dentlnare, ~i apol de protectle fata de agen~il fizlci ~i ehimici.
Dezinfectarea ~i obliterarea canaliculelor se poate obtlne prin:
- impregnarea alba sau neagra cu uctat de argiot;,
-.impregnarea
albaeu dorura de' zinc ~l ferocianura de potaslu;
- badiJonarea pHigil dentlnare eu alcool timolat;
-apllearca
pc fundul cavltlitii de crlmll" de timol lichefiate prll'l lndlzlre.
Protectia suprafetei dentinare fata de agen~1l fizi<:i ~Ichimid se obt1ne prin
obtura~ia de baza cu <;iment, foSfat de zinc sau cu un dment antiseptic. realizata
dupa tehni!=adeseris1( mal 5US,

Impregnarea c::u~otat de arglnt

Prln- reducerea azotaturul de argint w diverse substante chimlce, se formeaz2>
precipitate albe sau negre,. care au un efect antiseptic ~i' de obUt.erare a canali,-

Usarea laculul fa m<:rginile. cavj~a~f! cree~%a ulterior prln dizclvarea Ill! 1n

saljva. spatli prln care patrund becteriile ~i se produc carB secundare.

de pc fondul cavitatii,. realizlndu-se un stratde

aproxlmativ 1-2 mm grosime ~i
cu suprafa~a netedii. In cazul cavitatllor compuse. la care obturafia de baza sa.
realizeaza ~l pc peretil vertlcali, parapulpari. modelarea se poate face ~l cu spatule
dentare mid. Dad. cantltatea Initlala de ciment aplicata in cavitate a fost in. utidenta, se mal Introduce, inainte de a se Intarl, 0 mica cantitatede
pasta 9i see
aplica in acela~1 mod ..
Recomondar/:

Fig. 13$ - rrataOlentul pJ;igll dentlnare in Cllvitatl superfldale

li In cavitati de adlnciOl.e m"die (b).
t ..,.obturat-ie:

dadurad.::

2-

vbtur-at:i.

(a) -

oe bui",

Tr~:tarru~ntulplagH dentinar'e fncavitatile

'de adindrne mE!idie

.,:fn~cest
tip de cavitate. pulpa dentara este acoperita de un strae de dentinli; s~rt:J,!.
de~l relativ groa.a, nu oferii aceea~1 proteqie fata de fact()rH agreslvl
ca 111'e;azul cavitatl!or superfh:lale.
.: J.\c<0.tfapt impune luarea unol" masurideosebite
de tratament .at pliigil dentinar('\/djferentiate
~i in functi,e de. aspectul dentlnel de pc. fundul ca'iltatii.

a)

Deptlno dutiJ de

aspect

normal

Deoarecestratul
de dentina ce acopedi camera pulpara este de gmslme midi,
se linplIne aplicarea, unul strat zupllmentar,lzolanl:
fil.t;lde agentli fjzict ~I chimlcl,
lntresupra.fat:a dentihel~i
materia-lul de. ebtura;ie <Ieflnltiva. (fig. 138 b).
;\cest ..strat protector este. denumit .obturGtie de. bazd ~l se realizeaza din
diverse .materlale,. printre care cele mal obi~nuite slnt; clinentulfosfat de zinc,
cimenturile carboxllice. cimenturile timolate il eugenatul de zinc.

Tehnica obturatiei de bazli:

-se
spall! Cllvitatea cu un jet de apa pentru indepirtare~ rume'gu~ului de
<Ientinl!' ~I a resturllor de singe;
S6 Izoleazli dintele;
4toaleta
cavita~ll so reallzeazi cu apli. oxlgenata, alcool.~i. 'nedalrna:
'-.uscarea
cavitatilcu un jet de aer di1cluj:
- pe 0 placuja de stlda se prepar1i c1mentul fosfat de zinc, de conslstenfa
aproape. chltoasa, il se depllnela
marglnea placu~el;
;--apHcarea in cavitate se realizeaza anfel: cu Yirfu! une.! sonde dentare
rlgl'de, s,elao cantltate de pasta de e1ment echlvalend. cu groslmea vlitoarel obturatll ,dc' bad ~l se depune In cavltate.Cu
un fuloar de cfment, prln u~oara preslune .exen::itata asupra pastel, se aplici Intlm cimentul pe suprafa~a dentinarl!

- operatla trebule efectuata in 2-3 min. deoarece. dad clmentol fo.fat de,
zinc f.ce priza, rizcamsa. nu termlnam aplicarea corecta a dmenculul pc fundul
<::avltatlJ.jn caIu.! In care s-a intlmpl'at acest f1cru inalnte de 0 modelaobturafla
de baza. este blne sa tndeplirtam tot cimentul din<:avitate ~l sac luam de Ia capat.
Nu este r1':comanda~11adaugarea de clment proaspat peste unul intiirit:
-consi.tenta
Clmentului nu trehule sa fie crllmoasa, deoarece se murdaresc
perefil laterali ai cavitatil,ceea ce necesita ulterior operatii mlgaloase de Indepartare a lul. Acelea9i nea!unsurl pot za apara ~I in cazul dnd se introduce de la.
inceput 0 cantltate mare de pasta;
- partea actlva a fuloarulul de' dment ell care se aplldi pasta se pudreaz.'l..
de la tnceput Inpraful de (iment, pentru ca pasta sa nu adere de' I'll ~i sa fie.
scoasa din cavitate in tlmpul aplidirH cimenrulul;
-Ia cavWitJle de dasa a III-a oste. recomandabll ca obturat1a de baza sa alba.
a suprafata convexa, pentru marl rea retentlvltatll cavltapi;
-lacavitat!le
de c1asa I, atunei dnd fundn] cavitajii are 0 forma concava,
prlnobturatla de bazli se reallzeaza 0 suprafata plana, tn scopul marlrl! retentiei.
Deasemenea, la cavld'it1le de c1asa a 'II-a, cu ajucorul obturafiel de baza din elmont
se poateindrepta
peretele parapulpar dnd acesta e.te contav;
- daca pe perofll laterall 91 marginile caYitli~ii au ram as urme de elmont,
acestea sa indeparteaza in totalitatecu topori9tile. de dentina,escavatoarele,
.au,.
in ultima instanfa, eu 0 frazil. eillndrica nnil..
Dupa rea!izarea obturatiel de baza se trece imedlat la cfectuarca obturaflei
definitive,
b) DentJnd dura fl pigmentatd
Pigmental'ea dentinel reflectli Urianumlt grad de alterare ~llnfeetare b<:cterlana,
care Impune luarea Unor masuri supllmentare. mal lntii de deIinfectare, obliterare
a canaliculelor dentlnare, fl apol de protectie fata de agenfil fizlci fl chimid.
Dezlnfectarea ~i obllterarea canaliculelor se peate obt1ne prin:
- impregnarea :Ilba sau neagra cu azotat de arglnt;,
-.impregnarea
alba cu dorura de'zlnc il ferodanura de potasiu;
- badijonarea pHigil dentlnare cu alcool tlmolat;
-apHcarea pe fundul cavlta~ii de cristille de timol Iichefiate prl,n lndilzire.
Protectiasuprafetei
dentinare {ata. de agent!! flzlci ~I chimid se obtine prill
obturatia de bazii cU ciment. foSfat de zinc sau cu un ciment antiseptIc, reallzata
dupa tehnlca. descrlsa mal sus.

Impregnarea

cUaJ!;ota,t

de argint

Prill, reducerea azotatulul de argint co diverse substante cl1lmlce, se formea.z;j,

precipItate albe sau negre. care au un efect antiseptic ~i de obllt.erar-e a t:anali.-

~>~

., i45
ellielor der1tinare,
prin patrunderea
arglntulul
In canallculele dentlnare
~I preclpitorea proteinelor.
Precipitatul
m,gru se ob~ine prin reducerea
soluflei de azotat de arglnt10%
ell: hidroehinona
solu~ie 5%, acid ascorbic, glueoza, formallna,
eugenol.
Pred pitatu I alb rezulc:'. dl.n reducerea solurier de a:zotat de arglnt 10% eu : solufie
de clorura de'! ealciu saturata, sulfatlazol, t;nctura de lod, sorufie de dorurii de sodiu.

Tehnica irnpregnorij:
_. se spala C3vitatea ell un jet de apa dldufa;
.- se izoleaza dintele;
- toaleta cavita~ij ell bulete de vata sterile. Inmulate In apa oxlgenata, alcool
70" .~i apoi neofalina;
- tlsearea eavitafii eu un Jet df) aer dilduf;
- ell a pensa dentadi se fa 0 bllieta. de vatasterila
de un vQlum dt jurnat:tte
din volumur eavldtil,
5e urnt':Ze~te in solu1la de lIzotat de argrnt ~i se ~terg de
7.-3 or! pcre~Ii, indeoseb! Cl,i limirrofi c,merel
pufpare, avindu-se grijl\. s~ nu se
.Hinga margin!le <:avita~iI;
- eu 0 alta pnsa dentara,
s"" fa 0 buletii de v:tra de ~eelea~l dimensluni,
se llmeze~te in una din solufille reduetoare,
de obkel hldrochlnonll,
~i sa ~terg
perE\ii eav!taW intoem,i
ea ~i eu azotatul
de argint;
- s' repetli cele doua operatii de c1t~va or!, pina clnd toaca plaga dentinadi
este aeaperlta
de preci pitat.
Indiferent
dad precrprtatul
rezultat este alb sau negru, impregnarea
cu azotat
de argint Se apHd num:.! pe dlnlll laterall, care sint mal putln vizlbl/h ~I nidodata
pe din\ii frontall,
decarece
i'n tlmp, sub lnfluen\a lumlnii, se innegre~te~i
preelpitawl alb, colorlnd dintele.
Dupa impregnare,
se usudi cavltatea ~i se~plTdi,. In mod obi~nlJlt, obtura\la
<!e baza din ciment fosfat de zinc ~i obturatia
deflnitiva.

Impregnarea

c:u dorura

de zinc ~i fel"oclanura (;Ie potash"

Din cornbinatla
solu~iel ele dorura
de zinc 40% cu solutia de ferocfanutii
de
potasiu 20%, se formeaz3. un complex eoloidal, care obstrueaza
canalkulele
dent! nare ~j are oareeare
proprletatr
antlseptice.
Aeest tip de impregnare
este recomandat,
pentru calitiitlle saIl! fizlonomlce,
la din~ii frontall 11 premolarll
superiori.

Tehnica:
.. splalarea cavita~ii eu un jet de apa dilduta;
-Izohrea
dintelui;
-- toaJeta cavica~ii eu bulete de-vata sterile, 1mblbate in apa oxlgenatii, alcool
70~ 5i neofalina;
~... usearea cavit5~ii eu un jet de aer ciUdu~;
- eu Q pensa dentadi se la 0 buleta de vat:', sterila, mal mid dedt volumul cavir'J~il, se 1mbiba ell solu~ia de dorura de zinc: 40%, ~is.e b"djioneaza insistent peretH
C;lvlta~ii timp de 1 min.;
-- eu 0 alta pensii dentarii se ia 0 huletii de vara sterila, de acelea1i dimensiQnl,
St: imbiha in solutfe
de feroelanura
de potaslu 20% ~I se badljoneaza peretil cavltatll;
- se repeta manevra de dteva orL

Dup5, uscarea ca,V ft;it! 1, se aplka obturatla

se reallzeaza obturatia
defln!tlvii.

baza

de

cu c1ment fosfat
"

de zlnc~l

>,:

Apliearea pe plaga dentimira a solut:"ei alcooliee de timol ~I'a cristalel.or<

de timol
'.
Tlmolul fHnd un antiseptic
lar prin pellcula .:e
formeaza

se

Tenn/ca aplidrl1

puterni<:. el as!gurli 0 dezlnfeqfe

a pHigH dentt'na:~e"
pc fundu! cavltatJi, are ~i rollzolator.
"

solllIie; ,aleDo/ice:

_ spalarea c:avita1fl eu un jet de apa;

-Izofarea
dlntelul:
_ toaleta pfagn dentlnare
ell bul(\.t~ sterile

1mblbate

In apa oxlgenata,

alcoal

.i;, !~

70 sf ncofallna;.
.' ....
:.- uscarea eavltatli eu un jet de aer dldu\;
'.
~ CUI 0 pansa dentara
:;e ia 0 buleta de VOlta sterilli, se 1mblba In solufie alcoa.lid de timol10%
~I se badijoneaza de 2-3
ori pereW eaVitli~ll;
_ dupa evaporarea
alcoolulul, pe pere~li cavlta~ii dimine un strat de crist;;ll~
de timol;
. .<.'
-se lncleplirteaza crrstalele depuse lamarginile cavlta~1i eu to?orl~tHe ded~n~,
tinasau
eu eseavatoarele.
.
Se apllea obturaria de baza din clment fosfat de zinc ~I se face obturatla
cu
terialul cQrespun:!:il.tor.
Tehnica apllciJrff
. Fazele pregatltoare

crista/alor

de tlmQI

plna laaplltarea

su bstantei

slnt asemanatoare

eu

serls'" mal 5US.

Dupa uscarea cavitlltll, sa procedea:di astrel:
.~,.,;;..
-.CU 0 pen~a dentara
sela, din flaeonul eu crlstale de tlmol, un crista! cuun'
volum de aproxlmatlv
1/3 din volumul t::avlti5.W ;1 se Introduce In eavltat~i'1~pu.
nindu-se pe func1ul aces tela;.','
,:'.:.
_ se indlb;e~te un fuloar de dment sausilfeat
la dlspozltlvul de lndilrlrei,pen'-'
tlor sau la lampa de spirt 'il sa aplldi. in contactcu
erlstaluL Prln indlzt~,e;,erl5-.
tarul se Ikheflaza ~l~e dlsperseaza,
acopednd cu un strat Iiehld to~l peretli/i~v.!ta~i1,
Se retrage fu!oarul~l
se a~teapta solldiflcarea;
.)}\":,,,
:.
_ sttatul dl~ tlmol rama~ la marglnlle cavitarli ~I pe peretll laterall s'e'lncleparteaza eu un rnstrument
de mlna. Sa reallzeaza obturatla
de ba.za dIn dl)1~nt~i,

'~.,>" .. ,

obtura~la defin'tiva.
.
..
Clnd volum!!1 cavlta~11 nU permite apllcarea obturatler
de baza, a'ia cum~e Intlmplll uneor! la dlntil frontaU, S:l poate face obturatla
deflnitivli direct pe$~"l,(*~f~'.:
de tlmol.
.'
..
'.' .... :
Dator!ta faptulul :\i nu avem slguranta
indepartarll
in totalltate
a SM1l.tu!,V\
de tlmol,. de la marglnile cavitatll, dt ~l a aCflunii, llMorl nefavorablle
a cli!dllrll
asupra pulpel dentare . foloslrea Geestel metode este lnsa restrlnsa.
".' ,,,.':;,'\.;

FQlosirea cimenturHQr antiseptlel!lin

tratamentut

plagH

Clmenturlle
antlseptlce
sint elmenturl speciale, c!! adaos de una .sau
substan\e
antlbacterlene.
Fara sa fie propriu-zis
lIn. dment.in
aceasta
poatefi
indus ;1 eu[enatul
de rlnc, care poseda proprietari
similare.

d"entl,~~~.~
mtiite

TOllte acaste materiale, pe linga rolul lor antiseptic de durata, ,;a rezultat ai,
componentelorce
Ie con~ln (eugenol. timol), slnt aderente la pere~ii cavltii~il '~I
au u\: rolizolant fa~a de agell~ii fizid ~I chlmh:;l,
In aceasta sltuatle. prin apllcarealor
in cavitate. se reallzeaza atit dezinfee,..
tarel! plagil dentlnare,ciql
obtura~ia de baza.
Tehnfcadcaplicore

de argint
preuna:

(Argrrol)

C/ dmentfJlu,i cu pulbtmr
ftlndasemanatoare.
Ie descrlem im-

a eugenotului de ;Zinc, a cl,mentululFouco,

iipulbere

de cupru (Cuprlt)

Se procedeaza astfel:
~ spalarea ca.vita~li gatapregatite
cu un jet de apa;
, ~ lzolarea aintelul;
, ~ toaleta plagH dentlnare tu bulete de vadisterlle, imbibate in apa oxlgenata, alcoa) 70"fl neofalina;
- uscarea cavita~H;
~pe
0 placuf\i de stlclase
prepara eugenatul de zinc sau cltnentulFoucot
de conslstenta chitoasa;
. .,..."ClI0 spatula bucala se lau de pe pnicu~a de sticlapor~lunl de pasta, care:
se ~plic;a prin razuirea spatulei peperetii lateraliai cav[ta~n,ln a~a fel inelt cavl~
tatea sa'se umple de fa periferie srre centru. 5e repeta <:>pera~la
'pina la umplarea
completa a caYlta~ii ~i, se modeleaza. apof; 'pat;lentlll este ehemat la cabinet dupa
2~8.
de ore. pentru C6ntinuarea tratamentulul.
,
;,:in: *edintaa
Jl-a se sculpteatii in ' masa eugenatului de zint; sau cimentulut
FOlico; .'eu. ajutorul frezelor ~I a Instrumentelor de mlna. lasindu-se 0 parte' din
acestap.,. fundu! cavitatil, ell.obturatie debazli, dupa care sa face.obtllrat1a definltlvli' ctl .l'rlaterialul cOllVenabl1 sltua~iei cllnlce respective.
.

,,:r~Jinlca' de, apJicare

iJTimozlriuluf
este urmatoarea:
:::...se spallicavitatea eu un jet de apa;
-~\;. Izoleazli dlntele;
se face toaleta plagil dentlnare cu burete sterile Imbibate ell apa oxigenata, alcoa!, 70, neofallna;
~ se usueli cavltatea eu IJn jec de aer dild\l~:
'-,-~
se'indilz~te u~or partea aetlYa a unul fuloar de si'ucat SaU dment ~I sa
infro4uce in pu 1berea de tlmozin; prln lncalzire"tlmoluldln
pulbere se lIehefiaza
~L1;ransforma amestecul de oxlcl de zinc-tlmol intr-o pasta ce adera de 'extremitatea. par~ii active a fuloa.rulul. Se Introduce fuloarul 1n cavitate, depunind' pasta
pc fundulcavlta~lI.
Prln tliclra. pasta sa- tnta,ra~ta ~l adara la plag. dentlnara.
Deoar~ce sa introduc CJl,ntlta~1mid de past5Aa fletare manevra, se repeta operatia
pina se reallZeatii un' strat l:;ol1tinuu ~I cu 0 groslme de aproxlmatlv 1 mm; dadi
au ramas urme de material pe pere~il laterall~1 lamarglnlle cavitalll.se
inde~
parteaza ell t~porj~tlle de dentlna sail freza-sferlca;
..,..se fal:;eobtllratia definltiva in aeeea~i ~edlnt:i.
Aplicatea Timozinului este recomandablili in special la dln~IHrontallla caYitli~.lIede I:;laSa a IIH~.unde volumul cavltll~ll nu' permtta Introducerea al~ui rilaterial
'pe obtun~i:e de 'ba:ta.
.

Ttatamentul pHigii dentinare incavitatile

profunde

StraWI de clentina ramas pe fundul cll.vltlirll fHnd foarte sub~ire, nll asigura
o proteqle satislaeatoare pulpel dentare fa~li de factorll agresivl.
tn aceasta sltua~le. pe llnga proteqia pUlpei fa~a de excltan;li chlmici ~i
fizlci ~i dezlnfectarea piligil dentlnare, tratamentul _trebuiesli vlzeze stimularea
proceselor pulpare de neodentinogenetii. penttu 11 se realiz~, in tin:p, un strat suflcient de gros de dentlna dura, care sa separe camera pulpara de cavitate.
Actul terapeutic prlncare realizam aceste oblective se nume~te ,oafallndire~L
Coafajul lndir,ect este un .act terapelltlc complex:prl,n. care. ~e ,a~lgura dez~nfet;tarea plaglidentlnare. protectia pulpal fa~a de agentll fiZICI ~i chlmlcl, dm medlul
bueal ~i materlalul de obturat1e dennltlva. precum il stimularea mecanlsmelor pulpare de neodentinogeneza.
..
' "
.
Milioacele de reallza"e a coafajulullndirect
varlaza Ifi funette de aspecwi
dentinei de pe fundol cavltlitll
a) Coafajul indirect in ca.vlta~ilel;u dentina dura ~i de aspect normal

Se procedeazG astrel:
$edinta I:
. _ spalarea cavltli,tiiun
jet de- apa;
--'lzolarea ,dlntelui;
_
_ toaleta cavitatH ir1 aceastli situa~le este partlcul~ra, _aVI~ldIn vede:e~a
substan~ele antlseptlce obi~nuite (apa oxlgenata, alcooIQI). tqloSlte In ffiodobl!nult
In aproplerea pulpel produc modificarl' pulpare. Pe~tru evitarea a~eStUI neaJuns.
sa indepartea:za urmele de apil.cu-bulete d':. vatil sterile uscate, d~~a care se b.dlJoneazli peretll eavlta~ll eu bulete de vata umectate in neofallna,
""
_ uscarea cavitatll se face cu un jet de ~er caldut proieetat In cavitate, far"
preslune mare. maximum 5-10 sec.; . _
,
"
.
-se preparli pe opllicu~a pa~ta deeugenat de zinc, _de conSIStenp,~~lcoas",
~i l;U 0 spatula bueaHi umplem din aproape 1n aproape toatt, cavitatea. reahzmdu-se
o obturatie provi:l;orJe;
" . .'
. '
..
_
,
-se
recomandli ea padentul sa fie tinut In aceasta .sltUa~le, sub observa~te.
7-10 zlle, pentru a urmari evolutladinlcl.
v

$edinta

alla:
.' .
"."_
Daca nll au lntervenlt semne dinlce de int1amatie pulpara, 57 Ind:p:rtaz.
eu frezele ~i cu lnstrumentele de mlna 0 parte din eugenatul de ZinC,.Iasmdu-se
un strat sufident degros ca obturatlede
bazli, dupa car,~ se proeedeaza la obturarea definitlvil. a coroanel.
b) CoafaJul lndire<:t in c:avitatlle cu dentina dura pigmenta~'i
Avind in vedera faptulca, dentlna prezlnta un grad de alterare ,1 tnfectare
bacterlana, trebule sa aSlguram 0 dezlnfectare a el, insa eu m,IJloace care sa '~~
lezeze pulpa dentara. Impregnarea dentinei cu nlerat. d: argln~ sau cu clor~r;\
de' zinc ~l fercclanurli de potaslu, tum am procedat la cavltli;lle slmi~are de "dmclme'medle. sint contraindicate d,eoarece at1t nltratul de arglnt. Clt ~I cloru, a
de zloe. filnd foarte cau'stlce. lezeaza pulpa dentara.
..
".'.'
tn aceasta sltuatle apelam la substan;e antiseptice eEl actloneaza mal pUlln
brutal ,1 care i~l pastreaza actlunea 3fltisepticli tlmp lndelungat. Corespund "cestui

scop douT!materiale: eugenatul de zln<:~i dmenwl Fou<:o. care cootine un, amestec
de eugenol. tlmol. ~olofoniu ~I oxid de zInc.
Tlmozin ul, de~1 are bune proprletii~1 antlsepticil, este contrajndi~at in astfe 1
de caviti'lli. deoarece. apUcindu-se prin lnc:alZlre,lez:eaz:a puJpa dent2rii.
TeiJnico'

de aplicare:

~edinla I:
- spalarea cnltaPl cu un jet de apa dildu~li;
-. izolarea dlrHelui;
- toaleta cavlta\ii eu bulete de vata sterile uscate ;1 badijon~rea eavldi\i1
1:tJ bulete de yata sterile imblbate eu neofallna;
- U5c~rea cayita\li eu un Jet de aer dildu\. prln prcleq;area In cavitate,
fara presiune mare, maximum 5-10 sec.;
- S'" prepara pe pHtcu\a de stida pasta de eugenat de 7.JOCsau elment
Fouco, de consisten\a chitoasa. ~i se introduce in 9Yit;:t~ cu 0 spatuliibucala pina
I" umplerea completa, ca 0 obturatle provlzorie;
- sa lasa un interval de 7-10 zlle, pentru a urmari evcl(l~ia clil1id.
~edin!a a II-a:
dad nu au aparut semne de infhima~!e pulpadi, se indeparteaZ1i din cavitate, <:u ajutorul instrumentelor de mina ~i a frezelor. 0 parte dIn mzterld"lasindll-se un strat suflclent de gros de .obturatle de baz1l, dupa care sa procedenii
la obtura~ia deflnlti~a.
-

c) CoafajuI indirect in cavita~ile eu dentin3, dura. ~imid zone de dentina

alterata in dreptul coarnelor pulpare
Menrinerea zonelor de dentfna alterata ~I tratarea lor prln coafa] Indinltt,
are indka~n limitate numai la sltua~lile condltlonatQ do to~i ace'1ti trel f:l":torJ;
- slIprafara. do dentlna alterata este punctlforma in dreptu/ coarndor pulpare
~i lndepilrtarea ei duce la deschiderea camerel pUlpare;
.:- suprafara dentitmra respectlva prezlnt1i accesibllitlltc mano.pere!or. noartre
terapeuticl';
- paden!1i sint tlner! ~i siinlito~1.
Dentina ramollta filnd bClg:at Infiltrata cu germ""nl microbIenf,. ea impune
trararea Cll 0 medka~!e ~ctfv~,.care sa se adreseze germerJlor ~I s;icfavorlzeze rerninerdi:zarea fi proce~ele de neodentlnogeneza.
Coafajul Indirect se poate reallza Tn doua moduri:'
- coaf~lul indirect 1n dol tlmpi;
_. coafajlll Indirect intr-un slrlgur tlmp.
Coafa}ul fn<fireet irl dol tfmpl
5edinta I:
- se sp<lla cavltatea C,u un jet. de apaclildu~a;
..- itoiarea dinte!ui;
~ toaleta plagfi dentinare cu bulete de yata sterile, Cll arc
~pa. din cavitate. ~l apo! badijonarea cavita~li (U bulete 'de vata'
1[1 nr;ofalina;
- uscarea cavitJirii eu un jet de aer;

- pe plaga dentlnara se ~plldi 0 pasta de antlbiotice simpli sau

cortlcost2roizl ~i enzlme proteotltlee.
Aptlcania pastel se poate reallza in douli modvri;
.
.. "
1) Cuo spatula bucal:a sterlla, se la din fiacO!1ulcu pasta de antlbiotlceo
mica ;;antltate elt~pasta ~I se depune in cavitate. Cu 0 pens1l.dentara se ia 0 mit:r.
buletli deyata sterila ~i, prln u'10adi preslune exercftata aSllpra pastel, se intlhi:li!!!'
intr-un strl\t de '1-'2. mm grosime, pe tot fundul caVitapL Deasupra se aplie~,6 .
bulet1i de Yata ~;terlla, a carel yolum sa. nu depa~easdi 1f3 dIn vo/umul ca'lltatii:"
'~l sa lnchlde cu un material ele obturat:le proYizorle (eugenat .de zinc, cavldur).:
2)Se la cu 0 pensa (jent~ra 0 buleta de vatf sterlla, eu volumu/ de aproxi;.i '
mativ 0 trelmc din volumul cavi~a~1I~l se introduce eu partea ei dlstala in pas'til
Cll antlbiotl.ce. Se aplldi pe fundul cavlt5~Il'\stfel ca pasta sa vina in contact lntlni"
cu plaga dentinara. Dad volumul cavit1i~lipermlte" deasupra se apliea 0 alta buleta>.
de 'lata sterlla. Totut se inehlde etan~ eu un material de obturaj:ie provlzorlc_
Pansamentul Sl: men~lne 48 ore, timpul optlm de aqlune a antlbloticelor',
$edfnto II 1/"0:
.,....so l:zole~za dintele;
_ se antlseptltea:z5 cimpui operator. prln badljonarea dintelul eu 'alcool ladat;
.,....e.u uneseavator
bue.1 se indeparteaza mater/alul de cbturat:le provl:wrl.a; ,.
sa Tndeparteaz1i buleta de 'lata;,
- r'!sturlle' de pasta Cl,l antibiarke .Sa il1dep1irtea:di, prin ~rergerea Pllre\ilor:
cavltafll eu buletele de 'lad sterile imblbate cU neofallna;
-se
usudi tavltatea cu un Jet de aer caldut;
.
.
- pe plaga dentitlara se aplldi 0 pastr pe baza de hidroxid de caldu (Calxid);,
in modul urmator: se ia cu 0' spatula bucal:i sterlHi 0 mica cantitate d'ln pasta.,
tl se Introduce in cavitate. Cu un foloar dedtnent
sau cu 0 buletli de vatll'prIMa".,
in pensa dentadi se exerdtll u~oare preslunl Jlsupra pastel plna ee aceasta seJn:ilncle,
pe tot fundul cavltaW intr-un strat de 1.2 mm groslme. Deasupra se lntri:'puee '
eugenat de zine de eonslstenta ehitoasa, umplind din aproape in aproa' ., tll,
cavltatea. Dupa to-Hzlle,
tlmp fn care urma.rim eYOlutla dInleli, dadi .~p~r
semne de lnflamo~ie pulparli ~I dlntele i'11pastrea:ta vltalltatea, se indepart!,!a~fJn
~edinta aI/-a 0' parte din eugenatul de zinc, lasind 0 parte din III at o!:>F.ur-iltli
de ba!a. dupa e:lre sa. face obturat1a deflnltlvlL
. '.' '."
De remarcat ca, ohtura~la de bozl este afc:1itulta dlndoua, straturl, U~St~~t',
format din pasta 'peibaz1i de hldro1tld deeafciu, aflad in contact cd plaga. ,deiltillaf.!'
eu rol de remlnerallzare ~!stlmulare a proceselor pulpare de neodentlnog~ileza"
~I. deasupra, lInu! format din eugennt de zinc, eu rol numal de proteC1le fata dli'
agen~JI fizle! *1'chlmkl,
,.,
Acest tip dE~coafaj este eel mal recomandat, adresindu.se tuturor factorlfOr,
agreslVi.

Ceafa/vl

indirect

int.r-un slngur tlmp

Se realizeazliin modul urmator:

- spalarea <avitafli co un jet de apli dldutll:
- lzolarea dlnteluf;
- toa/eta pl1lg11dentlnare se face la fef ea la cazul precedent;
- \.lsc:areacavitatif cu jet de aer dldu~ cu preslune midi;

- se aplidi In cavitate 0 bulcta de \lata' sterlla inmulata in sc,futie de tripe

sau alfachimotrlpsina ii sa men~jne 10 min in scopulcle a Ikhefia proteinele
din canallculele dentlnare. favoriilndu-se astfel plitrunderaa In ele 'a hidroxldulul
de, caldu;
-se
indepartea:za buleta de vata il se usuca din nou 'cavltatea;
,,-pc
pJaga dentlnarase
aplldi unstrat
de 1-2 mm din pasta pe bazace
,hldrexid de caldu. dupa tehnlca ,descrls;i mal sus. t' se umple toatiicavitatea eu
eugenat de :zInc; se men~jne dintele subobservatle
10--14 zile, urmarindu-se
, 'evolutla cllnlcii.

Fig. 13$1- Cavitate profunda eU coafai Indirect',

r,--.

profundA:. b- at:Cl.~i dupl t .tmin:l ..

dt ltiilc;ii.t;.2 - obtura;lc de:
din Ct.l'ilhJ.t

C1I'viute:

hldroxid

bm

tnUlittH&ntlllur

-dlliune::

3-

; 1 ~
mat'\i.flalul
obtura.t!cdefinitiv-lf

",:u
..

',Yri, iedlnta a II-a. dad nu au aparutsemne de inf1amatie p~lpara ~I dlntele

i1-apas,trat vttalitatea, se sc,ulpteaza in eugenatul de zinc. J[Sindu-$e obturatie de
ba:di~li$efaee obtura~la definitivli (fig. 139).
'
,
'Acest tip de coafaJ indirect este mal' putin recomandat, deoarece hldrc>xfdul
~e,cah::jl,l are proprieta~1 antiseptke slabe ft ded germenlimlcroblenl
nu slot decit
In p~rte,(jistru~i.'
,
",,1n,diferent de tlpul de eoafaJlndirect
pe care I-am (olostt, estll necesar ca,
In ,t'ratamentul cavltlitHor profunde, paclentu! sa fie dlspensarizat, flicindll-$e din
/:, in 6luni eontroale ehnice f" radiologice. pentru a putea interv~nj c'p<:lrativ dadi

Tratamentul

inflamatiei

pulped dentare

Metodele de tratament al pulpel dentare Inflamate se impart in trei categorn:

I. Metode biologlce de conservare In tptaHtats a pulpcl 'nflamate:
a) coa:faJul Indirect;
b) coafajul direct.
II. Metode de conservare par~iala a pulpel dentare vii sau mortlfigate:
a) amputatia vitala;
b) amputatia devltaHi.
,
11.1.Metbde de indepartare In tot~litate a pulpel clentare:
(J) extlrparea vitala;
b) extirparea devltala.

f. Metode biologice de conservare in totalitate

Coafajul indirect

a pulpei dent:are

in ,lnflama}ia pulparli

Coafajul Indirect este o metoda terapeutica indlcata 1n mod deosebit. ~~a

.cum am "azut, in tratamentul plagU dentinare a eavltatilor rez.ultate din carlll,e
,simple profunde. EI poate fj lnsa aplieat in tratamentul lnflilmatillor pulpare InCI'g::.lenteavlnci in acest caz allituri de rolul dezinfectant, de (.bstruare a canaliculelor
:fi de protectie, pulpara, 'fi pc acela de combatere a cfeetelor infl.amatiel pulpare,
/ncficaSli:

hlperemia pulpara, cu camera pulpara Inchls1i.

Instrumentar, materlare. substanre:

'
_ ogllnda. pensa. sonda, es~av;lt:,r bucal. spatula bU(;;I!a;
_ piesa dreapta sau contraunghl:
- freze diferite;
_ automaton, canula pntru aspiratorul de saliva;
"""rulourl de: 'lata sterile, bulete de vadi sterile;
_ ncafalina, apa oxigenata;
.'
~_
_-pasta eu antlblatlce. solu~le de tripsina sau alfachlmatrlpsinau)asta
pe baza
,de' hidroxld de calclu" eugenol. oxid de zinc;
-,pllicupi de sticHi. spatula de dment, Moar de cirnent.

Restaurarea

acoroanelor

morfofunctionafa
,

dentare

cu ajutorul obturatiilor

Refacerea conturu!Ui coroanei demure se poate realita morfofoglc ::1func~jonal

folosfnd un material i~ert, care, prln callta~lIe.sale, corespunde ~esuturllor dentare
in care este integrat. In unele ca:turi, modelarea acestul material se niali:~i;laz;j;
direct
in cavitatea bUaHl.,.operaN, cipatind denumirea de obturare cOfonara, lar materlalul
folosit - material de obtura~le.
Alteori, refacereacoronara
se ob~lne prln c:lmentarea in cavltatea coronara
a unei mlcrolucdirl pr,?tetlce,realizate
de cltre tehnidanul dentar: pe ba:z:aunel
amprente prelimlnarc. In aCesteat, vQrblm despre refacerea toronara prln lncrust:.p'"
(inlay, dupa denumlrea engleza). Incrustatia are fntotdeauna, cel pu~in in
intenIia celui care Q reallzea:z:a, un caracter de . permanen~a. fllnd i mentinuta In
princlplu pe tot tlmpul existen~ei dintelul respectlv, exceptind c~urlle in care
"par accldente sau compllca~ll care lmpun Indepartarea et.
:
Obtvratia are ~l ea acest caracter de duratli., 'dod flnalltea:z:ai UI1 act terapeutic, dar alteori ell. reprezlnta numa! 0 etapa Intermediara, filnd un mlJloc de prQtej""e a pansamentelor medicamentQase pu a .spatlUlul endodontic ~l a plagli' dentinare intre dQuiL~edlnte de tratament. In acest caz estedenumita obtur3.~le previzorie ~i pentru reallzarea ei se fQlosesc materlale ~l tehnic1deoseblte <le cele folosite
pencru obtura~Hle de durata.

tv1ateria!ele 9i tehnita

obtura~iilor

cor6nare

t'ovizorii
Materialui de obturatle provizorie. <:asa poata fi folosit In orice ','mpreJurare
trebuiesa
Indeplineasdi urmatoarele ca!lta~l:
:
- sa fie leftin. deoarece prlo repetarea lor se consuma, tl'l cantit:i~1 mad:
- u~or de COl'lservat timp indelungat inconditlile obl~nlJlte ale llnul cabinet
stomatolQgic~
- u~or de aplic3t in cavltatlle coronare eu instrumentele dentare obl~nuite
fadi F>reJucrarl complicate:
- ll~or de indepartat cu Instrumentele de rnina sau culnstrumentele rotative;
dinid,

- lie cit, poslbll fizionomic, pentru a nu atrage atentla asupra le:tluoli dentare
respective;
,
- sa aslgure 0 lnchldere dt mal buna a cavltatii, atlt prin ImpermeabllH:at'e,
eft ~I prin adaptare marginaHi;
- sa exercite efecte antlseptice asupra spa~iului endodontIc;
- nelritant pentru pufpa ~I pentru ~esuturlle mol care inconjur-a dlntele;'
- sa exerc1te efecte stimulatQril lIsupra funcIlilor pulpei;
- sa fie bun IlolatQr termlc ~I electric:
~ .gust agreabll sau flidi gust;
'- fara miros;
- Sa nu colol"cz:e dlntele;
- sa albli.orelistenta
mecanlca ~I chtmlca In medlul bucal, pentru a
mentlnut pina fa 20--30 zlle.
Nicl unul dlntre materialele de obturatle provizoriE~ nu lndepline~te
aceste condi~li, ceea ce a O.cut sa apara numeroase tlpurl de astfel de
proprietatile fiediruia Indlc1ndu-ie numai pentru anumlte sltuatli ellnice.
i'\

Gutaperca.
CompozitJe: suculcoagulat al arborelul {(Isol1ondra gutta amestecat. in
por~1i variablle, cu oxld de zinc. 5e ramo!e~te prln indilzire ~f se
racire.
Amestecul care eon~lne 0 parte gutaperdi ~I 4 par~l oxld de zinc are
midi ~l temperatura de inmulere, sub 94'.
eel care contIne 0 partegutaperca
la 7 parIl oxld de zInc lire (}
mij!oele ~l temperatura de Inmulere intre94 ~I 100'.
'
AmestecUlsaturat de oxld de zinc are durltatea cea mal mare ~l
d~ il1mulere intre 100 ~I 105,
Calltiif/ ~l defecte:
...,.se aplldi uqor prln lndlzire;
,
- nu conduce caldura ~i electrlcltatea;
- poate fi u~or lndepartat. fara sa lase urme pc peret,1I cavitlipl:
-durltate
relatlva; transmlte presiunea;
'-' nu adera la peretll cav1tatli, inchlderea produsa net1lnd etan~a;
- sufera mQdificari de voium;
-, sufera un fel de vulcanlzare in medlul bucal, cv dett~rjorarea rapJdli
tentel:
- culoarea lasli de dorit (filnd alba este vlziblla).
Prezentare: bastona~e de culQarealba penttu obtUrare provlzorie:
cana1ele radlculare- conurl de culoare alba, qramllie sau galbena.
Ind/carll:

_ Qbturarea
_ Qbturarea
inloculref
_ obturarea
al persoanelor in

provlzorie a cavitlitilor gata preparate; ,

de durata a cavltlitl!or de pe dln~lI temporar! in perioada,g~,
.
.
' ..' :
de durad a cavltatllor de colet sau aproxlrnale pe dlntn mobi,l\,:
vfrsta;
,.

-: obturarea in exees pel1tru sceaterea ~I m.en~lnerea inclepartata a burjonuful

gingival intr-o cavitate de colet;
.
.
_ lze/area bonturllor dentare senslbile, dupa prepararea dlntelui in vederea
une! lucrari protetlce (cuaJutorul unul conformator);
- flxarea temporarii de lucrarl protet!ce;
- gutaperca sub forma de eOllur! se lntrebuln~eua pentru obturarea mlxta
a canaleler radleu/are.
': Contraindicatll:

- acoperirea pansam1entelor ealmante (deoarece temperatura rld!cata a guta.

fletcil r;lm"Ute provoadi dureri);
. - ae"perlrea
pansamentelor arsenlcale (deoarece presiuriea exercitata in
tlmpul apllclrll obturatlel provoaca difuzarea rapldil. ~ arscnlculul);
. -cavlta~ile. eare nu oferli un slstemde retenfle:
" Instrumente:
. . -, bulete de vata;
- materlale de lzolare a dintelui;
'- sursa de dildudi: bee Bunsen, lampa de spirt, rezistef1~a eIectrlca'a unltului;
.' -spatule
bucale;
,
eondensatoare netede forma tronconlca,
'Tehnica obturirii:
!;-'cavltatea
pre-parata defin!t!" va fi spii/ata cu un jet de apa caldul'a;
~,-".,.se izolea:di dlntele;
.' ::',;Wdse usudi cavltatea de obturat;
;!'~;Se ~terge cavitatea eu " buleta de Vata umezitii in c1oroforrn sau neefalina;
.' it'~:se lnelib;e~te extremltatea bastona~ulU! de gutaperca Ill. f1acara unllfbec
BUJ"l~~.Ii,]I}lmpa
~e alcoa! sau la elildura rezlsten~el electrlce a unltului, pina cedevine
pU~il1: p!~stlcii, IndilzJrea se face eu atentie, pentru ea glltaperea sa nu iafo'c sau sa
nti';'se 'predueli pe suprafa(:ii broboane din cauza sllpraindilzlrli;
...,por~lunil de gutapercii lnd.lzlte I se dli, prln modelare eu degetele. 0 forl]1a
eonicii cudlametrul
mal mlc dedt deschiderea cavltiitil;
'+'.aceasta
gutapercl de forma conica se ind\lze~tedln rlOU Ca mai sus, pentru
cas-uprafata sa devlna moale fl adezJvli, Cu 0 spatula. bucala se tale cantltate coresPlHi'zMeare marlmli cavitlifll ~I se introduce in cavitate,' Gutaperca se poate i.ntroducat'l i;u ajutorul unel sonde rlglde infipte in bua ramasa tare a conululseqlonat
dlri~~tona~ :
.
'. - condensarea se face cu fuloare netede sau cu spatul e bucale neincalzite
tiuf)lectate in alcoo!, eu care se actioneaza pc portluneacentrala,
~tfel ca partea
periferid
moale a gutapercil sa se rldlce pe peretll lateral! ~I sa refulexe in

cavitate;

- se llldeparteaza ~(;esul de gutaperca care a depat1t marginilE; cavitatH ti

se. modelea:6i suprafata. In cazul in caregutaperca sa intarit. aeeasta operat1e $(';
~'a face cu spatula inca.lllta, lucrind dinspre centl ul obturaj:lel spre perlferl.a el;
. - se reeomanclli ca gutaperea sa nu fie prea fierhlnte, deoarece, in tlmpul
modelarli cu degetele. se lipette de plele, provoadi arsurl tl nu se mal poate manlpula,
iar dupa ce este, lntrodusa In cavitate produce dureri ~i chiar le;r;iunl puipare
ireversibile,

. Dezobtut(l(ea~ se face eu ajutorul until excavator sau sonda uzata. Incalzit?!

