Wed, 7, 01, 2015

CAVITATEA DE CLASA I
rezultată în urma tratamentului leziunilor carioase localizate la nivelul:

a) şanţurilor şi foselor situate pe feţele ocluzale ale

tuturor M şi PM = clasa I tip A.
CAVITATEA DE
CLASA I

stagiu Phantom - AM

b) în cele 2/3 ocluzale

vestibulare şi orale
ale M şi PM (fosete) =
tip B.

Evoluţia leziunii carioase:

smalţ – dentină - pulpă

c) pe faţa orală a
incisivilor frontali
maxilari, în foramen
caecum = tip C.

Tipuri de preparaţii
1. prepararea convenţională – indicată în cazul
obturaţiei cu amalgam.

2. prepararea convenţional-bizotată – indicată

în cazul restaurărilor din compozit.

3. prepararea modificată – pentru restaurările

#330 #245 din compozit, este dictată de extensia leziunii
L=2,75 mm L=3 mm (preparare ultraconservativă, cazuri speciale).

1
 Wed, 7, 01, 2015

ETAPELE PREPARĂRII cavitatea clasa I tip A

B. Etapa finală
prepararea convenţională
A. Etapa iniţială de
preparare de preparare a cavităţiilor

1. Stabilirea adâncimii 5. Indepărtarea dentinei PREMOLARII MAXILARI

iniţiale şi trasarea alterate sau a obturaţiilor
conturului marginal. defectuoase, a şanţurilor
şi fisurilor restante din
2. Stabilirea formei de smalţ.
rezistenţă. 6. Protecţia pulpară
7. Forma secundară de
3. Stabilirea formei de rezistenţă şi retenţie.
retenţie. 8. Finisarea pereţilor externi
ai cavităţii.
4. Stabilirea formei de 9. Toaleta cavităţii.
convenienţă.

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

ETAPA INIŢIALĂ
1. ADÂNCIMEA INIŢIALĂ 2. CONTURUL MARGINAL
► are formă unui fluture în zbor.
► freza 245 (330) la turbină
► presupune un traseu continuu
► orientată în axul lung al
rotunjit, ce va ocoli cuspizii.
dintelui.
► conturul va îngloba şanţul,
► se începe din fosa cea mai
central, fosele şi fisurile
afectată ( la egalitate, din
radiante din fose.
cea D).
► extinderea M-D a cavităţii va
► 1,5 mm din şanţul central
conserva crestele marginale
=aprox. 0,2 mm după JSD
(necesită minim 1,5 mm).
► freza va pătrunde şi va ieşi
din dinte în rotaţie.

clasa I A, preparare convenţională, PM sup. clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

3. FORMA DE REZISTENŢĂ 4. FORMA DE RETENŢIE în cazul amalgamului este dată de:

► realizarea unei casete cu ► convergenţa ocluzală a pereţilor V şi O.

podeaua plată (peretele pulpar). ► paralelismul pereţilor M şi D (printr-o uşoară înclinare a frezei pară
► istmul conservativ, ce nu va spre partea respectivă de max. 10°).

depăşi 1/2 distanţei dintre

şanţul central şi vîrf de cuspid
(ideal cca. 1mm).
► unghiuri interne rotunjite.
► unghiuri externe de 90°.
► păstrarea suportului dentinar
pentru crestele marginale de
smalţ, prin trasarea pereţilor M
M D M D M D
şi D paraleli.
► adâncime suficientă pentru amalgam (minim 1,5 mm).

2
 Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

ETAPA FINALĂ
AMELOPLASTIA
1. ÎNDEPĂRTAREA DENTINEI
► includerea fisurilor MV şi INFECTATE
DV, dacă nu sunt mai
adânci de 1/3 din ► evidenţierea acesteia prin palparea cu
grosimea smalţului. sonda sau cu detectorul de carie.
► se va face punctiform, cu freze globulare
► freză flacără diamantată potrivite, la piesa cot.
va teşi fisura la 80-100°. ► se vor prepara godeuri (gropiţe) în
peretele pulpar, fiind înconjurate de
► amalgamul nu va acoperi dentină sănătoasă.
zona de ameloplastie !!! ► structurile dentare rămase vor avea un
aspect dur, ferm, curat.

