Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie

Nicolae Testemianu



Referat
Tema :
Erupia i termenii de erupie a dinilor
temporari si permaneni. Dinii natali i
neonatali














ERUPIA DENTAR. GENERALITI
Erupia dentar este un proces fiziologic, ndelungat,
complex, dictat genetic carea parine odontogenezei i care
este strns corelat cu creterea i dezvoltarea restului structurilor craniofaciale. Prin
erupie dentar se nelege: totalitatea micrilor efectuate de viitorul dinte
din poziia sa de formare intraosoas (din grosimea oaselor maxilare) pn ajunge n planul
de ocluzie devenind dinte funcional.
Momentul n care dintele strpunge mucoasa bucal i devine vizibil n gur
estecunoscut sub denumi r ea de emer gen dent ar . Ter menul emer gen s
emni f i c per f or ar ea mucoasei orale i provine din latinescul erumpere (a strpunge).
Dinii n erupie se mic n cele 3 dimensiuni spaiale (preponderant axial)
avndviteze i amplitudini specifice stadiului eruptiv n care se gsesc.
Dezvoltarea, erupia i emergena dentar urmeaz tipare similare la toi dinii dar
carese produc cu viteze i cronologii diferite, specifice fiecrui dinte n parte.

MICRILE ERUPTIVE DENTARE ETAPELE ERUPIEI DENTARE
Erupia dentar cuprinde 3 etape n funcie de micrile eruptive:1) etapa preeruptiv 2)
etapa eruptiv (prefuncional) 3) etapa posteruptiv (funcional).
Etapa preeruptiv
Este reprezentat de totalitatea micrilor efectuate de germenele dentar, n grosimea oaselor
maxilar, pn ajunge n poziia intraosoas din care se va angaja nmicarea eruptiv propriu-
zis.
Mecanismele de producere sunt procesele de resorbie i apoziie. Micrile sunt
induse de creterea mugurilor/germenilor dentari ct i de creterea oaselor maxilare. Deci
sunt micri efectuate de germenele dentar n formare pentru a se adapta dezvoltrii osului n
care este coninut.- sunt mi cr i de mi c ampl i t udi ne, mezi odi st al e i
ver t i cal e al e ger menul ui nmaxilarele n dezvoltare.
Etapa eruptiva (prefuncional)
Este reprezentat de totalitatea micrilor efectuate de germenul dentar din poziia obinut
n etapa anterioar pn ajunge n planul de ocluzie, devenind funcional. Este cea mai lung
etap, iar micrile eruptive au cea mai mare amplitudine.Este caracteristic micarea
intraosoas i extraosoas.Erupia intraosoas
este reprezentat de totalitatea micrilor efectuate de germenul dentar din poziia obinut n
etapa anterioar pn ajunge submucoasa bucal. Erupia dentar este ghidat de ctre
interdentis, care este un canal osos (conine resturile lamei dentare i esut conjunctiv), care
face legtura dintelui cu mucoasa cavitii orale.
Erupia extraosoas etse repezentat de totalitatea micrilor efectuate de dite de sub
mucoasa bucal pn ajunge in planul de ocluzie.
Etapa posteruptiva (funcional)
Este reprezentat de micrile parcurse de dinte de cnd atinge planul deocluzie, ntr n
funcie i pn cnd i nceteaz existena pe arcad





Termenii de formare i erupie a dinilor


FACTORII CARE INFLUENEAZ CRONOLOGIA ERUPIEI
DINILOR TEMPORARI
Procesul erupiei i dezvoltrii ocluziei dureaz 13-15 ani (excluznd molarii
deminte).Variaii n sensul: ntrzierii / accelerrii ale erupiei fa de vrsta medie normal a
erupiei sunt influienate de a) factori fiziologici; b) factori patologici.
1. Factorii fiziologici:
factori legai de mam: # vrsta mamei la natere, # numrul de nateri, # stareade sntate.
Cu ct mama este mai tnr, mai sntoas i la primul copil erupiase face mai devreme
factori legai de copil : # greutatea i nlimea la natere mare favorizeaz
erupia precoce a incisivilor, # sexul la biei primul grup de DT erupe mai repede, #factori
socio-economici i condiii de via, # ereditatea, # tip rasial, # anotimp.
2. Factori patologici
factori loco-regionali - obstacole (tumori, dini supranumerari)
factorii generali
# erupii ntrziate-
rahitism, sifilis congenital, rubeola prenatal,-
anomal i i cr omozomi al e ca si ndr omul Down det er mi n nt r zi er i i inversiu
ni n secvena erupiei-
boli genetice: displazia cleidocranian (muli dini supranumerari),di spl azi a con
dr oect oder mal , mi cr osomi a hemi f aci al ( Si ndr omul Goldenhar), sindromul
Apert, sindromul Crouzon, sindromul Trico-Dento-Osos, DLMP-
hipofuncia hormonal tiroidian, STH, hormoni sexuali, parathormon- car en e
vi t ami ne i nut r i i onal e: A ( f or mar ea st r uct ur i i epi t el i al e) , C(formarea
colagenului), D (in metabolismul fosfo-calcic, in apozitiatesuturilor dure)
# erupii accelerate
- boli genetice: hemihipertrofia facial, angiomatoza Sturge-Weber etc
- hiperfuncia hormonal : tiroidieni, STH, sexuali, parathormon- febrele eruptive duc la
accelerarea erupiei d. mai aproape de suprafa.