{lnstrumenta rezervate acestui scep). Vnele unituri dentare sint prev1b:utecu Instr'u
mente speeialt~, lnc:ilzlbile prln curent e.lectrle,p-e.ntru prelucrarea gutapercli,
,E;ugenatul de zinc
Compoz/tle~ pasta pe care 0 preparam amestednd eugenol sau oleum caryopiri.
lllorum cu oxid dezine.
'
Cantltatea mal mare sau mal mica de oxid de zinc eEl va fl incorporata euge
nolulu! este in funqie deeonslsten~a ee dorim sa" caf>ete eugenatul de zinc. .
Ca/ita!i ii defecte:

- rau condudtor de clldura ~ieleetricitate;

_ introdus lncavltaLea dlntelui, se intare~te in aproxlmativ 20-30
in Contact cu saliva;
,
- adera de perep dind 0 inchidere etan~a;
-are 0 rezlsten~a llmltata in contact cv mediul buc.al. asigurind .1nehiderea
<cavlta~iimaximum 4-6 saptalTlinl;
_. culoaraa lasa de derlt:
- are gust lute ~l mlros puternlc, aromat;
- Utor lrltantpentru
~esuturile mol;
;....greu de curatat de pc peretii cavjtli~i1,
In(HcatH:

- inchiderea pansamentelor dentare;

- ob;;uratii de baza:
.;;...comb~lterea hlperesteziei dentlnare, in special dad!, I sa incorporeaza ~i'
wut!n trioximetilen (3-5%), laslndu.se in cavitate cca 24 de ore;
-obturarea
<:anaielor radieulare (simplu ori amestecat eu alte substan~e),
Ilnstrumelltar i materia!;):
-- mijloace de izob.re a dintelui;
_ bulett~ de vata, me~e ~l medicamente nccesare pansamentu!ui dentar;
_ c1eroform, alcoolde 70". neofaHna;
_ plad de stlda ~i spatula metal lea pentru amest!lcat;
_ spatula bucala dubla;
_ eugenollntr-unflacon
picuf,;jter sau eu pipeta;
- oxld clezlnc.
'Telmica prepararii ~i iflserarii eugenatulul:
-.cavltatea gata preparata se spaHi eu apa ealda;
__ uscarea cavltatll OJ un jet de aer;
- izolar,ea dlntdul;
Prepararea eugenatu!uI de zinc:
_ pe plnea de stlda se pleura cantltatea necesadi de eugenol;
_ Ill. oarecare distan~a de Hchld se puneo
cantitate eorespun:dltQare de oxid
de zinc; trehule avut in vadere ea eugenoluilli jj este necesara 0 cantit.ate mare de
oxld de zinc pentru obflnerea pastel de obtura~ie;
_ eu aJutorul spatulei Se lnccrporeaza eugenolului 0 c.antitate de oxid do
zinc, care va n blne amestl;lcat;t.prin spatIJh"re. Dupa omogenilarea ac,(,'s.tviamoste"

s: adauga ,nol c.a~tlt5pd~ oxld de

zj~C, care se spatufaza Jafel, prln mr~dri de rocatle

11 trans!at1e, plM,I: ob~lOerea conmtentel dorite: pasta de aspectulchltului pentru
obturatle de ca'(ltap, sau de consisten~ii cremoasa, pentru obtul'a~ie de canalePldl(ulare;

- eugenat.uI de zin.:; preparat se aduna Intr-un colI' al pHicul'el de stida, de

unde se la cantltatea necesara obturatiel, Dadi l~am preparat cu un! oXi<Jde Zinc
la cat'e am .constatat 0 intiirlre rapida, eugeno!\ll va tr"bui preparat chiar lnalnte
de ,intrebuin~are._ Dad ins~ tntiitirea se produce Incet, putem prepara 0 cantltate
m~1 mare, care sa serveasca pentru mal mUlti pacren}!.
Inserarea In cavitate a eugenatulul de zinc:
-~antltatea
necesara
~ugenat .dezlne (tn raport cu marlmE'a cav!ta~lI)
cstI.' luata de pe placa de stlda, tntrodusa tn cavltatea <lintelul ~I aplicata pe pere~j
cu ajutorlll spatulel bucale, plna fa umpferea ca\l'lta~ll. Condensarea tn cavitate se
peate compleca ~i prln presare, eu ajutorul unei mi,1 bulete de vata ~lnuta In pensa
dentara (bufeta trebuie sa fie facuta foarte strtns);
- dupa obturarea cavltatll se recomandil pacleiltuluf sa tnchid:i gura pentru
dinrH antagonj~ci sa tmplnga afarli din cavItate sllrplusul .de eugenat;
- excesul de eugenat se infi'itura. Cll spatUla bucalil.;
.
- se degajea:di partile mol (in special paplla Interd entara) spre'11 nu fi J r!tate
de ettgenat;
- se recomanda ca, pe tll11pul prizer (30-40 minute), sa nu se' manlnce;
- se permlte Inchlderea gurii deoareceintaritea
eugenatulul se face In contact
saliva tn circa 30-40 minute;

-- in obturat1a de canale radlculare, intarlrea se produce tn aproxlm:ltlv 20 ore.

De:zobwranea se face cu excavatorul. Uneorl. eugenatul se tntiireste atlt de
mllit Indt este nevole sase recurga la aJutorul rnstrumentelor rotative (frolzc sferlce).
Dupa dezobturare ramln pe pere~llcay!tatll urme de eugenat; acestea se cUl'a~a
cu ajutorul Instrumentelor taloase (toparl~tj de small', topori~ti de d'entina).

d:

Ptastootuful
(Indiana,lndlgerla,

Prezentor~: sub forma de bastonafe tn tuburl metaHce sau din plastic, in flaco'an~<
Indicatfi: .
- tnchlderea pentru SClJrta durata a pansamentelor cu antlseptlce sau anif.:
blotke ~ia pansamentelor cafmante;
.,
- combaterea hiperesteziel dentlnarli\, dad I se lncorporeaza 5% trioxlme>
trlen; acest pansament nu va tI lasat mal mult de 14 ore;,
".
- se poate folosi fl ia acoperirea pansamentelor arsenlcale, numa; dad, )Ic{
prealabil,calitatlle
plastobturului respeetiv s-au doved!t a. fi bune, iar procestl~
carioS este locallza~ pe suprafata oclu:uHI, la distanta de pllrodontiul marginal.
Instrt/mentar ~I materldle necesore;
- ru/ourl de vata, eventual automaton, fl aspirator de saHva,
- doroform, neofallna, alcool 70. apa oxigenata;
bulete de vatii,me~e ~j medlcamentele necesare pansamentulu I dentat:~,
spatula buealii dubla;
. '
- plastobtur.
,C'
,Tehnic:a inserarli tn, cavitate.L
:.,;
Si va lucra in condltll de lzolare a dlntelul.Cu aJutorul unel spatule bliittf~;,
se la un mlc fragment de. plastobtur. corespun:tator marimll cavltatlf, fl se Int~Q<lud:r:,
in cavitate, in care s.a pus in prealabll pansamentul. 5e aplica blne in locutll~r.de,:
retentie,pe peretl fL la marginilecavitatH, condiJcind spatula, de pe obturatle'c~t~>
suprafata (jlntelul., Uneori e$te necem ca, tnalnte de Introducerea In cavltate~(pa$fii'
s~ fle plastlelzata prrn malaxarelntre Indlcere fl pol/cele mllnll, dlndu-lse, In\~~:ela~F
timp,.o formli conidi, sul> care estemai uior de rntrodus In cavitate. Dad cayl,~:ltf:1a,
esteoc}u:ulli, I se rec:Qml!-lidlipaclentulul, dupa ump1erea el eu. plastobt\1i'i:,sa".
inchlda gun. larexcesuf de obturatle se va lnlatura eu spatul~~bucala ~i se va'geg~Ja: '
blne paplla lnterdentarli; dad insa, cavltatea ElSte proxlmooduzala, atuncf,se va '.
indeparta excesul de plastobtur fi se va modela suprafatasa eu spatula, inalhtecla'
pacientul sa inchlda gura.
.
.
Plastobturul selntare~te 1n tontact cusaliva tn circa 30-40 minute. :i" .. "'i!i.'
Se reeomandii evltarea mlncatulul pi! obturatla Inca moale.
"
Dezobturarea sa face eu e)(cavatorul sau, in cazurlle In care intarlrea a (ost,
puternicii, cu (reze .sferice.

'HL'

Cltoperca, Cimpat etc. \

Este un material de conslstenta chltoasa, fo.rosit Humal in obturar~a provizorle

a ca'lita~ilor rezultate din pregatirea carle! sImple ~I a pansamentelor rnedicarnento'!>'" in cursul tratamcntefor endodontice.'
Compozl}Je:
amestec de sulfat de caldu anhldru sau semlhldratat, (:u oxld da
~i un vehicul gras.
Ccdltorl $1 defecte:
."..se intare~te In con(act cu saliva;
-7' duritateaeste
medie;
rezistenta destul de sdzutain
mediul bucal,. din care cauza se Intrebujn~
numai pentru acoperirea pansamentelorde
scurta duradl;
- plin invechire, datorlta hldradril, itl pierde din plastlcltate, se usucii ~l
devine friabU. I se poate reda plasticitatea daca este supus unu!
de deshl.
dr'!care prin mentinerea tlmp de 60 minute fa 0 temperatura de peStl;l
urm,lt~
!=u put1na vase/lna,
.

Material de obturat1e provlzorle, care rezulta din am'~tecarea

cu un tichld .

. pulberea;

oxld de 7.lnc
sulf.t de

, ma'tlx
api dl.tilat1l
gum;; "rabldi
.Icool

100
11

1.5
65
25
10

~ol~tle concentrata add rentc -1

plditurii.

unei pulberl'

Acest clment a fast introdus in practidl de Fletchec.

,y
Exlsdi preparate sub dlferlte den.umlrl, ca, de exempJu: Aquadont, Hldrodont
etc., In care pulberea con~lne ~i lngredientele din Ilchld (guma arabidi. sub forma
de pulbere fina).iar pentru obllnerea clmentululse lncorporead In aceasta pulbere
dtevi!, plcaturl de apa.
Ca/ita}/ jl de{ecte:
- rau conducator de caldura ~i electricitate;
- durltate relatlva;
"
- se Intare~te pe placu~a cea servltprepararli
lul in 45--75 sec. Introdus
1n dinte, sa lntare~te tn circa 30-60 sec.; aceasta Ind,rire trabule sa se fadi.la adapost
de saliva;
'., .:- rezisten~a Ilmltata in mediul bucal;
'- culoarea alba;
- u~or iritant pentrll ~esuturlle vii.
Illdlcatii :

- obtura~il provizorH.
Instrumentar

~i materiale

necesare-

aceleati ca la eugellll.tul <.Iezinc.

Tehnica preparli.rii ~i lnserarii in cavitate

. Pe placa de stlda se depun un numar mal mare sau IUal mle de plciiturl de
lichld. In raport cu cantitlltea de ciment ce dorlm sa 0 preparam. La oarecare
dlstanfa de lIehid, se puneo
eantltate corespunzatoare de pllibere. Se incepe
prepararea c1mentulul numa! in momentul in cared!ntele a fost izolat desalivii.
iar'pansamentul dentar depus In cavitate, deoarece acest ciment so int1ire~te repede.
, .. Cu 'ajutorul spatule!, se lncorporeati iichidulul 0 eantltate de pulbere. care
est~',arnestecatli prin spatulare. Dupa omogenlzarea acestui amestec sa mill fncorpore~z1i"nol cantltafi de pulbere, pina se obfine un preparat care s.a aiblicenslstenta
unel"'p~Ste. Acesta este adunat la un loc fl apcl este intre<:lus cu ajutorul unel
spatufe'bucale in cavltatea dlntelul, pin a la umplerea cl. PapUa interdentara va fi
deg~jata,cu spatula bucala,. ,inalnte de intarlrea dmentulul. Se modeleaza ~! suprafa~il!ocluzaI5. astfel ca oelurla sa nu fteimpiedidlt3.;. acest lucru se face eonducTnd
Instrllrnentul de pe supraf.lfa obturaflei spre aceea a dintelul. pentru a obflne, in
acela~itlmp, ~l buna inchideremarginalii.
.
'
, :"\$e'a~teaptaapol
iritarirea dmentulul. care trebule sa se produe1i Ill. adapost,
de sallvacam 7n 30-60 se,:unde. Dupa intarlre. se permlte pacientulul lnchiderea
guril,'r'!Jglndu-l sa ne semnale;!:e daca odu;!:laeste lmpiedlcata; tn aeest caz. yom
sta,bjli,fu .ajutorul hirtiei de articula~ielocurUe unde exista un exces de ciment.
Adli;tava trebui indepartat eu ajutorul frezelor sau a pietrelor montate.
,:.Oezobturarea
se face de ohlcei cu ajutoful instrumentelor rotative, oxisulfatui de zinc d\patlnd 0 duritate destul de mare. Pentru cura~lrea resturilor <.Iepe
pere}i vom utiliza, excavatoarele.

Cimentul fosfat de zinc

Compozrtie:
Este alditult dlntr-o pulbere ~i un IIchl<.l.
Pulbereaeste
0 putbere
bazldi con~lnlnd:

()xid do zinc ars

75-97.%;
m3~nezlu
7-15%:
- dl".ni ol<lti motallc!. pontru culoare,
_ ()<Id d.

Licnidul este 0 solut1e de acid fosforic (cell. mal mare parte fiindadd onofos'forie, ell un ne:insemnat adaos de add metll-- fl pirofosforic). 7n parte neutralizat
iprln acli~lonare de tompu~1 de alumlnlll ~i de zinc.
Prezentare: ambalajul confine cleua f1acoane inchlseermetic.
In eel in care
sa
pulberea se indica pe etlcheta culoarea fl tlmpul de prlza (normal sau rapid).
AI doilet flacon confine Ilchldul respectlv. Lichldul este slropos, limpede~f Incolor.
flaeof)ul In care seafla trebule sa fie cu gitul foarte ingust, iado iilterior sa alba
plpeta cu care sase scoata cantltatea dEllIchid neeesar prepararii cimeotulul.

afla

CaHtifll ~I de(ecte:
- prlodpah~ calitateeste aceea di aderii de dentlna if de 'lIte substan}El (meta!,
lPol1elan etc.).
- este rau conducator de dildura !ji elecericltate;
- are 0 duritate medloera, dar mal mare decit a tuturor celorlalte materialEl
obturatie provlzorie;
- marginile subtiTi se fractureaza foarte u~or;
- dupa inta-rlre, prezinta oarecare perozltate;
- se alterea:rll in contact cu :;allva ~I prod use acfcle ale putrefac}iei aJimentare
<.Iingur1i;
- culoarea las1l de dorlt: este galbuie sau alba;
-este un e1mant opac.
Intlitarli:
- obturatu prevlzorH. mal ales ctn<.l cavltatea prezinta reten~ii mai putin
satlsfaeaCdare (mllterialul f1ind aclerent);
- ohturavr de, durata pe din}l temporari;
- obturatH de clurata pe din}i mol>ilJsau ia persoane In virsta;
- obturafii de baza lacavitaflle rezultate din carlile simple;
- dptu!flrea pere~llor de smalt sub~l/"l al cav1t:ifii de dasaa !II-a ji a bolViJQf
cuspldiene(dasa a II-a);
- ref<lcerea fundulul cavlta~il .fa dlntil cu tratament endodontic. in scopul
nlvela~i1 lor sau pentru reducerea cantltiitil de. amalgam ell earese
va obtura
dlntele;
- dmentarl de lucrari protetlce, ortodontice, incrustatH etc.;
...;.;obturafil de canale' radlculare.
Contralndicafli :
- refacerl de unghluri (cavita~1 de c1asaa IV-a);
-cavlta~1 de eolet (deoarece este Qizolvat de IIchidul bucal);
- cavita\i pe dintl frontali. deoarece este nefizionornie, lar indepartarea
}i curatlrea de P'~ pere~i peate determina lezarea pere\ilor cavltatii.

lul

Instrumentar il materiale:
- !JIstrumente pentru izolare ~i useare (aspirator de saliva, l\utomaton,
de aer). rulourl de vata. bulet~ de yatli etc.;
- pladi de stlel~ pel1tru preparar'ea amestecului:

para

- spatule pentru amestecat cu doua tapete, din metal inoxldabl!,re2.1stent.

sllplu;

--

spatula bucala din metal fnoxldabil;

fuloare netedeinoxidabile,
de forme ~l marlmi variabile;
di$cUri ahraz;ve din hirtie montate pe mandrin;
pietre montate (dlferlte);
dorofonn, alcoo! 70 sau neofallna;
vasellna;
nirtle dearticulatie
(indigo).

Pregatirea cavitiipii pentru inserarM dmentuiui;

- spalarea cavitatil preparate,cu
un jet de apa; eavltatea poate prezenta UJlI
sistem de retentle mal put1n rlguros;
- Izolarea dmpt!lui operator (rulourf de vata, automaton. aspirator de saliva)~
__ IJscarea cavitafil:
- ~tergerea cu a buleta <le vata umezlta in c1oroform sau neofalina;
- uscare cu Jet de aer.

Prepararea dmentulul
Pe placa de stidii se depune. prln pkurare cu plpeta, cantltatea necesarli de'
Ilchid (2-3 salt mal multe plcatltrl. dupa matlmea cavltafll). La oarec~redlstanta,
de .Ikhid so depune 0 cantitate de put bore, ceva mal. ma~e declt cea Ilecesara pr1epat-artl clmentlliul pentru obturatla respectlva; ea echlvalea1.a cu cantltatea totala.
de pulhere ell va trebulincorporata. cantltafil respective de l!chld, pentru obj:!l1erea.
cirncnwlul. Dadi se Illcreaza cu unclment cu prlza raplda, prima portll~ <le pulbere'
CEo se incorporeaza
Jichidulul va f1 <:it mal midi, astfel caamestecul pe I:are 11Yom,
?btinCptin
prlmele mifdirl de spatulare sa fie un Ilchldlaptos, omogen. Se vo,
tncorpcra ape! a!te porfH de pulbere, tot mal mid, ce vor fl ames tecate cu ajutorul
spatulei. Amestecul capata 0 conslstenfa din coein ce mal putin fluldii. Se va continua.
in "cestfel. pina la obtinereacons!stentel
dorlte. lncorporarea pulberll in Iichlcl'
se va face intotdeauna nu cu extremitatea spatulel cu care amestecam, ci cu eealalta,
extremltate.
Dad se lucreaza eu un ciment CIJprlz!llenta, prima pOI1I de pulbere ee se
incorporea1.a f!chidulul va fi mal mare, urm!itoarele portfl ftlnd din ce in ce,
mid.

Prepararea dmentului fosfat de zinc trebule sa dureze 60-90 sec.

Conslstenra Cimentulul varlaza dupa scopul in care va fi lntrebulnrat: astfel,.
cirneotul pentru obturatle provizarle va'trebul sa alba 0 conslstenta ca aehltulul"
in timp eEl pentru obturarea de canale radicuiare sau pentru clmentare de luera,
pl'otetice va trebuJ sa alba 0 conslstenla sm1ntinoasa.
In cazul clod s-a obrinut 0 consistanta 'mal t"n:! dedt cea darlta, nu este permls:
a Se :nal ada.uga Ikold, cl se va repeta pe 0 alta placura eurata operar1a, fikindu-se
"It Cfment.
ReeomandCiri Speciale:
- pulberea fi IIchldul se vor pune pe plata de stid5: in momentul lntrebuinfilrH, lar prepararea dmentufulse va incepe numal aupaee cavitatea dlnte!ui a fost
pregatlta ~i 12:0 1at5:. Fiaeonul eu pulbere ~i lIcd" eu lfehld vor f1 imedlat dupa
aceea inchisc;

- dadi In tlmpul jneorporaril pulberli In lIehld se produce eferveseenta cu,

<Jegajare de bule de gaz fi Se formeaza grunji, pulberea este aJterata (carhonatatii).,
iar acest dment nu mal este bun pentru Intrebulntare;
, .,
- cavitatea dintelui care urmeaza Sa prlmeasd, 0 obturafle eu dment fosfat,,,
-de zinc trebule sa fie foarte blne uscatii;
""
- prlzaclmentulu(
este grabitii de: temperatura rldlcata, de incorporarea:
raplda a pulberil fl de incorporarea unei cantltatt prea marl de pulbere;
,:
- conslstenta dorita a elmenruluf nu trebule ~teptata sa sa produca prln';
lnceputul intarlrlf clrnentufui, ea trebulnd sase
obtina prln adaugare de
pul bere;
'";,,
- se vaevlta desicatla obturatHlor cu clmentexistente
pe dintli veclnl, badi~,
]onindu-se cu lac dencar, deoarece usearea altereaza chlar obturati11e cu dment ..
<le data mal veche_
..
Tehnica in~erirn in cavitate

a) Pentru obturatii provlzorii

"T-"

, ',,;;;

Se va da clmentulul 0 eonslstenta asemanatoare cu a chltulul. El esttili.la~::de pe placa de sticla cuajutorul spatulel bucale ~I !ntrodus in cavitatea dln'telul,,'
dind apol spatulei 0 ml~care de retragere ll, razulre a el pc marglnea cavitatli .~stf~I': '
<:a cimentul sa. ramlna in cavitate. Se adapteaza dmentul PE~ fundul ~i pe P!'!teW,
cavltafll ~I seadauga no.icantltii~i de clment, pina fa umplarea ei. Dupa ee :MVlta~.
tea a fost umpluta ,eu dment. aeesta va fi condenset cu ajute>rul fuloarelor n"t~di!" '.
de dimens/uni adecvate. ,
'-'t '<',;",,:
Inserarea eHnentulul trebule f1ieuta repede. inalnte de a incepe sa se phjdu~~n .
prlza, ~Icu atent1e, spre a nu se ingloba bule de aer. Trebuleevltat
ell cim:entlil'i.t
d fie apllcat peste margltille de sma1t ale cavltatll. Se va lnlatur.a excesul de crrfteh!i;';,
se va modela ~I se va netetl suprafa~a obturallel eu lljutorul !lnul fuloar neted.,~'f~~g~,,{
Hnat, ee va fi condus pe suprafara obtUra~lei cllnspre mlJloc spre marglnile ;~ly~~;r
vasellneadi blne suprafata obturatlel ~I se controleaza oduzla inalnte de int~tjYIj;ahi'}
cimentulul..
" ';,J.~';1o-;-:'
C(mentul trebule sa se infareasca ia adapostul umidldflL Tn timpul lnta~l'~i\;:'
nu este permls sa ne mal atlngem de obturatle. Eventualele retu~url ale exceseloi'
oclu:tale sa vor face numal dupa trecerea II 4-10 mlnutede la produce rea ptlxel',
primare; aceste" se vor face cu aJutorul pletrelor montate vasellnate, prln ml~carr
lntrerupte, astfel ea sa se evlte lndllzlrea. Prlza seeundadi a cimantulul dureazli"
12 ore. De aceel!. netezlrea obturatiel se va face atuncl cind Yom mentlna obwra~la mal mult tlmp. able intr-o ~edin~llurmatoare, cu ajutorul dlseurller de hirtle!Lt',
benzl abrazlve, pletre montate, evlt1ndu-se incalzlrea. Dad abturatla va fi meritl,;':'
nuta 0 perioad5. mai scurta (clteva :tIle). nu mal este necesara ncte:tlrea.
b) Pentru obturatiT de bazi1
In cavitatea preparata (Izolata. Impregnata. uscata. etc.) se va introduce cu
un fulear neted sau eu vlrful unel sonde dentare. treeuta in prealabll prln pulberea''''
ramasa neintrebulntata pe pHi<:utade sticHI.. cantltatea de clment neeesara diptu~Iril fundului cavltatH. lntrebulnttnd llCeasta tehnid, clmentul poate fi depus In
cavitate, fara, a se lip! de instrumentul eu care a fost Introdus. Se aplka pe peretele
pulpar sau parapulpar prin preslunl exercltate ell aJutorul unu! 'fuioar neted sau :1'
une; spatule bucale. trecute de asemenea prln pulbcrea de clment. Se. va avea

- .malgam. ""at.rnare

vedere ea obtura~ia de elment sa nu ajunga la marginile exterioare

ale cavita~1i ~l
Iliei sa nu obture;z:e reten~lile viitoarei obtura~1I de duratli.
c) PClltrfJ obturarea canalelor radieulare
.. .. - d meow! va fi pn!parat
astfel ~a sa aiba 0 coJ1sisten~a <:remoasa, ioeorporindul-se
~j pU~ina pu!bere de iodoform ;
.
- se va umecta canadul eu ajutorul unel me~e umezite in Hchiduicimei'ltlllui;
- cimentul
preparat
se va Introduce
In canal eu ajutorul ace lor Lentullo;
-In
canalul astfel obturat. se va introduce un con de gutaperea (ales. masurat .
~i eu virful amputat loainte de lneeperea
pregatirll cimentufui);
_.
- dupa intarirea eimentulul.
se va ta.la port1unea dinconul
de gutapen::a eelese in Camera pulpara. cu ajutoruf unei spatule incab:ite :
- cavitate a dinteJul va fi ohturatli
provlzoriu
cu gutaperca,
pJastobtur.
sau alt material de obturatle
provizorie,
pina la realizarea obtura~iel de duratiL

,Mlaterialele ~i 'tel1nica obturatiilor

am.aJg:am~, (U 5-6".$4U

(care con,in Hg, Ag, Sn, Xn);

ft13,fmu1ti

(:ompui'.

In afar. de numar'" elementel"r, amalgamel. pot fl d.sllit.ce ~l ,n,

,""port cu caracterul elementel<:'r care Intra in compo"i,la lor. Anf 1
se deserlu,
- amalgame nobile (contin .Iilturl de .lte elemente Ii aur .au platina);
-amalgam minoblle (amaigamul dj! argint);
.
- amalgame ".noblle (amalgamul de cupru);
- am.lgame .ped.le (de exemplI.! cu fluor).

a} llizlonomice

-Incrusta,iile
- incrust,tiile
b) mlfizlonomice -Ineru>t.~\ile
-Incrust.,iil.
<;J neflzlonQmke - ineru<taliile
- aUrifle.,)lle.

coronare definitive

(de durata)

ceramice:
"'ail ice.
metalo-eeramlce;
metalo-acriilc .
metali<;e;

ProprietiIti

Materlalele
pentru obtura~ii coronare definitive sint destinate
refacerli durabUe a formel ~i funcilei corcanei dentare afectate de aqlunea unor agenii agresorl
(carie, traumatisme.
abrazlune patologldi,
miloliza etc.) ;
elaslfleare:
Dupa starea de agregare a materlalelor
de cbtura~le in tnomentul
Inserarii
In cavitate,
se descrlu doua marl grupe: materlate p/astlce ~l materla/e neplastlce.
flec;are .dlntre acestea flind Ja rindul lor impar~ite
in alte subgrupe,
dupacum
urn1.e.aza:

a) rn"terlale a diror .truttura .<1. buii "ste reprelentatii de compull

ehlmicl anorganic!'
- dmentur! sllicat;
_. dmenturl silkat cu flbre de .tld.;
- cimenturl .Ulco-fo.fatlce;
l;.) nlilterl",l. a caror .trudura de. ban e.te reprezentata de .compul.l
chlmjd organh,i;
- rij~lnile acrillceautopo!.imerlnl;.Ue (de tipul Duracrylulul);
- ra;lnile epoxidlce;
t) materiale care cuprind in .tructur . lor atit eompu~1I organid cit

,l

an<>rg1l0itf:

_. ra~inll~acriHce

autop,oUmerizab.i1e

cua.rma.tura;

mat"riale!e compollte (cu compoiitie

<;omplexli).

Materialele nelizion9mlce pentru 'obC"ralie coronara; intreboinlate i"

stomatologle, $lnt materlahl re:ruleato din unlrea mercurululcu unul
um.l nwlte metalfjc.~1S'H,ume.e amalg.m". in raport cunum'r"'
de el.em~nte care' Intra in c9mpo:dtla amalg.melar deo.eblm:
- ~m.ll;ame binare (care conti" Hg Ii Cu):
- amalgame tern.re (care con.ln Hll. Ag. Sn);

Pentru a eorespunde
eXigen~elor legate de structucile
dentare,
materlalete.
obturaiii corQnare definitive trebule sa indep/lneasdi
urmatoarele
conditit ~
- Sa nu He irltante
pentru pulpa .dentara;
- sa aderc la smal~ ~l dentin
..,...sa fie Insolublle~i
sa rezlste la for~e de masti<:atie ~i uzudi;
-sa
nu sufere modifidirl volumetrlce
III timpui react1ei de priza:
- sa. prezlnte
dupa intarlre
un coeflc!ent
de dilatare ~I contractte
termki
asemanator
cu al tesuturilor
dure;
- sa se poadi prepara.
aplka 'Ii fin/sa cu u~uriflt1i:
-sa
fie stabile in tlmp ~isa nu neceslte cond1tii speci;.\le <Ie p~trare;
-sa
fie f)zlonomlce;
-sa
pre;z:lnte un tlmp de. prlza convenabil;
- sa se poata indeparta
cu u~urintaj
, - conduetibilitate
termlca ~l electrlcli asemalliitoare
~esuturilor
dentar<~ dure"
Nid unul din materiaiela de obturaiie
coronaranu
lntrune'ite
toate conditiile:
enumerate
mal sus.
pentru

a:

Sint materlale
fizionomice
pentru obturatii
corcmare-de
durata,
cunoscute
~j sub denumirea
improprle, .de ~(porfelanuri
.{( ciment\.trl
translu.c;ide})
sau,
sllicaturl .
Pfezentare; Fabridle
produditoare
livreaza c1tnentul silicat in ambalaje care
con~jn flacoane cu lkhid ~l flaeoane cu pulbere.
repartizate
pe culor!" pentru a ft
dt mal blne adaptate aspectului dintelui pe care Vor fi inserate (fig. t50). Asdel,
dmentu!
silicat Frltex. (R.S. Cehoslovada)
estellvrat
1n 15 sortimente
de culeri.
cimentulsilicat
Arlstos (R.S, Ceho.lovacla)
in 6culori. New F1L1ing Porcela~n (firm::t<
S.S. White) ?n is sortimente
de eulor!. Syntrex
(Elvetia} in 6,culQrl..,

In general, un astfel de ambalaj con~lne Un flacon ell pipeta in care se ga$este

lichidu! de aspect siropos, ineolor. Inodor. fara predpitatH ~l unul sall mal muite
'flacoane ell pulbere, toate inchiseerrnetic.
Pe etieheta fledirul flacon ell pulbere
este indleata nuanta sall este ment10nat un numar aflat Intr-o chele de eulorl ata~atli
cofretului.

Instrumente

~i.'materiale necesare executarii obturatiilor

silicat

. "

cu dment

MiJloace de Iza/are a ctmpuJul operator:

- rulour! de vata ~I automaton (fig. 152) &aUdlga. aspirator de salJva;
- substante pentru !zolarea chi mica a parodontlului 'marginal in vederea
slstarll serozltatll ~i hemoraglei (apa oxlgenatli, perhldrol. acid trlc!oracetlc. solutre':
de efedrina etc.); \
.
Mljloace

pentru

preporarea

silicatulul:,.

'.,"

_ placa Cll a suprafa~Ji rod.ata, perfect curnta ~I uscata dIn stlda groasa'~i(f1
crlstal, agat sall ceramld;
- spatuHi pentru amestecat, aetlvli la ambele capete, dIn agat,
material plastic;
___amestecator automat (SHamat), pentru eimantu! sl!kat prezentat tn
{fig. 153).
, MIJ/oace pentru

Fig. 151,.. Capsule eu elmen'

cu silicat ~I .m.I'gam.

o formliparticulara de prezentareeste slHcatuh:apsulat caN conllne 1ntr-un

microredplent
de p!;lstlc, cantlta~i dozate de pulbere ~l 11chld separate printr-o
,,11 afragma {fig. 151). De oblcei capsuleleslnt repartlzate pe culorllar alegerea nuan~el
,se face prin compararea lor eu cheda de culori care insote~te setul de capsule.
Indicat1i;

Obturarea cavita~ilor dedasa a III-a. a cavltatllor de dasa a V-a. situate pe dintil

'frontali ~i. a cavit3!ilor situate pe fe~ele orala ale dlntl!or frontall (erasa I). Deel,
silic:'ltu! se folose~te.ln general, In restaurarea zonelor carenu slnt sllpuse direct
'1orfelor de masticaiie ~i pretind un aspect fizionomlc,
Contralndjc:o~ii:
- obturarea c.aviditi1or de dasa n IV-a, 11 II-a~i I, deoareee l!ste casant, nu
rezista .Ia ac.tiunea foq:ei de mastica}le j;i fJrezlnta 0 slabl!. rezlstel\ta I:a uzura;
- e:wit5~i de clasa a V-a pe dintll posteriori ~i la pacien~1! cu 0 iglena defee-.
'tuoasa; depunerea plilcii dentarecu acumulare consecutlva de ad'll determina dezinte
,grarea rapida a obturat:iel;
-- paeient:Jf care consuma <;antidit:i marl de dtrlce; acidul citric taVorlzeaza
dezintegrareail
solubiILzarea dmentulul sillcat;
- pacientH care respllii pe guril- resplra}!e oralli -, determini\ ...deshrdra.
tarea obturat:1el. modificlnd transluddltatea;
.
- in toate cat.urlle In care nu Butem fi slgurl de 0 proteqle pUlpara ef1clentli
,(aeces dlficil. Upsa jnstrumentarului
~i a materlalelor adecvate lInel bune ItoHirl'
;pulpare ,e,tc..).

reallzorea

proprlu-zlsa

a obturatlef:

- fuloare ~i spatule dentare din metal InoxldabU, de forme ~i

bile (fig. 154);
,
'
- separatoare dentare;
. _ benz! de <:ontur din celulold, pollester sau' matrlc] cervicale In
{{penila pentru cavitall1e de coler;
_ dame sau eramp0'lne riletalice pentru men~lnerea pe loc a
_ discuri de hlrtie sau piastre ~I benzl abrazlve cu granulatil dlferite;
-' pletre din agat de dlferlte forme ~i marlmlj
_ materlale pentru I:z:olarea supr'afetel obturatiei:
adezive.

Reguli de a/egere a nuan\el de c1ment

,,,~lIi(;ot:

-inalnte
de prclzarea culoril, cllntele va fi supus unul perlaj riguroscu
o perle clrcurnra sau 0 guma de iustruit din cauciuc ac~lonate de motor ~Iin
nsodere cu 0 pasta abrazlva. pentru a se lndepatta de pe suprafata de smalf petele
pigmentare sau restllrlle de pladi dentara;
-in
tlmpui alegerll culorli dlntele trebuie sa fie umezlt;
,;
_ nuan{a de silieat aleasa, trebule $a .corespunda culorii zonel dentare'ln,
care se glise~te cavltatea preparata;
,.
-stabllirea
culorl! se facela lumina naturalli, deoarece sursele de lum'IA'~'i;
artlficlala pot determlna erorl in alegerea nu'antel.
Regufl prlvind

prepararea

cfmentulul

sOlem:

_ se va evita contamhiarea pulberll ~l lIchldulul cu vaporl de uleluri volatile,

sau vaporl de apa. De aceea, inafara faptulul ca in manlpularea lor vor fi foloslf~
numal Instrumente curate ~I uscate, este necesar ca f1acoanele in care sint Pl!.s'-,'
trate sa fie llnute lncnlse etanf ~i hI temperaturl nu prea ridicate {sub 20" C); ..
_ propotj:ia aper }n llchldul clme'ntulul silicat va fi pastratli In valorlle Ink,
tla1e;de aceea IIchldul va fi aplleat pe placa de, amestec numal dupa ce a fost
apllcata pulberea ~l dupa ee au fost pregatlte lnstrumentele., deoarecein
eonta~t;;,'
mal indelungat cu aerul absoarbe vaporl de apa din aerul lnconjurator;

Fig. '52 - Automaton'

- aparijlll precjplta~iilor sau pierderea transparcnfel lichidulul, este 0 indi.. calle dadi asupra schlmblirli procentululde
apa ~H face nefoloslbll;
- in general, dupa foloslrea a eea 80% din Iiehldul din flacon, restul nu maT
. trebute utiJlz;at. deoareee Intr~ tlmp prln. absorb~ie de apa din aer, restql de 20%
contine un surplus de apa care 11 altereaza calidi~ile;
. - instrUnlentarul folosit in pregatlrea normala a sllieatului trebuie
fie
curet, uscat il re:z:istent la aqiunea adzilor il fa abrazlunea exercitata de pulbere.
pentru a evita lneorporarea in si/lcataunor
elemente stralne ee pot influen~a
culoarea slHcatulul; Instrumentarulcel
mal adecvat penttu spatularea clmentului
sllicat, sint pHiclle ~l spatule Ie confec\iona~e din agat. deoarece sint matrezlstente
la uzuri'i. lar din punet de vedere cnlmle elementele componente ale agatuJui sint
asemanatoare c\mentulUI sillcat. Fiind foarte scump,agatul a fost lnlocult cU spatule
din plastiC sau otelurl dure il1Oxidabile, iar placHe folOslte sint confec~lonate din
stlda sau ceramidi;
- temperatUra optima a medlulul amblant pentru prepararea sillcatului eSt'~
de is-20Ge. In cazul In care temperaturaeste
mal rl<:licata, lntarireamaterialului
se face repede ~i nu permite incorporarea unei cantita~j de pulbere corespunzatoue
cantit5.~i1de Ildl'ld. ceea ce duee la obj:lnerea unu! sHicat eU slaba rezlstenla mecanidi ~I chimlca. De aceea. in anotlmpurl calduroase. obturaj:lile se vor efectua
in prlmele are ale diminetll S\iU se vor folosl pentru. amesteC placuj:ele tare pot
fj racite. PlacHe din ceramldi sint utile In cllmatul cald ~l meat, deoarece in urma
raciril prln introducere In apa. evaporarea va menj:lne suprafaj:a smiiltultli a placH
lao
temperatura
scazuta convenabWi amestedirll.
Placlle de stlda sau de
cristal sint mal Indicate sa fie groase,lntrucit
dupa raclre cle lnmaga:z:inean pe b
perioada mal, mare temperatura optima de amestec (is-20Ge). Dad placa
a fost raclta (prln introducere in apa, ment1nutii la frlgider sau raclta eu
kelen) trebuie ~tearsa blnc cu un tlfon uscat, pentru indepartarea vaporilor
atmosfericl eondensatl pe suprafata placil ~l pentru a ridica temperatura
Ii!.
valoarea medlulul:
-In generalvom evita utllizarea echlpamentului deamestecare a cimentuluf
silieat pentru pregatlrea altor niateriale.

pentrtJ - hemiarcada

inferloari dreapta.

Tenhic:a prepararii

154 - Fuloare pantru

tlmerit .,Heat.

manuale

a clment:ului $iHc;at:

Pentru :. obi:lne cimenturi de buna calitate este important sa se respecte cu

stricte\e lndlcaj:lile date de producator in prlvin~a cantita~i1or de pulbere ii lichld
nceesare amesteeului, Miisurarea lor sa va face cu aJutorul. sistemelor de dozare
eu care sintprevax.ute
ambalaJele. Prepararea ptoprlu-zlsa se .face in felul
urmator:
- dozatorul prafului se introduce in flaconul cu pulbere. se incardi ~i se caseazli pulberea prln lovirea dozatorulul de citeva ori de marginea flaconulul; in
felul acesta se asigura umplerea corcct~ a dozatofulul. dupa care sea~aza pulberea
pe placa de 'amestec:
- Inal.nte de prelevarea cu plpetaa lichidulul, flaconul con~inator vafi agftat
de dtilva orl pentru a realiza a i:runaomogenizare constituenj:i!or; Pe placa de
amestec, se depune 0 picatura Sall dou5. de Hchid. in raport cu cantitatea de rTiatcrial pe care do rim sa 0 obfinem ~I ell Indlcatla prevazuta in prospect de prOd\H.:a.
tor. Lichidal, sa depune la oarecare dlstanta de pulbere, lar fla<;oanele conpn5toa,e VOl' fi inchlse Imedlat ermetic;

- dupa a~ezarea consUtuen~ilor pc pI;icu~ade amestec, pulberea sa impllrte

(u spatula de amstecare. in doua por~n egale, iar a dooa jumatatl) se imparte
la dndul el in alte doua jumatati (fig. 155); . ,
- prima jumatate de pulbere este adusa 'In contact cu IIchidul, efectulnd
mi~carl de tasare ~i apol de trans1alle timp de 30 secunde. Amestecul se face
numaicu virful spatuleJ, iar placa va ft spriJinita pe un suport rigid;

Fig. 155 -

Di.punerea

pulberii

~l lichfduiul

de dment

_meat pe

plaeul:! cieamestec.