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

PREMOLARII INFERIORI
2. PROTECŢIA PULPARĂ e indicată
numai în cavităţile de adâncime PM prim inferior
C sau D.
► erupe 10-12 ani.
► dacă adâncimea cavităţii este
cea ideală, nu se indică liner sau ► un cuspid V mai voluminos,
bază. înalt şi ascuţit (formă de canin).
3. FINISAREA PEREŢILOR ► un cuspid L, mic şi rotunjit.
EXTERNI se va face cu ► cuspizii sunt uniţi printr-o
instrumente de mână prin puternică creastă
raclare, sau cu freze la piesa cot transversală de smalţ.
4. TOALETA CAVITĂŢII se va ► 2 creste marginale de smalţ
realiza numai cu spray-ul de pronunţate.
aer-apă distilată al unitului, fără ► în general, nu prezintă
o desicare excesivă a dentinei. şanţuri ocluzale.

clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf. clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf.

► defectele debutează de obicei în cele 2 fose, M şi D. V

► freza 245 va intra in cele 2 fose
L
afectate, perpendicular pe
suprafaţa ocluzală (înclinată
lingual).
► se vor prepara 2 cavităţi
separate M şi D, ce vor include
fisurile radiante, despărţite de
creasta transversală de smalţ.
► se vor proteja crestele
marginale (1,5 mm) şi creasta
transversală, dacă nu este
subminată de carie (<0,5mm).

3
 Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf. clasa I A, preparare convenţională, PM 2 inf.

PM secund inferior
►dinte bicuspid sau tricuspid,
cu 2 cuspizi situaţi L.
► 1 şanţ central ce uneşte
cele 2 fose marginale
► în varianta tricuspidă,
există un al 2-lea şanţ
intercuspidian ce se extinde
pe faţa L şi o fosă C.
► cu freza 245 perpendic. pe
faţa O, se unesc cele 2 fose
► EXCEPŢIONAL: în morfologia cu un şanţ adânc ce uneşte cele 2 de-a lungul şanţului.
fose, se va prepara o singură cavitate, desfiinţând fisura,
► extensia pe şanţul C-L se va face numai dacă este afectat şi
prepararea plasându-se preponderent în cuspidul V – formă de
fără subminarea cuspizilor L.
fluture.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 inf.

MOLARII MANDIBULARI Molarul 1 inferior

► 2 cuspizi L şi 3 cuspizi V.
► 1 şanţ central în zigzag M-C-
D adânc şi retentiv.
► 1 fosă C mare, rotundă.
► 2 fose mai mici triunghiulare,
M şi D.
► 3 şanţuri intercuspidiene ce se
descarcă în şanţul central MV,
DV şi L.
► numeroase şanţuri
suplimentare, adesea radiante
din fose.
► 2 creste marginale solide.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 inf.

MOLARII MAXILARI
► extinderea preparării
este dictată de existenţa
şi poziţia şanţurilor
ocluzale.
► cavitatea le va include
pe cele principale.
► ameloplastia se va face
la cele suplimentare,
neafectate mai mult de
1/3 din smalţ.
► freza 245 va pătrunde
1,5 mm în fosa C,
perpendicular pe faţa O.
► creste marginale – 2mm.

4
 Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup. clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup.

V
M
Molarul 1 superior
► erupe la 6-7 ani.
► ocazional din fosa C pleacă
► 4 cuspizi (MP>MV>DP>DV). fisuri radiante ce
► 1 creastă oblică de smalţ ce traversează creasta oblică
uneşte cuspizii DV cu MP. spre fosele DC şi D, unindu-
► în 70% din cazuri prezintă al 5- D le (şanţuri transversale).
P
lea cuspid, tuberculul Carabelli
lipit de cuspidul MP. ► 1 şanţ oblic DP, ce pleacă
► 2 fose principale centrale C şi DC din fosa D, trece prin fosa
► 2 fose marg. triunghiulare M şi D DC şi coboară pe faţa P,
► 1 şanţ V ce pleacă din fosa C printre cuspizii MP şi DP.
între cei 2 cuspizi V.
► 1 şanţ central ce uneşte fosa C
cu cea M.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup. clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup., şanţul DP

► adesea procesele carioase la M1 PREPARAREA ŞANŢULUI DP.

sup, debutează din şanţul C şi
din cel oblic DP. ► vizibilitatea indirectă în oglindă.
► freza 245 perpend. pe faţa O, va
pătrunde 1,5 mm în fosa D.
► dacă ambele şanţuri sunt ► lăţimea ideală a prep. este de 1 mm.
afectate, se vor prepara 2 ► cavitatea se va prepara mai mult în
cavităţi distincte, de ambele părţi creasta oblică, pentru conservarea
ale crestei, înglobând şanţurile şi V crestei marginale şi a cuspidului DP.
fosele implicate. ► la dinţii mici, freza se va înclina uşor D
pentru a conserva creasta D.

