1.

Definiții:
Sanatatea publica reprezinta ansamblul cunostiintelor, deprinderlor și atitudinilor populației orientat spre menținerea
și îmbunătățirea sănătății.
Medicina sociala – este o ramura a medicinii si o parte a sanatatii publice, se bazeaza pe constatarea conform careia
factorii sociali au o influenta determinanta asupra fenomenului de sanatate si boala. Obiectul este sudiul starii de
sanatate a populatiei i corelatie cu factorii ce o influenteaza ( diagnosticul starii de sanatate a populatiei si factorii
etiologici).
Sanatatea este un drept fundamental al omlui, o resusrsa esentiala pt individ, pt comunitate si pt ocietate in ansamblu.
Stare de bine cmpleta dpdv fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii.
2. Scopurile principale ale sanatatii publice
* cresterea sperantei de viata sanatoasa pt populatie
* prevenirea deceselor evitabile sau premature
* imbunatatirea calitatii vietii pt persoanele cu boli cronice pe termen lung sau disfucntii
*ameliorarea starii de sanatate prin intermediul prevenirii
3. Dimensiunile sanatatii

4. Tendintele demografice inregistrate in Europa

5. Speranta de viata la nastere

6. Natalitatea- definitie, metode masurare

7. Fertilitatea - definitie, metode masurare

8. Factorii care influenteaza natalitatea
a. Cauze medicale
Afecţiunile endocrine, ginecologice, cauzele sterilităţii masculine si feminine si cauzele avortului spontan
reprezintă factori ce trebuie luaţi in seama si care necesita diagnosticarea, instituirea tratamentului si prevenţia lor.
Rolul lor in fluctuaţiile natalităţii este insa mai puţin important, având in vedere ca variaţiile lor sunt mici si
frecventa lor tinde sa scadă datorita progreselor înregistrate in tratamentul lor. De altfel, trebuie precizat faptul ca exista o
scădere fiziologica a fecundităţii odată cu creşterea vârstei.
b. Cauze fiziologice
Influenta civilizaţiei industriale si a urbanizării coincide cu reducerea numărului de copii doriţi; astfel,
descendenta medie finala trece de la 2.7 copii pe femeie in comunele rurale la 1.6 copii pe femeie.
c. Rolul nuptialitatii, al uniunilor consensuale juvenile si al divortialitatii
Numărul căsătoriilor scade de la an la an. Indicele de nupţialitate are cea mai mica valoare înregistrata după 1944:
5.5 casatorii la 1000 locuitori in 1983 (7.9 casatorii in 1991 si 6.5 in
1998 la 1000 locuitori). In acelaşi timp creste numărul uniunilor consensuale, mai ales cele juvenile.
Aceasta scădere a nuptialitatii este atribuita mai multor factori: modificarea raporturilor intre sexe, dificultati economice
pentru cuplurile tinere, rolul legislaţiilor sociale, fiscale, juridice, care permit obţinerea mai
multor avantaje in situaţia de concubinaj decât după căsătorie.
Numărul divorţurilor creste insa fără ca numărul persoanelor care se recăsătoresc sa crească in aceeaşi proporţie.
Rata de divorţialitate este in jur de 25 la 1000 casatorii, dar rolul divorţului nu pare sa fie determinat in scăderea
natalităţii.
Vârsta medie la prima căsătorie este de 23,3 ani pentru bărbaţi si 23,2 ani pentru femei; ea a scăzut pana in 1974
după care înregistrează un uşor recul.
d. Rolul mijloacelor pentru limitarea naşterilor
Aceste mijloace sunt avortul si contracepţia.
9. Mortalitatea - definitie, metode masurare
10. Letalitatea - definitie, metode masurare
11. Principalele cauze de deces din tara noastra
- bolile cardiovasculare
- tumorile maligne
- accidente, traumatisme , otrăviri
- bolile aparatului respirator
- bolile aparatului digestiv
12. Mortalitatea infantila definitie

13. Mortalitatea infantila indicatori pe grupe de varsta

14. Factori de risc ai mortalitatii infantile

15. Incidenta – definitie, metode de masurare
16. Prevalenta - definitie, metode masurare
17. Pandemia – definitie

18. Promovarea sanatatii orale – definitie

19. Accesibiitatea la serviciile de stomatologie

20. Componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate
In cadrul acestor principii, componentele de baza ale îngrijirilor primare de
sănătate sunt:
1.Educatia referitoare la problemele de sănătate, prevenirea si controlul lor.
2.Promovarea unei alimentaţii corecte.
3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitaţie de baza.
4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planning familial.
5.Imunizarea împotriva bolilor infecţioase majore.
6.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal.
7.Tratamentul adecvat al bolilor curente si vătămărilor.
8.Asigurarea cu medicamente esenţiale
21. Educatie pt sanatate- scop
•Informarea-educarea populaţiei în domeniul medical;
• Dobândirea unor atitudini şi deprinderi favorabile sănătăţii;
• Implicarea activă a populaţiei în domeniul păstrării sănătăţii
22. Metode de masurare a imbatranirii populatiei
1.Determinarea ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei.
2.Virsta medie a populaţiei.
3.Raportul dintre numărul vârstnicilor si numărul copiilor.
4.Indicele de dependenta care reprezintă raportul dintre numărul persoanelor inactive si numărul persoanelor de vârsta
activa.
23. Principalele cauze de imbolnavire a varstnicilor
căderi si fracturi consecutive;
osteoporoza;
tulburări de vedere;
tulburări de auz;
dementa senila;
probleme de incontinenta.
24. Monitorizarea si evaluarea – avantaje, dezavantaje

25. Preventia primara – exemple

26. Politica de ingrijiri de sanatate – scopuri

extinderea sperantei unei vieti sanatoase pentru populatie ;
prevenirea deceselor evitabile ;
imbunatatirea calitatii vietii pentru persoanele cu boli pe termen lung sau cu disfunctii ;
imbunatatirea sanatatii prin intermediul prevenirii.