- imedlat ce cantitatea mare de pulbere a fost incorporad,

cu ajutorul
extrem!tatii spatule! care nua fost forosita la amestec, se aduce In amestec fiecare
din celelalte portH mid, la Intervale de"!5 secunde, executinduse ml~carl detranslatle;
- timpul de amestee al constltuent/foreste
eel indlcat de produdtor,
dar
in general el nU va depa~i 1 mlnut, jar reuilta operatlei este aslgura;:i de. spatu!area materialulu1 pc osuprafa~a c1tmai redusa a pEldl;
i
-silicatulesteoptim
penttu aplicare dnd suprafata amesteculul i~i pierde
luciul. iar la tendinta de rldicare ,a spatulei de pc plaea, dupiiun swrt parcurs
comun, materl;.lul se rupe;
- dad in timpul amestecului sJ!lcatul se indre}te. nu este permlsa adaugarea
de lichid pentru plastitizarea lui cI se renun~a la el~l sc repetaopel"atla cu alte
lostrumente pe 0 alta plkuta;.
'
,
- clnd amcstecul este ~ata. se ad una intreaga eantltate de material, sa depune
la marginea pladi ~i se Introduce imediatln cavitate, astfel Indt dupa 0 perloadii
de aproxlmativ doua minute obtul'lltla sa se gaseasca sub protectfa matricel. ,
Tehnica

prepararii

cimentului

sWeat prin mijloace m~caniee:

Prepararea silicatului prin malaxare mecanidi se adreseaza in general, formelor

capsulate ~i prezlnra urmatoarele avantaJe:
- evlta erorile in dozarea constltuentllor;
"
- realizeaz5. 0 omogenizare mal buna a sllicatului. oferindu-l calitat1 superloare;
~ reduce timpul de lucru;
- evlta contaminarea pulber!! ~I expunerea la :ler a Ilchrdurul, perm1tind
Conservarea mal indelungadi a substantelor.
Dezavantajele sint 1Jrmatoarele:
_ timpul de prlzli este mal redus, opera~luneade Inserare ~I modelare necesltlnd muldi operatlvitate;

- sint mult mai scumpe ~l nr:>cr:>sld,

aparatura spedala pentl'u arnestecare;
- nu sint economlcoase deoarece dupa obturar('a Unel cavltatl d'c dlmenslunl
mid ramine 0 cantitate de material neutillzabiHi.
Depozltarea capsulelor se va face inn-un loc racoros, sau in frig!der,~tit,
'pentru prelunglrea termenuful de garan~l~ dt ~i in scopul reducerll cantltliti1de
energie calorlca, care se degaja, obl}nUit, In tlmpul mafaxarll me Canice ~i aceelt;lre;u;a Intarlreasllicatului.
Pentru prevenlrea acestul neajuns sa poate ratf ~l cllpsula
inalntea malaxarll, prln stropirea suprafetel sale cu dorura
de eeil sau freon.l'~
Capsulele contln pulberea~j Ilchidul de dment silicat, separate prlntr'9\~Ja;,
fragma care se rupe cu ajutorul unel pense speciale, punind In contact '~eII'~oi.
constltuen~l. Amestecarea se face cu un mixer (SlLAMAT), care reaflzeaza Cf;;Joane;;
buna omogenl:lare a .amestecului datorit1isensulul
varlat de ml~care aL.~:~~YlJrui
"ctlv (fig. 153)..,
".
.
0 v'f.c,",
Timpul de malaxare der..lndi')atlt de produsuJ capsulat Clt ~i de tipulll;-parW.tlul care reallzeaza amestecul. tn general, 10 secunde sint sufielente pentru Op~,i'
omogenltatii amesteculu! deoarece insa, dupa aeest tip sUkatul are 0 <:0 . ....'
ceva mai fluldli.se va aftepta inca 15-20 secunda inalnte de apflcarea IUi'!J.lf"l;ayt,';,,:
tate.fn acest Interval suprafa~.materlalului se modlfica. din fudoasa devln~, ma~1i;)"
lar consistenta ere~te.
"';-:/fi'~;
Cantltatea de material ob~lnutii din f(ecare capsul1i este suficlenta pent~u,;.o,
singura obtur2iie mare sau pentru. dteva obturaiii mal mid. Materlalul Sa 'iq9~t!'"
din capSUla ~I se depune pe 0 placa curata tl uscatii de stieHl, de uncle este,preluat In fragmente ~l rntrodus in Cavitate.
,,'
T,~ :,

Tehnica jnseraril in cavitate a silicatului."",;

Toate materlalele de obtura~le neceslta tn momentullnsert;iel 0 cavitate cllr:it~,
sl ustata. De aceea 5e va efectu'a pregatlrea, clmpului operator, toaleta cavidtll,
tratamentulpliigli dentinare ~l izolarea peretelul pulpar fnalnte de inceperea prega~
tirii materlalulul d~ obturat;le. Inserarea ,eimentjJlul slllcat In cavitate se reallzeaza
cu ajutorul unor spatule ~i fuloare speciale ca forma, confeqionate din aHaje InoXIdablle.
"
"
Se la co spatula dentara un fragment mlc din matE!dalul preparat ~1 Sf! apl.lea;
in cavitate, prln rlizulrea spatulel pe marglnea cavltatil. Se condenseazl cu, alutorul
fulaarului materlalullntrodus, avindu-se grlja ca eJ'sli plitrunda. 1n unghlurile Interne'
alecavita~li, in zonela de retenile if pe. (undul cavl~tll. Se repeta aperat'" cu
un a.lt fragment de material ~r tot' a~a, ,pTna la umplerea cavltatll, llisindu-se ch~~r,;,
un mlc exces de, material.,
,'
',':., :
Se contureaza irlmare obturat1a priM mode/are co splttula efectuTndu-se tdt~ "
deauna ml~cari dlnspre ohturatle 'spre $uprafata dlntelul ~i nu Invers.
Opera!,la de'lnserare ~I modelare sa efectueata rapid l!ldt sa nu dureze mal
mult de 60 secunde"
Oparatille descrlse mal susslnt vafabUe pentru obturarea orJcarul tip de,
-cavitate la care este Indlcat silicatul. Modelarea flnala a obturlltillor dlfera. insa dUP~""i
tipul de cavitate.',

Modelareaobturatlei

de sllkat la cavitatl de da$a~a III-a

Prln obturarea cavltatllorde dasa a Ill-a urmarfm douli obiectlve prlnclpale:

<l ) ref ace rea conturulul coroanel in Iimltele morfofunct1onale:,

, .. b) refacerea punctu!ui de contact.

a) Pentru refacerea conturufu:J. foloslm benzI de eeluJold sau polletllena
(matrlee sau benzide
contur) eu H1timi eorespunzatoare inllltlmII eoro;lnel. ala
il1l71~mllrgineacervlcala a benzll sl\ dePiiteasca marg1nea cervlcal~ 3. c3vll:iir1i,fllr1l
s1l'traumati:a:eze paplla dentar1l. penuu a evlta 0 eventual a hemoragle.
Banda se introduce In spatiul Interdentar lnalntea apHdl'll materlalulUI de
obtll.ra~le ti se strlnge in iurul dlntelui pentru a controla adaptarea. Dupa efeetuarea probel banda este ellberatl\". dar ramine pe loe ti se treee Ia. loserarea
materla.lulul de obtl.lratie In cavitate.
Dup1l lnserarea tl modelarea sillcatulul. cu spatula, se strlnge banda In juru! .
dlntelul. O1entlnlnd-o eu lndlcele tl policele miln!i stIngi (fig. 156) sau fixlnd.o in
spatlUl interdentar opus celui In care am actlonat. cv ajutorul Utle.!pense Hawe
(fig. 157, 158). Banda flind in tensiune, subtiaza mult excesu! marginal de material,
dar pentru 0 adapta~e mal buna. a sjlieatulul la marglnile cavlt1l~1l.este reeomandabil sa sa <:omprlme marglnile masal de sWcat, prill intermediul ben:z:H.eu aJuto.rui
unei spatule larpe fata orala cuajutorul unu!fuloar sferic mal mare. In acest mod
surplusul de material care dep14e~te marglnile cavltii.tll estesubtiat
la maximum,
filod ufor de indepartat ulterior.
,b) Pentru refacerea punctului de co-ntact se pot folosl fi mal multe metode;

(S6 - Mantin"r.", benzil de contur eu

deg tele in model""" obturatiilor de elmene
.
.iHeat.

Fig. 1ST -

M.n~lner a

benzH de cotrtUr

cu pen"

in moddarea
obtura;lilor de dmene
S3

Hawe

slileat.

,1.'Matrlcea
de celulold se mentine pc loc pina cind proba martor. arata. di
sillqtu[lncepa
sa davina consistent, pastr'lnd lnsao oarecare elastlcltate. in acest
momentse indeparteaza ell prudenta banda spre a nu deforma suprafata obturlltiel
fiieu ajutorul unul fulDa!' sferle, eu suprafatii mare se comprima u~or partea bamb~aaobturatlei
djn aprapierea dintelul veeln. plnii clnd materlalul laontact
cU.dintele veeln. Obturatia va fi acoperita fmed!at cu un m,aterial lzolant de tipul
lacurHor; de i:z:olare, pentru a lmp.iedica deshidratarea suprafetel. sJl1catulUi,Aceastii

metoda cste indicata de obic:ei in cazurile In care datorita dlstruqlef coronar.e mal
intlosa, masa obturatiel depafe~te substantial cooturul dintelul. DezavaotaJul acestel
metode oste acela ca prln lndcpartarea bell.zil de eelulold loainte ca sUlcatu! sa se
fl Intarltsuf)clent, slnt r,;reate condi~H favorabila defermarii ebtura~lei ~I evaporarJi
epeldHI structura gelului, rezultfnd 0 obtura~le cu calitatl fizlcelnferioare.
2. A doua metoda care preconlzeaza menrinerea clmentuluI silicat sub pro
tectla. matricli de celulold pe toata perioada prlmulu! tlmp de prlza (5-7 minute)
este lndlcatli in cavitatlle de dlmensluni mal red use. dee! Cll 0 mica masa de obturat1e. Pentru refacerea punetulul de contact tn aceste situaW se Vor utiliza mattlce
foarte sub!ir! (din polletilena sa!) pol1ester). mentinute in spat1ul interdentar, cO
ajutorul unor pene din lemn. Panava fi aplicata eu oareeare preslune. pentru a
obtine C utoara separare a dlntllQr, imedlat deasupra papHel interdentare.
Apli.
carea se face cu foarte multa aten~le, pentru a evita traumatlz:area papHel ~i aparitia
consecutlv1l a hemoraglel., care de multe arj necesh1l temporlzarea obturapeL
Apliearea penei de lemn ofera urmat<larele avantaje;
- fixeaza. ~I ment-ine banda de contur Inpo:z:I!la stabilita de operator;
-adapteaza
intlm banda fa f:>eretele cervical al dlntelui ~i lmpiedlcii
excesulul de material In aeeast1l direerle;
- reailzeaza 0 separatie axtrem de mica a dintlfor, oferind posibilitatea refacerii conturulul dentar CO un mle exees de silleat, in cireptlll punctulu! de eantact.
Dup1l Imerarea materlall!lul in cavitate C:U un mlc exces. se strlnge banda
In jurul dlntelUI, evlt1ndu-se tractlunile exagerate. la capEltele Ilbere. deoarece altfe!
se inlatura surplV$ul de material ~l se ingreuiaxii refacerea contactului interdentar.
Banda ramine nemlfeata pina cind silicatul a facut prlzli (5-7 minute), dupa care
se retrage inti! pana,apol banda tl seacoperalmedlatsuprafata
obturat-iel eu un
mljloc de izolare.
.
Aceasta metoda de reallz:are a punctulul de centact, ofedi pc de 0 parte sil!catulul poslbilltatea lntarlrll In ab;senta aerulul t! umfdltatll, pe 'toadi perlo;l<:!aprimulul tlmp de prb:a. far pede aid, partepermlte
reallzarea unul contact interdentar
foarte bun. care chiar daea este tn UfOI' exees 1',1Inceput. ulterior sa abrneaza datarlta mobllitaW dentare f]zlaloglce, conduc1nd la rapoarte .interdentare norma Ie.
3. A trela metoda se baz..;aza pEl folosireamIjloacelar
de separare rapid1i a
dlnfllor tara plerdere de substanta.Cll aJutorul unu(separatar de tip Ivory (fig. 159}.
Perry (fig. 160}sau Elliot (fig. 161)
. - Pregatlrea ~vftafli se face dup1l aplicarea separaterului (fig. 162) sau, III
<:azulin care a exlstat un aecas sufident la cavitate; separatorul se apHca dupa terminarea cavitatil. inalnteaefeetuaril
tratamentulul plagii dentlnare ti a obturatlei.
- Se Introdqce materlalul de obturatle (sWeat) 10 Gavitate. dupa tehnica
descrfs5.
..
, - Se modeleaza cu spatula suprafafa obturatlel,l5.s1ndlkse In dreptul punctului
de contact un mie execs de silicat.
- Sa Intraduce matricea Interdaritar, sa aplica pe suprafafll Qbtura\Jel ~i sa
menrine neml~cata ptna la Intarirea. sllicatulul.
.
- Se indeparteaza matrlcea~J sa llcoperlisuprafata obturafiei cu un material
de protecrle.'
Sa lndeparteaz.a separatorul cu prudenp tl dlnrll in tendinta lor de. rev,mire
la pozlfla initiala. vor restabll! ,puhetul de contact.

M()oelarea obturatiei

de ~>ilicatfacavitaj:lle de clasa a V-a

,
in obturarea cavltI!itiide cfas;; a V-a, yom tine seama de unele part1cularitati
aetermlnate atlt de adlndmea f>rocesulul carlos dar ~I de starea parodontiulul marginal, de r,aporturile pe care Ie an, el eu cavltatea pregatita.

fUnd considerate, in general, carli

profunde, datorita groslmli mal red use
a straturilor dure dentare Ia aeest nivel.
eavltaJ;lIe <!ecolet neceslta 0 proteetie
pulpara sigura ,~I dt mal blologica,
bazat5. pe foloslrea sUb:Stan~elor de
coafajlnd irect.
In eoea ce prive~te rapoTtul cu
parodonJ;lulmarginal~1 starca.acestula,
putem intlln! mal multe sltuatll ellnlce:
a) peretelecerVlcal
al cavlta~il
se afla. in aproplerea parodont1u1uI
marginal. la mid dlstan~ade aeesta
j61 - Separator Elliot ( mkul uria~ ),
~I din punet de vedere clinic, parodont'ul nu prezlndi. mod1l1carl lofla.
matorl!. In aceasta situaJ;ie sepoate
trece I efectuarea dlrecta a obtl.lfatlcl.
b) Peretele cervical al eavltlitH este sltUat sub parodontlul marginalia nlvelul
insortlei eplteHale saudepMe~te putln aceasta Ilmlta; din punct de vedere .dinle, '
p,lIr-odont1u1 poate. filndemn .sau prezinta, discrete semne de Inflamat'e (congestle,
sJngcrare)~

In aceasta 5itua~le se obtureaza cayitatea cugutaperdi, realiztndu-se unr\,lc

exces in dlreqlaglnglvafa, pentru indepartarea parodonriului marginal. pupa 24.,.48:
are. se indeparteazagutaperea,se
cauterlzea:z:tl. festanul gingival eu pe'rhld ~61
sau acid trfcloraCetlc ~l sa trece la efectuareaobturatlel.

c) Procesul carlos 3 lilyoluat mult subgingival. Interesind atlt sma1tul

tlna dt ~l clmentul radicular, lar marglnea cervlcala a
depa~'e$j:ll.'cU
insertla epitellalli. Parodontlul este hlpertroflat.
eongestlv, bUlrj91nlnd In
tate. In aceasra sltuatle. dupa efectuarea unei anestezll ple.xale. se exdzea:z:a
turlul SIlUcu 0 'foarfedi atlt mucoasa hlpertroflata dt ~l 0 pa.rte din
Inveli~, care ascunde marglnea cerv]cal1i a cavlt1itll.
Aceea~l opera.t1une poate fi executata cu turblna, folos1nd freze cllindrices~u .
cu eleetrocauterul. Pentrua
nu lasa clefecte flzlonomi.ee prea marl. glnglyectomia;
trebule sa fie modelant1i (sa fede? conturul parodontiulul marginal) ~j sa albeun,
caracter limitat.
.,'"
Dupa efectuarea hemostazel eu aJutorul mljfoacelorfi;z1ce (electrocoaguHtrei;
sautermocoagularea
marglnilor pla.gll), sau cusubstante
chi mice (perhldrol. ~dd.
trldoracetic) seobturea:z:a .provlzoriu cavltatea eu eugenat de zitlc, evltindu-se, p;~'
eft poslbll exeesul Ia nivelul mllrginllor, deoareee esteirltant
pentru parodontJu'/'
Pacientul va fi chemat periodIc la control, pentru urmlirlrea evo[utlel
dlrlja!"~l\L."
c1catrlzarll prln badlJonarea parodontlufui marginal cu dorura de zinc. n geneta:.I~:
dupa 7-8: zlle marglnlle parodontlulul se epitelizeaza. Inflama.~ladlspare ~i se poate
efeetua obturaJ;ia definltlva.
"'i"
Dad!. lezlunlle slnt simetrlce. lntercs!nd dinJ;l omofogi lar zona coletelor este
vizibilli. sa poate compensa defeetulfitlonomlc
determinat dealunglrea exageratll:,
a coroa.nelor;conse<.:utlva exdzlei parodon~lulul Ill.colet, ~Iefiilndu$e din margln(!a.
lndlala a dlntelul, cu ajutorul unei pletre roata diamantata. Slgur ca acest artlfidlt,
este re<.:omandabllnumal !n ocluzllle adind. mal pu~ln In cele psalldodonte ~I nlclodata tn OcluzlHll.capla cap.
Pentru refaeereaeonturu}til
coronar, sepot folos! urmllt9arele m(,tode:
- dupa lnserarea materiaiulul de obturatle Incavftatc, nete:t!rea suprafefet
$1 'adaptnraa marglnlIie face eu a/utorul unef spatule bucale Inoxldablle. de prll.~"
ferlnta flexlbllli, a dire I suprafatii a fost vlUelinata. Spatula va pastra contact per"'"
manentcusuprafaJ;acllntelui.
Inlaturfndu-se e.xeesul de 1'1 marglnl astrel inelt
exlste 0 contlnultate perfecta Intre marglnea cavitaill ~I suprafaJ;3 obtura~lel;

il

. '.. ..,..0 ald. metoda preconlzeaza intarirea dmentului sllleat sub proteqla
unei
matrlc~\:ervlcale prefabrJc:ate cunoscute ~l sub numelede maulel in' forma de
;PCf)it:3.
~},care se adapteaza d.estulde u~or fa sltuatla din!cl prln festonareamarglnllor
.cu aJutorul une! foarfeee.
.
:Aceasta metoda estl! mal avantajoasii deoarece permlte intarlrea sllkatului
adapost de liIer ~i umldltate, lar dupa Indepartarea matrlcel supraflilta obtura~lel
~.ste .perfect neteda.

.Controlul timpului de priza ~i protcc1:ia obturatiei:

- nu e.ste perm!sa grablrea prlzel prin insuflarea deaer cald deoareco produce
<ieshldratarea obturatlel, fapt care are consecin~e negative asupra translucidltafil
precum ~I asupra propriet:atilor mecanlce;
.
- hemoragltle .ce apar In perioadatimpulul
de intarlrea clmcntulu! Yor fl
-oprite imedlat prln atlnger! locale cu bulete de. vata umezlte cu acidtrldoracetic.
pei'hldrel sau Orthocrome, larin conditlile in care-nu poffi staplnlto se procedeaJ:a
lalndepartareaobturat1el
~I apUearea unel obturatii provlzorll plna in ~edlnta \Irma-toare clnd se reia operafia;
- din resturlJe de sllicat ramase dupa Inserarea In cavitate se reallzeaJ;a un
martor care va fi aplicat In mlna paclentuJul; In aeest mod real.f:t.amcondl1flle de
-temperatudi aproplate de eea exlstentli in cavltatea bucaHi.Din momentul In care
ul"Igh1aI1U mal poate patrunde In clmentul martoqf clndaecstalasat sa cada IIber
pe'suprafata pHicii de stlda sare ca 0 minge, fnseamna ca obturatla s'a intarlt. PrlZa
.areloc 1n general dupa aproxlmatlv 3-5 minute. in raport eu tipul de clment folos!t,
temperatura mediulul ete.;
'-dadi In tlmpul modeHirii am folcslt vaselina, se degreseaz? suprafa~a obtu-fat.1eicu neofallna (evltind akoolul sau alte substanle hlgroscoplce):
.
, - so acopera suprafal:a obturatlel dupa incarirea el, <::1.1
'Ullstrat de lac <lentar,
.ceara' taplta, vasellna, sau eu alta subs1;antli hldrofuga care aslgudi protectia obtura
t1eipe 0 perloada de' 3--l ore.
Finlsarea obturatiilur de dment $iUcat
.......ObturaWle coreet executate nu au nevoll) deretu~arl; 'dar d~ca acestea slot
'ne~esare se vor erectua dupa circa 10-15 minute, adresindu-se in special surplu:SlIlpi,de la marginlle obturat1el ~I excesulul caN Impledid realizarea raportulul
deocluzlel
.
.'Excesulde
la marglnl va fi subflat cu ajutorul pletrelor din agat sau carborunci
.ndirar suprafata a fost vlU,ellnata, dupa care se inlaturi cu un Instrument MCU!le
{gheadi de detartraj), aet10nind de la marglnea9btura~lel clitre suprafaf3 dlntelul
~I nlciadati In sens Invers.
:'Surplusuf
de material care tnpledlca oduzla va fJ mar<::ateu ajutorul hlrtle!
,de artlculatle' ~l apoi inraturat Cll ajutorul Instrumentarulul r'otativ aprazlv, evltln<lU"Sfl degaJarea de cl.ldura ~i treplda~ii.
Flnlsarea finala se c)(ecuta dupa 24 de ore de la efeetuarea obtUratlel,
-cu ajutoruigumelor
de lustrult de cauclue la care se poate asoclao
pasta
cabrazlvli.
fnspat1l1e Interdentare s.e va luera cul:Ji=m:i abrazlve din' plnza de In vasel1<I1ate,avind.r grlJa sa nu dIstrugem punctulde
contact.

Slnt substante pia.stlce pentru obturatll coronare fizlonomlce de duratii, eal'e

polimerizeaza la temperatura cavltafii bucale formlnd poHmerl cunoscup sub numele
de polill'letllmetacrilat.
Prezentare:
in mod I)bi~nuit ~e prezinca ir.tr-uo cofret care cuprinde:
_ un flacon de stldli !nenls ermetic. <::arecontine un Iknld cu mires earacterlstle (moool11erul);
_ mal muite nacoane cu pulbere Cpolimer) repartizate pc culori (intre 6
12 flacoane), prin amesteeul diroras~ pot ob~ine un numar foarte mare de nuanj.c;
_. 0 cheie de culorl;
.
,
_ un ml.: godeu din material plastic sau ceramica, pentru prepararea ame.steculul;
_ I) pli\eu~a de stlda
pentru accperlrea godeului;
- 0 pipet;;' pentru Benld;
_, Un do:tatorpentru
puibere;
_ un tabe! indicator pent'ru amcsteearea pulberilor din culorile de bazii in
vederea obj.inerii nuantel dorite.
o alta forma de prezent:lre 0 reprezlnta capsula, in care constituenj.iI sint
1n prealabil dozatl ~l repartizatl pe culori, intoemal ea ~I la eapsulele de cimentsilicat (fig. 151).
IndicatlI :

_ ob~urare~ cavltatl!or situate pe fej.ele aproximale ale dinj.lIor frontali(da.a

a Ill-a);
_ obturareacavitlitilor
situate pI! fej.ele aproximale ale dinl-Ilol' frontall cu
1JnghluI inclul distrus (cavitatl dasa a IV-a):
_ cavltlii-lle mez;lo-oc!uzale ale' prlmllor premolari superiorl clnd acestca
.sint foarte vizlbile;
.
- obturaW armat;
_ r'cconstltuirt COronare in vaderea aeoperiril cu <::oroanade lnvellf;
_ repararea corpurllor de punte semlfi:tlonomice;
_ material de amprentli pentru confeCt1ona,ea de dispo:Z;itlve radiculare;
_ niaterlal deamprenta pentru confectlonareaue
lnerustatll;
_ material' pentru. obturaW de canal (de exemplu Sulfacryl);
_ dptu~lrea unoi' coroane fi~ionomlce din acrllat;
_ reall:tareagutierelor
Indiferlte. scopurl (iniiltare de odu:z;ie" l$ispozltive de
-contentle, bruxism etc.);
-I'ealliarea
unor 'slsteme de lmobllizare a dlnt110r In mobllitatea pato!ogica
:a dln~i1or froneall.

ContralndicatJi:
_ laobturarea
cavltatibr de clas3 I ii II It-a pe molarl S3U premolari
,Inferlorl;
-Ia obtllrarea cavitlij.i1or de c1asa aV;a fiind Ir!tant pentru parodon~iul mar,glnal fl intre~lnind 0 stare de lrltat!e continua, favorabWi depunerll piacil dentare;

- in cav/t1Wle profunde undecoafajul Indirect a fast reaHzat ell eugenat de.

.>au e~genate care cont1n tlmol (eugenolul ~I tlmolul Inhibti react/a de polime.
(!Z;lr/= a ra~lnilor acrilke);
- ~n cazurile In care ~lJ se poate face 0 bunaprotejare
a pulpal fara diml.
nuarea slstemulul de retentle sau a adlncimii cavitll~i1 necesara un<:f groslmi sufi.
crent.e a acrllatului.
'
,

ZinC

lnstrumentar ;;1 materiale pentru obturarea eu r(["/nl acrillce:

- mlJloace de Itolare a drnpulll! operator;
- spatula oentara ~i fuloare din allajlnoxldabll;
-.baghete de stlcJasau spatule Inoxldabile pentru efettuarea amesteeuluJ;
- amesteditor :nel;3nIe ~Silam:t), pentru ra~inl/e prezentate in capsule;
,- celofan, benzi dlf) polletHenasau matrlci din alumlnfu llrlodlzat
- pietre. mOntate din carborundum de dlfetlteforme
flmarlml; .
- dlscurt de hirtfe cu granufa~ie dl(erita fl benzl abrazive;
- hfrtle de articulatie;
- peril, fiI~l.lrj;
pasta pentru lusUUit acrHatuL
Pregatirea~i

controlul

cavitatH:

- cavWitife voril .preglitite, dupa, regullle obi~nulte. prevazute cu retenfll

fo;me b~ne sa~ crllar cu retentlisuplrmentare
'(fti(turl parapulpare);
- In realrzarea tratameotuful plugll dentinare yom Elvlta ~ubst:antele care
conpn fncompozifla
lor timol, eugenol sau alte uleiurl eterlce, deoarece inhibi
polimerlzarea acrllatulu i;
[: ,- dInf~1 ~~tali neceslta 0 foarte buna protec~le pulpara. indlferel'lt de pro,llflZlmea lezrunll,. d: aceea obtura~ia de baza va aeeperi suprafata dentlnara. pulpara
sau parapufpara In lntreglme;
- dlntele va fi izalat, degresarea cav]taj:1I se Va (ace cu dorofonn sau neo-,
falio"" rar uscarearE;glunil ~i a cavltatil se (ace cu un Jet de aer card.
IPrepararea

acrHatului:

" Form~ capsufadi a ra~lnjfor a<:riliceautopolimerlzablle prezlnta, in mare, aee~

leafl avantaJe t,;a cimentul sl!lcat, de aceca nu vom loshta asupra acestcl' probleme
care au fost deja prezentate fn capitolul respectlv.
'
j'
Pentru ale~erea nuantel trebuie respectate aeelea~l prinCipii ell fl fa clmentu!
Si.1cat3 dlntele sa fie curat. lar nuan~a va corespunde r<ilgiunllcoronare in Car(leSte
sIt1l3ta lezlunea ell. trebule restaurata.
(.\legerea cUlorll eu aJutorul chell de culori ie face la lumina naterala.
10 cazurile 10 carese folosefte acrllatul necapsulat ~l culoarea dintelul nu.o;orespund<! euJorllor de baza din ffacoane, sa vor reallza amestecurl ale pulberllor de
baz:i conform indlca~lllor din tabelUI d<:!amesteeurl; omogenlzir:d blne pUfberlle
prln alllesteearea lor cu spatula Inalnte de aplil;3rea monomeru/ul,
Pentru veriflcarea nuantel obflnute se poate prelua 0 midi cantltate din pulbe.
rea omogenlnt5: dar neamestecata cu monomer ~i dupllainestecarea er cu 0 plca~
tura de apa, se va depune pe suprafafa de sma1t a .;flnteluf t'n zona eavltafil. Dad
culoa:ea c,oresJ:un?e. se va intrebuin~a amesteeuJ, dad nu, se vot (ace mal.multe
amestecurr plna clnd ,culoarea ne va satlsface.

Controlul huantelsepoate
efectua f'i mal t7rziu dnd materlalul in stare p/astrd se. apliea fn cavitate pentru obturare, Dadi se constata ca nu corespunde coloristic, acrilatul permjtei spre deoseblre de sJ!icat,adaosul 'I'll gedew de nol cant/tati
-de pulbare de alta nuanta ~l de Hehid pentru men~inerea p/astldtii~II.(
.'"
Dupa. stabilirea culoril, fn mlcul vas (godeu) in care se giise~te pUlb~r~a(pollruerul), se pleura eu ajuwruf unel. plpete peneet curate Ilchldul(monomer~l)i;~JSl1,
mea monomeruful sa face pe p.eretHvasulul, pld'itur1l.Cllplcatura,.lovind u~org6deul
de un suport dur pentru asigurarea unel bune difuzlun.i a monomerului rrFtC!~ta,
masa a<,;rlllcapina clnd stratul de pulbere va fi acoperlt de un' stratsubt!te d..~!.'ehr(j,
Amesteeul va fi omogenizat. prln amesteeare eu bagheta dln stieHl dup~<:ar,e'
se acoperli godeul eu 0 placli de stlda. pentrti a impledka evaporarea monoilJerulc,n:
Dupa aproxlmatlv 2-3 minute se controleaz1i.consistl!Ota cuajutoruLbag~etei
de stlda.sau a spatulel ~l clnd preparatul capata conslsten~a Indicata de fabrl<;us.au
clnd incepe sa se traga in fire, se Introduce fnt,;avltatea prepar~ta pentru obturat'e.

Inserarea acrilatului
'Perttru Inserarea acrllatulul Tn eavltllteputem
folosl doua tehnic!:~
a) Tehnlca condensarii masel: ace<lsta tehnrea este recomandatll. de maldH
tatea produditorilor ~i aste eel mai frecvent utilixata fnpractfca..>"
Acrllatuleste bun pentru obturare In momentul in care amestecui din g6deu .,
{(se trage In fire, adldidnd prin rJdJearea,cu spatula a unel cantltatl de amestec:(jJn
godeu,ea mal ramlnelegata de masa de atrllat prftl dtava fire, fnllinte de a se det#!t...
AcrUatul Se Introduce In cavitate Cll alutorul spatUle! den tare In fragment'e'
mId. care pe masura ce slnt depuse slnt indesatecu un fuloar in 'toate unghlurlle
caVitiit~i.general. pentru reaHzarea unot obturatll corespunz1l.toare vom resp~~t~
urmatoarele regull:
,:.'"
- se preferamaterlale acrlllce al caror polimer prezlnta 0 granlllatie mal m~F~
deoareee granulele fine au 0 pri.d raplda ~l capad uor 0 suprafa~a poroasa;:,:,,;
_ rnser~la materlalului in momentuf in care are 0 conslsten~a ,pastoasa (tras
in fire) reduceeontraqra
volumetrid'i I eVlta Incorporllrea bulelor de aer In masa
obtura~lel; dnd temperatura medluful ineonJurator este coborfta, timpul de prlza
31 acrilatului este prelungit, Pentru a accelera polhnerlzarea ~l a aJunge mal repede
In fata de conslsten~a pastoasa,se recomanda ca godeul cu amestec sa fie ~lnut de
padent sau aslstenta in palme,la temperatura eorpulul uman;
- obtura~la se va men~ine'pe tOt tlmpuJ Intarlrli el 'sub preslunea unel matroid,
pentru a compensa cc)ntra~ia rafinei fntimpi.JI reacflei de,prlza;,'
- dupa Inserarea aerllatulul In cavitate fl;aplkarea mat rice! nu se mal admit
mi~cari ale ei deoarece se strid! lnchiderea marglnala.
b) Tehnko pensularlf (tehnlca Nealon) este'recomandata crnd dlstruqlile coronarE!slnt Importante II crnd deschlderea cavitatll, filnd mare 1n suprafa~u, permlte
un aeces ~i 0 vi.zlbllltate buna: .
..
- in aceasd tehnlci1 granula~la polimeritfuleste
lndrferenta;
.'
- slnt necesare pensuie (carte flne tar poilmerul fl monomerul nu se amesi:eca
d se plaseaza separat,fHnd necesar ~l Un godeu suplimentar cu lichld 'monome'r:'
pentru curatll'ea .repetatii a, pensuJel;
,.
- pere~i1 cavit:lf!l slntumezftl in preaJabll prIn ~tergerl~a lorcu pensula uin~~
zlta In IIchld monomer;

,<

- se introduce ulterlol' pensufa tn monomer il apol in polimer Jar a(l1estccuf

fo,rfri":t pe pensufli se aplica In cavitate prln pensularea fiecll.rul perete;
. 'h:dupa
flecare apllcare pensuIa sesplIHi. in ilchld mono,me/";
.
- aplJcarile se repeta pina clnd cavitatea se umplecl! substantll de obtura.tie.
llislndlNe un mlc exces;
:: '.;':""1ntre flecare apllcar'~, se a~teapta clteva clipe pin a clod m1,lterlalul,Inceplnd
slipo/lm\'!rlzeze, devine mat;
: .' .,;,..,peste ultimul strat Introdus se aplldi a matrlce ~i se afteapt~ aproxlmativ
a'mlnute;
'. <,Prlncipalulavantaj al acestei tehnicl este ace.la de a reduce contraqla volunietrl7ra raflnll. reallzlnd obturatll mal etan~e.
ReJacerea. conturull,ll Goroanei
'Ihdlferent
de tehnica de lnserare foloslta, restaurarea lezlunilor corOllare cu
ajutorul" rli~inilor acrlllce autopollmerizablle, nece~itacuno'4terea,
unor aspecte
leg~te In special de r'efa,cerea contvrvlui coroanel.
,;"
- In cov/tariJe de clasa a 11-0 contv rvl se reface cu aJvtQruj matrlcei Ivory
saulTlstrlcel dlo alvmJnlu anbdlnt, acoperite cu 0 fol~li de. celQfan. Inafad de tehnlcfJe de refacere a punctulvi de contact, descrlse lacimentulsllicat, laacrlJatpunctul
d~'cQntact poate fl reall:zat ~l prln fenemarea sau decuparea matrlcel pe 0 $vprafara
rqstrlnsa astfel Indt, III momental Inseraril, materIal vi deobtu.rafie sa poata reall~a
Ill'iona fenestrata sau decupata contaetul cu dlntele Yeeln, Presi\mea cu matricea
se' ~xerclta pe tata. perioada timpulul de prJza, i"r dupa Intarirea aerllatulul se
lrideparteua matricea prln seetionarefl ei vert/calala !livelul zone! de, fenestrare,
cu,::aJutorul .unei foarfete,
. ,," - In cavitetl/e de cJasa a 111-0, refacerea' contvrvlul 0 yom realiza In exdusivit~(e eu ajutoru'l benzilor confeqlonate din pollmer sau polh;tllenli, slngvrele sisterne compatiblle cu structllra polimerilor aerlHel. Trebule avut grlja ca pe toaea
prirloada timpulul de prl:di sa exercltam .presluneasupra obturaflel menflnlnd capeteleben7Jl In u~oar3 tensiunle, Punctul de contact Inue obturatle~idlntele
tnveci.nat
va:fi reall:zat numal dupa Intl1rlrea obturattel ~l tndepartare.a matrlcel. tn acest .seop.
se'prepara din nou (I mica cantltate de amestee monomer-poHmer deacee<qi cvloare~I)eaplld
pe obtvrafla recent terminati(dupa
ce suprafata l\cesteia. eSte umezltii
(c;u:monomer) In dreptul punctulvlde
contact.
.,:: ',;...10 cGv/latile de c1asG a /V-a, sau tn'fracturlle de unghl lndzal in care s-au
prevazut sisteme speCiale de reten}ie (it1(turiparapuipare. ~an~url de reten~le ete)
conturul sereface folosind benzile din poliester sau coroane (cape anatoforme dill'
acetat de celuloza) prefabricate. rliscrolte ~l adaptatelasltvatia
dinicll., co ajvtorul
une!' foarfece eurbe.
Dad Se foloseite 0 banda de contur ea va fj aplrcatliil men~lnuta tn spatlvl
Interdentar evajutorul une] pene din lemn, iar marglnile lIbere ale benzi! vor fj
fixate"!n spa~lul interdentar opus, cu ajutorul' unel pense Hawe (fig. 157). In aeest
mod mHnlle operlltorului stnt ellberate. lar tn cofrajul,obtinut prin aeest procedeu,
mat~rialul de obturaFe poate fl lnserat cuuiurinta prin spatiul!nclzal ramas Jiber.
Trebule exercitadi (} presiune ~l pe zQna de lntrodueerea acrHatulul il pentrv aceasta
secompvlma ev pulpa degetului ex:cesul de acrilat dimas In zona lncl:z.allineacoperita
de banda d.e contur. Procedeul cu banda de contur. de~1frecventlntrebulntat,
preziritade~a"'llntajul
deformarH suprafetelobturllflei
dator-Ita tensivnll .matrical.

In cazul foloslrJi coroanelor (cape) cllnacetatcle

celulozll, acestea nu pot fl
introduse intotdeauna ~l adaptace pe coroana qlntelul, datorWi cvrburilor coroanei.
Inac:estcaz, capa respectMI. se va sectlona longitUdinal sau u~or obllc pe peretete
opus. eelula care serYe~te la refacerea conturu!ul (de exemplu, pe peretei.e mezial
clnd cavltatea tlc~dasa a IV-a este sltuatii distal fl lnvers), In acest fel, capa evita In
Introclucerea elpe coroana dlnteI:Ji obstac~lul reprezentat de contactul dlntelui
veclncu partea Indemna a coroanel pe care 0 obtvram,
.'
Dupa ce am aslgurat lntroducerea capei,olndepartlim
~i 0 adaptam la con~
'turul dlhtelvi, prelucrind-o eu ajutorvi unel f~arfece i1avlnd grlja ca ma~ginile el
sa depa~easea cu 1...2 mm marginile caYltatH, In eonformatorul astfel realizat prill
pre.lucrarea caplll se indeasa' acrUatul in stare plastid, cu multi atent1e, pentru a.
evlta inglobarea bulelor de aer, dupa care se aplica pe dlnte, mnd mentinut pilla.
clnd materialulfaee prizil.. Ulterior capa se sectloneaza cu un foarfel;e ~ise indeparteaza. Ace~t procedev prezlnta urmatoarele a'lant:lje:
.
- permlte observarea obturatlel prin transparenta coroanel;
- restaurarlle ob~inllte d!Jpa illdepartarea confotmatoruhJi, au 0 suprafata
heteda ~i se incadreaza aproape perfect In morf%gia coroanel;
- necesltli un procedeu minim dll finisare,
~i lotazvl f%slrli benxi! de eOlltllr (matrlcea de celuloid acoperitli cu 0 Folta
de celofan) ~ lil in (;el al foloslrll coroane.! (caper) din acetat de celulozli. punetul de'
contact cu c1rntele yecln se poatereface prln doua proceclee: ,
0) banda sau coroana estefeOestrllta (talerea unul orifici.ucu .suprafata dc
1 mm2) In dreptul vlltorulul punet de contact; inainteea Sa se lntroducl materialul
de obtul"atie. Prih orlficM de fenes1:ra~je.o parte din materlalul de obturafie. va
ie~i din matrlce Ijl va intra In contact cu dintele Inveclnat. reallzind punctl,ll de
contact,care
va ramine ca atare Iji dupa indepartarea
matricelsau
capel
respective;
Jj) banda de contursau capa, nv slnt fenestrate ~l, dupa intarlrea acrUatulul
iilndep1irtarea [or, se apuea pc suprafaraobtvrafiel
obtlnute, In dreptui punctu/ui
de contact, 0 mica cantltate dintr-un acrllat de aceealjl culoare facu!; special In aeast
scop ~i semoddeazli. corespun:z;l\tor necesitatl!or d~ contact cu dlntele jnvecinat.
lasinclu-se apo!. sa pollmerlzeze.