► creasta oblică de smalţ se va D M

păstra intactă, dacă nu este ► mişcarea de tăiere va îngloba întâi fisurile radiante din fosa D, spre V.
subminată de carie sau nu este ► apoi, freza se va deplasa de-a lungul şanţului D la adâncime constantă
mai subţire de 0,5 mm). (1,5mm), spre P, până ce va ieşi pe această suprafaţă din dinte.
P

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup., şanţul D-P.

 pentru desfiinţarea şanţului P,

freza se va suprapune peste şanţ,
paralel cu faţa P, şi va pătrunde 1,5
mm adâncime, înglobându-l.

 pe măsură ce se face tăierea,  se va orienta apoi freza 245

freza se va înclina uşor spre V perpendicular pe faţa P, şi plasată în
pentru a paraleliza peretele axial
astfel format, cu JSD.
cavitatea P la nivelul peretelui axial,
V P pentru a crea şi pereţii externi ai
 se obţine astfel o adăncime acesteia convergenţi exterior.
constantă dentinară a peretelui axial
de 1,5 mm.  totodată, se va rotunji şi muchia
pulo-axială.

5
 Wed, 7, 01, 2015

 se pot efectua retenţii suplimentare numai

dacă este cazul (adesea ele nu sunt necesare).
 cu freza 1/4 globulară la piesa cot, se vor
contura 2 şanţuri în unghiurile diedre mezio-
axiale şi disto-axiale.
 şanţurile se vor plasa numai în dentină,
paralele cu JSD, mai groase gingival şi mai
subţiri spre ocluzal.
 adâncimea lor aprox 0,25 mm .

PM sup. M1 sup. PM2 inf

PM1 inf

M1 inf

CLASA I DINŢII INFERIORI

preparare convenţională
CLASA I DINŢII SUPERIORI
preparare convenţională

Clasa I tip B Clasa I tip C

 defecte mici →
preparări mici,
conservatoare.

 freza 245 sau 330

în direcţia dictată de
poziţia fosei (adesea
apical).

 adesea foseta V a M inf.  adâncimea

 extinderea cavităţii e preparării va fi mai
dată de extinderea cariei, preparare mică decât în şanţuri şi
coservativă. fose, doar 1-1,2 mm.
 freza 245 perpendiculară pe faţa respectivă.
 1,5 mm adâncime
 pentru un defect mic se poate folosi freza 169L.

6
 Wed, 7, 01, 2015

Prepararea cavităţii de
clasa a II-a
convenţională pentru
amalgam

37 38
stagiu Phantom - AM

39 40

# 330 # 330L
# 245

41 42

7
 Wed, 7, 01, 2015

– în fosa opusă, se va

1. Prepararea înclina uşor freza spre

exterior, pt. un perete
divergent ocluzal.

casetei ocluzale – istmul ideal va istmul 90º

avea diametrul frezei
sau 1/3 din distanţa
intercuspid. (aprox. 1- 90º
– freza 245 la turbina + răcire.
1,5mm)
– perpendiculară pe suprafaţa
ocluzală (pe linia imaginară ce
– pereţii externi (V şi O)
uneşte cuspizii). convergenţi ocluzal.
(excepţie uneori peretele proximal)
– se începe din fosa adiacentă
feţei proximale afectate.
– unghiuri externe de
– adîncimea: 1,5 mm din fosă. 90º.
– perete pulpar plan la 0,2 mm în
dentină. – unghiuri interne
– conturului ocluzal ocolitor pt. rotunjite.
includerea şanţului şi a fosei
(foselor) opuse.

COADA DE RÂNDUNICĂ
element de retenţie orizontală a
viitoarei obturaţii, obţinut prin
prepararea fisurilor radiante din fosa
opusă cariei, mai evazate decât COADA DE
istmul. RÂNDUNICĂ
la molari se
poate face doar
în fosa centrală,
prin extinderea
preparării în
RETENŢIE PRIMARĂ şanţurile CL şi
se va opune deplasării orizontale a CV.
obturaţiei sub acţiunea forţelor
masticatorii, înspre faţa proximală
afectată.
(dacă şanţul şi fosa D
pentru conservarea structurii dentare nu au fost afectate de
folosiţi ameloplastia. carie).

