CAPITOLUL I ANALIZA FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA A REPERULUI: MATRITA DE INJECTARE

1.1 Analiza functionala Matrita de injectat este un dispozitiv complex alcatuit dintr-o serie de elemente care interactioneaza activ sau pasiv. Orice matrita este conceputa avand la baza doua aspecte principale: elementele functionale ale matritei si elementele de design a cavitatii. Pe partea de functionalitate, matrita de injectie trebuie sa indeplineasca elementele minim necesare functionarii sale ca dispozitiv cat si functionarii corespunzatoare pe utilajul pentru care a fost conceputa. Produsul final se obtine prin injectarea sub presiune de plastic topit in cavitatea matritei. 1.1.1. Clasificare Matriele se pot clasifica n urmtoarele categorii: cu injectare direct, cu culee normal (pentru matriele de injectat cu un cuib); cu injectare folosind culee normal, cu canale de distribuie (pentru matriele de injectat cu mai multe cuiburi); cu injectare punctiform direct; cu injectare punctiform i cu canale de distribuie nclzite (pentru matrie de injectat cu mai multe cuiburi) ; cu sisteme de injectare speciale ca, de exemplu: cu injectare inelar, cu canal tunel, cu injectare pelicular, cu injectare n mai multe puncte, cu canale izolate etc.

Clasificarea matrielor de injectat n raport cu sistemul de aruncare ine seama n general de configuraia piesei, distingndu-se n principal trei forme de baz: piese de form geometric simpl, fr pri umbrite (coniciti inverse), ca, de exemplu: pahare, glei, castroane, tvi, cutii simple etc; piese cu pri umbrite exterioare ca, de exemplu: uruburi, dopuri filetate, capace cu filet exterior, butoane cu forme speciale etc; piese cu pri umbrite interioare ca, de exemplu: capace cu filet interior, corpuri i carcase pentru jucrii, piese pentru articole tehnice i de uz gospodresc. Din punctul de vedere al sistemului de aruncare adoptat, matriele pentru injectarea materialelor termoplastice se clasific n matrie de injectat cu aruncare mecanic, cu aruncare pneumatic, cu aruncare hidraulic sau cu sisteme combinate. La rndul lor, matriele de injectat cu aruncare mecanic pot fi: cu tifturi de aruncare, cu arunctoare tubulare, cu plac dezbrctoare, cu aruncare n trepte sau cu arunctoare speciale. Matriele de injectat se mai pot clasifica n funcie de soluia constructiv adoptat pentru sistemul de deschidere, distingndu-se urmtoarele categorii: cu deschidere normal; cu bacuri; cu deurubare; cu mai multe planuri de separaie.

Matriele de injectat materiale termoplastice pot lucra pe maini orizontale (cazul cel mai frecvent), verticale sau pe maini cu unitate de injectare rabatabil la 90. n principal, se deosebesc dou tipuri de matrie de injectat: - matrie de injectat cu orificiu de umplere a cavitii, perpendicular pe planul de separaie - matrie de injectat, cu orificiul de umplere a cavitii n planul de separaie 1.2. Analiza constructiva Principalele parti componente ale unei matrite de injectie sunt : 1. Placa de baza mobila 2. Placa distantier mobila 3. Placa intermediara mobila 4. Placa forma mobila 5. Placa forma fixa 6. Placa intermediara fixa 7. Placa distantier fixa 8. Placa de baza fixa Placile principale ale matritei mai pot avea in componenta : 1. Elemente de fixare (suruburi, bucse, cleme) 2. Elemente de ridicare (inele, bride) 3. Elemente de extractie a produsului (extractori, placa extractoare) 4. Elemente de formare a produsului (cuib, miez, bac) 5. Sisteme camera calda 6. Circuite (electric, apa, material plastic, ulei) 7. Prize, conectori (nipluri de racire, prize electrice) 8. Elemente auxiliare (cilindri pneumatici, cilindri hidraulici, senzori, roboti).