Obturareaslmultana
cavita~i

cu ac:rilat: autopolimerizabil a

mal multo!'

in u.iJele situafil eHnice se poate constata prezenta mal multor /ezluni pe dint!
inveclnati. care necesltli 0 refacere coronara prln obturatli cu aerHat, Dupa pregli~
CIrca carecta a cavlta~llor se poate folosi un procedeu de obturare slmilara a lor.
procedeu care de altfel flU este contraindicat nkl Ill. refacere~ unel slnglire cavita~i
de e1asa a IV-a.
Ina.cest scop se lntrebulnri!azli conformatorul din ghlps far tehnleaeste urmatoarea: in cavltatea sau cavltatlle ee trebule obturate, se Introduce ceara incolora
sau ceataalbade
modelat, dup;; co se ram61efte Ill. fladira tlnel !limpl dealcool sau
la re;!:lsten~a electrlca a Unitulul.Se modeleatacu
foarte mare atent1e sllprafata
obturafieisau a obtutarlllor din ceara, urmarindu-se:
:"'adaptarea marglnafa a. cerU;
. - refacerea morfotogldi ~i fvnctfonala aconturuluf coroanci;
- refacereilF>\lrlctulul de contact;.

- rtetezirea suprafetei de ceara (prin ftergere cu 0 bufeta de vata umezlt5.

in afcoo!).
,
So reaUteaza apoi amprentarea In ghipsa intregulu! grup dE!dintl, interesarl
In refaceredar tl a dlnplodnvecinatl,dupa
metoda amprentelln dol tlmp! (amprenta
(:u c~eie). Ace~sta a!;1p~e~ta permite ca sa se indeparteze dupa intlirirea ghipsulul,
pqrtluneavestlbulara,
lasmclu-se pe loe porrluneapalatlnala,
Prln ferastrs obtlnuta
.a~tfeJ: so inJat~~5. in intre~lme c~ar~ f?loslta ,Ia modelarea obturatlilor, se spali bine
lI,tenoruJ cavltarllor, se Izoleaza dlnt1i, so oegreseaza peretB cavlratflor, se mudi
~i 5e reaH:z:eazliootur;l1:iile de bazlt dif) ciment fosfat de zint. Intre timp, portiunea
Lvestlbulara a amprentei se Izoleaza fie prin pensulare:l suprafetelor 61 Interne CU Un
lac izolant, fie prln aeoperirea acestor slJprafete cuhirtle de celofan,
Se prepara un amestec monomer~poHmer, de culoare corespunz1\toare dlnIllor in cauza, care dipatlnd plasticitatea dorita (tragete in fire) se introduce In
c::wit~Wfulfndu-se in Llngniurlle. f1edrelaclln ele. ~e IllS1i un u~or exces de acrHat ~l
aplidi deasupracheia
de amprenta din ghips, avlndu-se grljii ea urmarindu-se
diverse repere dinainte stahi!ite, ea sa ocupe exact pozitia lnit'al5. Se mentlnc sub
presiune cheiade gnips, plna c1nd proba martor Indica.intlirlrea acrllatulul. Se indeparteaza cele doua port1uni ale llmprentel de ghlps, se spala eu apa cavitatea bUcal5.
-~Ise procedeazii la retu'iurl, dnd acestea sint necesare. Suprafei:e1ede a<:rilatobt1nute
prin aceasta metoda. slnt netede 'Ii nu neeesiti 0 prelucrare ulterloal,a.
Procedeul de refac~re corooara prin conformator de ghlps pretindll foarte multa
(!xactitate, pricepere ~i rahdare. De aceea el este fofosit. numal in sltuatll deosebite.
Timpul

de priZ3

Tlmpul de priz5. al rallnilor acriJice autopolimerizablle este d aproxlmativ

,6-10 minute, iar vlteza reactlel de pollmerlzare varlaza In raport cu temperatura,
r~portulintre constltuen~i, marimea granulelor de poHmer etc. Astfel, in anotlmpurlle
c;llduroase pollmerlzarea acrllatulul se face mal rapid (aproxlmatlv 4-5 minute),
'jarclnd temperatura mediulul ambiant nu depa~e~te 18, prlza se produce in aproximativ 10 minute.
Amestecurile in care monomerul se gasefte in exees \,\U in general un tlmp
,de priza mai lung, pe dnd cele cu monomer .in cantltatl obl~nulte i'il ment1n timpul
de priza In Jurul valodl de 6-8 minute.
Pentrv a controla timpul de pri:di, din acrllatul ramas. in godeu se reaflzeaza
un martor al lntaririiri\~inei,pecare
medlculsau padentul i1. tinetn min\i, deci la
temperatura de 37C. Sflr'iitul reactiel de poHmerizare este semnafat de indilzirea
.probei martor, determlnat\i de reaetia exoterma de polimerlzare, dt 'II de dVrlflcarea
.fT];)terialului.
.
Finisarea obturatiei
Daca obturat1a prezlnta defecte acestea se pot coretta, Ina!.nte ca refacerea
'sa intre In contact ell Hehldul buca!. eu acrllat prc>aspat preglitlt apHcat pesuprafara
,obturatief dupa ce aeeasta a fost u~or inasprit5. eu o.freza ~[umeetata eu monomer.
Finlsarea se poate face Imedlat dupa Intarlrea obturatlel evJtlnd degaJai'ea de
dldllra, deoarece straw! periferklll ra~inli flInd mal bogat in monomer, se poate
degrada rapid prin volatllizarea acestula.
Exeesul se Indeparteaza cu ajutorul plet'relor abrazive, dupa care $uprafa~a
,obtura~lel se neteze'ite cu dlscuri de hirtle, sau benzl abrazlve, eu granulatre dinee

tnce mal flna. Lustrulrea obturat1ei se poate face ev peril rotative moi sa~jjJ}\{rL'
indrcate cu pastele cu care se efectueaza ob!fnuit lustruireara~inllor.
";"':
,:'
In lipsa aeestor mijloace se poate Inf~ura pe 0 freza cJHndric5. uzat~putlha'
vata, realizlndu-sc extcmporaneu un fil~ ~I cu acest dlspozltlv ac~lonat de un tuf,.
se va fustrul suprafa~a acrilatului intrebulntindu-se paste de lustfult.

Sint materiale plastlce pentru obtura~1l coronare flzionomlee. rezultate dl:~

cornblna~la a doua sau mal multe substan~e, ob~inlndu-se un produs cu proprlet:W
nol ~i dlferlt de mato'lrlalele care if alcatulesc.

Madul de prezentare
Este foarte diferit ~i poate fi reprezentat de urmatoarE;le slsteme:
_ sistemulpasta.catallzator
Ilcnld (Blendant, SmHe, ,Kerr);
_ sistemul paSta,pasta (Concise, Composite, AclaptlC);
_ sistemul capsulat (Polycap, Compocap, TD71, Add.ent XV);
_ slstemul pulbere-lichid (Palakav, Posite, PFR, EVierol, Rcstodcnt);
,.
_ slstemul Cll () pasta (Opocon, Comp~und).
.
'
_..
';'_
De oblcal firmele producltoare prezlnta cofreturl In carealatun de cefe doua
componente ale materlalulul compozit se gases~ ~patula, blo5url ,de hirtie pentr~
efectuarea amestecului, dozatoare, flaeoane cu aCIZIdemlnerallzanp, chela de eul()?"
Indicatll:

_ obturai:1a cavldi~llor de t1asa I, a II-a, a HI-a, a /V.a, a V-a;'.',

.
_ trat:amentul fracturllor coronare ale dln~Hor frontail ;'1
_ tratamentu! lezlunllor dlstrotice ale dlntllor frontall (dlstrofii de S[ruetll~a"
forma):
...'.
_ tratamentul abrazlunii patologlce a dln~Jlor frontah;,
:... repara~la fa~etelor unor lucrar1 metalo-acrilice saumetalo-ceram!c::;
_ Imoblllzarea dtntllor frontall in cazurl de mobll!tate patologlea,
. "'i':.
, :- rozolvarea provlzorle a unor tulburarl fizlonomlce determinate de, ~od,!:
ficar! eromatlce ale dlnt110r frontal! (datorate unor tratamente cu tetraddma ,s!l.u
modifldiriJ de culoare ee apare dupa devltalizarl);.
.i_ la padentll co iglena bucala defectuoasa sau cu resplratle orall! care nu P?t,
beneficia, din aeeasta, cauzii, de fe:facerl coronare eu sll1cat;
_ restaurarl cu ~tlfturl parapulpare;
_ pacien~li eu alimentatia acldogen5. s.w medlcamen'i;lltle at:ldogena, a
dln~l neceslta restaurari coronare flzlonomlce.;
..
.
..",:,
,_ obturarea dln~lIor devltafi cu pf.!re~1subtlrl, unde apllcarea amalgamulUI:!tr,
putea produce fractvra peretllor prrn expanslunea ee are loc In timpul reaetlel.deprJf,~,
Pregatlrea ~i controlul cavitli~ii:
.' ",.,
_ cavltatlle VOT fi pregatlte dupa prlnclpille ~l reguille cunoseute. cu ~xcep~~\\
eavitatllor de dasa I ~l a H-a, unde yom renunt" fa bizotarea marglnlJor, de~~~~,c~
materlalul in strat subtire este casant;
.
.!.'
.. '.
_ c<Jmpozltele slnt eompatibilecu slste.mele de retentle supHmentare{~t1ftun
parapulpare, tratamentul marg!nllor- de smal~ cu acl:~l et',,), de aeeea atu1,\~!,cJrd

're,ten~ia cavidiplor t:1stenesatisfac5toa.re, yom recurge la aceste sisteme care asigura

o,hl.lna stabilitateobtura~iei;
..
.:...indiferent de profunzlmea cavIta~Uor, dintl; vitali neceslta proteqie pulpad
in toate cazurHe;
- ,olTlpozitele sint lncornpatibile cu materialele de prQtectie pulpara. care
conpneugenol,
tlmol etc . de aceealn 6btura~iilede ba:tli yom folosl dment fosfat
dezlnc,ciment
poljcarbo~:i1at SaUcimenturi cu hidroxld de caklu (Reoeap, Cavitee.
Dycal etc.);
- inalnte de Inserare'l materlalulul, dintele va fi izolat lar{;avltatii I se va efe'tua
toa Ietacoresp unzatoa reo
Instrumente ~; materiale:
instrumente ~i materlale obi~nuite pcntru izolarea dmpulul operator;
y substante cu aqiune nemostatica pentnl oprirea unor eventuale hemoragii
.glng!vaJe (perhld rol. acid tridoracetic,
Ortochrom. Raceseptyn, Peru dent etc.);
.. . - spatule fi fuloare din material plastic; pentru Inserarea ~I modelarea
o bt\ira1iei ;
:. - benzi de contur (matrice) din poliester sau polietilena;
,.. ...:.cOroane din acetat: de celul02:a;
- pensa Hawe pentru fixarea b.enzilor de contur;
'- be.nzi~i dlscurJ din plastic cu abraztv din alumlniu zlrconlu;
- pietredlamantate
de dlferlte forme'~I marlml sau pietre din carborundum;
.....;paste speciale pentru tusuulrea cbturatiel:
,.....gume abra.zive pentru lustruirea obturatillor;
..,. hirtie de articula1ie;
- substante izolatoare pentru suprafa~a obturatiel (Iacuri de IZQlate, vaselina
~oJida etc.).
Ptepararea materialelor compozite
.
Procedeul de pregatire deplnde
modul de prezentare al produselor, fieeare
"vfnd fi avantaJe~l dezav!!ntaJe.
:;';' Sistemu/ pasta-'ata/lzata( lIcbld (Blendant)
., :. La aceste slsteme pasta este livrad. in .If culori de balli, prinamestecul Caron!.
s~:poate ob1ineun numar relatlv ma~e de nuan1e.
:,,' Cofreturlle slnt prev3.zute cu ~lsteme de dozare. a pastel, cu doua godeurl,
pentru obturatll marl ~i mid. Cata!lzatorul lkhldeste yolatll ~i in, ,ontact cu aerul
sealtereaza rapid, de aceea trebuiea ordatii atentie inchiderU ermetice a flacoanelor.
Uchidul poate f} f?losit nu numai la model area materlalului.ci ~i la netelirea suprafetel
obturatiei dupa ee s-a Intarit, atune! dnd nu Soaputut aplicao matrlce.
,
Dozarea se rea!ize,aza cu ufurinta, in general 0 picatura de Ilchid corespunde
do;z:oimil;i ~I doua picaturi pi.ntru don mare. Amestecarea se face p~ 0 foale de hlrt!e
dIn bloeul prev3.zut in cofret, cu 0 spatUla de material plastiC, de asemenea prezenta
ilitrusa.
. Dupa intrebuintare,
spatula trebuie aruncatii ~I .de aceea ele se gasesc
.intr-un numar corespun:zator cantitatii totale de pasta fl numarulul presupus de
llmestecuri.
.
. lmer~rea fl modelarea materlalului nu trebule sa depa~easea 2 minute iar
timp,de 3 mhl1.1teobturatla Vl} ramine sub protectla b.mzli de contur.

de

Sistemu/ postrJ-pasti'i (Concise, CC)mposlte)

Acest slstElm oste aldituit dlntr-o pasta (,atalizator) de culoare mal des,hrsli.
pasta (unlversala)cu 0 nuanta mal lnchlsa din amestecul carora rezu!ta materialt,ll
de obtl.lrape de culoare standard. 'e satlsfaceexlgente1e fizionom!ce in peste 70%
din cnurl.
Separatcsint livrate 4 paste unlversale (plgmen1i) prin amestecu! d'irora se pot
reaUza peste 100 de nuan~e colorlstice, adaptabile Ill.orlee dinte sau zona din dinte.
In mod obl~nujt. pentru ob~inef'ea materlalulul plastiC de obturatie. se amestedi
pe 0 foaie de hirtie. din bloeul insetltor, cantltatl egale de pasta unlversala cu pasta
'atallzator in volume care sa corespunda marimii cavltatii ce se obtureaza.
Un ~vantaj al sistemului. este acela ca schimbarea raportului ,antltatlv Inuc
constituentl, in favoarea pastel unlyersale poate prelungl tlmpul de priza, fara sa
influen~eze ,a!ita1ile fizico-mecanlee ale materialului de obturafie.
Natedalele sint amesteCate ,u spatule din plasti' sau lemn dmp de 30 .secunde
dupa tare se pot aplica in ,avltate.
Tn ultimli ani, pentrU a se ampllfica capadt.atea de aderare a compozltulvi
la tesuturife dentare. sistemului de amestec pasdi-pasta i-au fost anexate miJloace
suplimentare de retent!e. Unul dintre acestea este dem!neralizarea cu un acid (ata~at
truser, intr-un mlc flacon~ din material plastic) a marglnilor de. smalt ale cavitaJH.
Cel de al doilcame reprezentat de liantul silanic gasit de asemenea in truse. in doua
flacQna~ede plastic. unul cotl}lnind ra~ina IIchia iar eel de al doilea catallz.atorullkhid.
Aceste mljloace supllmentare se folosese in felul urmator:
- dupa pregatlrea ~i izolarea cavit5:}11se reall:z:eaza protejarea PUlpEiidentare
prln obtura1ie de baza din dment fosfat de zinc, elment policarboxllat sau .elment
eu hldroxid de calefu;
.,.. se ume1.e~te midi bucata de vata cv 0 picatura din acidulcare if)so}e~te
trusa ~Ise 1terge cu ell. strict marglnile. de smalt ale cavltii~il. fiind permisa 11atingerea
pe 1-2 mma l;uprafetel de smal~, inyeelnata marginilof. Este strict: lnterzisa insa
atingerea supraflltelor. d",ntinare C\l acid;
- se lasa 2...3 minute la adapostde saliva, apci so spala riguros cuapa urmel"
<l.eadd de pe suprafa~a dinte.lul;
- se Izoleaza din nou dintele, se reface toaleta cavitatll ~i .se usuca. Dupa uscare
se constata ca zonele de sma1r deminerallzate prln aej:iuneaaddu.lul au 0 culoare
albl'cioasa, mad;
- pe 0 foale de hirtle, din blocul cu care este preva:wtii trusa, Se aplica tntr-un
colr izolat 0 p.lclitur1ide rai-1nade liant. iar alatllri 0 plcatura de catalizator de fiant.
In celalalt colt at foli.se apHdi separat cde doua c:antitii}i de marl me potriv!ta de
pasta unlversala 1i de ,atallzator pasta;
,
.,.. se amestec5 Ill. inceput cele doua pfditurl de Hant Cll ajutorul unei spatUle
din cele cu ,are este prevazuta trusa tlmp de 3 secunde, apoi se apHea liantul Cl! 0
buleta de vata ul11eetata in arnestec, p~ marginlfe ~I suprafetele de smal1 supuse anterior demlneralizaril . Nu este nimlc gray, dimpotrlya este chiar recomandabil sa so
<lepuna liantu1ii pesuprafe~ele dJ,lntlnare ale eavltatii, prin badijonarea lor eu bulcta
lfi b

de vata umezlta in liant;

- in timplil imediat urmi;jtor se pro,edeaza la amestecarea celor doua paste
de obturatle, I. lntroduc:erea amestecului In cavitate 11 la modelarea lul cuajutorul
spOitule!ordin material plastic.

RESTAURAREA

MORFOFUNCTIONAlA

Sistemuf pufbere-lichld (vlcroJ,

A COROANEUJR

DENTARE

Pafakav etc.)

_
':';ceste l~ateriafe .~ot fi prezentateintr-o
gama larga de noan~e sau intr.6
S1flgura nuanp unl~ersal~. care poa:e fi corectata prinaclaos de plgmenti organic!.
Amestecarea constltuenplor dureaza mal mutt ca lasistemul pastii-pa~ta, lar consls(cnra obr1nuta estede obicei mal flulda, ceea ce f<lceca opera~lunea de lnserare sl
rnodelare sa fie mal greoale.

Pentru a-I n:ii:i cooslstellra se poateinl:orpora ocantitate mal mare de pulbere

clem acee:~ta~l!lta
<Je.fabricant, prin capacltatea dozatorului de pulbere, amestecc!n~lI-seplO: cmd cO~SI$t~.~l~dlOvlne chltoasa. In ae<:St.caz insa, trebuie ca pasta sa
fie mtrodusacu
multa grlJ3, III toate 'Jnghicrile cavitatll prio presare ell un fuioar
inoxidabH. Fabrieanfii rec:omanda caobturatla
sa fieacoperlta
fJe toat;i. perioada
poHmerizarii cu 0 matricesau un conformator,deoarece contactul prematur c.:uaerul
paate inhlba poHmerizarea jar suprafara ,rlOstaurarli va avea 0 conslsten~a redusa
In timpul fin!sarli.
.
Sistemu! cu t1 pasta (Opatt1w. Compound)
Estta >l!cnult dlntr-o pasta unlversala~r- un bloc de hirtie Jmpregnat; cu catalizaror. Presiunea exercitata asupra pastlO!iomomentul spatuHirll precum 51 tntlnderea
suprafertai pe care $10 reall:z;eaza amestecul, controJeaza eant!tatea d~ catallzator
preillat1i dio IJirtie ~j lncorporata In pasta ~f deci Jnfluentea:z;a timpul de priza al
materialulul de obturarie.
..

Placa- de hlrtie pe care s-a facut spatularea nu se deta~eaza din hloc lmedlat.
ci se lasa pe loc. protej1ndu~se astfel suprafara de hirtie subJacentli de eventual/ide
deter/orari, pina dnd blocul de hirtie se va lntreouinta din nou.
Materialeie capsulate (Addent XV, Compacap, Pofycap)
'.
Slstemele cap'sulate prezinta acelea~l avanta)e pe e3re Ie au toate produsele
livrate In capsule. In plus Addentul XV ofera avantajul ca permlte depullerea amesteculul direct in cavitate prlntr-o canula eu care este prevazuta fiecare 9psula.
Acest slstem este foarte utll in obturarea <:avltlirllor de clasa a n~a~I a lV-a,
intrucit prin plasarea masei direct In cavitatesc evlta formarea si lncorporarea
bulelorde aer.
.
Timpul de priza
. Tlmpul de prlza al materialelor compozlte este varl<lbilde la un produs la altul.
tlind cuprlns intre 2-5 minute.
'
Compozltele moderne ~l in special cele llvrate in slstemul past1ipasta, au un
timpde prlzaconcrolabil
.dadi se- schimba raportulintre
const!tuenrl, aCtionind
asupra sistemului dta pasta-catalizator.AstfeJ,.
In raport cu dificultatea 'abtura!lel
putem preluogl tlmpul de prizii reall:lind amestec.url catalizator universal In prOpor!.ie
de 1J2,1J3; fara sa influen!am cuce'(a callta!lle materialului de obtur1l!le. In general,
vitez:a de reactie este puterolc Influen!ata de temperaturii, de aceea produsele refrl- .
gar ate 'lor avea.un timp<le pr-Iza mal prelunglt.
Dad. prlzase prelunge~te cllncolo de llmltcle prescrlse de fabricant, 1nseamna
del termenul de valabilitate a expJrat ~i materialul nu maipoate fi lntrebuln\=at.
Prelucrarea ~i f1l\i$ar~a obturatiilo'l'
In glilneral,v d~di au fost intrebuin~ate conformatolll'e dta tlpiJl c(iraa'rieior de
?cetatde celufoza~l acestea au fost corespunzatoare ca marime ~j blne adaptate,dupa

Tndepari:area lor prln sectlonare, Ilu mal este nccasara prefucrarea ~i

ferel obturariei.
Dad au fost folosltebenzi de contur, ele se indepiirteaz5. dupa intarrreama~ei
de obturatle, con.statad prln proba mar-tor (confec\=ionati ca fi la cimentu!siliclii:i
dlnresturile de amestec intrebuln\=at la obturarie). nu in lip.sa aCestora, dupa- c.ca'7..J
8 mlnute ~Ise preluereaza strict marginile, eVltlndu-se suprafara obturarlei"':~~re
esteneteda.
., .,
Prelucrareasla face numal cu pietre dlamantate ~i cu strips-ur! de hlrt.le :ab'ra.l
xlva sau, in eel mal diu cu, cu plEltre de carborund ell granula!lefina, vaseHn'ate.
Este interxls sase actloneze asupra masel de obtura~!e. <:u instrumente meta'!lc!!_
deoarece se produce innegrlrea supraferei el.
.
,';"'".;
In euul in <:are 0 us-au folositconformatoare
il benzl decontur lar obtura~1a .
a fost modelatacu spatula, se va preluera intreaga suprafarli a obturatlel cudlscuri
de hlrtle abrazive eu granular1e foarte finli sau pletre dlamantate, pentru a se ob~lne:,
un contur neted.
'
.
. ;'q,,'Indiferent dll lnstrumentele eu .cate act:lonam ~i de tehnka de lustrulre' u.t.l.lh,,
zata, suprafat~_obturarlilor compozlte: eonfeCJ:lonate prln modelare cu spatulaiv~'fl
aspra, rugoasa ~l pacfentul va-acuza acest luau'dmp
indelungat. De aeeea, tehnka
mQdeHirli cuspatvla este recomandatli numa! pentru refacerile coronare in care,nu
poate ft aplieat nld un tip de conTormator, pentru Imobilizarile dillJ:llor mobHrt~ipentru refacerea fap~telorlucr1irllor protetfce conJuncte mlxte.
-,;,i,
lngeneral, flnlsarea poate !neepe la 2-3 minute de la lntarirea materlalul~i .
iise poatta face in intreglme dIn prlmll~edinJ:i. Dupa indep1irtarea excesulul icu,
ajutorul pietrelor dlamantate . se netezefte suprafa!a eu dlscurl ~l benzl abrazfve.'
foloslnd pastespeelale de lustrult sau vaselina salida. ~upa care obturat:llle VOIr;oy,
lustrulte cu aJutorulgumelor- rotatiVe. Cu toate acestea, compQzltele ramin mate~!~;
alele cele malgreu de finlsat ~Idatorlt! structurillor neomogene, suprafata .obturatf~J..,
Sl:!abra,%eazaInegal1rl momentul finlslirli. lasrnd anfractuozitall care atrag depuner;):".
EVl:!ntualelelipsurl sau.bule de' aer Tncorporate Tn.structura sliprafetel ob~~:';
rtltiel pot fl retu~'ate prln aplicarea unul nou strat proaspat preparat.
; i,~\;';
De mentlonat bptul ca suprafetele reztiltate Tn urma aplidrll matrlcelor den~
tare ramln optlme dIn .punct de veder-eal
rugozltatllor. oferlnd totodata,;.p:
stabilitatta mal mare cuforii obtura!le!.
.;; ::~
In cursul operaliunllde finlsare se vor evita dlscurlle din carborund sau of~!,;;
precum ~i frezele din o~el, deoarece in .{;ontact, eu materlalul d.e obturatle prod!1c,
schlmbari accentuate ale, nuante!.
:f'.:'
-',,';.',1

,:;:':;i!

Tehnka obturarli cavitalil~r cu materi;Lle c:ompozite

_.
Tehnlca obturlirll cavltat:llor cu matef'lale compozite (Inserarea, modelai:-ea';
refacerea conturulul) depinde de conslstenta materlalulul In mmentul lpser~rll
luI, de gradul dfstructiel coronare ~l de forma de ,lezlune (dlstrafie sau caH~)~aude tlpul de cavitate -In care este Introdus compozltul.
-',h',:'
Materlalele componente livrate In slstemul p~stli~pasta, dupa ameste.e~,~e".au
(j consistenta
asemanatoare cu a cimentulut sillcat, de aceea refacerea c91WlJr~!!!I
coroanel se va efectua dupli procedeeleamlntlte
In capitolul referltor la:'"t7~~IC;~
obturatlel eu ciment silicat.
.
.
.~;;~)fij)
Materlalele llvnite tn slstemul pasta-cataHzator Ilchrd sallpulbere-liChld,;i:a~a!I~'
zator
In general, dupa amestec 0 conslstenra mal flulcia ~j 0 data apllcate. !rca~k
-i,;;:

;,,'1;'

/';.~~!