RECAPITULARE:
– adâncime constantă 1,5mm, se
înaintează pe şanţul central, se vor
ocoli cuspizii, şi se realizează “coada de
rândunică” în fosa opusă, apoi freza
revine în punctul iniţial de plecare.

– aici, spre deosebire de cavitatea de

clasa I, prepararea trebuie lărgită spre Freza va înainta
dintele vecin, sub formă de pâlnie. şi va pătrunde
drept în creasta
marginală de
smalţ, pe care o
va subţia treptat,
însă nu o va
ATENŢIE ! desfiinţa.
- înainte de extinderea în creasta (rămân cca.
marginală afectată, studiaţi zona 0,8mm, barieră
proximală şi marcaţi-vă imaginar pt. protecţia
limitele pereţilor V şi O ai casetei dintelui vecin).
proximale imediat lângă dintele vecin. 48

8
 Wed, 7, 01, 2015

2. prepararea casetei
proximale (verticale)
 pentru siguranţă, izolaţi dintele 0,8
vecin cu o matrice metalică.
Verificarea adâncimii
 se va lucra cu freza tot în axul
iniţiale
lung al coroanei.
uniforme a peretelui
pulpar.  freza va fi poziţionată pe
peretele pulpar, tangentă la
creasta marginală subţiată.
 dacă s-a menţinut adâncimea
corectă de lucru, la acest nivel
pe peretele pulpar se
observă JSD, capul frezei fiind
49
plasat pe aceasta.

 astfel, freza va fi plasată 1/3

pe smalţ (0,2-0,3 mm) şi cam
2/3 pe dentină (0,5-0,6 mm).

 rol de ghidaj, duritatea

0,8 mm smalţului încetinind şi corectând
tăierea.

 se va penetra în dinte prin

mişcări de balansare V-O,  poziţia finală a pereţilor G, V şi O,
vizualizată mental deja, se va realiza cu
tăind un şanţ V-O de-a lungul
instrumente de mână în etapa finală de
JSD şi înaintând G. preparare, nu cu freza !!!
JSD
O V O 52

Stabilirea poziţiei marginilor casetei proximale

• perete G va fi
plasat dincolo de
V= 0,2 – 0,3 mm PRINCIPIUL este procesul carios, în
plasarea acestora în zonă de autocurăţire,
zona de autocurăţire. având şi posibilitatea
• evitaţi plasarea
de finisare.
peretelui G subgingival
marginile V şi O ale – iritare parodontală.
casetei proximale se vor
plasa la o distanţă de
0,2-0,3 mm faţă de
dintele vecin. ideal G= 0,5 mm

nu se va extinde
O= 0,2 – 0,3 mm exagerat V-O, nu mai
mult de 0,5mm, dacă
• pentru a proteja gingia,
nu dictează caria acest
interdentar plasaţi un ic de lemn.
vârful sondei lucru.
53 54

9
 Wed, 7, 01, 2015

Variante ale plasării

peretelui gingival

a – extensie gingivală
minimă (G=0,5 mm).
b – extensie moderată.
c – plasarea marginii G
subgingival, în cement,
când adâncimea pulpară va
1,5 mm
fi de 0,8 mm, freza atingând
icul la preparare.
O Freza va înainta până va depăşi
V procesul carios, peretele G
rezultat fiind astfel plasat la
0,5 mm dincolo de carie, în
ţesuturi dure sănătoase.
G

0,8 mm
55 56

COMPLETAREA EXTENSIEI
PROXIMALE

 după plasarea peretelui G dincolo

de procesul carios, urmează 2
tăieturi înspre creasta marginală,
la limita V şi O a şanţului creat.

 poziţia finală a pereţilor V-O şi a celui G se va realiza cu instrumente de mână.

 peretele restant
se poate rupe în
timpul preparării
sau se va
fractura cu un
instrument de
mână.

RECAPITULARE

Pereţii Vestibular şi Oral sunt convergenţi O.

Pereţii Gingival şi Pulpar sunt paraleli.

Unghiuri de întâlnire rotunjite.