1.3. Materiale utilizate pentru confectionarea matritelor de injectie mase plastice Alegerea materialelor pentru confectionarea matritelor este un criteriu esential in asigurarea calitatii pieslor produse prin injectie. Este binecunoscut faptul ca matritele sunt scule supuse intens uzurii atat prin efectul conjugat al presiunii la injectie/impachetare si a ciclurilor termice repetate, cat si al coroziunii. Cateva din cele mai importante criterii de selectie a materialelor pentru confectionarea matritelor de injectie sunt: - asiguarea unui grad ridicat de repetabilitate a geometriei pieselor injectate precum si incadrarea in campul de tolerante specificat; - dimensiunea pieselor de injectat; - posibilitatile tehnice de masinare a materialului respective efectuarea de tratamente termice/termochimice pre respectiv postmasinare; - costurile de material si manopera. In cele ce urmeaza se vor prezenta cateva din cele mai uzuale materiale precum si cele mai importante proprietati fizico-mecanice ala acestora: - Marcile P20 / W1.2311 / W1.2312 / W1.2738 fac parte din familia de oteluri utilizate frecvent pentru constructia de matrite de injectie si au duritati tipice in intervalul 29-33 HRC distribuite in mod uniform in sectiune. Prezinta o sudabilitate foarte buna ceea ce permite reconditionarea usoara sau dupa caz repararea unui defect prin incarcare prin sudarea respectiv masinare. Se preteaza foarte bine la lustruire ceea ce permite obtinerea unei calitati foarte bune a

pieselor cu suprafete de clasa A. Acestor oteluri li se poate aplica suplimentar pentru imbunatatirea duritatii suprafetei un tratament termochimic de nitrocarburare. Din aceste materiale se pot confectiona matrite de injectie cu dimensiuni variabile pana la dimensiuni mari si foarte mari. - Marcile de otel W1.2711 / W1.2714 au duritati de pana la 400 HB. Acestea se preteaza foarte bine pentru confectionarea de matrite de dimensiuni mari care implica presiuni ridicate de injectie si de impachetare a structurii polimerice. Sunt recomandate pentru serii marii de piese injectate respectiv pentru geometrii complexe cu pereti subtiri in cavitate. Geometria cavitatii ramane in campul de tolerante specificat pentru serii mari chiar si in cazul injectarii de materiale compozite (polimeri armati cu fibre) gradul de abraziune este mult ridicat fata de injectia cu topituri formate doar din materiale polimerice. In mod normal nu sunt necesare tratamente termice pre sau post prelucrare prin aschiere a cavitatii in materialul de baza. Data fiind compozitia si proprietatile fizico mecanice a acestor marci de otel ele se pot utiliza si in aplicatii de matritare piese metalice. In cazul in care in timpul exploatarii se ating temperaturi de pana la 550C proprietatile mecanice pot fi alterate. In acest caz se recomanda efectuarea unui tratament termic de calire urmata de o revenire dupa cum urmeaza: - austenitizare peste punctul critic AC3 la aproximativ 900C cu mentinere de 1 ora/ 25 mm de sectiune; - racire in apa, ulei sau aer in functie de grosimea si geometria matritei; - efectuarea unei reveniri inalte in functie de duritatea dorita. Ca materiale neferoase pentru confectionarea de matrite se utilizeaza duraluminiul: - laminat in placi de grosimi standardizate ( 40-220mm) de calitate, calit, revenit, imbatranit : EN AW 2017 T451; EN AW 6061 T651, EN AW 6082 T651, EN AW 7019 T66, EN AW 7022 T651, EN AW 7075 T651, ; - aluminiu forjat pentru matrite: - 1050A, 6061 / HE20, 6063 / HE9, 6063A, 6082 / E30, 7020 / HE17, ALUMEC 79 si 89. - aluminiu turnat: - LM6, LM25, LM5.

1.4. Construcia matrielor pentru deformare plastic la cald Constructia matritelor pentru producerea de mase plastice se realizeaza in ateliere specializate care au in dotare o serie de echipamente de prelucrari mecanice si electrochimice specifice. Dat fiind faptul ca materialele pentru confectionarea matritelor sunt aliaje de aluminiu sau oteluri de scule tratate termic ce prezinta o duritate ridicata sunt necesare o serie de operatii complexe pentru realizarea unor matrite de calitate. Unele ateliere executa si livreaza intreg ansamblul matritei, fara insa a prelucra cavitatile. Principalele metode de prelucare a metalelor in constructia matritelor sunt urmatoarele: - Debitarea; - Deformarea plastica / Stantarea; - Electroplacarea; - Eroziunea chimica sau fotogravura; - Electroeroziune; - Prelucrari mecanice; - Lustruirea.