':i,.: ~~'

~~~e au tendjnfll. sa curga, in special cind slnt utilizate Iii dlntii arcadei superioare.
i.
, Refacerea
conturului cu aceste materiale se poate face prin modelarea cu
spatula ,n {oarte pUtine sltua~li; de aeeea foloslrea lor necesldi. in marea maJorltate
acazurilor, utllizarea unor slstl;!me speciale de matrl<;l: matrld Indlvuduale. C9r9ane
tran,sp'arente din acetat de celulaz~ etc.
.'
'
, In raport cu gradul distrUCtlei co,ronare se pun problema in legatora: cu poslbllita.tea reallzlirll unor sisteme de rete.nSie. deoareeelipsa mare. d.esu.bstanta d..entara
impledld obtlnerea unor eav1tat! tip. Tn aceste situatH putem apela Ill.: 0 serle de
sistema. speciale de retent1e cum slnt: ~tifturile de retentie parapulpare, tratarea
marg/nilor de smalt ale cavltatll eu agentl demineralizanti ete.
.'; in prezent majoritatea compozltelor moderne. slnt insotJtede slsteme,,>speclale
de retentle, bazate pe tratamentul smaitulul (U agentl demlneralizalHi, oferind
astfel.poslbilitatea utilizlirli lor in cayltatl retentive sau cu rstantll mlnime ..
.In raport cu tipul de cavitate sau cu tlpul de lezlune. tehnica obturlirii cu
e<>mpQ~lteprezlnta 0 serie de particularltati dupa ~um urmaaza:

,In obturarea cavltari/or de close' I

...'adinelmea cayltiplor trebuie sa 1112de minimum 2 mOl;
, ,,;..; blzotarea margtnflor cayltatil este contrilindicata deoarece materialul In
strat subtlre este casant ~i prin fracturarea marg/nllor pot aparea caril secundare;
'.i,;.:.'.""': pentru a mlirladerenta
materiaiulul deobturatie
la tesuturile dentare
(smalt)~i pentru sporlrea gradulul de etan~eltate alobturatlel, se potefectua trata- .
mente .ale marglnllor de smalt cu agenti demlneralizantl;
':
'- refacerea cQnturului coroaliel se poate face prln modelare cu spatula lar
l'1l<cesuJde material care lmpiedlcaraporturile
normale de oduJl.ie, se indeparteaza
prln ~Iefulreln timpul 11nisaril.
,..', 0 metoda sjmplli de refac:ere a conturului c;are reduce el<ccsul de material Ia.
,!1l1nimul;1~i ofera 0 cont\lrarE!. destul de buna a're/lefuiul oduzal. const3 In apJicarea
unci folii de celofan umezlte,intre
cele <loua arcade dentare, punind pacientul sa
aptopie arcadele in ocluzle strlnsa, inalnte de lritarirea materialulul de 'obturalle.
Datorita presiunil exercltate de antagonist, suprafata. obtura~iel se modeleazii func~l.
onal, .lar surp/!Jsul de pastl! este ellmlnat la marginlle suprafe~el oclu;zale.
Tn obturarea covltiitJlor de <::Iasaa II-a:
- cavitlitHe yor fl prevlizute (u reten~ii foarte bl.lne;
- daca' pregiitlrea Cilvlta,Wnu poate fl optima inceea ce prlve~te slstemul de
se Yorapllca. pentru reten~ia obturat1ei, ftifturi parapulpare;
,. - etnd retenl'ia obtural'lei este aslgurata prill pregatlrea de cavldfl orizontaie
(carl tat! tipice de Glasa a !I-a) b/zotarea marglnllor de sma1r este ,contraim:!lcata;
,:, - refacerea conturulul ~I a punctulul de contact cu dint,ele vecln presupune
foloslrea unei matrlcj dupa tehnlca intrebuintata, la obturatla cu raflni aerllice aut6~
pollmer'lzablfe.

In IJbturarea cav/edtl/or de clasa all/-a:

- cavitatile se prepara recentlv. respectind reguille cunoscute;
- pefltru refacerea conturulUi folosim benzl de ~onwr confe'~ionate din
poHester sau polietilena ell suprafata neyaSelinatli;
.
- p.entru ref~cetea plll1ctt!lui de contact {olosim un:ul din procedeele descrise
laobturatla cu dment siJieii\t.,

. ill obturarcl1 cav;tc'itllor de claw a IV-a reten~la poate 11aslgurafa prin urm5toarele metoda:
- pregatlrea de C1\vl tat i accesortl de re[en~le, pe fa~a palatinala a din~llor;
- aplicaren de~tlfturl parapulpare clnd nu Sl:>ponte realiza cayitatea ac<;esorie
de reten~le sau clnd aceasta nu este sufic!ent~;
- utllll.area sistemului de tratament al r\larglnilor de sma1t cu agentl demiIleralil.anti;
- refacerea conturului ~i a punctului ee contact se reallzeaza prin aceea~i
tehnidi deser/sa 101. ra~jniJe acrillceavtopolim~rizabile.

III obturarea cavjta~ilor de c;lasa a V-a:

- sint Indicate materlalele compol.ite In slstemul pastii-pastli:deoareee consistenta lor permlte refacerea conturuJui prin modelare cv spatula;
_ cind folosim materlalele cu consjsten~a mal fluida, este neceSar sa apfldim
matrlcl indivIduate sav prefabricate. conformatoare pentru menpnerea materialului
tn cavitate dar ~I pentru rcfacerea corecta a conturul ul.
Tehnica restaurarii coronare cu compo:Zlte in dlstroQile dentare de
forma ~i volum
Din aceasta categorlede dlstrofil ne Interesp.aza: in special, diniii iodslvi laterali
superiorl redu~1 de volum ~l cu forma coniclisau de {(taru~ care pot fi restaura~i
cu materiale campozlte, folosindu-se sl.t~mul de retentie prill dernineralizl\re cu
adz!. Timpil operatori. slnt urmatoril:
_din sortlmentul de coroane (cape cC'nformatoare) de acetat de C:eiulol.asa
alege 0 capacare sa alba forma ~l dlmens,unile dlntelui omolog, lar datii ~I acesta.
prezinta modlfidirl. alegerea se Va face In raport cu morfoiogla celorlaltl dinti
frontall; .
-cu aJutoru! unul {oarfec:efin, coroana se va raserol ~i adapta lntlm la dlnte,
in reglunea cofetulul. dar se va urmario b!Jna adaptare ~i Ill. dlntii vedni ~i antagonl~ti
(puncte .de contact, contact oduzal);
.in {a~a.palatlnala. a coroanel con{ormatoare, in aproplerea unghlurilor lncizale. se creeaza doua orlfldl de evacuare, eu ajutorul unul fuloar lnc:alrlt sau cu 0
freta sferlelide turblna; orificiile create permit, dnd coroana c;onformatoare se aplicii
umpJuta. eu material, evacuarea excesulul de material ~I toto data impledlca formarea
~I Incorporarea bulelor de aer;
-dupa tratamentulmarglnllor
smaltu1ul cu agenti demineraIJzanti, selndeasa
In Interlorul coroanel conformatoare adaptata materialul camporit, avinG! grljii sa
reallZiim 0 umplere omogena ~I sa aplid cotoana pe dlnte prna dnd marglnlie ei
patrund subgingival In pozltia in earea fostadaptata Inliral;
- dupa lntarlrea materlalulul sesectioneazacoroana
d.lnacetat de celuioza
palatinal. cu ajutprul unei gheare de decartraJ ~l se indeparteazii;
-0 aten~lt deose!:>Jtase va ac;orda finlsaril cerv/cale, Indepartindu-se exc;esul
eu ajut9rul unel pietre fladira dlamantate. In a~a {el. intit suprafata materlalululcare
Vin~In contact, eu parodonlrul marginal sa fie netedli~r unlforma.

iehnica restaurarii coronare

cu

compoz:ite in distrofiile dentare

structura
Dlnrre numeoasele dfstrofiide structura he Intereseaza acelea care au aspectlll
unor strlurl dlspuse paralel cu ll\arginea jndzala. Deoblcel aCeste dlstrofiislnt sllne-

trice (interesind dln~i omologi), dar uneorl pot afecta to~l dintil din regiunea frantala. C1nd eroziunea este,mai profunda,~llntereseaza dentina sau zonaamelodentinara,
hiper~ensrbiljtatea 11 hiperestezla Insolesc frecventaceste leziuni.
in a<:este cazurl se precede,aza astrel:
-se face tratamentul hiperestezlei dentlnare ~idupa amellorarea semnelor
dioke, 5e poate trece la restaurarea Jez!unifor;
,
- restaurarea pierderilor de substanta se poate face fie prln pregatll'e ,de cavlt~iti
retentive, fie folosind sistemul de retentleeu agentide'l1ineraJlzanti; ultimul sistem
ofera 5atisfactii mai mari deoarece ellmina sacl'ificlul de substanj:a sanatoasa ~i, totodata,este mal simplu deexecutat;
- dupa tratamentul marginllor smalp,dui cu agenti dernineralizantl,se
aplleii
materialul de obtura~ie, de preferln~apasta-pasta, ~i se refaee eonturul prln modelare
ell spatUla, l1isiodu-se materlalul
eu un mlc exces;
,
- definltlval'ea conturuJul $e face pl'in finlsareasuprafcj:cl cu pietre dlamantate
discurl abrazlve de hIrtle, cu suprafaj:a vaselinatli..
Tratamentul

fractul'lIol'

cOl'onare ale din~Hor frontal!

Tratamentul acestor lezluol deplnde de gradul interesarli j:esuturilor- dentare

~i.de dlrectla Hnlel de fractura.
In fl'acturile. margini! inciz:ale care inter-eseaz1i numal stratul de sma1t, f~rli
dt'seoperirea dentlnei, se pot eb~lne re:zultatefoarte bune, fadi adaosulunor materiale
str1iine, procedindu-se infelul
urmator:
- cuaJutol'ui unoI' pletl'e dlamantate sau diseul'l abrazive de hirtle, mOlltate
la plesa dl'eaptii sau contraunghl, se netezesc marginlle de smalj: pina cind ob~if1em
Un cantuI' nted~i uniforrn;
- se continua netezlrea mal'glnli Incizalecu gumede lustrult rotative, pina
dnd suprafaj:a smlji~ului devine fucioasa;
,
- cu timpul se poate obtlne reallzareaslmetriei
cu dlntele omologaatorlta
erupj:iei dentare continue. In uneie sltua~li slmetrla poate Ii reaJizat'l prJlltr-o tract;iullc ol'todontldi a d1nt'elul lezat, plna dnd mal'ginile incl.zafeale dintilor invcclnatl
se gasesc !a:l.Cela~i nivel.
Daca fracturile coronal'e, fie ele ebl!ce, fie orlzont:l.le, lIitereSllaza atit ~maltul
de ~i dentina, metoda de tratament descrlsa mal sus riu este suflclent1i ~I este ne~e~
sara r,calizarea unei obturatli eu materJale compozite.'
Deoarece ins;l pregatlrea unel cavltatlretentive
ar duee la un sacrIfiClu mare
de substanta dura sanatoasa, care soar adauga cclul plerd ut prln traumatism, reconstituirea col'onara se bazeaza pe folosirea unor metode speciale de retent10nare a
rnatel'ialuJul compozit.Acestea
sint:
- apllcarea de ~tifturlparapulpare;
,
- tratamentul marglnilor de smalt cu agenti demineral!zan~l;
- executarea unor ~anturl de r<ltentfe paralele cu suprafata de se<:t1une.
Alegerea unula din aceste slsteme de retentle se face llnind cont de urm1i-,
toar-ele elemente:
- tipul de odu%ie; solldtarea restaurarilol' E:>stemal marE:>1n oduzille cap la
cap, de aceea lnastfel de cazul'! vom c~uta sa asfguram retenFf foarte bune foloslnd
Fiftu rile' parapulpare;
- gradulde., distructfe eoronara;dnd
gradul de distruc~le coronara depa~e~te 1/3 din volul11ul <:oroanel, este, indicat sa comblll5.m slstemele .de retenfle.

(exempltl: se face tratamentul marginllor cu agent I demineralizantl, dar se)apllca

~i ~tlfturl parapulpare);
"
',,'
,_ voluowl ~1 dirnensiunlle camerel pulpare; Ill. paC1E!ntiitfnerl, in spec,~rfa
copli, uncle dimeosJunllecamerel pulpare sint marl ial' volumuf dentinar esie r-edi,is;'
aplicarea ~tlftllrllor I'arapulpareimplfdi riscul desehldel'ifor a<;ddentale ale cam~r~i
pulpal'e, de aceea 'rom prefeta sistemuJ cu age.llj:l demlnel'allzan~i,
" i:,.
Tehnlca restau'rllrHol' coronare cu ajutorul materlalelor
compo;;'lte,'.
~j a ~tifturilor parapulpare
"'.:"
lnaceste cazurl numiirul ~l grasimea ~tiftul'ilol' depinde de, urmatorli fac,tor'.:.

a)

dlrecfla

IInlel

de

(roctura:

'. '

, '

",;;"

-In fracturile orizontale este necesar sa apHcam doua ftifturi cu dlr.e.~Il!

..
axiala-, unul m<l:zlal~i altul d,istal (fig. 179) ;
",j i
_ in fracturlle obllcecare Intereseaza unul SaUambele unghlur! indz~le se pOl:
apllca, in funqie de gradul de distl'uc~ie al coronel, unul plna la doua ~tifturl pat~~.
pulpare;
..
b) gradul dlstruct1el coronare:
_ in fractul'ile mid ale unghlu!ui indzal este suficlent un $fngur ~tlft pal'a-..
pulpar, apJleat tn dlrec~le axiaHi;
,
.
.
:XC:
; _ In fracturlle oblle'; cu piel'deri marl de substan~a slnt necesal'e dou11ftffturi;.
unul c\lj)dlreeCle axlani~i altul transversal, paralel eu marglnea Indzaia (fig. 1

$?):f:

c) tlpul oduzlel;
,
:';\
_ in ocfuziile ca.p la cap, soliclt1l.rile l'estaul'arllor mnd foarte marl, se vb}'
aplka intotdeauna' deua ~tlfturl fndlferent de gradul dlstruc~lel col'onare;

:;*';

d) YoJumul camerel puJpare;

,':'
';'
_ fa pac1entil tlnerl care au 0 carnera pulpara volumineas:! sa vor apilca ~tlf~urL
parapulpare cu diametrul mal redus (0,2-0,4 mm), pc cind ia padentil mal virstnbII'.
sa pot apllca ~t1fturl mal groase, avind dlametrul de 0,6-0,8 :nm.
'>'5\;'
tn apllcarea ~tlfturlior parapulpare trebule j:lnut seama de clteva regull:,
;.,j'"
_ inalnte de'apllcarea ~tlfturilor se Yorefectua examenul radiologiC ~l te$tele
de vitalitate:
-_ in fracturHe recente obtoratla de baza este obligatorie in toate cazur!le,,;i~r(
ea material de proteqle este preferabll sa folosim submnwdt
mal pUj:in Irlt~nte;
ciment policarboxllat (Durelon} sall materiale pe bad de hldroxld de,;,,~:aklu
(Cavitec, Dyad);,. .
"
r,':,"
_ fracturlle 'vechl (2-3 lun'l de la accldent) liU neceslta obturaj:llde
"a;:"
deoarece In acesta cazul'l se presupune ci pu(pa dintelul afectat sa ap,:
:p~ln
"rozltle de dentlna seCUndara;
,<0";'\"\1,;
!
_ In general, este indlcat sa se aplke obturatla de baz1i fnalnte de;'i,l},.:area
~tlfturilor, deoarece, dispupem de spatiui necesar efecculirlI aeestlll act ter~
_ in cazul 'ttlftul'!lor fixate prin dmentare, protec~la pulpara se poat~,
prln lnthlderea excesulul deciment rmas la marginlfe ~tlfttilul, pe toata su',' ','
qentlnal'a, Imedlat dupa clmentare, dt clmentul, mal este moale; ,''c'"
"..
_ ~tlfturile de retantle Sol 'lor scurta saufndot la 2 mm sub marglnea, r,ncl~la,
pentr-ua' evlta transparenta ~tlftulul prln materialul de obturatie" care rafTlt~iJ':ifl)",
strat destuf de sUb~il'ern aceasti'i :zona;
"

"+~>

, - In ca:col din~ilor redu~i de velum .este necenr sa acoperim suprafata ~tlftului

eu' un material opac, care mascheaza ltlftuf ~f impiedfdi astfel ohservarea metal.ulul
printransparenta
materlaJulul de olitura~le; in acest scop este Indic:at sa folosim
unlllepr?dusetlpizate,
CUf1()scutesub'numele de 'opac )), pe care Ie gas/roln trusele
m~terialelor compo%lte mod erne:
, "- refacerea conturulul in fractorlle coronare orlZOntale neceslta utllii:area
unoI' matrld conformatoare. rezultat~din
decuparea unel coroane din acetat de
celuloza, asotfellnclt apll6ttli pe dlnte marglnile el sli deplifeasea suprafata de 5ectlune
eU,aproxlmaclv 2 mm ~i sa corespunda morfologlel~l lunqlel arcadei dentare;
,- pe fata palatinala a conformatoruluf, in aprop!erea unghiurilor Itldzale se
\;:ree~ orlflcliJe de evacuare, dupa care se indeasa materlalufde obturarJe in Intertorul
caro,aneJ ~I se aplld! p(!!" dihte pina la reperul flxat;
:' -.. ,~J:l indeparteazii excesul de materilll revarsat pe la marglnl ~i la nivelul orificlllor,q'il,evacuare, dupa care se ateaptli intarlrea mater/alulu/ de obtura!fe;
'. '~dad!. lldaptarea coroanei a fost corect exec!1tatlifinlsarife 'lor fl minlme ~i se
vorclldr~a, in spedal, suprafe!ef palatlnafe in vederea ob~ineril raporturilor norma/e
<JeQduzle;

'-In

fracturHe obOce, pentru refatereaconturulul

coroanel, sa folosesc aeeleafl.
mijI9~(;e~,!iescrise la obturlltia caylta~llor de elasa a IV-a cu r~lnl acrilice.
": Te.ll,nica restaurarilor coronare, cu ajutorul
rna.terialelofcQmpo7;it:e,
{olQslnd ag:en~i deminerallzan1:i
'.'Pentru a folosi aceastii tehnica este ne~esar ea fracturasa nu dep3.fea~ca mai
mul:t de 1/3 din volumul coroanel dentare, fodiferent daca Iinia de fractura este.
Oriz~ntalli sau ohlid se proeedeaza In felull.lrmlitor
(tehnlcaEnamel.Bond):
"~"'" marglnlle de sma It aflate in apropierea Ilnle! de fractur~, care nu mal au
sprijio-pe dentina, 'lor fi Indeplirtate prinflefulre cu un disc de hlrtle pina cindse
ob!il)e.o suprafa!a neteda I/ps/ta de anfractuozitati;
','(::7- suprafata smal~'!Jluisltuata in aprop/ereallnle!
de fractur~ se 'curil~a foarte
bin~,rndepartind toate resturHe daplacii dencara prJn pel"iajul soprafe~el co ajutorul
uner,paste abrazlve care eon~lne fluor, sau prln (jetartraj cu ultrasul)ete;
.''',- Se izoleaza dlntele ~i sa usudi suprafata eoronara prln lnsuf!.are cuaer eald
dup~.<::are Sa lzoleadde dinrii vedn! prJo apllc::area unor ben;rl de eelufotd;
,
',.:,- eu njutorul !Snei bulete mle/ de vatli' sav fOloslnd bure~i de dlmensJl.lnl mid
irnl;libatl in solutlll de acid, care ins<*fte niaterlatul cemp.o%!t, sa ~terg marglnlle
srnal~ufui In imedlata aprop/ere a 1I'Oieide fraetura peo dlstanta de '1,5-2 mm, avlnd
grJja ,Cllsoh/tin de acid sa nu s.e prellnga pe supl'afa~ dentinara:
,,- umectarea marglnllor desmalt eu' acid s,e face pe tot conturul dlnteJul,
inte.resind atit fata vestlbu/arli eft fl fata palatinala;
i',.. dupa aproxlmatlv 60 secunda se spaHi blne ell spray-uf de lIpa suprafata
smal~ului axpusa atacu/uj ac;d,pentru lndepli~rea
tuturor urmelor de acid ortofosfori~;
,.. ell un jet de aer se usuca suprafatasmalrulul lar dadi efecculacldului a fost
corespun:ditor, pe p0'1lunea ap/lcata va aparea 0 banda cretoasa, Care contrasteaza
eu f:!spectul luclo5 11Mted al smaltulu; lnconjurator;
,
,. ~'dadl demineraHzarell nu estesuflcianta (datorlta uliel mlnerallz3rl'ma! intense
a smal~ulul, sau datorita unor gre1ell de tehnldi). ~e mal poate aplicucJdul 0 data
sau dj! d"ua ori. pina dnd marginiJe smalMul caplita aspectul alb.Hipt9s;

- dlntele se Jzoleaza, se face toafeta. plagll dentlnare cu apa oxigenata eu alcool

~i benz/nli. dupa care s\lprafa!lI 5e usud cu un jet de aer cald.;
- protec~la pulpara estelndlcad numal in fracturlle recente. foloslnd materiale
neidtante (elment pollcarboxllat saU preparate ell hldroxldde
Ca - Ret;;oap,
Cavitee etc.), a:dreslndu-se s,triet suprafet:ei dentlnare.;
'-pc suprafat\! bloeululde hlrtle cerata. se aplidi Ill. dist\!n~a de 1cm cite
1-2 plcliturl din I:;eledeua flacoane eu ra~lna fluidii ~lseamesteditimpde
5 secunde.
cu ajuterul unel spatole din materl~1 plastic:
- eu 'lee(~af!spatula sala 0 cantltate din amesteeul rezultat ~l seaplidi In strat
subWe. strict la nlVelul marglnHor desmal~ deroinerallzate; dupa foloslre. se il1departeaza foalade hirtle' pe care s-a efectuatal)lestecul,
impreunacuspatuia
din
material pia~tic;
,
- mater/:dul de obturatie. compozlt proprlu-zis ell care se realizea:zii recoilstitl.ljrea trebuleaplicat lmedlat, Inalnte ea ra~lna flulda sa fad prJza; deaceea este
blne ea eel dol censtltuel)t:1 sa He depufl pe un alt'bloc de hirtle.odata cu depuner;;a
r~inllor de retent1e. sau. sa fle depuil peaceellfl foal.e cu aeeste rafinlde retentie
dar Ill,dlstanta de. ele. In tlmp ee medleul aplica ra11nlle fluide de retel)~le [.)1)
d/nte.
asisteNta medfeaHi incepe deja amestecarea
constltUen~i1or
ratind
compozite;
- se amesteca cele dour cant/ta!i de pasta cu capatul uneispatule de plastic
curate timp de 30 secunde, exeeutind mi~cari de transla~le ti exerdtind
asupra
amestecuJul utoara presiune;
,
- eu spatula eu care saamestecat. se pre/au cantltati de pasta ~r se depun
treptat pe suprafaia dentlnara fracturata pina se, recol1stltuie forma, modellndu-so
imediat. ~i maieor"'1ct este sa se intrebulnteze pentru conturare un eonformator,
intoc mal ca in sltuatla precedenta; ,
- Indlfen'nt de procedeul fofoslt .tn restaurareaconturului,
trebl.lle sa avem
grlja ca materlalul dEl obtu,:,a~ie sa aeopere In intreglme margin/Ie smaf!ului dem!neralizat;
,
- flnfsarea ~eva aciresa in special e.xcesulul de material c;are depa~efte zona
cretoasa, precum ~l :;urplusulul care impledicll. raporwrtle normale de ocluzie .
TehniC::,a
l'cstauriirilrr c:oronarecu compo.zitc prin ~anturi de retent1e
Este 0 tehnlca Indicata in sltuafille in care planul de frllctura COronara, indiferent de directia lul, nu ofera 0 s\lprafupi 'dentinara'suflclenta pentru impfantarea
~tlfturlfer parapulpare, lar sistemul de retentionare prin deminerialfzare nu ofera
garan!ie suficlenta, datorita volumufu'l mllte de material, de e>l>turatie c"ra se aplica,
Se procedeaza In faful urmator:
,
- se ellraia fearte bine suprafu~a dentit;lara ~i suprafe!ele de smal~ prln spalare
cu apa calda~l p;;riaj ell 0 perle rotatlva, apolmarginUe se ~le{ulesc cu un discabraziv
de hirtie foarte fin;
- ell ajutoruillnei pietr-e dlamantate lentlculare de dimensiunl mlel sau a unel
pletre. cllindri,ce fine se trateaza un ~all! de jur imprejuruJ coroanel pe toaMl suprafetereel accesibile, fa odlstanta de 2 mmde planu/ de fractum ti pamfel cu el (fig.181).
Adlnclmea ~antufui trebule sa fie un/forma pina la stratul de dentlna;
- se adilpteaza fa <:oroana dcnt:ara un' conf6rmator a dirui margine cervica15
trebuiesa depa~ea~di <:u,1-2 mminspre colet ~antulreali:zat in reglunea lncil'lla,
se fa, unul sau dava orlflcii peotru evacuarea surplusului de pasta;

SQ lzolo.aza ~j so. usuca dintefe putinduse, daca.so. consid~ra nel:esar, pentru

$\lp'imentarea retenpei sa se ti demineralizeze cu addul <:ilncofret zona de smalf
cuprinsa intre ~anni ptanul de ffactura. Tehnica de demlneralizare este cea descrisa
situa~iile precedente;
....;.se apflca in interiorul ~an~ului. pe marglneade smalr ~ipe supraf:*,l. denti
amo.stecui de ra~ina flUida de reten~ie (sHanit);
- lnainee ca ra~ina fluida sa fadt pri;di, seumple ~an~lJl creat cuamestec de
pasta compozita, cu ajutorul spatulei cu care s-a facut amestecul, iar restul pasteise
'Introduce In conformator ~i acesta se apHdj, pc corcana dentarain pozi~ia inf~iala in
fost adaptat;
- se tndeparteaza surplusul de pasta revarsat la mafglnea conformatorulul
~i prin oriflcWe luide evacuare ~i se men~lne pe dit)te plna la intiirlrea.materl~llulul
de abturatie;
.:-. se lndeparteaza eonformatorlJl prit) secponare tu. 0 foarfeca. De obi eel nu
mai sint. necesare retu~uri.

Tehoka

restaurarilor lexiunilof' cervicale ale dintilor frontali cu

aJutoru.l materialalar'

c.ompoz:ite

Zona cervicala a dinfilor frontal! poate fi sedlul unor leziuni, insor1te de pierderi .
deslibstantii,
urmate de tulburari fizionomice de hlpel'sensibifitate ~l hipereste;:!e
dentinara etc.
Printreafectiunile
care determinliaceste
leziuni cervicale ment1onitm: mllollza
abrazlunHe patologice determinate de perlaj.
Pentru tratamentul acestor leziunl a fost conceput un nous,istem d,~ restaurare
denUmit <lclasa a V-a (S. S. White).
.
In linii mari, tehnica este asemanatoa.te Cll sisterrtul Enamel-Bond. Clt un'ele mid
1110d

lfleari ;

- add ul se aplJca adt pe suprafa~a dentlnara dt ~lla nivelul marginilor de smalt;

-obturatia
de baza este lndlcata numai in caV'itafile profunde ~I se executa
inalntede aplicarea acidulul, folosind materlale dt mai pU~ln Iritante (c1ment policarboxill;, Reocapetc.):
:,
- In loculra~inilor f1ulde,seutlllzeazauo
agentde cuplare})foarteV'olatil,
purtind numele de ({Adhesion Promotor )~l care Se apHca pe suprafata demlnerallco ajutorul unelbulete de vata.
.:
'Materialul de obturatie rezultat dinamestecul unel. caotitiW standard de pulbere
dOlili piditurl de catalizator. are consistenfa masticulul larapliearea lui necesita
respcctarea tehnieli urmatoare:
.
- dupa izo!area ~I uscareaperfecta
a diorelu!. cu aJutol"ul unei spatule din
material plastic, sa a~azji prima ,cantltate
de 'material. lahivelul
marglnilor
dcfectulul. In a~a fel. lnclt stratul aplicat sa formeze un ring In Jurul supraferel
dentinare;
.- acest prim strat aplkat i~l mare~te rapId yiscpzltatea (In bontacteu agentul
de cuplare ~I temperatura corpului), impledlc/od astfel deplasareacelorJalte stra\:uri
"p licate in mijlol;uf ringului. dlncolo de marglnJle actlstula;
.
- in acest mod. prln aplidi.ri succeslve ale stra1;urllor de material.
sc obtlne 0 conturare aproape perfectli. care necesltli proGcdee minime de
finisare.

. Amalgamele sint materiale plastice neflzionomlce pentru obtura~1I eorolliWe

de durata. rezultate din eomblnatla mercurulu! cu' diferlte metale. Cel mal frecvent'
utilizatesint amalgalTlele de argint ~j amalgafnu1 de cupru.

Sintamalgame ternare sau cuaternare rezultate dincombina~la mercuruIUi,,;~,u

douli fAg + Sn). trel (Ag + Cu+ Sn) sau patru (Ag+ Sn+ Cu+ Zn) metale. '1'.)):
n aeesre combina~fi proportia cea mal mare 0 are argintul (circa 60-70%~;,
de unde ~I denumirea de amalgam de argint.
'r";'
Mrtdul de prezentare
.','
Amalgamete slnt prezentate In general sub trel aspecte:.
.:,
a) Ambalaje In l;are se glisesc doua flaeoane,.unul. cu pulbere de allaj d~ argi:nr .
-11 altul cu mereur. Dupa aspectul pulberli allajulul de .a.rglnt .deoseblm urmatoarel~.
forme: mlcrosfere.folil,a~chll.
pillturll.. Deoarece preZentarea In flacoane are ull~I'e
dezavantaje legate. In special. de poslbHitatea de dozare a constituentlJor. S'1<l~
imaglnat 0 serle desisteme capablle sli llslgure prop0rtlileoptime ,ale constltuentllQr;
in amest!!e: balan~a Cll brate lnegale. dozatoare mecanice cu pOSJblllt5.ti de aJustare
a cantltaj:llor la propor}iHe indicate de fahrlcantetc. ..
."
.. ' ..,: .
b) Amalgamale prezentate In capsule din rnater~al plastic, a~a cum s~nt pre~~nt;
tate ~Iprodusele similare de dmelitsilicat ~I eo,:,poZI;ele; c~IP7ulelecon~,~ cantltatl
optlme de alia] ~I mercur. au oomogenlzare mal buna a constJtuen;llor~'
neces!t:\:,
un timprecJus de preparare. De regula, capsulele -sint numerotate de la 1-3. repr~<
zentlnd cantlta~i de pulbere ~I mercur diferite, corespunzat':J.are unci obwrarll. mal
mid sau mal marl. Amestecul amalgamului in capsule se reallzeazli mecanic, cu ajutof,'i.l ..
mlxerulul.
.'')
c) UneJe preparate !lvratei'i flole.Merit coJorate,corespunzator
ca:ntlta~ll<:lr'
de care aVem Mvolej Intr-afloHt gasim pulberea metaHd iar in alta de aceeatl~ul9are
Se gase~te cantltatean~.cesadi de merctlt. Preglitirea materlalului se face t?t,prfn
mOJararemanull.Hi lar avantajeJe slnt reprezentate de 'propor~lHe exacte.,dl~.tr7)
constituenJ;I'!j1 ~e preYenlrea contamlnarll saU oxld1irll mercur.ulul care nU~Il'le~fn'
contact cu aeruL declt 1n momentul intrehulntaril.

Ina/carli:

.':>;...

-.",;,.",.,

.,...obtural"eacavltii~ilor de eJasa I. a If~a.i.ar la nlvelul .mQlarllQr ~l prem'bl~rltcir

fi a cavltatilor de c1asaa V-a;,
.
. ~.
";"i(\;.(
.,...refacerea coroanel d cntare prln obtu ratl/! armata HI vederea acope'ii'rl! two
eoroanede Inyelrf;
"
., ):.>.r
_ slsteme de ll'lloblllzare a dintllor paroclontotlcl;
/" ", .ii'
-'- amalgamarea plvowrHor din aur. apar~inind unor c:oroane clesubstlttfei
In vederea Indepartarli lor;
_ obturarea molarllor ~i premolarllor clevitall';.
.
',.
:,
.,..In mod excep~lonal se poate folosl ~I la obturarea cavitiitilor de peJt!tet,e
distalesau orale ale canlnlfor, atund dnd ace~tia au 0 euloare dominant alblls.tr1V '
iar sma1tu1 are 0 transparen~a red usa.
.,;;;;,
i

RESlAURAREA

MORtOfIJNCT/ONALA

A COROANElOR'DENTARE

importanta de dildura; de aeeea se va luera cu intreruperl, avlnd griJa sa contro/am

permanent temperatura traductorului.
'.
Prln aceasta metoda. se obfincondenslirl,foarte
bune ale amalgamulul In cavi.
'tate, ciar rezultat1lle el nu slnt mal bune decJt cele ob~lnute prln condensarea normalii.
T, e h

n Ica

bt

r a r ii,

v It

at II

Ct ' de

C /0

$0

J:

, '.
""7dupa In~er'areaam~lg~mulu( Incavltatese
Indeparteaza excesul prln modelare cu spatula. In a~a fef. melt suprafata obturatlelsa fie In prefungirea marginfl
cavltaflJ (sa se continue cu suprafafadintelul);
.
or
c
...:. paclentul
este rugat sa apropie arcadele dentare In raport de oelu'
"
';faea mifdrl de propuJslefi lateralltate; dln'lacurlle marcatede
cusplzll z~~ni:l~a
:antagonittl, se vainlatura excesul cu spatula sau cu 0 buleta midi de vata u x't~
'~napa;
,
, me I ~
" -: eu ,?Juto.rul unul fuloar sferfc, se continua modeJarea relierului oclu;zal cau.
tlnd s~ redam Clt m~i exact aspectul morf%glc ~l {uncf1onal al coroanei (fanturl,
cuspl~l etc.) lar la sfWf'tuf modeHirH punem pac/cntul sa eXecute din nOli m' dr'
func~lonale;
. .
If I
- da~a nu mai apar slIrplusurl ce trebulelndepartate,
se poate trecela ada
t~~ea margmalli a obtura~h!i folosind ,unfuloar sfcrJc sau Q buleta mica de vataum~zl~a)n. apa fl foart~ blne ,condensata; operatia COnsta In deplasarea unor cahtltati
~'CI de amalgam catre n:.ar:~hlilecavlta~iI, executlnd mifcarl de transla~iede la centru
'cMre,;t'erlfede,
astfel InClt, ,etaneltatea obtura~lel la n,lvelul marglnl.lor"
f1
p:erfect.a;
,
".
sa Ie
',,>Tehnica

obturarli.

cav/toplor

de

clasao

/I.a:

," ",":'filnd cavita~l compuse, cavltiiflle de dasa a Jja neceslta apllcarea corecta
a uA~r :uatrlce dentare, dup.a tehnfca descrisa In capitoful respectlv; ,
,
'c- ~~se~area"fl c:>ndensarea amalgamulul vcr fi lricepute In cavltatea verticala,
aYlnd ,griP:: sa fulam blne Spre pragul gingival. pere~ii lateral I fj in toate I" iI
de. re,tent1e;
"
,
.
ocur e
, ,se umple cavlcatea prfn tehnka condensarll, deja cUnoscuta, apol cu ajutorul
unelos?atule .bucale se va schlta aspectul suprafe~el obturatlel . 1 se va reface f,
,~res,tel marglnale;
~
orma
, .- matrlcea sa. Indeparteaza prin tracflune oblrdi sauin;l:ig,zag, avlnd riJa ea
o~lfkllie de f1xare (10 ,:=a;l:uf
matricel Ivory) sa nu vlniUA contact cu suprafat; aprox..lm. ala, spre a nu 0 denlvela. In c.azul In care matrkea a fo.st stabiliza.t"prl
.
med-'ul une I pene <Ie
"I emn, se InI'atura pana loalnta de IndepartareamatrJcel;
.
.a
n Inter
,adaptarea obturafit~ila marglnHe cavltafll orlzonta'/e sa va face cu fuJoare
nctede, lar la niYelulcavlta~li verticale (vestlbular~1 oral) cu spat I b
I
perfect netede;
, ,
u.e
Uc;ae
"

,I,

.
,. -, modefarea suprafetelodu::ale
va fi facuta cu deosebita atentle fi tn mod
progrcsw,astfe! ell,ocl~~la sa nu fie Impledkata; spre deoseblre de caVltatea de clasa 1,
nde
\I
controlul oclu~lel se poate fac: prin ml~dirl active, la cavita~ile de dasa
all~a .mode~area f~nC;!jonala.se reaUze,aza prln mi~carj pas/ve. Pentruaceasta se wage
ate!1tJa p~clentulul sa relaxeze mandrbula ~i operatorul dlr/Jaati eu mlnll, mi dirile
d,e,aproplere a arcade!or d(Jntare;
.
i,
'"
- ab!a, clup,a radferea eXcesului ~i dupa termlnarea
mlf~arlle actIVe ~t se va reface punctulde'contact:

model~rlt siot permlse

- punctul de contact se realizeaza cu ajlltorlliunul fllioar cu bila, deplaslnd,

prill u~oare mi~diri de transla~le il u~oara preslune, mid cantitiW de amalgam de
pe suprafa~a obturaflel, d'itre dintele vecln;
.~ dupa refacerea punctu IUl de con.act se netezeftes~lprafa~a Obtllra~!el. prin
~tergerea el Cll bulete de vatli u:nezlte in apa ~i se recomandapadentulul
sa AUmanlnce tlmp de 3-4 are.
Q/Jturaril
CC/v/tot/lor
de c/asCl
a Va:
- inlaturllrea excesulul de material, netez.Jrea suprafe~el fl adaptarea Ja rnarginile cavita~JIse va face cu aJutorul unel spatule bucale perfect netede ~l curate;
- mi~t;lrlle spl!tulel buca!e vorn .conduse dinspre suprafafa obtllraj:lei <:a.tre
suprafa~a dintefui:
,
- se va pastra permanentcontactul spatulel cu marginlle \,:avltatll.astfel ca acestea
sa nu fie depa~lte de materlalul dElobtura~ie. in spedal la nivelul marg)nii gingivale.
R e com (r n da rip e n t r u u n e Ie situ a p ;s pee i a / e:
- JlIcrarHe deaur aAate In vednatatq slnt in perlcol a fi amalgamate. De aceea
vor fl acoperite,lriainte de 'Inceperealnserarii amalgamelor in cavitate. cu un strat
de lacdentar dupa ce, tn prealabU, au fost cllratate cu 0 buletli de vatli irnbibata in
doroformsaubenzlna;
- izolarea lucrarllor protetice din aur. in vednatatea line! <:avlta~i de
a fI-" se va face ptrn apllcatea unul strat de lac, numal dupa aplicarea matrical, pentru
calacul sa nu patrunda in cavitatea ce lIrmeazll.a fi obturata.,
- obturareacavita~llor
fa~a in fata sauogHnd1i se face tn~edlnte separate, deoareee amalgamulln stare p!astka adera la obturatla recentaplkata a dlntelui
vedn. formind un'slngurb!oc cu acesta;
- c!ndsint doua cavitafi de clasaa lIa pe atela~l dlAte, putem obtura atl1bele
cavltat1 in aceea~l ,~edlnta. dad foloslm 0 matrlcecl.rculara., sau In ~edjnte separate
dadi folosim matrlcea Ivory, deoarece sehlmbarea pozit1el portmatrlcel~i aplicarea
el poate deterlora suprafata recent restaurata. Exlsta o mod alitate de obturare
concomitenta a ambelor cavitiitl ~j cu matrlcea Ivory. foloslndu.se in ;;lcest seop,
alaturl de matrlcea propriu.zisa aplicata pentru una din cavltatl~j de un mic fragment decupat dlntr-o altam;;trice. Acest fragment se aplid. tot ca 0 matrice pc
cealaltatavltate, men~lnlnduse pe locfie cu 0 pana de Jemo introdusa interdentar.
fie Cll capetele primei matrlce fixate la portmatrice;
- inobturatHle de amalgam tip M.O.D., care dupa un numar de ani pret;illtii
carll secundare'la una din eele doua cavltatl verticale, este Indicat sa indepartam 'if
apoisl'i refacemobtura~ia
inlntregime;
pastrarea unei jumata~1 din obturatle 'il
refacerea numai a celei care a sufertt modificari poate iofluen~a rezisten~a obtura.