După Black (1914) Conceptul modern de preparare

pereţii casetei proximale erau convergenţa ocluzală a pereţilor

preparaţi paraleli şi continuau laterali ai ambelor casete sub
paralelismul pereţilor laterali ai acelaşi unghi de înclinare şi o
casetei ocluzale. continuitate a acestora la locul de
întîlnire. 59 60

10
 Wed, 7, 01, 2015

V 90º

90º

 Unghiuri marginale de 90° - favorabile amalgamului,  Curba inversă sau linia curbă în „S” = linia conturului
la întâlnirea pereţilor V şi O ai cavităţii proximale cu marginal de unire a celor 2 casete, ocluzală şi proximală, în
suprafaţa externă a dintelui. special la nivelul peretelui V. (valabil pentru majoritatea dinţilor posteriori)
62

TREBUIE SĂ EXISTE O CONTINUITATE ÎNTRE

PEREŢII LATERALI AI CASETEI ORIZONTALE ŞI
CEI AI CASETEI VERTICALE. 63 64

Etapa finală de preparare 3. Forme secundare de retenţie şi rezistenţă

1. îndepărtarea dentinei infectate restante (p. pulpar şi axial).
2. protecţie pulpară dacă este cazul – CIS (± Ca(OH)2). a. Bizotarea muchiei pulpo-axiale

45º

Se desfiinţează
muchia cu
instrumente de
mână sau cu o
freză la piesa
contraunghi.

11
 Wed, 7, 01, 2015

b. Şanţurile de retenţie secundare

• cu freza 169 L sau ¼ la contraunghi

• se vor face pentru amalgam numai dacă sunt cavităţi
extinse , neretentive.
• pe linia unghiurilor axio-V şi axio-O.
• în dentină - 0.2 mm dincolo de JSD
• adâncimea în peretele G=0,5 mm
• se termină în punctele axio-V-pulpar
şi axio-O-pulpar.
67

4. Finisarea marginilor de
smalţ şi bizotarea muchiei
de smalţ gingivale cu
instrumente de mână.
• dacă perete G este plasat în cement,
muchia acestuia nu se va bizota (90°)!

M1 superior
69 70

MOD
M1 inferior

prepararea cavităţii
de clasa a III-a
pentru compozite

71 stagiu Phanton - AM

12
 Wed, 7, 01, 2015

cum put fi detectate ?

 palpare cu sonda (tactil)
 vizual sau radiografic
 prin transiluminare
• Leziuni carioase dezvoltate  cu detectorul de carie
pe suprafeţele netede
proximale ale frontalilor.

• în general situate uşor

gingival faţă de aria de
contact.

• nu implică distrugerea
unghiului incizal al dintelui.

localizarea şi mărimea
dictează metoda de preparare adecvată !

• smalţ • smalţ-cement-dentină
• smalţ-dentină • cement-dentină

Materialul
restaurator de
elecţie:
proceduri preoperatorii
răşini compozite microfile
(cu microumplutură 0,01-0,1
µ de siliciu amorf).
- mai nou cu nanoumplutură  detartraj şi periaj zonal
0,005-0,01 µ.
 alegerea culorii compozitului în lumină
naturală şi cu dinţii umectaţi de salivă
 anestezie locală
 izolarea cu digă şi aspirator

13
 Wed, 7, 01, 2015

abordarea vestibulară
alegerea zonei de acces la
procesul carios
 mărimea, localizarea, poziţia dintelui

1. abordarea orală

2. abordarea vestibulară

1. prepararea convenţională

 folosită în cazul dezvoltării procesului carios

pe suprafaţa radiculară.
 configuraţie marginală cap la cap.
 şanţuri de retenţie.
 suprafaţa radiculară – unghiuri de întâlnire
de 90°.
 suprafaţa de smalţ - pereţii externi paraleli
cu prismele de smalţ.
 nu este design-ul perfect pentru compozite.

2. prepararea convenţional bizotată

 cavitate similară celei anterioare, dar şi cu margini plasate în smalţ.
 conturul marginal situat în cement se va prepara convenţional.
 marginile de smalţ se vor bizota la 45°, cu freze efilate pe 0.25-0.5
mm.
 se îmbunătăţeşte estetica prin dispariţia demarcaţiei evidente dinte-
obturaţie.

14
 Wed, 7, 01, 2015

3. prepararea
modificată
 folosită la prepararea
leziunilor de dimensiuni
foarte mici şi la defectele
de smalţ.
 defectul va fi eliminat cât
mai conservativ posibil.
 are margini de smalţ şi un
design adesea scobit,
formă de godeu (lingură).
 nu are o configuraţie
specială.
 nu are o adânciume
specifică.