Matriele utilizate pentru deformri plastice la cald sunt scule intens solicitate mecanic i termic, avnd parametrii severi de exploatare ca: - sarcini dinamice repetate, care pot produce n materialul matriei tensiunii cu valori egale pn la 200 daN/mm2. - variaii alternative de temperatur la suprafaa activ a matriei care poate atinge valori egale cu 0,5 0,6 din temperatura de matriare. - o intens frecare abraziv la cald ntre suprafeele matriei i semifabricat, care crete n decursul exploatrii datorit mririi rugozitii superficiale a matriei. Avnd n vedere importana durabilitii matrielor care influeneaz calitatea i costul pieselor produse se recomand ca materialul din care se execut matriele s asigure anumite proprieti, printre care cele mai importante sunt : - tenacitate ridicat la cald, deformabilitate ct mai sczut i rezisten ridicat la uzur i oxidare pentru pstrarea stabilitii dimensionale a cavitilor matriei; - rezisten crescut la oboseal i la ocuri termice, pentru evitarea fisurrilor superficiale sau chiar a ruperilor de material n timpul exploatrii; - valorile punctelor critice ale transformrilor de faz ct mai mari pentru microstructura suprafeei matriei, n contact cu piesa cald sau s nu fie influenat termic; - prelucrabilitate prin achiere i clibilitate bun iar materialul s fie ct mai ieftin, pentru ca preul de cost al unei matrie s fie minim; n realitate nc nu s-au elaborat materiale care s ntruneasc toate aceste caliti. Firmele productoare au obinut materiale noi, la care predomin anumite proprieti avnd performane maxime n detrimentul celorlalte proprieti. 1.5. Prelucrarea prin injectie. Procedeul foarte raspndit ndeosebi in ultimii 15-20 ani, prelucrarea polimerilor prin injectie ofera piese si repere industriei constructiilor de masini, electrotehnice si electronice etc., fiind dificil de conceput o ramura industriala sau domeniul de activitate economica sau umana fara a se folosi produsele tehnicii de injectie a polimerilor. In cele ce urmeaza vor fi prezentate notiuni de definire a procesului de injectie, vor fi reliefate conditiile de formare, influenta acestora asupra calitatii produselor finite si unele particularitati ale injectarii rasinilor termorigide. 1.5.1. Definirea procesului de injectie. Prelucrarea prin injectie reprezinta procesul tehnologic prin care materialul pe baza de compusi macromoleculari, adus in stare de curgere, este introdus, sub presiune, intr-o matrita de formare. Dupa umplerea matritei, materialul este mentinut sub presiune si intarit prin racire in cazul termoplastelor si prin incalzire in cazul polimerilor termoreactivi. Avantajele formarii prin injectie consta in posibilitatea obtinerii unor obiecte cu forme complicate si marimi diferite, dintr-o gama foarte larga de polimeri. Operatiile sunt automate, iar masinile au randament ridicat. Formarea prin injectie este un proces ciclic, fiecare ciclu cuprinde operatiile: - dozarea materialului; - incalzirea si topirea acestuia in cilindrul masinii; - inchiderea matritei; - introducerea topiturii, sub presiune, in interiorul matritei; - solidificarea si racirea topiturii; - deschiderea matritei; - scoaterea produsului injectat.

1.6. Elementele de baz privind caracterizarea tehnologiei de injecie n matri a materialelor polimerice Formarea prin injecie n matri a produselor din materiale plastice inginereti, reprezint procedeul de prelucrare prin care un material macromolecular, adus in stare vscoelastic sub aciunea cldurii, este injectat sub presiune ridicat n cavitatea unei matrie (cuibul matriei), unde are loc rcirea i solidificarea lui. Odat cu ncetarea forei de presare, materialul rcit pstreaz forma cavitii interioare a matriei n care a fost injectat i din care, dup un anumit timp, produsul final este ndeprtat. 1.7. Alegerea tipului de main de injecie Pentru realizarea pieselor injectate n condiii tehnico - economice optime, o importan deosebit o are alegerea celei mai adecvate maini de injectat. Criteriul de baz n alegerea mainii de injectat trebuie s l constituie concordana ct mai bun a performanelor mainii cu caracteristicile piesei care urmeaz a fi obinut Pentru realizarea piesei prin injecie n matri din materiale polimerice se va alege o main de injecie pentru care se vor prezenta urmtorii parametrii tehnici:

1.8. Alegerea tipului de matri de injecie n funcie de tipodimensiunea piesei i volumul de producie se alege sistemul de amplasare a cuiburilor n matri, planul de separaie al matriei, numrul de plci cu poansoane, numrul de planuri de separaie, tipul deschiderii, modul de prindere pe maina de injectat. 1.9. Alegerea materialelor corespunztoare pentru piesele componente ale matriei de injecie Se aleg materialele corespunztoare, funcie de rolul funcional al pieselor componente: plci de prindere; elemente de conducere i ghidare; plci port poanson; poansoane, etc.