fieloc!uzale, deoare>:e amalgamul proaspat:' preparat con~in~ ocantitate de rnercur
necombinata, care poate fi absorbltli de. pbtura~la veche.
Tehinca

Timpul de priza
fntarfreaamalgamululdifera de Ill,un produs la altul, to raport cucaracterlstici[e
flzico-chimice ale fijolcaruJpreparat, AstfE!!, amalgamele preparate. prln rnojarare.
cum sint amalgamele intreprinderHVietoria,
au primvl timp de pritadupa 3-4 ore
lar priza finaHi are loc dupa aproxlmatlV 24 de ore.
Amalgamele capsulate au, in general, Un timp de prlza mal redus, astlel lnclt
dupa 18':"20 ore padentul poate efectua masth;atia pe ambele hemiarcade.Recenc

MATeRjALEl~

~l TEHNICA OllTURATlllOR.

______

jlU

aparut amafgame capsulat~ (Tytin - $, S, White) care au primul

timp

de

pri2:a

dupa 14 miolite, <lupa acest timp putFndu.se efectua mastica~la direct pe obturaile.
finisar6aobturatiiloY de amalgam
Se executa numal dupa 24-28 ore de la apliearea oqtura~lel ~Iofera ~rm5Joarefe
avnntaje:

- confera obtuta~iei uoaspect

estet/c; orice corp metaffc cu osuprafat1i
!udoasa este mal estetic deck unul mat. Dln acest punet de vedereamalgamuf de
cupru, spre deoseblre de eel de argillt, i~i pierde eurind luciul dlpatat dupa lllstrulrfi;

-- aspect 19lenic: pe c> suprafataneteda

se depun mal greu resturHe all mentare, Jarpfaea dentllrase formeaza numallo sltuaiii exceptlonale pc:0 astfel de suprafaia;
- marirea re2:isteniel anticorozive; pe 0 supraf:.ta rugoasa, se depun rapid
resturf a!imentare aeumulinduse adz! care exerdta 0 acilune eoroziva 3,supra amalgamulul lar suprafaia obturaifel se degradeaza rapid; pe supraferefe netede acest
lucru flU se Intimpla sau se Intimpla intr-o masur1i foartemlca.
Pentru flrlisarea amaigamuful imrebuirliam frezede f1nisat~11ustruit de difer!te
forme ~I marlmi: sferice. cflindrlee. fladir;!. etc. <:u ajutoru! d.rora sea<:iloneaza de
la eentru ca.tre periferla obturailel (fig. 166); Pentru feiele aproximale se pot utHiza
benzi metaliee Hodeo cu ajutorlll earor.ase potnetezl suprafefelerestaurarfl
sau se
pot fndeparta evenwalelesurplusurl
rezuftate din adaptarea neeorespun:zatoarea
m"triceJor dentare.
Pentru lustnrlrea ..suprafeieior obturaiiei se pot intrebujnia fl urmatoarele
instrumente:
,
- perlute lTIontate la piesa de mina, folosind paste speclale .de lustrult;
- gurne abrazlve de difer!te forme pentru ftergerea imperfeqilJnilor mal
sau a taniurllor;
- perie eu pulbere de platra ponce;
- pJlnli de cauciue fi pudra de oxld de stanlu,
Timpul de finisa.re recomandateste de maximum 3-5 minute pentru ca, artm/nteri, sub actil.Jlle;l eoergiel de frecare ~i a temperaturli din. tlmpul lustruirif. atom I

COR.ONAR.E

DEFINITIVE

-_-',---~.,, ...
""'~,,-.-'.,...-~M~'"------------'

~ d
de pc suprafata aliajulUi pot paras! st,ructura cr ista I'1n<l,UCl
~lIor obturat1ei pc 0 grosime de un mIcron.

'nd' la modificarea eaHta-

All1algamul de clfpru'
."
Amalgamele de cupru sint amalgame blnare (eu + Hg) rezultate din incorporarea cu rulu! in mereur prln procedee elecrrolltice:,
' .',
'Mo~UJ de prezentare; placute metaHee de dimensllIni mici. avind forme dlfer;~e,.'..
rotundo, pat rate',':",
Jndica!ii:
,
- obturarea dlnrllor temporarl;
.
1"'d'
_ obturarea cavltarllor greu accfisibileale mofarilor de minte ~la Cllril01'; e
eolet ale ultimilor molari, in toate Cllzurile cind uscarea eavltailt nu so poatefa!:e.
in" candit1i corespu,nzatoare;
{.~'{.. ,.
_ obturarea
callor-false
din
1/3 cervlcallia rlidliclnilor;
_ obturarea ,dill or false ale
podelel camerel pulpare;
_obturatH
retrograde
dupa
rezec~ii' apical!!,:
_ eonfe<:tlor\are2 de bonturl In
laboratoarele de tehnie~ dentara.
Contraindlcatlfle sint acelea~1 ell
pentru amalgamul de arglnt. Tn pl~$
este contraindlcat 1n imediata veclnatate a lucrarllor din aur, deoarece duce
frecvent la aparitia fenomenelor de
galvanism buea!'

Instrumentar

~1 materiaJe:

Fig.

_ Ilnguri sau eprubete pentru

1nciflzJtamalgamul de cupru;
_ lampa de akool s,au bee Bunsen;
_ mojar de sticla cu pistil;
I
I
_ restul instrumentarulul corespunde cu eel descrls la ama gamu
Prepararl\la amalgamulul
de c~rru.
..
,
-10 raport cu dimenslunlle c:avi.tat~lse .pun una sau ITlarmUlte:;,:,:,.,
,
rubeta peotru Jncalzlt,
"
.' ">"1
j
a sau
gaOl iningur
ep.
. .de
supra,f!ticlril (fig: 167) plni in morre.ri;u,
.. - tabletele se iodlzese trepta~ I ~dturi 'de mereur (amalgamul transplra);
clnd Ill. suprafata tabfete.lor apar, mer:
"" .'n ~od lent deoarece 0 1ndif~lr".e
')"'
ell zirea sa se raea I '"
'.
'"
- trebule avut gn a ea In.
.bl telor foarte perleuloase prln arsurilE\::p:
brusdi produce uneorl explozll ale Ita e~te re'comandabll ea indilzlrea sa fre fac~t.a
care fe pot produce; din aceste mot ve.
.
fa oarecare dlstania de~p::t1~~lIi~I~:~:n~~~oarna
ImedJat 1n molar ~l se 1rjc:~p,e
- tabletele de am g . I
ldarglnt-esterecomandabil
ea Inalf1terd,<,!,
triturarea lor ell ~i pe~tru ama gamu !l
'ln~alzite.
.,: ..,. .
mojarare aeit mojarul Clt fl "p1~itIlUfl
s:u:~:aU~~tOrailel fi finlsarea fiU difera de a~eea
In rest, tehnlea. prepararl e ee,
,..,.".
," "
aam~lgamulul de argInt.
,

12__ ~

--,--,---..:.-_
- rowane anatoforme din acetat de celulo:ca ~I ra~jni acrl.lice etC.:
b) motrlcE' cQn(ec!lonate

Matricele

dentare

in cabinet.:

- metallce:
- matrlce Inelare;
- mat rice partiale:
- Mmetalice.

Matricele

Matrlcele dEmtare sint slsteme de refacere'a conturulUI dlnteluJ cu ajutOl'ul

m'a~erlalelor de obtu ra~le.
..
. . .In general, ac~te slsteme se adapteara temporal' c;oro~nel dental'e in scopul.
de. a InJocul provlzol'w umd sau mal mul~1 peretl laterall Jipsa, transfomind 0 cavItate compusa intr-unasimplli. In acest mod devine pos/blla condensal'ea in cavlta.te
a unel substan~e pfastice de obtul'a~le tl l'efacerea corecta a formel anatomice a
dlntlillul(reconstltulrea
spatiulul Intel'dentar, a fe~el aproxlmale!jl a zonel de cont;lct). ln general. 0 buna matrlcetrebule
sa indeplineasca urmiitoal'elecond/~II:
,... sa prez/nte un slstem de fixare;
.
- sa fie compat/bllii cu materlal.ul de obturatle;
--. sa se poatii adapta cu u!jurJn~a la contunlldlnteJul, rara sa 'Jezez~ ~~uturi!e
invec!nate;
. - dupa indepa.rtare sii lase o. supl'afa~a netacia;
sa fie sub~lre !ji flexlbUa;
-,sa se prezlnte intr-un sortlment varlat de fOl'me il marlmi;
"::"sa fie leftina ~i sa s.e poata steriliza;
,~sa prezinte un marcaj ~i l.manumlt contur specific.
Cla$iflcare

Ivory

Moa ae prezentare
Sint, de fapt, semlmatrice confection ate din tabla de otel subtire d.e 0,1. m,m,
filnd prezentate intl'-un sortlment variat de mal'/ml, pentru a se adapta elt n:al D.me
la contururl dentare de dl"erse amplitudini !ji ina1t1mi (premolarl, molan. Gmt'
temporal'l).
~ .
. ~_
Matrlcele au 0 margi ne convexa ~I una concava, Qre se !ate~te trept .t catt;
miJloc, ald.tuind un limb (fig. 1~8).Atuncl cin~ ffiatl'ic:a se aplld~ ~e <linte" aceasta
portiune trebule sa fie orientata. intotdeauna catre gingle. niclodata Invers (fig. 1(9).
.
Bra~ele matrlcel slnt prev3zute cu un_slstem de fixare retrez~ntat de 3-4
orifie!i de forma rotunda sau dreptunghluJaril.Flxarea
se reahzeaz:a pnntr~o portmatrice ivory, care este de fapt un mic cle~te din metal, ale carul bl'a}e slnt prinseIntr-un
sistem de artlculatil, astfel ca, prln invirtJrea unul ~urub, sa poatii fi aproplate sal!
iod epartate.
Capetele Iibere ale portmatl'icei sint prev3zute cu cite 0 midi gheara men ita
sa patrundli in o.rificlllt\defixare alB matrlcel (fig. 170).

Matricele dental'e sint concepute pentru a, putea. fi adaptate la un numar dt

mai~re
de situa~ii din Ice. Cu toate acestea, exista 0 serle de lez:Junicoronare care
nupQtbeneficla
de apllcan!a slstemelol' prefabricate, de aceea medlcul trebule
reCUl'gaIa confectlonarea lJOOI' matrlce Indivlduale. Claslflcarea care ul'mea:z:a.se
bazeaz:a pe crlterll legate atit de stl'Uctura materialufUI,. dt $1 pe modalitatea de
obtinere a ma~rlclor .

Sa

. .\1) mattiee pre(abrkate,:

. - metallce:
- matl'lcele Ivory;

- matricele metaU,e circulare;

- matrice din aluminlu anodizat;
- nemetallce:
- benzile de contUr;
- matrlcele cervicale;

Fig. 17fJ -

Fb<are. Cliatrlcel

......--

Bratele portmatrlcei

Ivory pe

matrkc .

slnt a~ezate cu un nlvel mal jos, faj:a de planul corpului

matricel '(slstemul de mlculafie formind, ~n acest fel,

,0

u~oara. c:.0ncavl:ate, care

trebule sa prlveasdi intotdeauna spre,nemfarcada pe care se aplica matncea).

Alegerea mattlcel Ivory se face tn raport cu dlnte!e respectlv (premolar sau
molar), in ap fel, indt,.aplicata pe dlnte. sa dep~easdi suprafara oduzaJa c,:ucirca

MAnlCEL"

DENTAf\E

1. rom; de asernenea suprafaia ef rrebure sa fie neted5, lar sistemul de fixare sa no

prozinte rupturi.
lndlcatii;

- protejareapapHelinterdentare

tatea de dasa

in timpul pregatlril' pragului gingival la cavi-

- conforl)13tor pentru obturarea ell amafgam a cavitatHor de elasa a II-a;

conformator pentl'u confecponarea machetei de ceara a incrusta~iilor in

.~

cavita\ile

"

all-a;

de dasa a !I-a;

- ref~cerea In amalgam a caroanelar

de slIbstanta pe suprafetele aproximale.

dln~ilor devitalf care prezlnta plerder!

Tchnica a.p1idfrii rnatricei

j ~:a~c~tea po:tmatricel .c~ matrieea se va face. astfelinclt matricea ti partmatncea. sa ~lba 0 pOZltle coreeta tn raport cudintele (superior sau inferior) ti perimenul sau, lar braj:ele portmatrlcei se vor apJica ioaeele orlfkii care permit alunecarea
lor pe suprafara proximala. opusa cavltatii de abturat (fig. 171).
. , Aplicarea m.~trlcei. p-'rinsa 10 ~ortma:rice,
face trednd dintele respectivln
;ncerlOrul. eurblJ..rt!. form~ta de matrtee, aVlOdgrlja ca aceasta sa formeze un perete
III dreptul
caVltarll. vertlcale; se va rine matricea pe loc Cll lndexlli rnilnil stingl sl
se vor .strlnge bra~ele portmatricel prin disudr,ea eu m1na dreapta a~urublJlul destin;t
'.

5::

acestuI

scop.

Pentru ~b~lnerea une! ad~ptarl lntlme a matricel la nivelu! pragului gingival,

se poate folosl ltnean 0 pana dll) lemn. fie prefabrfcata, fie pregatita e:x:temparaneu
(:~nrr-l.Inf:a~meIlt delemn de esen}a t:re. ~a nevale se poate folosl in acest scop un
t~>t: cle chlbn:,. Pana de femn trebule sa alba 0 forma de fus, lar grosfmea el trebule
sa eore~pljOd" dimenslunii spariulul Interdentar. ApHcarea ei se face cu aJutorul
dqtelul c!amp~n, m,nd Introdusa Inne suprafa~a exterloara a matricei ~I suprafata
aproxlmala a dmtelUi Yeeln. Paoa de lemn treb.uie introdus5. in a~a.fel iodt sa nu
lezeze papi/a interdentara. ~l sa nu comprlme matricea dedt hl nlvelul coletului,
deoarece altfel deforrneazaconturul
~i irnpiepica reallzarea punetului de contact.

COl1trolul adaptarii matricei:

- limbul matricei trebuie sa tread de pragul ginglvld eu aproxlmativ 2mm.
iar marginea superloar;! ? matricel sa depa~easdi supl'afata ocluzala cu 2 mm; .,'
- cu ajutoru! sondefor f1exibile {ace Miller), se eontroleaza adapcarea transversaHi 11 matricel, Insistindu-se tn specialla nlveluf pragului gingival. pentru a deplsta
eventuafele zone unde matrlcea este departata de dinte;
- fafa e.xterna a matricel trebuie sa vlna in contact cu dintele vedn, In apfel,
Inc1t, dupa indepartarea el, spatiuf dimas sa fie foarte rnlc ~I sa permita refacereac.y
u~urinta a punctului de contact:
. ~i'i'''t
- capetele matricel sa fie intlnse~1 sa se aplice Intlm pe suprafata vestjbul~~~.
~I oralli a dinte!ui. in 31l1. fel, indt contUrul re.taurat prin apllcarea materlalulull:Je
obtura~ie sa nu depa~easdi eonturul coroane!.
'"",
Avantaje ~I dezavantaje
Intrebuin~area matricelor Ivoty preiinta urmatoarele avantaje:
- reda forma peretelui absent;
- permite Ihtroducerea eu preslune ~i condensatea materiaiulul de obturatore.
ob~inlndu-.e astfel 0 obturatie cu masa omogena;
"
:- favorlzeaza 0 buna adaptare a ma,terlallllui de obtllrll~le la marginlle cavi~
ta~il, indeosebi la marglnea glngivala:.
. ".;.:"
. proteJeaza paplla Interdent3raln
tlmpulfu,llirli rnatetlalulul de obturafle;,
contactul matricel eu materialul de obturntle eonflH'a ace.tuia a suprafata
perfeCt neteda.
' ,
.
Dezavantajele foloslrll matricel Ivory:
...permlte refacerea conturulul numal la cavitat' situate pe 0 slngUra
aproxlmalli (pentrll' cavitatile M.O.D. sint necesare alte matrice);
impledld modelarea punctulUI de contact, odata ell conden$area
lulul de obtura~ie;
,
.
nefiind transparente, impiedidi controlul vi:walal .stratlncarfl
de ohturatJe:
, ;'
. nu sintcompatlbila cu materlale de obturatie fizionomke. putind 'J1rbvoca
uneorl alteral'ea aspectului acestora;
.
':".>
- sistemul de fixare este Insuficient pentru dln~1Icu caroline conldzate, perrni~;
tind alunecarea matrical dnd sa aplica pe ace~tl dint!,
'
Matrlcele circulare

Fig. 171 -

Apliear .:. n1,.tdeel

lport.ttl;l.trlcei

,Ivor.y pe >rcad.

dentar" in(crioara stlng:a.

Sint benz! metal!ce din otel eu proflf drept sau andulat, care sa montea:za
portmatric:e speciale, (:u ajutorul d'irora putem aJusta clr~umferinla matrlcel la
turul dlntelui ce nebule restaurat (premolar, molal') (flg. 172).
o

Cind fucdim la niYeJui ,arcade! superloare. dupa apl1care, portrnatrlcea va fr

';le~tlnuta 10.pozitie arizontaHi 'prlntr-o contragreutate. care, de fapt. nuest.e alt<:eva.
(,em un fir de bumbacce se pnnde <:uuncapat de ~urubuJ portmatricel. filnd trecut.
peste cre~tetul pacientului ~1 lnentlnut in traqiune de greutatea fixatala capatu]

'naICorn:.

,. .

.'. ..

- refacerea coronara eu materlale pla.tlce de obturatle in cavlt'atile de clai;a:':

a tr-a, caVitatJle tip M,O.D.~i cavitatHe at/pice;
- reallzarea machetel in ceara a In<:rustatillor M.O.D.
Apllearea matrlcnl jl portmatrl<;ei pe dinte sa face in a~a fal tnc1t cerpul portmatricel va.fi. otlentat Intotdeauna catre Vestibular .~lln prelunglreaarcadel dentare.
Dupaapllcare. serote~te }urubul.portmatrlcel plna dnd matrlcea incercule~te str195>

eoroana dlntelui, Jar pentru adaptarea Intima a matrleel in zona pragulul gingival.
se fixeazii Interdentar mezial ~i distal ell pene de lemn {fig. 173}.
Controlul adaptarll matrlcel se face dupa aCele3.fi crlterli ~i metode descrlse
la adaptarea matrleel Ivory.

Benxile de CQntur
Sint benri transparente confeqionate din materiale plastice (c13lu}~id,policster,
polietller.a etc.). livrate lntr-o mare varietatede lungiml,groslmi fl laJlmi (fig. 174).
lndicofll:
_ refacerea conturulul in cavita
~
tile de dasa a III-a fl a IVa;
_ l:~olarea. dlntelui In vederea
executar!i testelor electrice;
Fig. 174 - Bentl de ~ontUr (mat.-l<e de colu_ izolarea dintelui clnd se locrcaza
lold),
ell
aeizi, in vederea demineraliziirii
(tehniea Enamel-Sond).
Alegerea benzllor se face dupa urmatoarele crlterH:
_ materialul din care este exeeutata matricea sa fie compatibil eu materialul
de. obturat1e; d\~ aceea benzlle de celulold sint uti!lza.te numai pentru executarea
obturatlilorcu
ciment silicat ~l nu ~t pelltru eelelalte materiale de obturatle. Pentru
obturatJile din acrilat. se .foloscsc freevent benzilede celofan a~ezate pc un suport
mal rezlstent la deformare. care permite intinderea perfecta a celofanului (de obicel.
suportul ezte reprezentat de b:nzi de celu,lold). Obturatlile ~u materiale :ompor~te,
ell. ~i cele din rii~lnl acrlUce, slnt compatlblle eu benzlle din polJetilena, aceta, 0'0
celulo2:a S'.l.Unyk.n;
_ unele b\:!1zldecontur prezinta la extf"emltatile lor dtevastriuri
colorate,
pentru a putea tI ob$ervate cu u~urJnta. ~eoarece ace.te striuri ,colorate pot apare
accidental pe suprafa~a obtura~iel, 0 onentare corecta. a benzilor poate prevani
acest neaju ns;
_ benzile eu contur curbiHniu slnt foarte utile in restaurarea leziunilor cervj.
cale, alegerea lor flicinduse in raport cu 5ltua\:ia c!inka;
,
_ Hitimea benzilortrebule
sl\ fie sufident de mare, pentru a acopen Intreaga
suprafa~a a defectufui. dar ji restul ~uprafe~ei dlntelui;
'"
,
" .. "
_ groslmea benzli se va alege In raport. cu dlmen~iunlle ~j .I~cali:area cavltatilor; in general, ben:ziJe sub\,lrise deformeaza u~or daca restauranle SlOt man. de
aceea cle vor servl in speCial .la obturarea <:ayltatllor mici.

Matdcele

din ah,lminiu anodizat

Sint matrlce dentare confection ate din allaje lnoxldabile, avind suprafal'3acop'e. '
r-itii ell un stratfin de aur sall alumlniu, depus pe cale electrolitlelL
, Forma lor este asemanatoare eu a matrlcelor Ivory, cv e:><cep;iasistemulul de
fiXaf'" ',care in cazul matrlcelor de aluminiu. este reall:zat de operator ell ajutorul
~nui' de~te special de pe.rforat sau eu ajutorul unoI' freze sferlce mlci. Suprafata ma.
trieel este fo."r,te neteda fi nu influenteaza;stabilitatea culorH materlaleler fi:z:lonomice.
JiJdlcatfi :

..... :.:::res~aurarl corona,re eu ajutorul 'materialelor plastice fizlonomice (rii.~ini

a~rilic~r:' materlale compo7.lte);
. -refacerea
puncwlul de contact intre prlmul premolar ~i canIn. cind pe fa~a
mezlalii. a premolarllor au fast pregatitecavita~1 de dasa a lIa;
!naceste c;aturl se procedeaza in fellli urmator:
- se aplldi matritea in dreptul premolarului ~i se stringe in jurul dintelui.
controlindu-se adaptarea;
. ~,eu ajutorul llnui crejon se marcheazii :zona In carese VOl'realiza perforatiile
neeesate aplidirli portmatricei Ivory.;
:':"':se. examineaza suprafa~a distaHi a caninului. cercetinduse forma zone! de
contact .(punet, linie, suprafata}, iar matrlcea se decupeazii la acest nivel dupa forma:
dorita, 'cu ajvtorul unul de~te sau cu freza sferica;
.", '- se fixeazii matr!eea ~I portmatri,cea; se 'aplldi pana de lemn, verifidndu-se
dac~ suprafata decupadi sa gase~te in dreptul punctulul de contact;
- dupa Inserarea materlalul'ui de obtura,\:ie in cavitate, prin exerdtare de
pre,slune, surpiusul de material, aflinduse in stare plastica, para$e~te cofraJulprin
orifit;jul creat ii face contact cu dlntele vedn;
. '
- matricea se indeparteazii dupa intarlrea materlalului de obturatie, prin
sacrifkare, seetioniodo vertical eu ajutorul. unei foarfed.

,=:3

Matricele <:ervicale slnt matrice circulare confec~ionate din folii subpri de

material plastiC. eU 0 forma asemanat9are penl~elor de stilou" de Undl;>~i denumlrea
de (( matrlce in penira .
'.
. !n general, aceSte sisteme sint pre:z;e~tatein~r-un sO,rtl~ent v~riat .~: d!tl1:"?
sluni ~i forme, pentru a putea fj adaptate elt mal slmplu dlfentelOI' sltuatH IOtdnlte,
$ortate dupa marlme ~I adaptate corespunzator prin talerc cu foarfeca. cie pot
fi introduse In ~;lntul gingival. conturind 'perfect fa;a vestibulara a dlntil:,r.
_
Pelitru a permtte indrirea materialului sub presltme, se poate ex.erclt3 0 u~oar~
compresiune pe suprafata matricel, cu ajutoru! unel chel din gutaperca confectlon.ta
extempol',aneu. Estecontralndlcata exercitarea presiunil digitale. deoarece suprafa~a
Obtinllta prin acest procedeu nu corespunde <:onturului .anatomic al dintcJui.

COfoanele

anatoforrne

Sint marrice confection ate dill acetat de celulo:za, fiindastfel compatlhlfll' eu

structura acrilatllor~i a materialelor cOlllpoZite.
Aceste tfpuri de matrfce s1nt IIvrate inu-un sortlment varlat dl! formemariml
;i' groslmi. p~t!nd .r.eproduce in totalitate morfologla~i fune!la coroaocl dentare.
In ~ef1eral, .sInt utllizate pentru restaurarea lezluniler coronare intlnse, dar, prlo
seqlOnarea lor.se pot ob(:itle semj'rn<ltric". lltlltmbile in restaUl'are:a unoI' pierder;
mai mid de substan~a.

Matricea In
este tot 0 matrice Inelarli, pecan~
reallzam din tab[asubtJre
de cupru. Bratul vertical al T-ului (care va inconjura coroal1a dlnte!ui) trebule
sa fie mal lung de<;lt perimetrul <llntelul, lar llitlmea sa corespunda Iniift1mil coroanel ..
Bratul orlzontal alT-ulub> se plleatureaza, reallzlnd astfel 0 cullsa prln care va trece:,
~ra~ul vertical. Se ob~lne astfel 0 matrlce Inelara, care poate fi suima In jurul dinteilli,
T})

~1m

(>

Jndicatii:

tratamentll] distrofiilor coronaI'll' de forma ~I Volumj

tratamentul fraeturiloreoronare;
....-acoperirea provizoriea
din~i1or (rontall ~!efultl in vederea confeC1ionarll
unoI' coroane frzionomiee;
.
: - restaurarea .fo.eunelorcUneifol'me;

- substituirea prov!zorle a UnoI' dint! din regiunea frontalli. pilia 1'1 confectionareaeoroanei de substltutle;
.
.
.- reconstitu!rea (oronara a dintilor devltaH priM ohturatll armate.
Fig. 115 -

Matrke

inelare

Q -

banda de

Matrk~ lnelan. In T .
(UptU

t b..M01ltl"lcU

to,nfll(:(:io:/utl.

Slnt matrica confection ate din tabla subtlre de cupru, cuo groslme de 1/10. mm.
aVJlldforma Inelulul folos!t 1n ortopedle pentru amprentarea dintllor.
lnchiderea lne/ului sa poate face prln mal multe metode:
4) prln su<lura. lipire. punctare electridi;
b) prio pllcaturare;
.
c) prin pensare eu 0 pensli Hawe sau pensa anatomldl;
cJ) intrebulntlnd banda in T -matr!cea
Levett.
Aceste tlpurl de matrice se vor adapta lntlm la conturul dinteilli ~I la /llvelu!
pro.gului gingival. prin festonareeu aJutorul unel foarfeee.
Indicatif ;

- obttlrarea cavitatllor de cla,a a II-a:

- obturarea cavitafilor tip M.O.D.;
.- distruqll coronare Intlnse In suprafatli ~i profunzime pe dinti vitali 51devital!;
- reconstltulrl coronare pc dint! devitall prin obtura~H armate.
'
Dllpli aplicareaacestor
matrice, Yom controla adaptarea 10.nlvelut marginif
cervic~leo. cavitatHor, eU~jurorul aceIor i"Illler. Clod cooslderam dadapto.rea transversafa nll este corespunzatoare. deoarece mtre coroao<!,dintelul ~i Inel tlimln spatH,
se~oate remedla prin apllcar:ade pene de lemn. In unelc cazurl, clnd exist a pierden ~arl de s~bsta~ta dent~ra ~ldorlm sa recoostltuim coroaoa cu amalgam, Jnelul
v.afil~satpe dlnte, Impreuoo. cu materialul de obturatle, tlmp de 24 ore. In ac:eastll
S~tli3tle, pentru a. se evJta lezarea partffor mal. Sl! va bizota adt marginea cervical5.,
elt ~,eea ocl uzala a inelului, verifrdndu-se <ltent adaptarea lulcransversalii ~f mal
ales. ocluzaHi.
'
' .
j~ afar5 de III at rlcealnel, despre care am vorblt. se poate realiza ~l 0 matrfce
speelala. a~anumlta matrlce In T .
.

Matriceleo partiale

{semimatrlce,1

Se confecIioneazll din benzl metalJce $ubW' de cupru, alumlnluetc:. (fig. 176),',

Ele ttebuie sa inconJure ceva mal mult de jumatate din perlmetrlll <lintelui.'
re.co.nstltulnd, in orlce (:az. peretele ,are lIp5e~te dlndinte. Fixarea se face prin Ilga-.
tura eu fir de matase sauslrmi'l de vlplli, trecind firulprln orlficille create In corpuJ,'
matrlcel, Inconjurind. de .citeva orl conturlll dlntelui (fig. 177).
. ';;
lnqnele cazuri, aceste matrlce pot ramine pe loc: p1naia completa lntarlrea,
amafgill'nu.lul(24 de ore), dar In aceste situa.~11trebuie adaptate In afa fel, incit
nu lmpledice ocluzla.
'

Sisteme speciale de retentie

_ fracturHe coronare ale dlntilor frontal I care: depa~esc 1/3 din volvmul
coroaneldi ntel ui;
..,..tratamentul carlilor situate pe feteJe aproxlmale ale dln~ilor frontali eu
IJnghlul indzal distrus;
- fracturlfe unor CUSpili ai dlnlilor din Zona laterala (molarl. premolari).

in restaudlrile coronare ale

d inti!
, or vital i
Sistemele special.a de reten~le reprc7:lnta .milloace adlacente care complCteala
slstemele naturale de retenpe re7:ultate din pregatlrea. cavlta~llor, clnd acestea nu
slnt satlsHiditoare. in unele sltua~li, clnd plerderea desuostan~li dentara nu se datoreaza unor procese carloase, cI traumatlsmelor, sistemele speciale de retentle reprezinta singurul mod. in afara celor proteti<:;e, prin care se poateob~lne retenlia materJalulul de reconstltuire coronara, conservlndu-se, in acelililtlmp.~1 Vitalitatea pulpel.
Aceasta nu exclude lnsa poslbilitatea foloslrll metodelor spec/ale ~I pe dlnti
devitallzatl.
.
'. . Cele mal utillzate sisteme spedale de retentie stne urmatoarele: ftlfturile para,p\llpare. reten~la prln demlnerallzare. amalgam-joint ~i ~anlurile de retentie.

fig. 178 - Tipuri d" ~tif-

tori patapulpare.

Fig. 119 rapolpare

Apliqrea ~tiftu,.i1or pain fractorHe

coronare
Qriz:ontale ~

. Reguli prlvlnd apliearea ftifl;uriJor parapulpare:

Slntmijloace complementare de feten~le. ancorateparapulpar

prin difarite
fl1'9tode in vederea aslgurarli $tabHita~li rnaterlalulul de obturatie (fig. 178).
Clasi ficare:
(l) dupa p'royenienta:
prefabricate;
,7 confectronate extemporaneu in cabinet ehn sri-ma' de vip/acu diametr\ll de
0,4.-0;6 mm.
b) dupa metalu/ din care sint confectlonate:
- sirma din otel;
cupru aeaperlt ,cu metal Inox;
- alia)e de aur;
"'- dlrerlte allaje acoperlte cu aur~
dupa metoda de aplleere (fixare):
1nturubare (filetata);
..;..frlc~lune;
_ dmentare.
d) dupa diametre;
- 0.2: 0.4; 0,6; 0,8 mm.
, Indicatii:
- fracturlle caron are aledin~ilor

frontall (fig. 179);

_ se yor efectua. adt lnainte, de ~i dupa aplicarea Hift\lriior parapulpare,

examenul radiologic ~i testele de vltalitate; aeeste examene ne ofl;lri).date asupra
vitalitatil dlntelul, formel ~I dimensiunllor camerel pulpare. grosiinii tesuturllor
dure dentare;
- tunelul to care se aplidi ~tiftul parapuipar, va fi executat eXclusiYIn dentina;
- segment:ul intracoronar al ~tlftulul (segmentul fixat In dentlna) va avea 0
lungime de 1.5-2.5 mm ~i. In general, va fi eel pUlin egalcusegmentul
extracoronar
(segmentul euprlns tn masa materialu/ul din care se reconstltuie coroana);
- pentru a ma$ca vederea ~tlftulul prin transparenta materialulul deobtura~le.
tunelul de retentle va fi plasat u~or <:;i\trepalati.nal;
- in fractwrile deunghl Inelz:aI care neceslta aplicatea in planuri perpendicular!?
a doua ~tifturl parapulpare (fig. 180). se va u~ura operaIlunea prln fixarea in primul
rind a jtlftulul 3llaJ;9iapola celui transvi;lrsal;
_ clod s~:apfica <loua sau malmulte 9tifturl. intre
ele se va pastf~oo dlstanla de minimum 1 mm, pentru
a permlto InslntJarea materlalulul de obturalie intra
~tifturi ;
- intruci~ ,prel';en~a~tjfturilorimpiedlca
accesul
operatorulul ditJ:eperetele
parapulpar este neeesar ca
proteqia pulpel prlo obtura~lllde om sa se faca inalrote
Fig, 180 ~ Aplicarea
ltilt'.lde aplicarea ~tifturilor. avlnd grlja sa nu ar,operim ~i rilor parapulpare In fraeturile- corol1ate Ob-Hce.
orlficlile de introducere a ~tifturllor;

C/:: I};,::":.l

--

"

I)::(I"'~,,'~:-.l!.:~<-...
.. ~

).j:,",!J;(l~7(C.

..

It

.>

- f~ . 2:'~(

~,
,

It: ,/
i::'

1'-

Amalgaml!!
d:::ntar
eSiC
un
materiJ.l
de
ObtUf2.iic
de
au,::.:::
nefizionomic,ne2.derent,plcstic
in mo:nentul introducerii sale in c2.vit3.te ~i rigid d~Q::'
priza.Este rezult.2.tul amesteculill dinu-c mereor eu lffiU] sau mai mull;: meta1e.Este unl.!1
din cele mai vechi mateock de obturatie utiiizate pentru restalJrarea pre.para~iiI6r
retentive ';;i"ap1re'men~olit'pentniprimaQ2.ra
in "1601de' catrc Tobias -Damkreiiiu5 'i ti
"Olrticiea'de
leacuri" In care ,el d:i re1ets. de arna1gam r, lui Stoc1\erus .utiliu.ta p"~ntrl:
bbtur~}ia diniiJor.
,Au urrnat 2.ni in care, in liter2tUT2 de spccialitate a tirnpului 2U apan:t pu!in;:
referiri la smalg2.m ,eercetarile rcluand!..!-se mult m?i tarziu.In 1826 in literature. fr2.ncez~
c.p?r consemnari cu privire la T<:\'cau ,un fraoeez Cefe fo1osea p-entn.! oJtl.!larc? cavit2ii!o:retentive 0 p9.sta' d:: cfgint formata din piiitur2. de argint ~i mercuLTot de ~tunci dcte?2~
obsetvati2. ca acest arnestec sufera in il1teriorul cavitatilor un lxo:es de dilat9.:'E: ce
dete~'ri{i~3. fie fract\lf2. dinJilor, fie 2pariiia unor obtl1fil;i i debord?nt~.b 1833 doi frc.i12;:yi
1 r.
.. ('

. .
~..,
.
J
ven!.,- i J a "T
l..;eW-l,-T Oft':
lr2!1l
.raweo'.!!' care Duerau aent:~tl
au p'O;lt2.t
ae ceSCOp-eilre?
~i
-1""
''::'~;'"
r"'lo
..
~
'1
lptrOrl~T'"
"lm
:o~~~1
iSU).
r;:
;
...,~
~
t=
.:;,.
a
l-....:;
...........
i:l~
,...-_...~
C\ -:.d;- (...,;.
.:1
~L.IC.~'~lD:){ ..
)In
~ c.::.11lc. ...
c:.-,t:~~
';--1:
1...

--':';'...1)

Tf'.7JJ1ta,t.etc.au fosJ.

L.:4'~~0{~lUl,..:;

q.e.7.2..<:.j':UD.'3.5e.. )".nii

)' ~~~~-,-'~.,"';
l":~
prlv\..re
2 ,;.:;.....~::>~m?,t d2~
'-..!.:..

"~':'1 ...
" .

(..0

care.2'.1 u::m2t

.8!.1 fast

1;:l

:j'-1.l,..(l.:;.J

m?'.:c2!! d::

. ,- -~
,'.,-_'
1... ~ '-~
-';
re~!2u.:.2-~'..- e.\1~t2(~~1o.Clll.2t lIlut: 2Jl;:

lS':~ ~)-~

..

...!.;..;..:

C~;

\'jj controvc,5::

11:,<:
":-l~:l
L"_'v

.x_'_

JCL0:)_

:.. ,

c:.:

~:rr:!.alg2'
..;-?i\.l':ui cc~ s-a tew1i;re~t in fa\,~o.cre2.ad.f;p~ir{\; 2(>~':5tui2..
C~~~.m!:i irr~p0l1Zf.!te -G2te Cit p~~\-ire l2. crnalg2.illu1 d~ntc~l 2~p2.r C2. L!.nl1~7"C:: ~:
- -.
.. l~~,- - /
cerceta.D
1(I[U11'"''
bl2.C!( cere ,E;lr~anil
~7.)- 1 o~o:
,(t !)le:z-eDta t C2.U2~ te
C~2.
r;: cet~rffi:;;~
1"

r'!" ~

'
am2.~ga~nlilu1) n1~cC.n~S!TlUl
OC".. IiuZ~J-
p;Op!1e~2:~~
-2,;naIgc.ffiuh.!i de -3 S~lurinde. sub jnf1ue~~2.fi)r1e1o; Q"Crn2stic2.!ie _In 1910 e~ c pz(:z~l;~':::
UJ 2.i1-ttstez:: ce 'contine2. 6S}o P-l.g.: st?ntu 26'~~J cupr-l! 5S"O: ziti': 1S<- ~: r:-:erc~~.=~
dC:f!1(J,:J5~feaza cA Dt2 nurnai 0:1~ir;uf;u1clijtllui ('~~irr1o-ch!1 de prep2f~:::: ~i 2:::~~ip~11:.:-z
;.-

mO;J1Ilc.e.rde

"

c.::~5t!_~;~:
Sf2~i

~-

"/oit:~}'etllc:e 2.Je

.,

f?cto;-i rl~ ir:-(P~Et:~;2.n";c_~(!:iZfi r::zi5::'::~~~fiilc1,~.(:rn2.5~"~c:: ~:~::~l,g~~i::~~.:-~~

---

- -...

..

r~;~cCU:T~
:;-~!n eX?;:::15E2f1~2. ~~ COiE~-2CP?O~ P:lZi: .

d~ P":3!~ 16Cl (:r:~!~1I"~S::"_::~:;~>::'

~?.',~:~:;~~
=:- ~
75S!c cE;; r~-~I?_~1:,:~i:~~
c~:~~i.:<l2:': :_--'~.~Ilt ef~cte7:tc- Ct~ 2.I"-;;21gaiild~2r~i:i~)i"1 ::::-::c~?l (::vit~~~j!~D:-O.\l;;::)-C:~~:7~-:>:
. !'~in:Jgc,"~ul e5~~ fQ1oS1i ii: 1::03

c):-;fo:-r:: c~tel()J

('t~:'"~E!t

S~2.:j~~Cf: :lil Ir::~:;'::::~-l~L!l

d~ f~1i3.~circ2

Tipurile de amalg2r:1,
Am2.1gamul den(2r,11l fur.q!C' de numi'irui d~ m<::t<'!lc pe c?.t 11 cori\li!1C ,~I\):lt~' ,;
cl?sific?t 3<;tfd :
biDar - rezultat din combinati2.
mc,curu1ui w un 5!ngur me:21 .eel r:'9.i CU;,C;3::i:::
'
'I
.
.
...( "r 0 .
.' r - ..
time. 1g2ln h
",ElC'"f cst;; am<~lgam!l C!e CUpill ce con;me c-up:u .)J...,d /0 ~l m~:Cl,r bJ- Ill:: ~;
r -

...

t'"

-i

:!:oln-'f
j).')n;:;
. \.- ::-!t _..:-

<.: lO::::-l J

~~.fos~

I. .

r~ ...
~'"

cur2."1"..t~.
n'-.t~--r"1 d1..1
j~l i-tCCt1\.,.f.':'
-

-tl'i
....
.,r...-l,~ .,....
;:
a'-:-l.
~L0dH.:'P_iIUgl .....
(:, ..:

..J ..... ~_

. ~

,LL:t.U.i1:.:.:.

"'-"t"-,;~~-,,:;
-(r:,:.=.
l>...
.;,.-:~J. - ~l ... _~

:-'.

....--.:.-.~
<-:::- ~

~::05 din

uz.
/\.. fast lEc'2Jc~:~f..(0:ub~n2!i~~
lne[ct~LlL!i cu c~d;n!u sat! ~l?~diu d~t t~'2-r;~ 2.i~ii1:~~-:-in p,actic2.
cmcnt2c feni!U ca S-3U den'edit 2. fi no~i\'c,fri2biJe ~iC2sz:n:c:.
tenDf - rezultat din amestccu1 mercurdui cu 2 rTlet2.k ,de rcguJ2. Ag. ~i Sn in pro;:<'=1r~

cg2k.
- rczultat din arncsh~cLllm:;;.curului
65o/t-.Ag,,25% Sli.,C% Cu.

cliatem?f

ell

3 mct2.k : 1....
:I..,Sr:5! Cu. ,IfI proJ'};)nit d,::
_

... :;.:

~':"'

.~~:~>;~.
:.l.:.~..~.~.~.....
'.

mai coniin ~icantitali

. ... Unele amalgame

mici de metaTe nobil;,: cum <":i' fi platii'

accstea nu au adus imbunat<iliri substantiate
caliti'~ti!0
S~ mai poate gasi Zn. ~i,!n [uDqie de pi"opoi1ia
de 'Zr

sau aUf ~i iridiu,paladiu,dar

produ5ului finit.in combina!ie
conti nut exist~:

- aliaje cu zinc ,ce conlin mai mult de 0,01 % zinc;

- aliaje:.fara.zinc ,.c.e cantin rn2.i putin .deO,OJ % zinc .
. Pc fhconul ali~iului de <!rgint estc neccsara specificarea de ClJ.

Dupa confinutul

5:"!t!

:'\ra zinc.

in Cu. a1 aliajului,amalgamul
dentar poate fi :
In Cu. (mai pu\in de 6% eu )con!in5nd :

eu aliaj conven!ional,s3rac
- Ag. - 65 - 70%
- Sn. - 25 - 30%
......_.. -Cu. '-0.- 6~o....._,

.'0

..

--

"

.'. '- Z n.- 0 -_/0

'")0'

-_.'

-.

'-.--

..

--

Propoqia dintre mercur ~i aliaj este de 45 - 50% Hg./50 ....:.

55 % aliaj .Mai poate
contine urrne fine de aur,platina ~i mercur 2-3% ~i acest tip de amalgam se nU~le~te
preamalgamat.
eu conimut crescut de CU.,sub 2 fonne:-cu compozitie sin1pla Ag.-Sn.-Cu.-Zn. ;
.'.;
-eu faza dispersRta de aliaje Sn.-Ag. ~i eutectic
t
Ag.-Cu.
Acc.st aliaj con~ine :- 40 ~69%Ag.
-7%

Sn.

-13- 20% Cu.

ft...
l1!?1garrlele

- 1%
Zn.
modeme con1in :- Ag. - 65 -- 70%

- Sft. - 17 -- 30%
-l:c-on''''~''.~
C::;h C'~
In (P:o~''''-e''
! 1-'~v~
.....
n~l,..r r'=