4. prepararea bizotată cu abordare orală

etapa iniţială: accesul, adâncime, contur, rezistenţă, retenţie, convenienţă.

 turbină + freza globulară de carbid nr. 1/2, 1 sau 2, adapăată în

funcţie de dimensiunea procesului carios sau a obturaţiei vechi.

 freza pătrunde şi iese în rotaţie din dinte.

 freza perpendiculară pe suprafaţa de smalţ.

 orientată dinspre dintele vecin (prismele vor

fi păstrate întregi) spre interiorul procesului
carios pentru a evita o supraextindere.

 se va lărgi intrarea suficient pentru a se

putea îndepărta ulterior dentina infectată,
plasarea obturaţiei şi prepararea cavităţii
(forma de convenienţă).

15
 Wed, 7, 01, 2015

 adâncimea iniţială la 0,2-0,5 mm  încercaţi să nu depăşiţi grosimea crestei marginale de

dincolo de JSD. smalţ pentru a nu slăbi rezistenţa dintelui !!!
 smalţul descreşte în grosime
dinspre incizal spre gingival.
 Incizal = 1,25 mm
 Gingival = 0,75 mm
 pt. şanţuri de retenţie peretele
puplar la 0,5 mm dincolo de JSD.

 pereţii externi vor fi perpendiculari pe suprafaţa externă

a dintelui.

90º

90º

 pereţii de smalţ vor fi planaţi cu instrumente de mână.

etapa finală
 în etapa finală
probabil adâncimea
peretelui axial se va
mări prin exereza
dentinei infectate şi
se va micşora prin
obturaţia de bază.

16
 Wed, 7, 01, 2015

Dacă sunt necesare retenţiile mecanice, se vor prepara în dentină:

 un şanţ gingival de-a lungul liniei unghiului axio-gingival.

 o fosă de retenţie incizală (godeu) în unghiul axio-incizal.

 cu freza sferică 1/4 la micromotor, adâncimea 0,25 mm.

etapa
finală
protecţia pulpară
la cavităţile de tip
C şi D.

 urmează apoi bizotarea marginilor de smalţ la

45º spre exterior.
 bizoul se prepară cu o freză efilată (flacără)
sau cilindroconică diamantată fină.
 lăţimea bizoului pe smalţ 0,25-0,5 mm Before
 toate marginile accesibile de smalţ vor fi
bizotate.
 excepţie marginea gingivală (subţire, smalţ
absent, acces dificil cu freza).
 contraindicaţie pentru marginile din cement.

After

= rezultă în
urma
tratamentului

Prepararea cavităţii de clasa a leziunilor

apărute pe
suprafeţele
IV-a pentru compozite proximale ale
dinţilor frontali,
la care unghiul
incizal a fost
distrus.

stagiu Phantom - AM

17
 Wed, 7, 01, 2015

tipuri de preparaţii

• prepararea convenţională – nu are

aplicabilitate (excepţie extinderea cariei pe supraf.
radiculară, când este necesar un contur marginal de 90º).

• prepararea convenţional bizotată – cavităţile

largi.

• prepararea modificată – defectele mici.

1. prepararea
convenţional bizotată

• aplicabilă în cazul leziunilor largi din zonele

proximale frontale, cu implicarea unghiului şi a
marginii incizale.

• marea provocare în prepararea cavităţii de clasa a

IV-a este de a asigura o retenţie mecanică
adecvată, atunci când porţiunea incizală a dintelui
lipseşte.

18
 Wed, 7, 01, 2015

etapa iniţială

• freză globulară la turbină -- stabilirea conturului marginal.

• se îndepărtează obturaţia veche dacă există, tot smalţul nerezistent,

iar marginile vor fi plasate în smalţ sănătos.

• preparaţia trebuie făcută cât mai conservativ posibil şi nu necesită o

îndepărtare masivă din structurile dure dentare.

• pereţii se vor prepara pe cât posibil perpendiculari sau paraleli (după

caz) pe axul lung al dintelui – design ce oferă o rezistenţă sporită la
forţele de muşcare. (Roberson, Heymann & Swift. 2006)
• în interior, peretele dentinar axial va fi plasat la 0,5 mm dincolo de JSD.
• unghiurile interne rotunjite - pentru a evita punctele de stres.

freza globulară ¼, o,25mm, în

etapa finală retenţia secundară

dentină

• freză globulară la micromotor. • retenţia se va suplimenta prin şanţuri,

fose, coadă de rândunică, pinuri, sau
• se va îndepărta dentina combinaţii ale acestora, dar fără a afecta
infectată restantă. estetica.
• dacă este cazul - protecţie
pulpară.