Oeluri pentru matrie - caracterizare general Creterea cererii de matrie pentru prelucrarea materialelor plastice a determinat necesitatea obinerii unor oeluri de calitate, ce trebuie s satisfac urmtoarele condiii: prelucrarea mecanic economic, stabilitate dimensional, posibilitate de lustruire, rezisten la compresiune, rezisten la uzur, rezisten la coroziune, conductivitate termic, posibilitatea de sudur. Toate aceste condiii impun utilizarea unei compoziii chimice adecvate, n care elementele de aliere trebuie alese i dozate pentru obinerea efectului ateptat. O privire general asupra efectului elementelor de aliere asupra proprietilor oelurilor este prezentat n tabelul urmtor:

Oeluri pretratate Pe msur ce dimensiunile pieselor din plastic au devenit tot mai mari, utilizarea oelurilor pentru cementare au fcut ca tratamentul termic s devin o mare problem datorit deformaiilor inerente. De asemenea, n cazul unor serii relativ scurte, nu este eficient utilizarea unor oeluri ieite din comun. Din aceste motive, furnizorii ofer plci i profile din oeluri clite i revenite, ele urmnd a se prelucra n aceast stare, fr a necesita un tratament termic ulterior. Aceste oeluri au rezistene cuprinse ntre 1000 1400 MPa i o duritate ntre 30 33 HRC. n funcie de condiiile impuse, se poate alege un oel cu un coninut foarte sczut de sulf, ceea ce permite lustruire i posibilitatea de texturare fotochimic sau cu un coninut de sulf ntre 0,05 0,07%, ceea ce determin o prelucrabilitate bun. Dezavantajele coninutului mare de sulf, pe lng cele menionate mai sus sunt:

cromare/nichelare dificile i posibilitate la sudur. Pentru obinerea unei duriti i a unei rezistene la uzur suficiente, oelurile pretratate se cromeaz sau se nitrureaz (la temperaturi cuprinse ntre 4506000C). Reprezentative sunt codurile 1.2311, 1.2738 i 1.2312 (vezi tabel), primele tipuri de oel fiind recomandate pentru caviti (lustruire bun, dar datorit lipsei sulfului din componen, prelucrabilitatea este mai dificil) iar ultimul pentru poansoane, unde nu se impune lustruire deosebit sau texturare. Oeluri pentru cementare Sunt cele mai des utilizate oeluri (80%), innd cont de preul sczut i de proprietile bune ale acestora. Oelurile pentru cementare au un coninut sczut de carbon (0,3%) care prin carburare ajunge la suprafa la 0,8-0,9% C, pe o adncime de 0,6-1 mm (la o carburare de cteva zile se poate ajunge pn la o adncime de 2 mm). Duritatea stratului este ntre 58-62 HRC. Oelurile de cementare pot fi lustruite cu rezultate foarte bune, au o rezisten mare la uzur i n acelai timp pstreaz tenacitatea miezului, cu rezistena bun la oc i la oboseal. Este de menionat c, datorit temperaturii i ciclului lung de tratament, anumite modificri dimensionale nu pot fi evitate; din acest motiv trebuie prevzut o rezerv la dimensiuni i la timp pentru finisare. Oeluri pentru nitrurare n general toate oelurile ce conin crom, molibden, vanadiu i n special aluminiu pot fi nitrurate proces ce are loc n baie de sruri, n gaz, pulbere sau plasm (nitrurare ionic), la o temperatur ntre 450 i 5900C. Astfel oelul capt o duritate i o rezisten la uzur excepionale (850 1050 HV). Duritatea mare nu este la suprafa ci la cteva sutimi de milimetru n adncime, motiv pentru care dup nitrurare piesele respective trebuie rectificate sau lustruite (cu excepia nitrurrii ionice, cnd rectificarea nu mai este necesar). Un alt avantaj al nitrurrii este eliminarea deformaiilor i a tensiunilor interne datorate tratamentului termic. Oelurile pentru nitrurare sunt livrate n stare recoapt, permind o prelucrare facil. Oelurile 34CrAIMo 5 i 34CrAINi 7 (1.8550) sunt utilizate n special pentru cilindrii i melcii de plastifiere ai mainilor de injecie. Oeluri pentru clire Aceste oeluri i datoreaz calitile martensitei, compus ce apare la rcirea rapida n ap, aer sau ulei. Viteza de rcire este determinat de mediu (apa avnd efectul cel mai drastic), de raportul suprafa/volum al piesei de tratat i de elemente de aliere (nichelul, manganul, cromul i siliciul permit clirea unur seciuni mai mari). Clirea const n nclzirea pieselor la o temperatur stabilit, meninerea i rcirea ntr-un mediu adecvat. Dup clire este obligatorie revenirea, care pe lng rezistena deosebit n miez i duritatea specific elimin tensiunile interne. n acest moment, productorii ofer oeluri de clire cu proprieti deosebite: stabilitate dimensional la clire, rezisten deosebit, posibilitate de lustruire i comportare bun la electroeroziune i texturare foto-chimic. Oelul 1.2767 are o tenacitate deosebit, fiind recomandat pentru cavitile mari i adnci, la injectarea materialelor plastice puin abrazive. Dup clire i revenire se poate atinge o duritate de 52 54 HRC. Oeluri rezistente la coroziune La prelucrarea anumitor materiale plastice se degaj vapori de acid clorhidric, acetic sau formaldehid. Pentru evitarea oxidrii zonelor active ale matriei se utilizeaz oelurile rezistente la coroziune, cu coninut de cel puin 12% Cr (la prelucrarea PVC-ului se recomand un coninut de pn la 16-17% Crom+Molibden). Rezistena la coroziune este determinat i de calitatea prelucrrii suprafeelor. Un oel cu un coninut de 13% Cr poate oxida dac suprafeele sunt rugoase. Pe de alt parte, un coninut mare de crom poate determina formarea unor zone feritice, cu rezisten sczut.