O'-'.Lpc.,
u.)'-.lL~)
U.-;:U
.l- ,- .I.';:~~

-111.

.:"-~. 1
"1
I
1"
1
. upa upu parllcu.CIVr 3dJU Ul eXlst<,:
D
c.li2je ell piliturafoffi1R1a din pcilicule strur6ite-tajate:DeregubH~
2.112'Je ell particuk sferice S<2U sfeioid2.1e ;
1 . ,.. .-;::.
,.. ..
=- ~- ~ ....., 1
,:,J<~]~ ell p<':.! tl~Ul~ n~'t;t;~l ,~:c ,

...,L t"

r.~

t, ")Iy,j\
_ ....
V_J.

'dic.ie
2.n1e5icc~:t~,fo:rnGt din Darticl.!lc j~::-:c~u1ate si.. sf~fice .
~ en Darticu!e
~

Dupa forma de prezentare exista :

;in care c_!n~lgcmu1 Sf.: p~Ezint?: l1edo7..?!~sut, fO:JT!2.?~ d~ r~11t!-::~:::-i:1:i-':-:'~
~~ ~~e;c
U-:-l:l ~~":l~
n ::~:();::~:~:..~ 6::, c~.::z.~:~~.i::.~~;.~~~k~:
!-.:"i;~ ;~:,~~;:.;--~-:
:~.. :~: ;:.i ~.::c~=-~.
; ~.:-.~~.~.

'/r:ri2.nt~ clasica
:-; 7: ::~):':

~imojaruiui;
.
.1....

Y2.112.ntc

!no\:~ern23

,..,

prCC:OZ2t;- capSUle!"

eterneiltelc

.. "'

COfnp{)neo:."C

Cle

l'

,-

c~n12.tg2.rnL:~1l1 lti;.

incorporc.te in capsule din materii.ll plastic ser.arate printr-o memb:2.f1? de staHlo!" i;:
c.antitati diferite, pcntru difeiite tlpuri de c,n'itaf1. Tritu:are2. se face en ajutGJul un,-'~,
amalgama.toare p~n agitarca capsulei intr-wl suport sp~ci2.i limp d;:; c\teva secunde i) ,:.
10) ui'mand instTuc~unile date de fiec21C fabrlcant.
lvletalde (-ere intr;>In compozitia amah:amului denter ii confera
ProprieHHi!e spe:cifice ale fiecaruia. :
ArgintuI'
t

"
(Do
.).
_ mare~te rcZ!s<en~2
cm8.1gamull1l,
redlice curgerea 1~Ul
.

;;.

(>

.\';.

'.

-..

\\,

une1e

: ,.;:''";.."i:
."~4':'::":.'"

- in conccntratic llni mare d~ 70% crC}te duntatea <>.malgam ului Co2, 2.CeS:2
Q;;vine sfaramicios ~i greu d~ manipuJai, priza sa e mai rapioa ~i tcr.djnl~ c= e:xp:o"siuri::
I112.i

mere ~

- a concentra~e mai mica de 65% duce Ia un amalgam cu 0 duri t2t~ mai mic~>
timp de priza prelungit ~j cr~~te tendinta s,,:.de contraqie.
Staniu.
- u~ureaza amalg<!mcrc3., cre~t-=-!irr;pul de pliz?,~i ,cofoziuDc<1 i:m21g?ri1l!~L:i ch::
sC2.de expansiunea dupa pr123. ~iduritatea sa.
Cupru.
- cre~te rezistenta amalgamului, pastreaza 1n limite nonnale coeficiei1tull
d~
dilatare, timpul de pri:U1~irezi5ter1~ la coroziune.in propOI1ie de 15% este antis::ptiseptic.
Zinc~.

. .~,.",-.

'

.- cre~te rezistenta amalgamului , ji confera un anum it luciu, previne oxid2.fc(! ~i

de peste 0,01 % ~i in condi!ii de umiditate produce expcnsiune.

in concentratii

I\1ercur.
in unele ali2.je se peate gasi in propoI1ie de 2-3% fo:mand c.liaje prc2.rn21g2.:::clt::

care bei1cficiaza de 0 amalgaffi2.re mai rapida dar,1n exces ) crc~te coeficientl!l d:: dilc.t.s.rc ~i
reziste.ri;~ rnecanica ~iprelungc)te timpi.ll de priza. 0 concentratie mai mic~ d:5.. na~tefe l!..:lu:
2.mal!T~n1friabil.
~ llidiu!, plztina, paladiu, in propOI1ie de 1% po:>tJmbuniit3~i rezistenp. me:cc.:-::c{
;;i coroziunea amalgamului.
Mercurul---care este folasi! pentruaIJi21gamarec. dic.jului es~e sing::;-ul rr:e,:) j;.
t emf_!<1Cllia.
~-....
~ c2.'\1>:;'c1. B:lo,-ompa,lO,IHti<:::a
..... ...",:l:<i._f-..... 5",.. c:. 10:::>t .,S4 1 vY,~ lilLo''', C(lilt! V.,:::: ::'",c2:

1-"::';;
_ICITfG"" lei

.1.-__

_ro

"'I:

Stcc,e

---

r,

,;::

"...,J.

c.-:'::;;.'"

..
;'

"--

. -"-'::"..;,".:

p;-eSu.p'...U12.n. .o'-.'-se 0 to:\icitate c~;:scuta 2. cccstuia: ceea ce a determjfl2~ multe studii Tn 2.eeS:
ft~ccs::c2.alj d~mOils~ra~ (2 2.i11aJg2illul dertlEr TIll CDf1stitue lEI f::ctor Q~ ris':: ~~~:~:n.:
o:ocie:1!,
c'..! excep!ia C2.zuri!o: in Caft exista 0 hinefscflsibilit2.\c
c D2.c:ie;:~ul
ui 1:: c'

r
..

5:;ns,

. ;'
{, ,;:,~13
~-f'p51ui"'"
-Di,f"1Jr]e
(0.npoT1~
..._ -.:1
"- ....
~v,
c.
~\.._~.. l
cOflt2.m~n2.r~a Inediulu! IncorJU!ator

..
19~cn~~i.c:)rcc.t2

. .' Slf';"~
"""Ct.o~7~
me.D
~..( p~r1.1fnu me-lic
. I U",
c
..L.'-1>.-_
~.1" r';:--rt~
r .... ,
de 2.ceea se cere 0 0 manipul2.r~ corecta ~. ~C:cstGi~ ~i c

mai
J

:::>.

,
.
.]
.
l'
,
1
.
lUI ..2 Jll','C C.CC?Dln.et stomatologIC.

!\rec:.anj5::::-~~de f'~jz-~ <d 3r;;!:!g~;nulv;.

E.st~

l.:j~ fe!t:):.-n~~ CO~1P~~:\C2.i~ec.~~jo.: p~n!l-o

re.::{,.~p:::dz:

ri':~'T~~:Z;:~~'~: ::3::~

2.1.:;aliajull!i, la fa::;\ie p2fiicip.ind C2.iT! 2 - 5JUi1. dill s!Jp~;:f"rG ;:.cz;s~or2.10::;;

d"
1C. _'_po t<.~<.: '.:-Ill,-, ltl~i
- .-~ d.~:-...)1,,;':.
c:.;
-.--:
h.~., Sn
.. , Cl'., Zr
_Ii.
'~
: ..1:..' "':...
:1.\"".: '"I'
l, Ui
I,'.'ll.,
.,' ~",;".I.

p~:-tiCldc

.....'jro:
n~
n l_I~::
~l l-~

0'

rC2c~ioI1~2...~ cu acest~a

(""lP'''\-2.!"':)~'''''

p;'l-i4 ...

~i fOmleaZ2. c(\inpu~i rnet2.Jici

--'1-

P.Ql

"1

Cc....

pr~~,ipi1;} SU8 rorr:l2- <1.,;

prod use d.;; re2.c~ie,

.

rC:!ltc:t!:~IC'~

j..\.,;

~~

p. La amalg?iT1tk siiracc in Cu., con\'cnjiomlc,

I""
"c.
,..

'1 or ~I. vor u<1

~ f'aZ2. g2.iTlC\

Co iajLUUi Cllll.Lcl!<-: I;: Ji1teno'l!'

H.~. umc:z..:~~te:SUp;-2r~:~,,'.
. et:

C?i~ \'2. JnH2. Hi r:::2Cp~

S~-:,-ct2~)~ forir~n~~:
:

A~ Sn + Hg ~ A~Sn3
g,uBa
g21.TJa1

Ac-Sn
0.:J
gama
nerc3ctionzt

Faze1e gzma ~i g2.rnc 1 reprtzinta

ma!ricea. 10 C<He se gasesc P3liicule de e.k:j
nere2ctiOfl2.t ale: fc.zci gem", Faza gama 2 c5i-e cea m3i pu~n rczistentA me..c2nic ~! i2

~ La amalgamele bogate in Cu. cxistii 0 eantit2te m::i marc de Cu p:l::

inlocuirea Sn. eu ameslec eutectic Ag.- Cu. ceea ce duce la climinarea fazei gama 2.
ReaCfia in prima el1pa a prizei este identic-a cu eea a amalga.mului conven!ionJl
.In ctapa a doua are loc reac}ia:
.
r

+ Ag Ci! -)

Sn7_sHg
gama 2

CU6

Sn

111

+ Ag 2 JIg)
gctma 1

Astfel are loc 0 reducere impoi'tailta a fazei gama"2din struciura ulTl2.1gan1ului.

La une1e tipuri de amalgam bogat in Cu faza gama 2 este eliminata ~iacesleil
sunt am'11gc.mele non gaml1 2 ele fiind cele mai rezistente la coroziune.
. ..
. . ~ amalg~'1"!~~eboge.tc in eu. bifazice, Oct! faze dispers2lc .....cupr:rticule sferice

.-:!
...
'+ "'f~
,.'2:: e~;'~v.IC

.A
J.

0,,

rv

~b" -

~r; ....
:t::...,_~

U')lJ..

__

~.1_.l.~
.lt\':"1.\""5U:(.~lU,,,

f-lUUL!lG

..

.f.'"

1"

l.,;OH;IUUllH

r-

1:

lHP.t

'I:

transforma in garna 1 in timp pe cand la ceie nionofa.zice

cantitatea de gama 2 este n~la.

'"'-

'"

.~

garn~ ~
; ce contin
at;

0-1-

L,,:''''C

~I

reaus , e~ se

pamcuJe

sferice,

Factorij ce inf1uentcazl'i timpul de priLS. a1 ;amalgamului.

. () raportul pulbere-mercur
- cu'~ctt eantitatea de merClli este mai marc eu 2Gt :

timpu]

de prize. a] a1iajului este ITJai lent;

-~

va ram::ne 0 cantlta.te rn2.t mIca

!".

jaza ~
l:nnn ne,eaCflOiizta

0::;

cre~te cantitctea de Tcla gcma 1 S!

arllclQa'i'"nului~
I. 2 si . deci, scade rezistenta"",,~
<> Gurata tritur2rii
- 0 suva 59-V 5ubprep3rare \'2. produce modifidr1 ale rezistci1tel, fl""'ju!ul , \""oiu:TIului
1

t:::TI2.122.rDultll:

dimen~iufie2
p3rficule.lor
- eu, ciit ele sunt mai ~i
suprafata de contact ell Hg. e 1T:2.1mZ'.T-:: ~i1impill de p6z3. IN,l
<:;,

n:GL1S ;

o'imb3Ir2nirec. 2rtificiala a a!iajului

- f~li:jul 'oroasD2t !eactioneilllnai TcDt::dc cu H.dec.?..t c'C~irt\'ec.hit
~,

,--,..,~

~:;>

0 -l.~-'.;"T"'L2l_::v!,'~_

,i

Q".~
;.. P"\O?~~;U"1=t
,-"..., ",,_,
,." nl~l'G.

ptJd

t: ....
<"9 1, _I) h i:;i f::JJ
il:~II'-'~~{.;...;.
. J
'- L u;,.

"Tr~~~

~"'~"i

lI~~ .

<)

"".''- .

cOTozii.:,,;::a csk Inai iri:po;l2.;;t~. :

rezis:ei!~~ est(: m21scazu:[;
in1batri~r1ifea 3.rtificiala a e.'malg2.mului reduce tensjW1i1~ inteme
.-. r.

!:')."i

...

1"'"'\"':~:'10

dirt pcrricule

(s't f::::::~-

-ll.....
~'J,;- C")

rCz1stcnta la compresiuoe

1a rltul, ca vana.za"...J"nir::
1000-5500~gficn12
dar;;j en tirnpl!l scurs de 1a rcactia (Ie }:Hlz2.1 n gen::rJl::
7 ziJ;~ d-~
12. reactia d:::viiz[i se a~iil~G rezistent,.a 1118.xi!na]3.cornofesiu!le- dUDZ~ care cre~teiile sunt lTii~:i
Relistcn~a

180 compresiune

e diferita de la un DlOdus

d."'"

~.

-rcj f2's1v in)~~2ntf;~

. "
..
~
1 Y'On
~,-r.r~1 ~f'r~l'
ItzlStenla
f6. corrlprcs~une 1n ~fc \.J' L-,j~iU) !"~1S~
t __
-t.:. ~

"
/! <;f"-
1C[DU l,:- _f" 1- 71' /.
"'lo~~'-'
1:c Calia ~irc..j~l~S-'"
n(rr~ g2wrro ~"0 "o~vTl t:upn.IT::)'~ilHie .,~::"U",)- _)J
~"l=;LiCIL~ .. .r\m~ :=-~!~:'"::
~eZtlltat din aliaj sferic se pare ca are ce2.mai mare rezisteil!Z Ja compresiunc.
,', .

l--\.{IUji:yc

, ..

,.
1
con\:eni\fJna.e

--7

ell
l'

rezistenta ia tractiurie

AI">

",

.tr;

r1.~",:"ea..Sl..a C:J;le

~'l" nll~",..,";,:Q"'l'......
p. :'~
eal
ft..t.:.::;It..dLa

-ah.i.

:'F""~--Q;.Y'.'~

~ . .,.

lei.

c-., '!4 ..e ....

?:::dr-...: r'Hrr-;n",:;~
t/Omyt ~~'J>"":J~.?"~."'"
.....
~!t.L.l~_ -:,1 ~..1 .... ~ ~...:..vIl V'-"'lJi a_!':-v
",,"-

intrc 400 -- 600 kgfJcm1 , (leci 1/5 din zceast8~ Es~cedirect l-egata (je rClistcI1!a ~!aFgi

2.

r;:st.aura~ei ~i in sp,xial a margin.ilor sub!iri , de zeeea se cere C<l 12.re2.1iz<lrc:'. p;-ep2.;2;;:b~,

u!1ghiurik e\.leme s~ fie astfd incat res12u,c.re2. sa realizez.:: ell ~relii PiCp2faiiei leg2."2~:
cap la cap.
ee;:'. Ii13.i raistent? faza 2. :1n111gamului Ja accasta fort~ este fC-ll. g2.o:2. , c.
p.rticulelor nere<lqioilate .Nt! exista doferei1!a esenlia1a intre amalgz!mel:: conVen(ioil?:e.~.
eele non gam<l 2.
o p12sticitate<1
Este posibilitatea de deformarc permanenta sub aqiunea lJilei fOr1e. E2. depir:':::
de:
canti!atea de 2.rgint din ali2j care C2re, cu C2.! este mai mare Cll 21e.tamalgamul es!e m2.1
pu!in plastic, este mai -our ~i ac4st lucm justifica 2d2osul d~ Sn"Cu.,Zn. care' ii
tmbunata!esc plasticitatea; c_.
.
.'
.
.,
..
dimensrunea ~i forma pcrticulelor care, eu d.t" sunt "mai illlCl, cu c..t2.t~l plastici~tec
amalgamului este maibuna;
timpul d~ trituraTe care, Cllcat este mai lung, eu amt amalgamul tSle mai p!<:stic ;
rcportul aliaj - meTcur care diferr. dU~1 fonna p.:lrticuleloi , fline I:1:li iTl2.re 1::p~Eli:;~:
::.::
neregulate ~i mai mic Ia de sferice .R~portu! optim pentru 0 p!E5ticitate optima est-: de
55'f<>~liaj~i 45% Hg,
-<> aeform2fca
Deformarea este proprictatec am2.1ga:nului de a-~i modi fica \'o]u;I1~1 5L:::
c.qiunea unOi solicita:! peste liffiitele de elasticitctea c.le materialuiui_
Dupa p:iz3, amalgc.ffiul p:-ezinta 0 mOGificare a formei 52.1,=at~lt sub stres S~2.::':
c.t~i dinc.mic , cunoscuta sub teimenii d:: creep ~i flow, Ae-c2.sta face C2 h 7 ziJe-d::: 12. pjz~
2iTial
sub nresiune ~. molee-ulde de amalgam
$~ se reverse oeste
.mfir12iiJ.ilec-c'1,.2.,ii
~.o crc.illuiul. ...!"'.
~
fo:-m:.rH~fo TTIllc'frie Ee~nsJiTIut?_ ('-Cte u1terior va fi slabitade COfozll1ne, p~rt2.:1dfi fr~c.turE.tf:.
oJ

DGGifid.rile

AC~Sl:ci'L sun!
m~c2.DjsL1'J1 de prizE
cGvlt2tea buca12.

21

dit:1\:'l1s~or;21:;

di!c.t:.;i2. ~i cO;1Qc.c~i2. c.m21gamului deteITnifl2.t~ p-:: de 0 p2.;c:: c:

m2t::::ii2.1u1ui ~i p-e de c.!;~ parte ck difefl(2. de 1eil1pe;c.tu~2. c::;.

~1,:_,..,.,1,
nr:7'=>:
. ~l
U~l-:'~.&:'
)-,>.1_,-1

~~;~jo~ml1"';
<..:.!:.C.~a.ll...-1L:

~rl'"
i-"~ 11

-'--"-b')'"

C.J-..:l~"0i

~.C'..

--"-L~"rl...~
~.
l ..;
;~ 0'-
l,-_ \.~'~'',i-'"-,._'-" .... C.~i-:::'

In:-r~

~".

p:-odu.:-c 0 CGJt:(::c.r2.{~.?~m~t~ri~:i~Iui (1r: f~z.-::.g2.i1l9.)p'~I1tru C2. : j ~l f22~I~.g2.~:~: 1 ~i g?.~'.:-. ~ ::.~~

s~; p=-(;d;:c~~0 cl~h:~:~:-::::
rap:d~2. ~_~:CS::i~':: (:?ly2 f2r;=.: ~c di:~ :'}}:"! J:::~'" c cc~!;~::~:=..:C:~~~.-:.
__
:~.
d~fuz~unfi m~TCl1n.:tc~ iOn P2.rt~~~j.::J~E~~e2~;i(}:;~~~ 21e f':::~2i g2;T"1:: d::;;.~ c~~ ..';: l:~ ~~ ...
s:~:~}illz2!~-.C~?u:Tn?.~~2.
2.(:e.ste~c0n~r.::ct~~
1:: irEcrf~~::dii1{e:'r~3:~-:~;2r(:
\2. ::p::r~ c~f:<:..-,~:.
1-..1odificf::~levoh.!~:~::~ric-e
c~i~~:~~alg[;.~~y~\~'.}!
d~p~~::: (~-:-.'
c::: :;'~:]J:~i~::-:
z: 1 = ::.: ~- -:: ;
':"".=>n-;un:ie
Jd"'
.... ::-. ';Ib

P"---;~lllelo-"DO II
... t...:i.J.
r1;-~~.
...
:u........
l (.;.,
111 lC
..\...t P-Q~~~l'O.,~l).
: i.:"'.1:~ !lei,
..

r~~po:tL!1 2.1i2.jr.r-Ig

(direct

p~opor;ioi121 -ct!

c~: Hg. C l1i;:l

I'iult

~l

(:;-':[<::15::"::-::-:,

2.m2.]g2.!l!l~ui e m::i marc);

durata de triturare cae prdu:igit3

.)
Jlt1P~1
t'-

scu-S:

4'=>
t...:.
.., J;;>
--

--'-""-'."
.J --J))
d cp2.~e2.sc-2
CO!i

t2.~:iiJ~r~z:.

C -.2

tn'tur"r.o>
(t.:.......

P3-i1"i
l~.

d~l(.eJa cr;:~~ere2. exp::i1siUi1;i ;'.;-;lJlgZ:rl!uL:: ;

J? co.,d"j)-"--'2 -? 1'" ("\-J'12'''' c:;
n"L: ..-.,~h,.c-.".'::-'.
_ .... ~ -

\"2

_~

11

....
1 ~:..1 ......
_ ::.__

i.

~_

~l ......,1

C'CI;--~
.;:........

lillnUlt;

uri1ezcz1~ i:l::i !1L~ c -~ pTiz~:JtZ: c r~5c~:i:"!'~:C()~ ~ l':l~~: :~i (.;,,:.

("X;<'::!5~ ~.- ..

a:nalgameh!l.
Dif;:.::rCil!-2- d~ temF=';;,2tul~ a 2.rmlgamu1t!i, df\torat2. difqcn[c:or d~ t;:m;~[2.tc;.2
alimeiltelor,determina
dilat2.rec lui care e mu1t m;:i mere dec~r cea a SEl2.1}ului ~!C;:Titill:::, Cc
de altfel ~i contractic sa, ceea ce du'ce 12.2.pari~a p:-rcoHiriimargin3k.
o adczivitatea
Amaig3mul este :.111m2te!l;::! d~ rcsi.aui2.re necd-:re''!l d~ ;:;.ceec, apL:crcc. 52
necesit2 cavit2.li retei1tive .Asti'.zi , P~fitru imbUJl2ttqircc cd:::zivit2!!! c.:l1::1]g:::nt!h:i s;:- r'~"':

~.~~~-4t..:
.

.~'<.-~.<~;.i:'-:':_7-."."'

..

'.:..~~;
_.:.

'.-

utiliza sisteme adezive speciale pentru an13.1gar; pre-cum :Amalgc.mbond,

Plus, All-bond 2, Panavia , ere. care, tara s5 reduca tot2.1 !ipsa de adeziune
Imbunatafe~te partial.
Proprietali1c
chimicc ale :,malgaD1ului.

. :>.

Coroziui1ea

rcprezintA degr2.ccrca

electrochimic5.

Amalgam

a amalgarnului,o

met:;lului

b-Jnd

sub aqiUJ1::2

mediului.hucal.

::'.:'..~_~.~
..:....
,,_
':'"

Amalgamul prezinla mai multe tipuri de coroziun.e :

>Coroziunea chimidi de supraf2.ia .
; _.~~,::':
Se caracterizeaza
prin pierderea. luclului ~i modificare-<J. de cuioare datof3.!e
. '.':-";
sulfurarii ~ioxidarii.Ca u.rma~e, pe suprafata restaurarii.va aprc un Jilm de oxizi, sul(uri S2U
.-:-- '.'::~'-:--'--" --.- -hidroxizi ce':<;(~-~;;tdist!11!!e " :ez:~!t~':-:d'produ~i d~ corozii-u 1(:; "ce oeierrnina' ap,iriiia unei
_.. _~.- -"."
suprafeterugoas~.
~
..
> Coroziunea ia interfata dinte/rcstaurare.
Aceasta .apare daar dae"a Intre difentcle zone rue unci reSl'1ur5ri exista diferenl<:
de concentratie in oxigen.Aceasta apare mai ale rntre peretii cavitarij :;1suprafata restaurfrii
acolo unde.cantitatea
de oxigen e mai mica decat pe suprafele1e libere aJ;:;obtur;::!iei.
~':'. Faza eea m2.i sCDsibiW. ? mec2nismului
de ori?::' Ja coroziuI1c estc f<>73 ~garD3 2
de aceea >' pentru rnic~orarea acesteia $:; folo5e~te amalgam non g2m2. 2 T;;zister;t 12
cOrOziUi"1e.Se realizeaza cbiar, CU 2jutonu
produ~ilor chimici r:::zu1tati
fczistenli!;:
coroziune, 0 sigilare a spa!iului dintre prepaBlie/restaurc.re.
> Coroziuflea galvanica.
Apare datorita contactuiui dintre am:2.Jgc.ii1 ~i alte rnelale S2.U 21i~je , In .mediul
.

- (.eX.hU
A
..
j
1
l' .
.. Utl '1''
." oent~=-~~,
b ue-a1 e 1ectro 1jtlC
- 8.m3.~rn
, 2m:.:1122:.rn
2.~EJ{~ 1T1~1ai}Ce
1Z2f~:Ul 1)~0te~!.::::.
amalgarn nou- amalgaiTt \'cchj) fenofn-en C8.r~ diE1inLL?. JI12-3 zile pin COfO"?"~;J:~~._
~

este bil1~tolerat d:; tesuturile nn[(:

..

"-...,....

..
-

dr1=-T"'I~?:-?....
v ....-~'-."

"

ti~t=-~ut!!1""'1}.:~1rodoqT~1.::.: te~ntid
- .... \"_-

..
t

.--

~.

"""'---')*

__

n~f:T'\"'--\r
~ -.i..'" ..

usr,r Epij,.,p.
-ll'~o
Cl';>f,,;'.,~.>
~~;:il:'il
?-o:;;h;]',:
",; C"
'. ~:t<mCJ
oJ.....
\-.'-'
_~l..~ ,~t
C
:l..-~J"
concentratia acestuia din urm3. e JTlci jY12r~ de 6~~~
J'nc,,~
'~1;:
;'- ""Jl,:-,~- r1~
c"'--' ",.,,;:- oJ:,~..~
.._' ;..",'~""J":'~;" ,'.' ".-;:_ .. 1.'
<:11
-vJ.L:'-
.
...
P"J'~tl ...,.,..,n;D'll~~c
"'l';=>
;-':-ODli~ta-fl
.. 1-''''
<:.:.

1,

.i.

\.....

J.Jlc.;.!i_j

l..:.

malaxarea.sa
...~t, '"lo-de
rc_."u.nJ
.:

;,

:;

V..I

....!.~~
.J_ .. "~tL.;..

4~

';1

tl.

intrc degetc

[!.:

,Ji1

Ha.:>. Su.U'-'-m-l~"'-'
C 1~ ;:l.!t:1:

'- . ~;:~:

__~

\,.~

.~. ~-:":,;;\:",,~;\...

oJ..J

podul pzl1.mei,0.ra proteqia

_ l

__

*
~

:.i':~'''';:~~.la,

1.

miln:..;~ii ~--3nl'1c:a:~a pe JQS 2-

~i [!sp::-2.r~ co:-ectz:: Ep~2. uf.('i 2~ris1l'~ (}):':>:I-:-

,--.-;r.;,..., ..........t---;;-~ _~
r--:;-'=---,
..:._
{~r:::~~j~~:l~:~~~;
cr~:~.=~zi::::<.>-~i;:.: ...~;_.::~:-:, ..... "'-

e\'~:j,)':J;~:1(;
d~ "\c.P0:1

jil::-rcur

CaliHltilc

d;:;

n~(:::cL:t,

..
;
~1't-").r'l-:-..;::.
....1 ..~1~...
,:.,~.:.

ctc.\"~:;~:);ii

""'-~ .. 1"::':"l-";"'I> ;:;'~Jn.1!!iJSC{C:;;llc.~~Cd;'::":"tJ~\.J;

':'---.'

de

~.=:, ..

{.;......c...:.fl.C~':=:--C.!i. _.::llC

S~:::.l con1t-;.ct~1d::cct

[lfll(1Jgamului.

-)este u~or de preparc.t ~i manip~:l,~t;

--7are un prc:t de cost rCdl:s ;
.
.
t1 {: ...
,. . . .
. . ,.
., ,.
.
--7~ fioarte reZlstcn ,2laClOm Ci11m!(:!~l ni:=Ci1mCi o:n n12C!L:: b:lC<:'!
--7se finiseaza si
.
~ lustf'J!este
~ eu ll:,urinta
~ ~~
-->este radioopcc ;
---7arestabiiitate bw12.1D mediul bueal ;
-7rezistenta la abraziune este simi!ara cu eta a smal!'ului ;
i
'"
,
~."
- 1"
---}are 1!onge\'l "f ate
curuca
.mare: }n
rneCtle
de p<;ste .}--,;lJarH
;
-7are propnetali de autosignare c. jnterfe~t:i restauI3J-efprep3Ic!ie ;
<

'F

Cl;

Inercu~:...:~.

~aplicat coreet eSI~ bine tobat cie pulpJ dentara ~iparodol11iul ;na,gi::l:':!.
DefectC'.
0ilU are ad~fcnt~ I;: f:cretii c2sl!ftii .
.
r.
f'
0este nefJzionomic, de eliloaie cenll~ie,met~lica, po?t;:; coha In timp tesl!.::u;:~::
dure dentare ;
0estc bW1 wi1dUCaWi de ~aldui2. ~ielectricitate ;
-7-P02t~ crea bim,;iaiism in contt.'1cteu alte aliaje sau met.:!:: din cavitatea bl!~'::;~~;
1
- ,
-'.:l c aliT"uetcrroran
.\
. ""du~1e~
->ama.g2.mc"z,nucfwre'
-7SUft:f2. comn:qii s"i dibUiri dupa imerarea sa Ii} cavit::!t;;;
05ufera in !imp coroziune electro~himica.
Indic8!iik am21gamului de <lrgint.
rest2.'Jrc.rea c2.vit21ilor de cl2.saI-a situ?te pe fefe!e \'estibulare ~!orale ale molanlo:- 9i p;:
feteie oc1UZ2Je al.e mohriJor ~i premo12rilof ;
resC:a'.1I2.fCa c2.vit?Dlor ck c!2.s. I-a de pe feic!e pa.latinale aie diilt!lor .:-ront2Ii,atunci C2.:.:
grosimea co,oJi1ei acesto;~ t mare ~inu perrnite sii tran:paril culo2rea r:malgaITI:..:It:i ;
n~st.aur2i"C:? cayit2.~Ior ce ci2.sa a II-c, cu exceptia celo; situate m::zio-oclUZ2.1 12..ni\'~;,::
premo]afului 1 superior, ciU!lCi cand p:ime2.z3. aspectui ;lzlonomc ;
restaur2IC2. C<lvit2.ti1or de d2.S2. a V-a Ii'.niveluI molarilof ~ievei1t1d ,2. JP~m;}:arilo:- ~..
r;;staUTarea ccvit2.1i1or <:lipice a1e mob.rilor ~j p,emolarilor ;
restaufuea
coron:;.ra c: pr~mG]alilo~
~l mo12rj!or d~vitali;cu S2.U 12I2 mijlo~c.~
suplimentare de rG!~l~~i~;
r-::faceri dt bOD~ri CNOIi('.r~ ce 'lor p;ir:,i 0 m;;:roprotezi. de acop;:;ire.
Amslg2.I;;ul de
.Fl..!71algarn

r~entru
,

Cl!i':""U .

b:n2..f

C0?i;P~!S Oi:}
ter!1~~'':I:
?I! .

dintiluf
"
Se pre!:~i~:c ~ub f:l:-i".:2.

obh.lf2.re?.

cup;U.PC'7~:r~12
sp-~ci2..1(: piri2-

C1C:':I'~;ji

rJ~siic

merCL:ftl;

t:ftO;-

:::Upfl1 ~i ii1CiCI:::

[:

fos!

fOIo~~~ rr2f!~ d=:"C~;.~-~:=-_:

~::l:l~~c
ce co;:::inc.::u 60-7(i~~:~i:~'_ ~~ ::::
<.~".:
1'n':2_!2~2~i1:: fscz!ra C~ c.jut(l;uriJl::~ JingL:...-i~~

2:-:S~:~"12Gh:t~ 5~

tf2-:1SP~~-':'p8 st!P~2.f2.;.2. t2~JI~t~i

c.p~i"ftJ:d St!J fO:Ct:.

Uj~J:' mic?

i.-,~:~.:

lucito2r~ :;.i 1;12ce2s0~ fC'.z~

. e~~.!J:!"odus 111G-:;)?~ ~is~:p.ts !T~tUT~rii rT:?:;.'..:::~.'.
/<C:~Sl 2~:.:is2~? ;:'.":-:(; ::-:::~~"~~:::~._~~.
=-:~..::i\) 1:'~1':::cii:11 tJ~:"~i~i

l"':~f.i~:~:5~~!nC
C~S:;~,

c~jEi;=~.,d-.:

i-2 sutirlli d:=:rnrn:cri-;.in cont2C! ell rnediLI bucal pe supi2.f~~3lui S~ formt::2..2f~ c;,
d~ C?.lboi12.t de CUp,UJ12i-'ic ~i2cb-:nt c<:,e d,le; 12 lnegrirc2. res!2.:.<~rij , cu p.)sibili~?::::;
d::: " imp:;;:gr.a si tcsulL,rilc d'c;;:' o-:ilt2rc , C(,jo;~;:d dintd~ 'in C?,.L!.Z2 ~j cfli2i dinrii \'cci,,;

slrat

c.c~stL!i3..

Are 0 2.C~Utl~ t!~{X c.rltiscptici"! , fccidivele d~ carie I? dill;ii T~st.?l!ri1~i c.:

amalgam de cupru fiind rar~ .Es!:: bij:~ io1:;r2( d~ !:::suturik pi\fodoi1::::1c: ~i 0-: cd p~!lp::'(~.'~
ii1 cont.?-ct c,u saliv? se degr?~:-':_::".rz:p::i ~iC s;c;:::'.' co'oziu:oii.E1 tok';-::.o1.3.. Ui, g;:d mini;:; C~
lliniolt2.te.
Toate acestc cc.Jitz~!i~i d~fecte I-;:'J fecomand2t 2.i1i d~ zii:: pcJ1t;ll restaur2.ril~
dinti10r tempomri, 2. ca\'ita!ilo~ pel! 2fcesibile ~igreu de izolat optim de cOi1l2ctul eu salirc,
v=_ntnl obturarea unor dii false de v~-podeau? ~rrierei pulp::.re sau ob!1!13ti i r~lfOgf2de d~P2
rezectie cpica1a, rec.1izare2. uno: bo;:turi pi1tn! J ucri'iri proteticc.
Astazl ace:st tip de arnalg2m riu mai ~ste fclos:t din C2.U22. corozlt.:!ui S""2.!e
import,:nte in med.iu.! bUCr:li precum ~id2torita elibtrarii de merCUf $i s2.Ll.ll""i d~ ClJp:U toxicc
"in c2.vitate2. bucala, a eliber2rii vcporilor d~ J:-!~,Curin mediul lncordurator ca UrIDJfC [;
Indilzllii tabk:telorin scopul mojafzni s:dc.

'.~

-_._j
Notc de curs ~i lucrfui practice
Dr. Virginia Varlan

IZOLAl=ffiA CAfUPlTL1JrOPERA
TOR_
..
1. NOTIUNI <:~ENEHALE
Examenul stomatologic ~i diversele ITatlli""llentece se executa 121nive1ul
dinti10r ~i cavitatii bucale sunt mult Ingreunate de prczenta salivei, a sangeralii $i a
secret:iei pungilor gingivale, care deformeaza imagine a, acoperind detaliile fine
al1atomice, mascand cariile incipiente, infeeteaza campul operator In tratamentele
pulp are, radiculare
$i in interventiile
chirurgicale,
iar in tin1.pul efectLl3Tii
obturatiilor san cimentarii lucrarilor protcticc altcreaza calitatea rnaterialclor de
obturatic ~i a cirnenturilor, gener8J1d numcroasc inSllcccse neplacute pentrn pacicnt
$i spccialis.t (carii secundare, caderca obt1.Jra11ci, clcscimcntarca lucrihilor, ctc.).
Spre a evita acestc inconvcniente sc impuDc 0 stricta izolare a dUltiloi' ill
cursul rcaliz3.rii diferitelof faze,de tTatamcnt.

...:+ camp

operator curat $i uscat, elu11inand posibilitatca contamina.rii en

lichid bueal i lichid gingival;
.:. posibilitatea
unni acces .;;i a unci vizibilitati optinJe aWt pentru
stomatolog cat ~i pentru asistcnta;
~:+obtincrca proprietatilor optime ale materialelor.dentare utilizate;
+:. protcqic eorcspunzatoare a pacientului: i a mcdicului, cvit2nd
complicatiile suportate de pacient ~i eonsecintele legale care S-ST
rasfrange asupra practici3l1ului;
+:+ eficicnta crescuta a actului operator, a manoperelor terapeutice, '
Izolarca cfunpului operator implica 3 elemente cOllceptuale:
1.2 controlulumidiU1tii;
1.3 111dcpartarea paftilor moi ~iacces corcspunzator;
1.4 prevcnirea aeeidentelor ~i incidentelor il1traoperatorii.

1.2. CONTROLtJL

UIVUDITATII.

Manoperele de tcrapie restauratoare nu pot fi executate coreet taxa controlul

umiditatii din medilll bucaL
.
Acest aspect prcsupune excluderea fluidului din ~antul. gingival, a salivci :;;1 a
s311gerarii gingivale din campu} operator.
Diga, dispozitivele de aspirare a salivei ~i materi3Jele absorbante au eficienta
diferita , varialliHi 3D eontroiul umiditatii.
,

1.3. INDEPARTAREA

PARTILOR

CORESPUNZATOR
lvlanoperele de detaliu ale terapiei restamatoare
nu pot fi executate coreet
lara lndepartarea pfu1ilor rnoi ~i aeces adeevat, de care este ncvoie pentru
exan1inarea optima a zonei de luc'TU. Aceasta implicii, in general', DlentLnerea
deschiderii gurii eu 31TIplitudinea nc"esaTa $i mdepartarea,
prin apasare sau
<6t1j;;actiQnare . a mucoasei gingiva1e (marginea lib era), a limbii, a bU2clor $i 8
obraj ilor.
.
. fn acest scop se folosese, eu eficienta variabila, diga, aspiratmul de debit
l11.arC, materialele
absorbante,
fiTUl de ligatura pentTu retractie
~i eventual
dcpartatorul bucal.

lA. PREVEI\TfHJA

IJornind de la axioma medicala "pnmum non llocerc", acest element

conceptual
este rcprezentat .de prevcnirea
1ezarii pacientului
pc parcursul
manopcrclor terapeutice. Salivatia abundenta, 121 care se asociaza lichidul de la
piesc, pot produce senzatia de sufocare sau de mccare J.1cntru pacient, carc poate
intra in panica. Fragmentele, resturile rezultate din 11.13.ll0pereleterapeutice ca ~i
instrumentarul mic, pot fi aspirate sau inghitite, iar pilltile moi pot fi lezate
accidental.
IzoJarea adecvata, care ofela proteetie pe parcursul actelor stomatologice
contribuie 1a confortul pacientului ~i la eficienta operatorului
Diga, dispozitivele
de aspiratie, materialelc
absorbante ~~i eventual un
clepartator de gura, permit obtinerea de rezultatc in acest sellS nu atat prin prel.,cJ1ta
lor in sine, catprin. modul In care ele sunt utilizate.
Dadi la maxilarul superior izolarea de saliva estc dcstul de u~oarEi, la
rnandibula deville mult mai dificila, deoarece in vestibulul inferior ~i mai ales 111
anturile paralinguale se colecteaza secre~ia tuturor glandclor salivare, alaturi de
celelalte secretii pc care lin1ba prin mi$carile ritmice ~i de deglutitie care IlU pot fi
stapanite, Ie lmpra..;;tie IIJereU peste campul operator.
Exista mai multc mijloace de izolare, dintre care cele mai folosjte 131 practica
stomatologica sunt urmatoarcle:
2. Mijloaee absorbante:
2.1. a.spiratorul de saliva de debit mare;
2.2. aspiratoruJ de saliva uzual;
2.3. rulouri, comprcse, bureti absor~anti;
2.4. $nurul de. rctraqie gingivala san find, filamentul iJlterdentar.
3. IvT010ace izolante:
3.1. automatonul;
3.2. c1emele;
3.3. diga.

2. l\1IJLOACE ABSORBANTE
2.1..ASPIRATORUL DE SALIVA DE DEBIT MARE
Atunci cand se folosete turbina, apa pulverizata, jetul de acr i u:agmentele
de lucIu pot ti u~or aspirate ell aspiratorul de debit mare (fig.l).

Aspiratoarele uzuale indepa.rteaza lent lichidul $i au capacitate Jomte rcdusa

de a indeparta particulele solide (fig.2).

Un aspirator de debit mare poate prelua 0,5 litri de apa ill 2 seeunde ;;i are
eapaeitatea de mdepartare a 75%-95% din apa linpr3.$tiata de turbina ~i spray i
de 100% a particulelor mid solide (pulbere) rezultate din tratan1entul asupra
dintelui.
Avantajele utilizfuii spray-ului de aer, apa i aspiIatorul de debit mare sunt
<~.

resturile

de substaJJta dentara., materiale

dentare

sunt

311departate

eficied din campul aspiratiei;

v:"

nu se produce deshidratarea tesuturilor;

<:~ Cll11pul operator llLat ofer~l acces ~i vizibilitate mai bunS.;
":~ chiar fata anestezie, durerea resimtiW. de pacient este mai rcdusa (nu
se produce supralndilzirea dintelui);
.:. manoperele terapeutiee devin lllai eficientc deoarece se elimina
pauzele pentru clatit;
.
.~<. fragmcntele
~1
pulberea
metalica
rczultate
prin
aetiunca
instrumcntarului
abraziv pot fi pre}uatc in Lohli1atc
01 e\T.nma]
recuperate;
+~~ sc rcalizeaz.a mai u~or rnanoperelc
terapeutice de cadran
in l11oclnormal, aspiratoflll de debit mare se p'las~(]z~i distal de ZOJla cJe lacm.
2.2/j,,PIRATOI{.UL

DE SALIVA UZUAL

(fig. 3,'t).

El poate Indeparta saliva din plan,?eul bucal. Sc folose~te J]) aSOClere cu

(1)sorbantc de tip: rulouri, comprese i eu diga.
Este lll1 dispozitiv compus dil1tr-o canula mctalica sau plastic, lU1 t1Jbsub~lre
de caucinc 111 care se introduce canula 9i care cu capatul ce12Halt este anexat la
conducta de spa. Cfin4 se deschide robinetul se crecaza un 'lid l1ccesar aspirfu'ii ~i
clcriv{irii Elccstora 1a:scurgerea aparatului.
Varful SaLl trcbuie sa fie netcd, rotunj it, neiritant.
Ce1e mai utilizate ast32i sunt canulelc de aspiratie de unica utilizare ell varful
din pIastie i tij a dcforrnabila, cc pot fi modelate digital. Modelarca sc face astfcl
indlt orificiilc varfului canulei sa nu fie astupate
partile moi subliIJguale.
Uncle cJispozitive SUllt eoncepute pentru a prcveni astuparea In acest mod; un
astfe1 dc dispozitiv estc SVE~DOPTER, ce serve~te sU11ultan de aspirator ,;ii
depfu't21tor cle limba.

de

Absorbantele (rulomi) sunt utile pentru a conferi 0 perioacni seurta. de

izolarc. Dc ascn1cnca sunt alternative de lzo1are pentru situatiile in care aplicarca
de digS. estc impracticabiJa, imposibila san neergonornica.
RulourjIe pot
diD vata de bumbac sau fibT3 de celuloza (fjg.5) 9i sc gascsc
~l'-i'
~i:.]
')
.
...,
]1. Ll c. lll.o-LITll.,
__ 91 .J.

f:

Cele mai folosite sunt ntlourile nr.2, care sc apJidi vestibular ~i cele nr.3
care se aplica oral.
Dintii maxilari se lzoleaza prin pres area rulourilor in vestibul, 'in fundul de
sac - adiacent dintelui de Iueru. -, unde este mentinut de catre obraz.
Dintii mandibulari se izoleaza plasand Iulouri atlt vestibular eat ~i lingual, 111
dreptlll dintelui de lucm i in vcstibulul maxilar de aceea$i parte.
.
o mentiune speciala pentru pozitia rulourilor in rcgiunea incisivilor, unde
vor trebui plasate parafrcnular, drcapta ~j stang3.At1t ]a interventiile pc maxilar ca.t
~i pc mandibula scva asocia aspiratoruJ de saliva. Din timp in timp, rulourile
trcbuie inlocuite pc masma cc se imbiba ell sccretii
Pentru a fj mai utile, absorbantele trebuie mcntinutc in pozitie cu anumitc
dispozitive, care au dezavantajul ca trebuieindepartate
di;l cEind in cand pentru a
schimba rulomile, dUc3nd 1a consum de timl) ~i de manopere.
Daea seereria salivara e redusa ~i rulnurile nu s-au umectat camplet, inainte
de indep2J~tarea lor se recurnanda sa fie ll111czitc ell spray-uI de apa, pentru a iln
risca indepartarea epiteliului superficial de pc portiunile lipitc de rulau.
Ele nu pot suplini diga.
Poarte utile sunt absorbantcle salivare (cx. Dry-tips) ce COll.'Stau dintr-un
arubalaj de material plastic perforat ce include lln miez tex.tll absorbant. Prezinta un
adeziv eu efjcienta rcdusa ;;.1sc plaseaza pc In1JeOaSa ]jJ drcptul orificiului .de
deschidere a glandelor salivare mari.

2.0. SNURUL DE RETRACTIE

GINGIVAl,A

lzolarea ~aDj~.1ui gingival consUl ill plasarea la acest rlivel a ullui fIT textil
absorbani san realizat exte.mporaneu dill vat3. (fig.6) ce are Tolul de a du-jja spre
vestibul31" san oral secra\:ia existenta la acest myel.

Figura 6
$m1rul poate fi impregnat sau llU cu sub stante vasoconstrictoare.
Diametrul ~nurului sa fie putin mai mare decEit ac12ncimea ~3n1Lllui gi.ngival.
Inserarea sc face cu ajutorul UJlUi instrument plat, flira margini aScllpte 9i nu
trebuie forteHi.

Aceste dispozitive sunt indicate pentru a prcvcDi aspirarea sau Inghjtirca

instmmentarului
111ie, a11111c1 eand J1U se lucreaza
ell diga, c1 ell dispozitivc
absorb ante.
r~ste foarte uti] cand se luercaza la dintii maxilari.
a comprcsa din ti[on de 5 x 5 em, dcsmcnts ~i plasat3. pe fa~a dorsa-Hi a
lim.bii,' c3tre partea posterioara a cavitatii bucale, poate constitui lm astfel de
dispozitiv.

3. MIJLOACE

IZOLANTE

3.1. AUTO:MATONUIJ
Automatollul (fig.7) este Ull disp07jtiv ell care izolam de saliva 0 hemiarcada
sau areul frontsl inferior, eu ajutorulmlourilor
de vata de rnarime adecvata, pe care
Ie Hi.entinern ill funduri1e de sac paralil1gual $i vestibular, totodat~i Indepart3_'nd de
arcada oentara Jim.ba <;i
obI3zul (fi~.8).
3'
\
v

Se compune dinh'-un dispozitiv extrabucal ~i altul intrabucal. Dispozitivul

extrabucal este alcatuit dintr-o pliicllta ce se sprijina sub barbi~, actionata de un arc
ce culiseaza' pe 0 tij 11 verticala, Pc aceasta tij a exista un ~ant de fixaTe a
dispozitivului intrabucal.
Dispozitivul intrabucal cstc de 3 fcluri: pentl11 pm"tea dreapta, partea stanga
i regiunea frantala. Se CGrDPU1JC chntr..o pelog en brate incgale, bratul 111,ai Ingust
-r.;'
'1 l', lar ce 1 11121at
. ] SUD
./ l':mg lal.
LlWG P 1asat m vestuu
1

Clertlele I-forward) utilizabile munai la mandibula, ca ~i ?utomaiol1lJl 5unt

clemele de diga modificate, In sensul de a putca mentiuc cate un ,ulou de ve;tri ID.
~antul paralingual ~;ivestibular, fix2.lJdu-se pc un dinic vecin situat posterior de
dirnpu 1 operator.

Cle:iu:lc
irlc1 cc :;c i'ixccl

[fUel',

utiliz,abiIc la Ina>ilar

('1

.
;;1la marJdibll HL ~;('CUrnpl)lI

cEnir-un
[)c 1(1 ine1

un c1in'tclnvcci11cil
en eel pc (>Jicil!t,'\\'('lljUl.
pornc.sc douz! braic, nnuJ vcsLibular
~,i altul or;:11, prcv;j/:u
ell bUloni,
BrCJ1elc
.fiXCCIZ[\ rulourik
de va1.i:l jar de l")u1.oni se fixcazii incle de CC1llciuc care cornprima
filml1cntc1e de VCtti"i ;:,i papiJcle intcrdentare, rnclepJftandu-1c de cJmpul operator, pc
care-l izoJ.caz3 de sccretiile pungii 9i de sa..ngercm::a gingi"\'?la.
Actuallnente, m.ijlocul izolant ceJ mill folosit cstc diga.
3.3. DIGA (Koffcrdamm)

Rubber dam)

A fast introdusa pcntTu utilizarea in stomatologic

S.c. Barnum, dentist din New York (fig.9).

in 1864,

de c~Hre

3.3.1. Scop: este folosita pentru delimitarea

eampului
Lmuia sau mai multor dinti in raport ell mediul oral.

3.3.2.1. - pennite mentinerea