TULBURRI DE ERUPIE
1. Tulburari in eruptia dentara:
- programul genetic de control al modului de eruptie contine niste alterari care determina
anomalii de eruptie
- anomaliile pot fi legate de varsta, pozitie si ordinea de eruptie
a. erupita prematura = dintele isi face aparitia inainte de termenul normal, este incomplet
format si cel mai frecvent se pierde. Din cadrul acestei anomalii fac parte: dintii natali si
neonatali.
Dintii natali sunt prezenti inca de la nastere, insa radacina este incomplet dezvoltata astfel ca
acesta prezinta mobilitate accentuata. Este intalnit in cazul despicaturilor labio-maxilo-
palatine, sindromul Ellis van Creveld, etc.
Dintii neonatali = erup in primele 30 de zile de viata extrauterina, locul de eletie fiind
regiunea frontala mandibulara.
b. eruptia precoce = dintele erupe mai devreme, iar factorii care determina aceasta eruptie
sunt diferite boli.
c. Eruptia intarziata = dintele erupe mai tarziu, iar factorii care determina acest lucru sunt
diverse obstacole in calea de eruptie a dintelui cum ar fi dintii supranumerali.

2. Tulburarile legate de pozitia de eruptie:
- sunt reprezentate de malpozitii, transpozitii si heterotopii
- tulburarile legate de pozitia de eruptie a dintilor pot fi lipsa de spatiu, obstacole in
eruptie, etc.
Malpozitiile = aparitia dintelui in pozitie modificata pe arcada.
Transpozitia = inversarea intre 2 dinti vecini ca locuri pe arcada.
Heterotopiile = prezenta dintelui la distanta mare fata de locul normal.

3. Tulburarile legate de ordinea de eruptie:
- factorii care pot afecta ordinea normala de eruptie sunt factori locali care afecteaza mai
frecvent zona frontala si factori generali care schimba ordinea de eruptie si sunt
reprezentati de carente vitaminice, hipotiroidism.

4. stari patologice care favorizeaza intarzierea eruptiei dentare:
- sindrom Down, sindrom Turner, sindrom Apert, sindrom Cornelia De Lange, sindrom
Hunter, osteogeneza imperfecta tip I, rubeola prenatala, rahitism, stari febrile, etc.


DINII NATALI I NEONATALI
Uneori, in momentul nasterii, in cavitatea bucala pot exista 1-2 dinti pe locul arcadelor
dentare (dinti natali), sau pot aparea in prima luna de viata (dintii neonatali). Mai pot fi
intalniti sub numele de : dinti congenitali, dinti predeciduali, dinti supranumerari.
Sunt formatiuni dentare de dimensiuni mici , slab mineralizate (nu au avut timp sa
ajunga la maturare) care in perioada scurta de timp incep sa se miste si chiar exista pericolul
sa fie inghititi sau aspirati de catre copil, sau pot produce dureri si ulceratii la nivelul
mamelonului in perioada alaptarii.
Dintii natali si neonatali au frecventa redusa. Nu se cunoaste o cauza sigura a aparitiei
acestor dinti atat de devreme pe arcada. Se recomanda expectativa in luarea unei decizii
terapeutice! In anumite cazuri se decide extractia preventiva sub controlul strict al unui
specialist pt ca nou nascutul nu are complet format sistemul anticoagulant, dar de obicei se
exfoliaza repede (cad singuri de pe arcada)!
- Dintii natali = dinti in cavitate bucala la nastere
- Dintii neonatali = dinti in cavitatea bucala la prima luna de la nastere
- Ca frecventa sunt foarte rari : 1/800 - 1/3000 cazuri, mai des la femei.
- Mai frecventi sunt dintii natali.
- Frecvent sunt dinti de specie normala si NU dinti anormali.
- Ca grad de dezvoltare sunt mai putin dezvoltati
- Frecvent la incisivi inferiori, incisivi superiori sau molar 1, molar 2, canini
- Pot erupe singular sau simetric
- Pot exista eruptii de dinti multiplii : cate 5
- Macroscopic au forma si dimensiuni normale/marite
- Culoare galbuie, maronie, albastra, gri perlat
- Structura dentina, smalt bine conturata sau nu
- Frecvent radacina e imatur dezvoltata , aparand o mare mobilitate
- Pot cu marginile incizale sa produca leziuni :
- copilului : fraul limbii, portiunea ventrala a limbii : BOALA RIGA-
FEDE
- mamei
-Act terpeutic:
- Radiografie
- Daca sunt supranumerari : extractie
- Daca sunt normali : incercam sa ii pastram
- Daca sunt supranumerari sau normali dar au pericol de aspiratie facem
extractie dupa primele 10 zile de viata sau daca este necesar in primele 10
zile de viata dar cu administrare de vitamina K
- Daca vrem sa il pastram:
o Igiena cavitatii bucale;
o in boala RIGA-FEDE marginile subtiri se netezesc, apoi se
administreaza preparate fluorurate (NaF).
o Daca sunt incisivi, acestia pot produce leziuni mamelonare
mamei, deci vom hrani copilul cu biberonul