Oeluri martensitice Sunt oeluri speciale, dezvoltate iniial pentru industria aero-spaial, potrivite pentru matrie cu caviti complicate. Sunt livrate n stare recoapt, cu o rezisten de 1000 1100 MPa dar pot fi prelucrate relativ uor. Avantajul const ntr-un tratament termic simplu (nclzire la 489 4900C), astfel obinnd o rezisten de 1800 2200 MPa. Cnd prelucrarea mecanic este anterioar tratamentului, trebuie inut cont de o contracie de aproximativ 0,05 0,1% la tratament. La prelucrarea unor materiale plastice armate trebuie aplicat un tratament de nitruare, duritatea superficial ajungnd pn la 1000HV. n tabelul urmtor pot fi gasite recomandri de utilizare a oelurilor pentru diferite pri ale matrielor de injecie materiale plastice:

Principalele parti componente ale unei matrite de injectie sunt : 1. Placa de Baza Mobila 2. Placa Distantier Mobila 3. Placa Intermediara Mobila 4. Placa Forma Mobila 5. Placa Forma Fixa 6. Placa Intermediara Fixa 7. Placa Distantier Fixa 8. Placa de Baza Fixa Placile principale ale matritei mai pot avea in componenta : 1. Elemente de fixare (suruburi, bucsi, cleme)

2. Elemente de ridicare (inele, bride) 3. Elemente de extractie a produsului (extractori, placa extractoare) 4. Elemente de formare a produsului (cuib, miez, bac) 5. Sisteme camera calda 6. Circuite (electric, apa, material plastic, ulei) 7. Prize, Conectori (nipluri de racire, prize electrice) 8. Elemente auxiliare (cilindri pneumatici, cilindri hidraulici, senzori, roboti).

MATRICEA DE PROPRIETI.

unde: l este numarul total de decizii care trebuie luate; n numarul de proprieti de care vrem sa inem cont in selecia materialelor; l = 27 = 1.

Proprietati

Rezistenta mecanic Rm Modul de elasticitate Tenacitate a KV Aschiabilitatea Duritatea HRC Calibilitatea mm Conditii termice Densitatea

1 1 0

2 0

3 1

4 1

5 0

6 1

7 1

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26 0,17

0 1 0 0 1 0 0 1

1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1

0,10 0,21 0,035 0,14 0,14 0 0,17

0 1 1 0

Ierarhizarea proprietilor i stabilirea ponderii de importan relativ a fiecruia. Proiectarea indicelui de performan a materialului. Pentru ierarhizarea proprietilor i stabilirea ponderii de importan relativ a fiecrui material in parte s-a intocmit tabelul urmator luandu-se spre selecie materialele din tabel. Material. Proprieti Tenacitate. KV.[J/c Rezistenta mecanica. Rm [N/m ] Duritate. HRC. Calibilitate. J[mm] Densitate. [Kg/ ] Modul de elasticitate [N/mm] Aschiabilitatea C.45. 40 540 50 4 7845 40Cr10 40 780 52 10 7820 42MoCr11 60 740 54 23 7820 C60 35 690 55 4,2 7820

foarte buna

buna

buna

foarte buna

Nr crt

Proprieti

U.M

Factori de pondere Val

Material C45 Scal index de performa nta 14,00 12,40 16,94 2,8 12,96 10,00 3,5 0 72,6 Val 42MoCr11 Scal index de performan ta 21 17 17 14 14 10 2,62 95,62