eliminf:ncl
Jiehid gingival;
lfscat,

':( ?.

r~ "")

.j.~)./../<.

-.

~.;:: Ollce
~.
e 1"In1JllCl

prin izolarea

operator

[zolat; curat ~~i

unui dimp operator peJject

posibilitatea

- l',lCipL.IlCL,
. ~-l-t ,.' -)
)

F'

eontaminarii

cu

lichid

C't'
1
,~ -,"-: ~.-,
~lclU
eoL.J t'-,aCL CL.
CQIlll:JL1
J_

..

bt1C3J

",
0li'-IdllJI,
n

-.-~ .. -

~i

indepartllrca
:)i mentincrea
In aceasta poz:itic ;i buzclor, obrajilor,
limbii. Indepartarea
p[lrtilor moi of era acceslll :j'i vizibilitatca
optinu'i, inclusiv 12 nivel JU\"d sau subgingival prin 'lndepartarea
inclusiv a rnargi.ni1or libere gingiva1c. Folia de diga de cu]oalc
111chisa of era un fundal IniunccLlt ~i care nu ref1ecta lumina, pc
care call1pul operator contrasteaza
oferincl vizibi1itate mai bunfl:

3.3.1.4.-

obtinerea
propriett1{U.or'
oplinzc
tiliza/e.
Prevenirea
eontamilJ~jrii

pcnnitc.

ale

llZoz'erialeior

priJ1 S()ljv~l sau

umiditatc
din mcdiul bucaJ, in timpul
inscr21rii ~j modc1arii
matcrialelor
de
restaurare
ofera
j)osibilitatea
obtinerjj
proprietatilor
fizico-chimice
optime ale acestor materiale. Accst
aspect se rega.sc$te $i atunci dud se face profilaxic
lor'ala ell
compu~i f1orurati, a carol' eficienta scacle daC[l sum intcrfcrati de
prezenta salivei sau a umiditatii din mediu] bucal;
dCllwre

l/

3.3.2.5.- of era proteqie

Diga protejaza
instrumcntaru1ui
prin manopcreJe
u~or recuperate

cOreSpll/lz/Ztoare
([ pacicntllllli
0i a mediclllui.
pacientul
lmpotriva
{[spira,.ii
:sal{ lnghiririi

mic sau a fragmentelor

~i resturilor
rezultate
terapcutice.
Prin aplicarea de diga aces tea ]Jot fj
$i J"ndcpartate.Aplicarea
corccta Cl foliei de diga
protejadi
p/ir(ilc moi de ,<.:ubstal1(ele medicamentoase,
iritante.
caustice orj Cll gust nepUicllt. Dc ascmenea,
elimina salt reduce
irnpactul initial IfZ~ caZlll derclj){'irii instrumentelor
rotative sau
aqionate
manual. In )lus, operatoru[ e:.';re proteja{ scrnnificativ
de evcntLlClla coniami.nclr-e din mediul buca1 al pacicntulLLi;

3.3.2.G.-- pcnnitc
operatorie

pcntru

ejicientii cresCluli a Clcfufui lcmpeutic, prin lJm~tca

pc care 0 ccmfCT2t Se elinlina timpul ofcrit pacientului

c]ati1. .~i scuipat,

cste dcscl1rajata

tcncJinta

muJtor pacicJ)ti

1a convcrsC1ti j inutile 'In tinlpul mC:llloperclor. JZ2.rna ~i clcmele

aplicatc in pozi~ic ajuta Ja rnen~jnerca
unci desc!lideri COllst(ude
co amplifudine
a cavitrl{ii bllca!e. Sunt rnai lI~or de re7.01vat
nza!1operefe nwltiple fa nwinwl{i dinti, paniJ 1a to~j dintii de pc 0
hcmiarcada.
Instalarea
digii poatc fi rCi.lJ.izat2l :2i de catre asistcntJ, cccJlJomisind astfcl
J

timpu] rnedicului.

3.3.3. Dczavantaje:

3.3.3.1.- tin1pul suplimentar afectat aplicarii~

3.3.3.2.- obiectiile pacicntului pri\'-~nd disconforlul produs de manopere1e
de aplicare,
,
Aceste aspccie pot fi climjJlate sau nrult rcellISt folosind
0 tdmiea
simplificata de aplicare,
In celc rnai multe cazuri, aplicarca complcUi TIU l1e~esita Jl)ai uuIt de 3-5
rninutc. Acest interval cstc 1\1 mod curent necesar pcntru'instalarea oncstczici,
Dupa fmahzarea
instaHirii pcninl maj orit?tea pacicntilor
rclar'(arca ~;i
confortul oferitc pc parcursul manoperclor
compenseaz[l cventualcle ncplaceri
IJrodusc pc parcursul aplicarii,
Exista ins3. uncle conditii care limiteaza aplicarea digii:
<~ diJ11iinsuficicnt
crupti, cc llU pen11it menttnerea cleme1or;

"l~'J'l'
+. I11CI]
_.
. .(_._
.. 1"
_,. r1"l'l tll1c<,Je'
L.

<, dinti

111Jll,]

\"_

)/:

(~""lll-;'
Cll.:.

J;

,leee!] tll

"J' _,
11'11 s~, J J 1.1 l"r)lc>'J'("/P UJ'0'1' 1'} 'J{(">J C:;;:, ,C,,',l (/,',,')' ('.",'~.'I,'(,' ,",",,!
Oc "71' OI' '0] 11":':! ,c, '1 'I' 1'; .: ',:1' 'Ii'.,,1(,'1'[.. i,\....',
problemc eu respiralirl n~l/:alil~;isunt rcspiratori mali,
Exista ~i situa\ii muH rnai rare, de pacienti ce 111.1tolereaz3 foha de cJjg~L. din
motive psi11ice.
.ILL .... '--

J.el,)

~._{.\__
, ....
-J
:

(''''_

3.3.4. ]\iATEIUALE
UTILIZAREA DIGH.

\.,l

,-U...

_ '

.\..

'v

"'-"

$1 lNSTRUlVfENTE

'ct;

C.-'

"'-

~_..

NECESAIU'~

__
"

_"

PENTH.U

3.3.4.1. Folia de caudue.

,
Folia de diga (fig.l0) este confeetionata dtll catlciuc special, care trebuic
mentinut ill conditii de 111tuneric ~i rece (la fsigidcr) pentru a nu "imbatrani"
prematur. Trebuie utilizate, doar in limitele valabilitatii date de producator.

Se livreaza 111 patrate prefonnate de 12,5 em / 12,5 em $i 15 em / 15 em sau

sub forma de rulou eu Hltime de 12,5 sau 15 em, din care se taie transversal
climensilmea neeesara.
.
Exists ~i folii gata ambalate, sterilizate, In plicuri individuale.
Clrosilnea foliei este variabila:
-- subtire
0,15 mm;
.- medic
0,20 I11.In;
-- groasa
0,251YlJn;
- cxtragroasa
0)0 lJULl;
_.- specia.l-gToasa
0,35 m111.
Foliile subtiJ'i au avantajul de a trece mai l.l~Or prin Sl);:l~iile interdentare dar $i
tendinla de a 5C :cupc mai ll$Or.
Foliile fomie groase sunt mal eficicnte pentTu retnJctia pfutilor moi, ma.l
rezistcntc la ruperc, elm tcm;ioneaza clemcle de fjxarc; ava.nd ca rezultat dislocmca
acrstora.
Sf' prcferil lJti1i'!':(llC() foliil(!: en gTosimc Incdie Glre au clasticitalccl
[im;,
l"~]-J~I'll
_" '_",

t._

;~' ~:l'-J'~
9J('.'1
C'1
1 ':,-U
\._C~_ ~11l
-1 11,'.1 ""1' i i
"-."1.,

J.

\.J.\.

--,,'"

'Ji

'c . ".\)

{1..1-.,

1 ,'1
\-.,.

Sc ]jvreaz~i In CUI01-:'j c1CSC)lisc si 5lJcbisc (roz, Qalbcn. verde. 2,1'i, ('j]

prcfcrandt.1-sc cu]ori1e InclLisc pcnt1'u 'contrastlll oferit ca fundal pentru din\i.
.~

Prczinta 0 fa\3 lucioasa ~i una 1nat8. l)eoan:cc

]umil1cl, accasta va fi ]Jusa sprc exterior.

1.-'.1;1

,-_

"

fata rnaUl rcHect[t TYJai pui.in

3.3.4.2. Ramcle de intindcre

Rolnl ramdor estc de a pozitiona ~i a mentinc ma1'ginile folici.
-{~>~jstamai multc tipuri de rame u2uale pentm IJltinderea foliei:
(1) nima in forma de "U", tip YOUNG (fig.II).
Estc cea l11airaspandita. Singurul dezavantaj este di fiilld fabricata din meta]
$i dcci racJioopaca, interfcra ilnaginilc radiologice.

b) ranJa

ill

fonlla de "U", tip STAR VISI.

Este confectionata

din material plastic, ceea ce 1~ confera avantajul

radiotransparentei.

ocrrn'-T (~Hg, 1"")

1. .

. 1..
.....
~ 1., r'IJ. - 1..) . l
c ). rarna tIp
\)"r (1l\"':":""J5.
Are WI contur IDchis; poligonal
1acJiolnmsparerrt.

~i cste confeqionata

din Inaterial I')]astic

d) rama tip "SAUVEUR" (fig.13).

0 rama articulata
din plastic. 0 balama central a perinite ramci sa se
plieze rezult2nd un acces mai u~o[ 111 zona de Iucrn. Accasta acccsibihtate
facilitcaza realizarca de radiografii, adminislrarea de doze aditionale de anestezic ~i
evaeuarea de lichide tcrapcutice ce au ajuns accidental in cavitatea buca18..

Estc

3.3.4.3. Clemele de diga

r
Clemele ancoreaza folia de dig a ~i 0 luenlin fixa ill jurul clintelui, foqand ill
(icel~i tUllP retractia margirLii gingivale.
o clem;1 este formatii din doua brate, care se plasew:::a pe feJ~eIe opuse ale
coroa.nei, vestibular ~i ora}, lntre convcxitatea maxima coronaTa ~i marginea
Cfj'l'jUj''''lliS
Lx"
"0'
I; L._ .....,l
1.;

(lJ

I:(I- r..-t
j'('l,c,
":'"lii llr:tc'
r...- ,...
0

.-/

," .Lt

1..-",-,1.,>. .

]'111.1"':" c1e: lYJ'j'ntI'-11I1

- ..............~/~-,~-

rr

1'-r:>1u"
lJ_r.)'-.'~
L ....
, oe11'7'''''
1;::: ,.><L
0':'U
eVe
...1. P~01.',' .ld\,o
.J
,"l. .. <}l,

'w'

~-

!=ire de

1...

'.

1:- -1r.-...~crl'nC-9
;1' Cl'Z:)1a~
, "
.oJo ..
1 '" 1 .I", ~(.U. J
j

()i''':} ("'1'1".1711""1'1]'0"""':-;
~,u ...
(LL(L C/\"0"'1J0
'.-.t.
U .
~\v

,~\,./.......

Ct

S1'
III ::;"l'j":'lC ])"J'11 f(Jr+r'1 (' .....
1 .:-.J Q('i'-r("~
,
J... '-'~.\".
",.
.J,
.". \(.1. , ..I C, ..CW ' ..<,"

(n"
"'t:,' "I)')
Bra(ek se tcrrniniip;[j) 4 pi..nicni, care vor asig1Hd coniactul in lj 1)"T)ct2 c11c
clcrnci.. ell di.ntc:1c, prcveilLlld astfeI rasiurnarca san torsio ;arca cJenTci,
AJJum1te c1emc 2m v8xfurile pintcI1.ilor indreptate spre gingivzl, suut utile
~"ln .. "1';',,~t('1.1
I.d. lOT'o'"'' .,,",1
i.'V 1.1''.,o....

'..";" ..,;', Ul

pentru

\.!

LL~'_'

'1'0
~Y]"L"l('''0::11':'1'
,i...J
\.1 t A ..I 1 L.c,

"Y'
.. ,.(,::,

,j,:1

chntii pm [:ial CTuplj sau retrilctie gingiv31a

j:'i'

snplimentara.

Bratele clcmci rm trcbuie sa depa~C2SC3 li..mit8. ITJezia18 ~1 djstalEi (\ fetc]or

'!('(C1:'1'1~1'11'.),,,;;
l.) '-~ ..i..-d CL
"

\_-'L!

\.

c: ()"'"
1 "(l
.
u..

t;,ll

d' _'~.'.
i"o';lr-'~c"""
ct. t.< ~v.

i""I'(~1"IC(';I"11i(')'i'l'l'l'"
\:(',"
\.. L,J)
".
J,.

~;~' '!

-J:('

Bratek
pre.lwJgiri

rY,',''1!
;'

,',-

,'-

'-",

i7C,(jz,8

:'

Q.

....r..
tTJ"".Ilcl,
1.,..
\...))

marginea

gin,givaEi ~,;i

C Cj(ln?citc.~tc.

c1CJTlei pot

prCl.(',ni.?l

sau

nu

anpJ'-)o]c.

A.rj;-,joarc1c

S1.mt

ni}te

latera1e ale bra1c]OT, ce reaJizc3z2i rctraclia supli1..ncntar2< a rnargJn1J

(),J110J'\1o.1c
1) c.')
b
.. 6
. (f'o'
-b,J..
~J .
Dc aScmenC2l, permit fixm-ea folici inainte de pJasarca accsLcia pe c1intele
rcspectiv.
Atl dczavantajul C2< prcz:cnto. lor poate incmlloda
apJ..icarca bCIJziJor de
matTice, a pcnclor $i portmatricelor.
In tchnicile de rcstatlrari coronare se prefer~j cklnde far2'i aripim;; C, Jl1 limp
ce in tehniciIe cndodortice se prcfer:l c1emcle ell aripioare.

:Exist21 0 multituclinc de fomle ~i dimensiuni de c1enlc.

Expcri.cn~a cJinica a redus numarul de cleIl1c la un set mi.nimal (fig.16).

]7igura 16

In mod uzual anumitc c)cme 1")otfi uti1izatc peniru dinti diferiti 0i cu foartc
mj"ci n10diflc3ri, pot fi adaptate pentru 10ate situatiilc Dc~i acestc clenlc s-au
dovcdit aclccvatc pcntru. lH(Jjoritatea CC1ZuriJor, cste dreptul t;i 1jl:crtateo. fJcdin'l
practicia~1 38.-,',)1 alcaga c1cmclc doriie.

- se folose$te pentru incisivi i canirii caud dorim iZ01iiri

multiple;
- se folose~tc pentnl prclnolarl;

rVOR~'yrh1R.l
Y J'Tn
.l\..
\u\.. .0
..7
1\10")
1 VORY NIZ.] 4

.c- 1 'c' n. 'D"1 i'~

. r- ~ C'
- ;:;(':10
O,,,,lC I",LcLU
lDd"l\.l

.r

:r.

r:

.1.

'.7 ~

1 .

11 l,-,O.,(U
. 7 1 r-. lv :, -lUnC,""
'';="~
~>lCanlll,

("\'

'1"

.,

.
'.

- SeeiOJm~e~tcpcntru J;]0131'1 pent~u nmlJ parl1ah CTUJ.J\l sau

ell ,.-1isi..1~LICtii.C()]~C}IJ_{~i.rer}Jari"~
0

d "'~ ,"",",;',

'-l

!""'I

l'-:lf".l-'~';'tn-Ci'1

J..:.t""'tl.!::-'c.,'

'cC

1..--'

-"1",.1.

',C:i:~l

.('(,ll:-:';'~I"
",
.l.,--_U, .. v.:/~_\,. J-'

'f

10)';
"''1'1
L',-",\.J.l.tl.)..

1~;1
,_)".

t';;\~JJ'e]n;:'J'('
.J.L~J .. -'.
'C'"

:<'l1i '\.-ri1i;f1:'1"

. d ..6.du-,

Pentru lJtiJizarc;;l ill conditii uptiJDC a digii THaI Sl.mt neceSCl.re l1rnl~toarc1c
(leees orn:

(.J_, C1]'m""11"l'lll'lJ'
CO"(>cnUJ"7
0tr)''''(:'
.l".-':>
. C'l'f'n-l'"c
.J LvI
t.,
1. '-',.)1)
Cl.' "-'
cJintc:lui pc care (:orjJ11 sa-l izolam. f'crfo[alorul prczinW un pJatou Totativ, en 5
S21UG cJimcnsiu:ni de orifieiu. eel rnai 11}ie orificiu cstc pentru incisivii 1J1fe1'iori:
elJ 2 - Ie":'
]"Jl
c"IJ")C"j'r\_:
C'1
.'
Cl,
_,U. OT:.r.;CllJ
.lJ.L.
'1)rC'J~jI'U
J.c
,.'-, r']'Sl'U]'
,ll J
.Lvi!
Of" (""l'Jl'rU"
veL.,
.,
(""
~i'l"Ojl.ll
\. d~;. /..~
L l.
.

_.

1Ul'

cor>
0'\..1

])0
_ 1'\.

rYXC>"lli-;I
_~....,,v _ LC..I. (If;
..
JJ r:](";;
,~ J.J

\....
.

l.t

.J/~.U

\....

".Y

- al 3-1ea orifieiu pentru premolar.i;

.., 3.14-1ea oIifieiu pentru moJari superiori;
- al 5-1ca OIificiu pcntru molari inferiori;
.. al 6-1eo. orificiu pentru dinti eu voltJDJ anormal; in general rezcrvat pentrll
dintele situat eel rnai posterior 3Dizo1arc,
!\ecasta standardiza,e este valabila pCDtnJ fo1iile de gTosime medic.

~ Pensa (forceps) de aplicare a demelor.

STOKES (fig.IS).

modelnl

de hfirtje absorbanta preformate.

cauciuc, 1ntrc ea ~i tegumcni11J pacientului, pcntru a:
t(~ $cTve{ele

Cea mal utilizata

este

Se pla.sc2Jza sub foha de

-preveni reactiile alergiee la folie;

-absoarbe tral1.spiratia~
-absoarbe saliva seursa pc la cOll1isura;
-amortiza actiul1ca de instalare a dig:ii:
-oleri posibilitatea de ~tergere a bU7c1or c1up2i indepartarea foliei;
-oferi conTort ]Jaeicntului.

(~)Lubr4fiant

- In general

hidrosolubiI;

pentIu

angcu area

a facilita

lTlargin dOl" 1'01 iei pri11 spa\ii1.e iute-rdentare.

A r"(}(,'orii de

~ ........
,_ ..,;,,_

4-"...

C,,! 1;7,0.1Cd
'.
J)'- \..(~,
eu
n

,,0"

'.

'"

G"I.r"FO;
-,.- firul
l .
-v~
t;

, "
SUCCC::-;

'0

00

de bilfl1bar-'
-- inelc de eauciuc.

'"",,;/

J;j

JZOC-lIJJ0"

~ o'

... _.

Clcpmc.cj,.
1 n"

'...,

__'"
,'. J
1 0 OJJJ1CIL,lUI1",,,"
",
c, <,
p
C,)Ul\ld
CC

c,

,.'

-;>J

0
pOZJ\ld
_

din folic. DistanlQ.. dintrc orificii estc reprczentaUi

de distcmta de la
centruJ suprafqei
cc1uz.ale c. primului dilltc de j:;.olal parl21 Ja ccntrul suprofctei
oc1uzalc 0. cclujJa1t clintc de jzolat, aproximativ
6,3 rrnn.

urifici1.Jlui

DaC{l distania

dintrc oriJicii estc pIca JJ1arC, folia sc va incrcti lntrc din~i ~i va

lmpiec.1ica rnanoperc1e tcrapeutice.

1'),

,,;"
3~a

i'",.
tc
J'
CJl;:'Lan
,d. ClllLre
0".'

r'
,.'
01JUCJJ
.'

"'t C' 111.3.1

" " IDled
, : ;'
Co)

va tr~aCj)ona iTi zona de cokt nerealiznc1

.f' .. OJ'

J()

c '/"1 ,i", 1"{> ~';('

::;j';-;.,.c
(Jr' '0f'
l.d
\(~ ,.lW LI~n."J!lc<L()
c".dt-:,.JeH.
.~
~S.;,

et~ul:~arc ]i sc poate rupe.

'0

in tratanzentulleziunilor

coronare holarea prill digii trebuie sa cuprindrl

i1fINIl'v!UM trei din(i (dintele de lucru :ji eei dol din{i vecini). r
in tratarnentele endodontice ,(! izoleazii doar dirae!e de lueru, ell exceptia
situapilor speciale (radacini neretentive) cand este TIecesara izolarea 9i pc a1ti dinti.
l'entru
resto.ursTile
coronCifC: 1a nivelu] incisivi]or ~;i fetei mczia1;
81e
c a.niIli1 or, se j:Wlc2tl.a ioti dir/[ii de 10. preLlOlan.ll prim dreapta ](l prcnlo}(cuI prim
('lr~-"\"e
.,-.~l:r"\-~_
__
,r ,,Ul ll}(
"..;
I{ _I.J',., t; r1'-)r'"\.'~
_.\.,
(j ~

(!/~-~l~rr~
,.;
[<':..! tcP, ~,)llr;-':':rc1u
~ .JCL.l.l "'J~\e
j

(.()
r'"'\".('.
",1"0"HcU.~

"r;-nt-nl
..(:~(...jr'JT"'~"J:re
rC1.l.,~.l.;,,,LCu\(,ill
-. .......
1.. ""

,...j

lidlLCa lIILIC

-,\

I').f:':i"'

".',

C'-'"'.'"i}"]

uUa,cuJJI.

S\J

L'.

'1'1-

~l J.1JClu,
._"t

1r.
~, i're1~li
.cl Jl y o-l"
.

rT~~"-~'i01n,.'-1tlr
L 'c:., Lh\.J ,(,~ 1J \) J .

t J)

c"d,.J
ll)"""1' .
c('> ;~""--)1(",;rI70 0'"
1...
--~-(...111] _
..- "'I1'or,,e,,
J.C l'~'l
'}JlLll"
lJ.lOJd,lo.(';
.!'"t ..,i~ 1'1 '\""'-:'-":"1\1
"".-, J'-'1'j (~I.., ." "" ..,..1,,,,,, ',',-' ~_.'~'
TJeJ.UO."
IJJ.L-L'l\.dl
cD 11.c,. L, po.' L\." (li:.'l)~;(1.
1...-,
10.

.!"

,1

J./,\. ... ';,(".,.,(1

\.0

coronate 18 din~ii din 7,CiJa late, :'1 C;rcrnolari, rn'olari) sc

i7,OltCJZ8 de 13 ultimul chnte posterior p[ina la incisi'vul ccntr8.l dep31 tea o)Jus2L
In izolarea 1a maxilar, primul orificiu creat V3 fi eel pen1:ru incisivul central,
in timp ce 10. rl1al1dibul5. primul orifieiu creat va fipcntru
dinte1c eel mai distal CcTC
11rmC37.a sa primcasca
0 clemo ..
PO?:itionarea
orificiilof pc f(')jic '(;vc; Lee cm'!CiTnJ UJilJi ~ablon; pcntru
lTiCCpU1:; ell Limpul cxpcricnIa cJ inic,
v:: r C;',;; 1
ikL' ;1ic)}1(]rca r:';T8 1.11;1\7area
PCLl~J.U

rest8.uJi:hj]c

O1H lL\l 1.

'j'rcbLJ.ie si"l. sc l11ai tiila cant de UU<,ii.;~ 1i,,:1 In

Lk.".a orificiilor;
JJ)
general, ]a folii1e subtirisc va excsuL1 Wj (i;-jCiciu el] c1i,lLnetrulmo.i
mic dedit eel
lJcntru foIiiJe medii iar 10. folii1e rJ.,Toc1SC un or1 Ii eln cu c11 (lrnctrul njai mare dedi la
C,..

fo1iilc medii,

pcntru

acelai clintc.

3.3.4.5. Teho iei de a pliC2r"C a digii.

T7.013rCa unui singur dinte se poatc rcaliza prill trci lTlctocJe:

!vlETODA 1: aplicarea foliei

:j'i

a clemci

sinwlta!l,

cu lJnTJ[llorii

timpi

operatori:
1. Indepartarca

depozitelor de tarlru de pc clintc;

2. Verificarea eu ajutorul firului de atiJ a spGltiului interdcn1:ar, ca sa nn nips
folia (margil1] ascuFtc, rest de tartru, et(~.);
3. Perforarea foliei ~i l:ntinderca ei pc rama;
4. Lubrefierca foliei in zona orificiului pcnlru a facilita inscrarca;
5. A1egcrca clemei potrivitc, fixafeCl (';i 111 bratc1e pense} de Clplic,Jre ~J
verific8.1ca adapt8.rii (';i pc diTItc;
G. J'ndcpartarea
cJernei de pc dinte, clupa veriJic?trc
~j
fixarea (:1, pnn
8.I'ipioarcle c1ernei, de folia de cauciuc;
~1'(\/").11I1JlJ'caI'
0" c;pr\felpl1JlLl1' 1-tJI-CJ.(~)JTJ'I!
iJi': .f',,';'.; i"'V:;t""1'L"ui1';'
.\.l."CLJ.,-.lLJ_,u-J,)(~.--.J./J
" ...
8. Plasarea clemei spre gingiva], dincojo ele convc:xiiatca J118Xirn2io. dintc]ui,
cu ajutorul pensei de aphcarc a cJcmci. ,)C eJplica lntf.li bratul ural )j apui sc aplic2i ;;i
brallJl vestibular. Deoarecc e]asticitatca folici pOctc opunc rc;:istcnVi ]0 aceasUi
n)j~carc, e:;tc adcsea neccsar sa sc ap1ice 0 presiunc contro]ata asupra pcnsei de
c]crnc, pentru a asi gura pozitionarca corect8 a demei.
.
DaciJ. pacicntuJ aCLlza disconfort, sc poate aplica ancstezia Joca}{l a gingiei.
In mice caz, senzatia de prcsiune, cauzatZi. de clem}}, dispare in mod normal, dura.
1-2 minute de la, ap heme,
I

v(J

s_"Is.

""",vl...

J.AJ

90 Eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clem.ei, pentru a permite foEei

sa se stranga in jurul coletulni dintelui. Se realizeaza cel mai eficient en 0
impillgere CLlvarful degetului. Uneori este necesara utilizarca runui instrument de
I113n3.pentru eliberarea foliei.
] O. Dac3. folia 11ll a ahmccat prlll spati.u1 j ,ltcrdent3J~ dincolo dr:: punctuI de
cou!:act, :;e folose~te un fir de ata intc:rdcntm', pentru a ;-'ljuta alunec8fc ci dincolo de

<~_\

c.; ',..

(.L,

;J'

1, r,' Q: O'1~ip ',~'7' ~:

U 0. J.J.
L,,-, 'u"Ll

Li~~cpLidl dezinfectanUt.
A,vnlltajele metodei 1:
- estc ceo mai n~oara 51 cOlnodiJ aplicare 3 chgii, In c3zuri obi~nuite;
- dacil clem a se elibereaza ~iscap{ In arice THoment 211~lplicdrii, eel cste tinuta
lic(:!;~i de

follc;
1

"lllCtiJO~l

.....

'

mctndei
1:
.
.. 1m ,pcIl11itc vizl181izarea directs
~:'t1J1icti.l"-j i;
- tcn:-;irmca proclusa de clasticitatca
de plaseJrc a clenJci,
_.ne-:':avnl1t~liele
.. - _.
- .. -.,
.

.,

nu neccslt~J :'~llLorul liiJUj Wi

-

,-

i'l

c1intc]llJ

~l (] /o11ci ,ldiacentc,

1:1'1tirnpul

rvrEToDA 2: aplicarea clelnei fn jural dintclui, l.mnat;:i de aplicarca f()lici

de caucinc, cn urmatorii timpi operatori:
1. Indepartarea depozitelor de Lartrn de pe clintc;
2. Alegerea demei potrivite pentrn clintcIe respectiv;
3. Plasarea demei pc dintc, dincolo de convcxitatea maxinla a coroanci, Estc
ohligatoriu sa se potrivcasca bine, pentru a preveni dislocarea $1J:nghitirca cIernei:
4. Cu mults. atenlic, se tTece folia de caucinc, iDtiJ1S~iin prealabil, perrorac~ ~i
tensionata pc rmna, peste c1ema. Atentie pentru a nu ckpJasa clema dil1 10c, uI1rwia
de eventual a ei in '--ghi tire:
,
"
s. Sc UnTIcaza procedurilc In continuarc ca lD tcbl1ic, anteriuara.; (metoda'):
:,unctele 10-12).
lwantajde mctodei 2:
- permite "I/jzuaJh:arca c1irecUl a dintelui

~i a /':onci ~l(]jaccntc hi timplJ1 pla:;;:;rjj

r']CJTI"j
,~ . .' ~.l......
;

- estc metoda eea mai eficicnta ck plasarc a clif;ii, c2,nd sunt diflcu]t}ql in
asigmarea sccuxitstii fix 3r-i i clcnlci.
Dczavantajcic
metodei ?:
.. cstc dificil de plasat {c/'" peste clern0, f2ix2 apliuln:.'(1 unci tcnsiuni c:Sl,Pjc)
ei, tcnsiune ce poate cJisloca c1crna;
-' cstc practic irnposibil3. tensionarc8, folici ~i traqionarca ci peste c1clTliJ ceil
mai 'n13fC (Ivory Dr. 9).

l\;f.ETODA 3: aplicareafoliei, In tensiune, peste dinte, urmatd de aplicarea

demei, ell urm3torii timpi operatori:
L Indepaliarea depozitelor de tartru de pc dintc;
2, Sc alege c1ema potrivitZi i se verifica. fixares ei pc dinte;
3, Sc pcrfore3Z5 folia de cauci'J.c, se fiXC82d pc rama ~i se tensioneaz3 .
.__.'fV r'l:
1 ~r"'i':iI.'
-1 f'r)J:n
,,~}r>~~l (-,.~
~,';:i ~-r-''''''''n0 (.1,.-,
;jJLLcl11i
'-'.,' t"r,,1LuL'T:;;'
-{ ',-..1-,:d
U1IJJ.\.,.lU.l
.. JC,) ('L..
"L
l!
J.,,--(" ill1jlr'\"jl]
" .. i~-". C11,
...
,..
ct
,.,C LJ.(1La, ..
(~I=" f')J ,"I
c::
ri I~
1)'.1'11-(;-1"'( 1,e.,11."I',~rj.- r\
~(:'rr~'
fa 1J' ei (1 c~ t: .':J.11.Cl -1.1('~'"
~!-'-i~U-l8 . i-CC(-'.
1

I ~'_..,,,

\...1'""

_I....

C'
, . .
J ('....
"i'

-.~.'

.._~-

,
'1 .,
11 'J .. IT'I"L'eI
Ilf'',iji<1r
I..'J-,'.l,,,,,J
, ....
\..-~,-.~.t.(-,.,

,,,yx\

COIO
'-

..

, ...

CJP
-, ,1'-'1"1\1 ...
\..., J'~-'.L"_\'/~

.-1.

1 nl;
;
-,'"

L....

,
(':ODlClCt'
\ ..

...
"""

~'-I

e-y"...
("'
_,

r-'!'.

A.....

,-',_

'-0

e~ic~ejJ.t"i(].c1.in~clC'.-

,r-

("1

'.,

....,

__

C-C s-a tract-j.()_na~,: eJc. fo].ic) I)'~'J.liru- 8,

-,--:.
l"~1"~('-(\('1'-"~'~
J........... ;..:rj..f.L C1'.::,J..c
-.1""--:'1"-' -:,1~.....
_",...,~ rJr, ('1~"''''1-'-''
:::t.. J:.i.<C,.,(..,( .U~ u.l':UJ.(
d. lU\..""'.:iCl t \", HUL",

.:x
dU.,-cc"ClJ.LLt,
"1;(-J('~_

~;i[~,i(jD;ia

J,11cru.

...

~). :JC 1...1ITneaZa proccnun

""

-.

'"

.""

C In COIllJ.llll'U-C co. 111reUnJc,1

...~ I

,mtcfT03TCl \Jl1ctOGa

1:

10-12.).

pUIlCLcle

/\ v~nt3iGlc I]H'.todci 3:
.. C.XiSt8 Futinc posibiliUll:i
\ '(':r~l'\~t('

-Vl?,ll:li:/.arc8.

,-:"'i
; ,i " i('lc
, - - ~ - - --. ,I -- - _.

fl'

de dislocarc

cJ.ircctr!.

f ()d [' i
- _ .. -' - '.' -- - Tili'

(1 dintcl1,11

clcrncj

Sl

z;

J]J

tirnpnJ

S,}l1 Chlp{l

pbs?l'c?

~.l.il'!:Lic:i

t ..

-"i'

~-' .

ncccsarli participarea
licarC:l b molari.

.- cs

pcnlru

j-/

co.

<_

])tlI-')2J.

.l~~
"

'.1

t:)

':Jl\.."l

unui ajutor pcntru a line folia .;:i r;imri, 1'n special

indcp~ dare;l djgii presupuJ1e UJl11atorii pcL~iopcr(ltorj~

1. aspirarea tuturor resturilor de pc folic;
2. inclep2irtarca aspiratonl1ui de saliva dacrt a fost f010sit;
3. sectionarca septurilor interdentare eu 0 foarfeca boanta;
4. se Indeparteazi'l clem.a anterioara ~i apoi eea posterloma;
5. sc retragc folia i nuna simultan;
G. se ;;terg truzc1e p8cientului eu ~crvetel;
7. sc clfl.tc~te cavitateabuca12t;
_
8. sc face masaj 1J3Todontalirl dreptul dintilor ce au :avut clcme:
9. sc vcrifica iJJlcgritatca foliei, S3 111..1rfuTIana in spatiile interdentarc.

A. Contur sau cOHvcxitatc

coronara care au pex-mite retentia cIemci
Atunci c{ind nu estc posibil sa plasam elenla dil1coJo de convexitatca
Ina.,ima a co;oanci, Lira ca accasta sa se disloee sau Jara sa JcZ21~11 parodOll tiu1
rnare,i.naJ,
se folose)tc urm2itoarca
tchniea: se aIege () clCfT13 care sc extinde
~;ubgingiYal;
diDCO}O de conturul H18.xim coronar~ dUP2i injectarca
unci cantitali
recluse de anestezic in \csullll gingival, S(; pJascaz3. clenla Ja acest nivcL Efcctu]
1',
-t , ',::,Ll_
'.'''.'''' ()'. ('.,
...~".':" d'.C C11SvOIuOIl
,. "" -r -,.paroe 1",-mt<>]
. '.,;. ,In, j"k'J)u Ll Lc!,1 J11dH
,"
,.
U l'tcnor,
0,)1.';;[1\11
"cn;:,,~k
u.. Inn
',)
I',,-{.-

ZL

B. 120iilri multiple

AtUDci cane] mai rnuJti e]inti trebuie tratati pc acca~i IJemiarcad8., c,ste
preferabi]
S3. fie lucrati simultarl, lzolarca a dOl sau mal mlit~j dinti, in yccJcrca
tehnicilor restaurativc
coronarc, estc de rutina. ~i idcntica' cu cea pcntru tch.nicilc
endodontice,
Sc crcaZ3 in f(~he celtc 1.1Il orificiu pentru ficea;-e clintc cc trc:uuie I/,c,lat:
20

pentru dintii posteriori, orificiile se aliniazs. pe verticalS.,

ele se aliniazs. orizontal, in raport ell pozitia ramei.

iar pentru

dintii

21nteriori,

C. Izolarea dintilor st31pi de punte

('and sunt necesare tratarnente endodontice
121astfel de dinti, se practica
.~
..
~
t"
l'
,r,',
t"J
~
t""'
': tTe Cl,'
onJ:JC1U mo Ie l)~mru necare (ilDre s 'ap, 111 rapor' CLl CllSUln'~aom
Orificiilc ~1Jnt uni,t~~lnt; elc PTintro crcstatur~-i, j)(.~ntru cO) PCj'CJ:ilc
" .. L"~'
, n cO''''''11
.J

1l.1l.,
1 ',.,)

1"'\'1 l'[""'\""

r:r'
U,,'

~., L.i

-\p1.'"'Ir-:~ c':'-'--"l-,lU';
(_,~:'1
)lJ(1.1. ,::;1.3..11:)':'

....
,1)1:c" ~1')
~ ...
),.l...' .)(1. '-)~-., Ct;.:"'J. C
L

").

\,,_)Ll .....lJ.J.(Ll

J,

Ini.n prezcnta

1.1

tit?\

-r(~) (.1
l;,
::.-~
..
;
'l("-..-..,ct
u....
~o.tJJ-.l\~,~.. '\"11 (.J_'_"\.~~J

1 c:.'OT- ..J(.-:o
u,)!

c~:: rp

"-'('''.:.7'

to.l.p ~;:i ~l;) 0 i S {t ~;C (~p lie c

~c"f ..r.'

urt

(";"1'Z'

1'1~~

\l ...

/' ..'

I,.l

I' .,..,lc.,.........-"')
,.-,;,1'i:r~.!..
.. \.JJ.I.JLilu 1.hJL1.....\-lL

C ~.\.L. i.('Li S 1.l~;) l=ICS i.e

c:1CIJJ.C
'll
J"\."

('J1,~r\'l-r"""'0
.\...,\/{_.l.!"./l

rJJr::..'-'c';-;
1-' ... J~{,. __ ,.,", ..,)
..
,(; ..
)(1,) 1""'
Jl\::';'~.'(d.\_/

(1,

rr,,:}o,,(,'r"llc'\'-"::'-'!:;"'/,J
'
..( .... ..J(.~~./
1.,.. \~,L,-.u.

....;.

u.U.}"LC

(i.."IJct C) (leL ~!.).1":''1 ('.to

ri-""l::(~
()ct ..:, ll.lCI
1
J,\.)
J..... '
J.;::iL
--,-.r)j

\"".,~.1

~.

El;a

\,.,

c]'c;15i'nrii c:~re lme~te orificij]e,

D,I:z:oIa.rc2
nui dinic acoperit ell 0 coroana ccramidi,
Aplic(lrca cJcmci pe un clinte cn CorOaDa ceramic5- poate produce fisurarea
~
d~':l.r...?J t1" '1S:
1'1"Zl1l tr)ta~ C; ~
-lJ
1) C.J..CC\..
....4 ) 0')..
Sal.l.; f J..\..,~ L'-Lllo.ll,u
..,1,_~{\....:..1u.;
l..... led -If::' ';}
L.. '":1 1'1'1':)'
ul~~..
rCCOm311(Hjrn,1\1 ('.CCSi (''\l s~\ ~<~f(\lOSC2SC21 tchnica izoUirii mUltiple,
sc 1/01(./c ~;i
IJ

.~'~

')

'}

( ..0;"

(J. ..

; ..... .,

r,):

JU\.d

..~.

1 T

'~..

\..!U-

...

C-l

'.j,

,:)

t-(:."'i

.\' ..

N1- .....
I...,.(

i~""

I.....

'v

0;

cu. distruqic
cOFona6i masivE (f-esL r;ldicllLc:')
Dintj'j in ;lCGJs1ii SiLlJ(~(iC clinic a pot pune problcme
1<1 apl~caicn d J,
Dcoarccc
aplicarca ci cstc ouligatorie,
mai ales 111accstc eazuri, trelHlic c\pusil
suficien1.f1 s1.ructurfi dcntarfl integra pcntru a pen11i1.c fixarea clemci, Accst lucrLl sc
va obtine prin gingivopJastie
sau gingivoosteopJastic,
Aeest mod de rczolvare
tcmpeutiea
ar fi neccsa; oricum, In ideea reconstituirii
morfofunqionale
corecte
ulterioare a dinte1ui respectiv,
E.1zolarc[

UilUi

dink

F. lzolarea unui cHnte ~lefuit

Din1.el,e ~lcfuit sub form2 de bont dentm, preparat pentru coroan21 de invc1i~
to tala, ell preparare subgingivalfl, nu of era retentivitate
pentru mentincrea
clemci $i
nu of era stabilitate $i l11cnti.ncre in pozitie 121tcnsiunca foliei de cauciuc,
Accasts. situatic sc rezolva 'luua] priJl rcalizarea
unoI' ?an'~uri orjzcmt211c,
plasate supragingiva},
1a limita marginii gingivalc, pe fetele vestibu]m3. ~i orala, ale
bontului
prcparat.
I\ceste ~an~l!ri VOl' Jlcrmite hratelor
clemei S21 se fixczc
CorCSpUllzatOr.
r

\._T",

A 1'"n!I."Cal'C'"
("'7~[r
"', ,';i'j'(fl'
.ti...
.
a.. a'l"crii
b 1--... 1'11
.
,,. a .. I;.-
l:.. J:... ....
J

'"-

~ _

eel"\'l"e !"
,.;t
n

-.-

o j-ll1lr'J' C3~I1C'1C
V'l'S't''';
]P7'I'lJ-ll'
",~ip
,c.,.
..
..1.,-1 CC"~\fl'C'"11Ir' (''-"'Iln::.;''C;
(']C('('<:11]
~,.,.) .....
~ C'J-la'odorlt/cco~pct
'.
...
1......
1
dinje]ui
In 'IV";! CO? ~~ face everc/':"
']
a,c OclUZa 1 <;;;:!ll CW1~
,-'cJ.. como18;;~
..
'l.,LuC.
1)C f,t~
terlJturi]oI' O.},
r,lter"tc
b
IJi'!("
cr,,'ViCll
sr-'
(T('r'7~i
r'N'C(~ul
c'rJcJorlontir'
,p
jden1ifie::"
r:;
.. O,
{,./1
.,N.....,
c..
'oJ'OJ_,'
(1,/,
se ]Jerrneabili'lC3Z21 intr8rilc ill canale. ~ in core se introclue, .. D1C 0 lungimc
suficil':::lta.,~
l......
dar eel putin 'in treirnea coronar~l, ;1CC Kerr sau canuei de argint, pcntru a TJwtcja
traic:ctul cc;.naJclor. Apoi, cavitatca ccrvicaIil sc obturcaz~j pl'ovizoriu ell un rnatcrial
'11
'- -'
,Fct,~
c'
'''''n' ',-j Cc~
1,0 ,-'
, .. ' 't',t,n,
l' j')"
-;-c dCCv8.
',,0
l
,;',
~ 1 "",'1
ean~,
C~,
pnza
lD1Cc.lcla
,;,1
,:-lLJCIUJ,
J.CZlS
. L'1J(J
COLUlJIC
SoL
Cl\,~C e,
t
1-"1.....

.,v.

1.

....-J.(

:"

.
...),

.J.-

,.),.

(J..

."-'....

Cl.J.C.U

I..

\..-'J"\..

-U

r~

~,

V~

.. -'.

("

'-

..IJ

(~)

J.

......~l..

L-01.\....

(J_

(J\,.,-,

.,~~""",.

u.J.

/\..

\..t..........

.<.,.

ea.re au protejat traicctul canale10r de ]J2itrunc1crea JTJ8.tcrialului de obturalic apjjc2lt

cervical, se Inclep21.r1caza ~j sc 2lpl ic[l cliga clup{j una din metoclc1e Cl1!1oscute,

I-I. i\,titudinca teraputica

In cazul 3plidirii ~i izoIarii defectuoase
eu diga
In cll1umite cClzuri, diga l1U izoleaz[l corect dintele ~i saliva penetreaza 121
nivclul ( 'mpuLui operator. Accast~i situatie poate ap21re, mai ales, cand se trateaza
cliDp stalpi de punte, diD cauza dc~,chidefji maTi din folie, at1Jl1ci cand forma ~i
diTncnsiunea norrnalf:i a corU()jJ[j sEnt lJ'!uh rnocJjficate S8U atunei cand dintcle (jre 0
. i

VC~:.

f..

1:21rJ.s(~r:nc.Lt c}1irtlfL3iceJ
1:()rJ:.-;~t~tcrj1rt
.:(~ :,~I ,~~c

;:;c 1-') 0 ,~~tcfo Ius

(~!
\1_ (',i e,,?:,'\'.'
~

I.

U'."} Ci.u ..L'crrt -LCr-j.l,J:JOfaf

'1
"1'1
1_.U
.. /<

ic-i} l?

ii".!

. ~f\

'

/-\A

en (':

\j..)i.(l

.' n

",

.,",
Jll\.jJ

,:1'_,

CC lc'i:u.Jl.'lj)

jjl\/C',,;

Clell:1C1..

1n
pi"ltnmcJc

c[l(CVi1

minute

Saliva,

L Izolarca 1:1 copu

L;:l pacientii
,;c1o]cscc-n\i '-;(JU cupii
rniei ~i cicci ori.liciilcLJj::
liC1H'1,' C:~l

:>

Orificii pcrfo]';\l.c
la 1Jlasarea
f'Tcsit{j
.t
"--'

poziliilc nonm:lc pot co,

Cl (b~iiin ra})O[t ell dcschic1crea
caviti-:1tii buc;}1c .'.,,'j
frag1l1ente sau corpllri sLrJ.ine pot fi lnghij:ie sau aspirate de pacient.
Plasarea foliei in pozi\ie JlJult superioari}
(miflcii plasate jos pc folic)
conduc 1a astllparea pasajuJui nazal a,'rian, Se va wla margmea
C\C{'l1lilC

superioara

:)

trcbuie s;"i tinern cont C:~l ()U ;1rc:d~c m;11

m,ai (]l'ropjiltc 9i iI] J)o/i[;i lTi(ifiC:;lC
Sc

iLl

raporL

ell

I,'

,-_,'

a folici sub pil'amida

Distanp.

ncpotriviUi
c1istanta prea

nazalJ..

'iDtre orificii
micJ.-

folia va fi prca tensionata

'perfect 13 nive] ce.rv,ical;

~l

TlU

va jzola

- tcndiFr la fupere
- septuri cc se vor pliCl intcrclentar;

- distcmla prea marc

- (leces proximal

- retr2cl:ie

ineo!1lodat;

gingivala deficitarG,

;:) Diametrul if] cored :cd orificii!or

- c1iarodrul mai mic -- orificii
icnsjonatc
c1inie;
l~...l
. 1;
rnarc ---- .l,-.~
u....
lL' })J.JcJl.Ci ..

C(;

VOi'

fi cJep21rtatc de

r' ;'.~

,Jccesul,
:::) C"i!izarea
de c!cme impropii
- mai rnjdl - supraJntinc1erea

- instabiUi

aTeului .- impo:)ibjJji:Jtca
corcctc sau fupcrca arcului;
- ;;crnisc~l si. .'nu' tine etansarcC:l:
;

- rna; [narc

~,/

lc,~n37'0
l'Jl')l'CTl'n(~c>
(J]'I1-t.:;)
UiV'ol;:,'
....:,vC ....
c.lCL
- b - . ",,0 t..::'.
U u,;

-_ lezarea T)J.rtilor
[noi: ~
1~
- lmpiedic3 aplicarea penei,

izo':i':

J)

:,) .Nu se inlocuiqte, la rnomentul necesClI, 0 digii uzatii sau cu defecte.

Daca folia se Iupe san sc deterioreaza in tiInpul aplicarii, sau ulterior ill
timpul tratamentului.,
singura atitu.d.ine corectrl este inlocui.rea ei
imedia.Ll. In tixnp ce pclci.entu t tine g:ura dcschisa :;;i aspirator-ul este
rlI-r:::....
''7l)j1- '.,I.l J.,

~"'I(:.:''-)O""1-!'P'
'J.1r:lC'~~ T ...
:r-..J(~J., {") ]"1(')11;:)
II'e1lp'':'jI'j
,., L
ClL.~ llc.,"'t.lJ
.
.,,0.
11.'/

-'):'~'r-::i

J."""~

l~(1'--i')J-_1~'.):.I;''
.. JJLO ..U.,l~(",ll.

<..,'0)'

,.,(1...'.

saJ.iv8.
folici SCJl.J

Cl.l COn13Hji!1c.1re

rX)jniinti cu

De7,aVeiDt:JjU] inlocuirii
]Jref(~r;::l)i1;~ T")Cf
'i r~crlJ'};:3.rJ
1

1"

]-'('1'/)t:(J
, ..... ,.1."',

i~

...

ClJgU.

8 T?oI()s~r('n
ifl tcrl11)jr
r-}"-{"3qr'l'~O(lr.(\
:.
~,.l ..,,,-cjjo"ii
'to.
t.<l.
l.:',L< ~ o.l "".,
arl11s (.lb
8"O'la-j"1""I'ltC'
I',ro ~l' COI"']"-''JcoloS'J'
"1'1' 'lr"cr'\I(~11{"",
.LJ.
lL_
,--.1,
1 ,\..... .

~ ..)
') ....
d
.J
C' -")lJ
1..J
(J..

preparfirii

<

\...

eavitatilor

I...J

.i

";'.

$i rcstaur5Jilor~~i

".1.

exista

1.1.-

J.I1Ulti lnlocuitori

(1; cr::
.'t.i

All). t)'I"'1\1-1
.1.1.1.,\..[_

l'CJ!Jzah,

]Jcntru a

cr.]._

~:__

ll1entine (jccesul ~i Cl cont1'01(1saliva Nici 1ll1ul 1'1.'\.1 estc 1:n38 atSt c1e eficicm ~j sirnp]u
de plCls3t ~i lYlen(irlUi preenn} c1i
fc)lo(~ilt': ci fjind plltcrnic J'nClli';Jj;:JlJ.
Sc indic:, fole': ire;, ri:c :!,x j!>~
~;;;
ii :;;1 un llrinilll de j;''''(::'j;'(:,: C'
1,\(.-'11"1f"rl1

Ie' ~

nu

1",1
~_1~ ~
t' "".

,-t=\
v.

Se reCOIllanOa

C1Cl1lL'

f;riL

;ui Ii jJ~: rc }'WI'!jj:n C8 sunt ,Jnai l)utin

vo 1UnJJll0'lSC. Llr
'_
;

ligaturiJ.c sc folosesc rar.

Ca regula gencraJa coSte bine <i sc l~'\plln3() intrca.gf) hcrniarcad2; chiar d;:Jc;i
se restaureaZ[i un singur (lintc. ACeaSl;] prcsupunc
sa se mcargi:i eel IJutin p{ln2l j 2]
linia medians ~i de preferint3., extinderea sc va [ace pana la dintelc veein distal.
Ca.nd este posibil Sf' plaseaz~l clema eel putin 1a un C]inte distal de eel ee \18 fi
restaurat, de~i se poate inlocui clema eu 0 matrjcc 1n moment'1Ll inserarii
materialului de restaurare.

Ijy

/,!,(

/).i/ 77J Ii)') 7V (,v Ult.Of

L.6J 77512./)[4

[N..:; /2/;JtO{II;;:'1