• bizotarea conturului marginal

accesibil de smalţ cu o freză
diamantată efilată (flacără).
• grosimea bizoului – 0,25-0,5
mm (1mm).
• înclinarea bizoului - 45º spre
exteriorul dintelui.
coada de rândunică
A- pinuri cimentate, B-pinuri fixate prin fricţiune, C- pinuri înşurubate
înainte de bizotarea
smalţului.

1 – cavitatea după îndepărtarea dentinei infectate

2 – bizou de smalţ extern pentru retenţie şi mascarea obturaţiei

19
 Wed, 7, 01, 2015

În cazul fracturilor, adesea nu este necesară altă preparaţie, decât

2. prepararea modificată bizotarea smalţului marginal.

• indicată în cazul leziunilor mici sau moderate.

• se va îndepărta cât mai puţină subst. dură dentară
• se va realiza cea mai potrivită formă de retenţie şi rezist.

• FREZA GLOBULARĂ adecvată + turbină  smalţ nerezistent.

• nu se recomandă prepararea de cavitate, decât foarte mică.
• adâncimea peretelui pulpar e dată de extensia leziunii/fracturii.

• bizotarea integrală a conturului marginal (expus şi accesibil).

• nu este cazul de retenţii mecanice suplimentare.
• dacă este expusă şi dentina – eventual un mic şanţ de ret. gingival.

20
 Wed, 7, 01, 2015

 leziuni situate în 1/3 gingivală V

şi O a tuturor dinţilor (JSC).
PREPARAREA CAVITĂŢII  implică adesea suprafaţa
radiculară.
DE  obturarea se va face în funcţie
de localizare, posibilitatea de

CLASA A V-A
acces, controlul umidităţii,
activitatea carioasă, vârstă cu:
 cu compozite microfile (estetice)
 CIS-uri (anticariogene)
 amalgam (rezistenţă).

stagiu Phantom - AM

21
 Wed, 7, 01, 2015

2. mecanice – abrazie, abfracţie

3. chimice – eroziune (mediu acid anormal)
4. idiopatice

forma tipică a conturului marginal este de 1. prepararea convenţională

RINICHI  indicată în cazul implicării supraf. radiculare.
 se prepară convenţional când toţi pereţii sunt situaţi pe
suprafaţa radiculară (în cement) sau când există pereţi în
smalţ, dar se va folosi amalgamul pentru obturaţie.
 indicată în cazul obturării cu amalgam.
 conturul marginal se va extinde atât cât este leziunea
carioasă.

 caracteristicile preparării convenţionale:

 unghiuri externe de 90°
 perete axial (pulpar) la o adâncime uniformă faţă de
suprafaţa externă dentară.
 şanţuri de retenţie.

nr. 700, 701, 271  pereţii externi trebuie preparaţi perpendiculari pe

suprafaţa externă a dintelui.

90° 90°

22
 Wed, 7, 01, 2015

2. preparareaconvenţional-  adâncimea de pătrundere a

frezei :
bizotată
etapa iniţială  0,75 mm, în cement, în direcţia G
nr. 700, 701, 271  1-1,25 mm în smalţ, în direcţie
 freză cilindro-conică carbid la coronară.
turbină (mărimea e dată de defect).
 freza mereu perpendiculară pe  freza globulară 1 sau 2
faţa V convexă a dintelui. (acces gingival limitat)
M D 1-1,25 mm
 suprafaţa externă dentară fiind
convexă MD  perete axial JSD JSD

pulpar va fi convex MD, paralel

cu linia JSD.
 peretele axial va fi plasat în 0,75 mm

dentină, la 0,5 mm dincolo de

JSD.

 pereţii externi trebuiesc preparaţi perpendiculari pe

suprafaţa externă a dintelui. Poziţia turbinei pentru obţinerea de pereţi divergenţi exterior.
 astfel, ei vor fi paraleli cu prismele de smalţ rezistenţă
marginală.

90° 90°

etapa finală

 eliminarea dentinei
infectate – freză globulară
la piesa contraunghi.
 protecţie pulpară – numai
dacă este necesar.
 pt. amalgam sunt
necesare 2 şanţuri de Realizarea retenţiei
retenţie în dentină – freza mecanice prin plasarea a
2 şanţuri de-a lungul
1/4 , adânci de 0,25 mm, unghiurilor gingivo-axial şi
incizal şi gingival, în incizo-axial, cu freza ¼ , la
o,2 mm dincolo de JSD şi
pereţii externi. adânci de 0,25 mm.

23
 Wed, 7, 01, 2015

 conturarea unghiului extern – instrumente de mână 3. prepararea bizotată

cu verificarea unghiului extern de 90°.
 toaleta cavităţii şi inspecţia.
 leziuni extinse sau când se înlocuieşte o obturaţie
veche preparată convenţional.
 Leziuni de smalţ ce vor fi obturate cu compozite
 avantaj: sporeşte retenţia şi reduce µinfiltraţiile.
 prepararea iniţială va avea o închidere de 90° pe
smalţ, care ulterior se va bizota.
 peretele axial – 0,2 mm în dentină fără şanţuri.
 perete axial – 0,5-0,6 mm în dentină pt. şanţuri.
 şanţurile nu sunt necesare dacă toată cavitatea se
află în smalţ.

etapa iniţială

 asemănătoare celei convenţionale.

 perete axial la 0,2 mm dincolo de JSD.

etapa finală
 îndepărtarea dentinei infectate.
 protecţie pulpară: liner sau bază.
 şanţuri de retenţie dacă marginea G e pe suprafaţa radic.
 bizotarea externă de 0,5 mm, la 45° a marginilor de smalţ.

chamfren în smalţ
freză globulară

Prepararea bizotată a unei cavităţi clasa V în smalţ.

1-contur marginal de smalţ în întregime bizotat, 2- peretele axial
pulpar.

24
 Wed, 7, 01, 2015

Prepararea convenţional-bizotată a unei cavităţi clasa V la graniţa smalţ-

cement.
1-margine de smalţ bizotată, 2- margine în cement la 90º, 3- perete axial

Leziune carioasă extinsă pe suprafaţa radiculară a PM1. După preparare, un bizou este plasat
de-a lungul conturului ocluzal. 15 sec gravaj acid, spălare, uscare blândă şi aplicarea bondingului.

Fotopolimerizarea adezivului 20 sec, inserarea şi modelarea compozitului.

Fotopolimerizarea compozitului 40 sec şi aspectul acestuia înainte de finisare.

Finisarea restaurării
cu o freză diamantată
efilată fină, urmată de
discuri flexibile şi
lustruirea cu gume.
Aspectul final.

25
 Wed, 7, 01, 2015

3. prepararea modificată

 leziuni sau defecte mici-moderate de smalţ

 cât mai conservativ posibil
 aspect linguriform:
 perete axial mare, expus privirii.
 pereţi laterali divergenţi exterior

 dacă e şi în dentină, perete axial la 0,2 mm.

 freză diamantată globulară

RESTAURARE CU CIS

RESTAURARE CU COMPOZIT
DUO CERAM-X

26
 Wed, 7, 01, 2015

 se prepară atunci când se doreşte restaurarea

defectelor apărute la nivelul:
▪ marginii incizale a dinţilor frontali, dar fără
afectarea unghiurilor incizale.
▪ şi în vârful cuspizilor la dinţii laterali.

 sunt defecte ce apar adesea la persoanele în

vârstă, odată cu uzura smalţului prin atriţie şi
expunerea dentinei subiacente.
stagiu Phantom - AM

 în general defecte de smalţ.

 freză globulară diamantată adecvată ca mărime.
 preparare modificată, conservativă.
 contur marginal dictat de extensia defectului.
 eliminarea dentinei infectate, dacă este implicată.
 bizotarea uşoară a conturului de smalţ marginal.
 retenţia va fi dată de gravajul acid şi de folosirea răşinilor
adezive pe această suprafaţă.

27
 Wed, 7, 01, 2015

• preparaţia va fi extinsă în  freză cilindro-conică adecvată

diametru cât mai puţin posibil.
• preparaţia va fi extinsă ân
profunzime cât mai puţin posibil.
 extinderea cavităţii ca margini în smalţ cu suport
 adâncime de 1,5 mm necesară amalgamului
 dacă este posibil, cu freza 1/4 în dentină, fără a submina smalţul
– în unghiul intern se trasează un şanţ de retenţie.

• freza 1/4 sau 1/2 va fi orientată

perpendicular pe suprafaţă şi va
penetra pulpar atât cât este
leziunea.
• se va verifica cu o sondă ascuţită.

Dentiştii în Grecia antică.

28