1 2 3 4 5 6 7 8

Tenacitatea Rezistena mecanic Densitatea Clibilitatea Duritatea Modulul de elasticitate Achiabilitatea Condiii termice

KV [J/c [N/m [Kg/ ] J[mm] HRC [N/m ] t

0,21 0,17 0,17 0,14 0,14 0,10 0,035 0

40 540 7845 4 50 210000 f.b. 50,66

66,67 72,97 99,68 20,00 92,59 100,00 100,00 100,00

60 740 7820 20 54 210000 buna 44,18

100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 75.00 87,21

Alegerea preliminar a cel puin doua materiale candidate

Nr crt

Proprieti

U.M

Factori de pondere Val

Material C60 Scal index de performa nta 18,37 15,03 17 5,88 14 10,00 3,5 0 83,78 Val 40Cr10 Scal index de performan ta 21 17 17 14 13,23 10 2,62 0 94,85

1 2 3 4 5 6 7 8

Tenacitatea Rezistena mecanic Densitatea Clibilitatea Duritatea Modulul de elasticitate Achiabilitatea Condiii termice

KV [J/c [N/m [Kg/ ] J[mm] HRC [N/m ] t

0,21 0,17 0,17 0,14 0,14 0,10 0,035 0

35 690 7820 4,2 55 210000 f.b. 44,05

87,5 88,46 100 42 100 100 100 90,21

40 780 7820 10 52 210000 buna 48,83

100.00 100.00 100.00 100.00 94,54 100.00 75.00 100,00

Selecia materialului optim prin metoda proprietilor ponderate Nr crt Proprieti U.M Factori de pondere Val Material 42MoCr11 Scal index de performa nta 21 17 17 14 14 10 2,62 83,78 Val 40Cr10 Scal index de performan ta 21 17 17 14 13,23 10 2,62 0 94,85

1 2 3 4 5 6 7 8

Tenacitatea Rezistena mecanic Densitatea Clibilitatea Duritatea Modulul de elasticitate Achiabilitatea Condiii termice

KV [J/c [N/m [Kg/ ] J[mm] HRC [N/m ] t

0,21 0,17 0,17 0,14 0,14 0,10 0,035 0

60 740 7820 20 54 210000 buna 44,18

100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 75.00 87,21

40 780 7820 10 52 210000 buna 48,83

100.00 100.00 100.00 100.00 94,54 100.00 75.00 100,00

Aceast metod poate fi utilizat la optimizarea seleciei materialului atunci cand trebuie luate in considerare mai multe proprieti.Fiecrei cerine de material,sau proprieti ii este conferit o anumit pondere,dependent de importana ei.Valoarea proprietilor ponderate se obine prin multiplicarea valorii numerice a proprietii cu factorul de pondere,. Pentru fiecare material se vor insuma valorile individuale ale proprietilor ponderate i se va obine aa numitul index de performan,. Materialul cu indexul de performan cel mai ridicat va fi considerat ca optim pentru aplicaia respectiv. In forma ei simpl,metoda proprietilor ponderate are dezavantajul c trebuie combinate uniti de msur diferite care vor putea duce la rezultate neraionale. Acest lucru este valabil indeosebi la combinarea valorilor numerice foarte diferite ale proprietilor mecanice,fizice i chimice.Proprietatea cu valoarea numeric cea mai ridicat va avea o influen mai mare decat cea conferit prin factorul ei de pondere.Acest dezavantaj este inlturat prin introducerea factorilor de scalare. Fiecare prroprietate este astfel scalat incat valoarea sa numeric maxim s nu depeasc 100.Ori de cate ori se evalueaz o list de materiale candidate,se va lua in considerare cate o singur proprietate de-o dat.Cea mai bun valoare din list se apreciaz ca fiind 100,iar celelalte vor fi scalate proporional.Introducerea factorului de scalare faciliteaz conversia valorilor normale ale fiecrei proprieti a materialului in valori scalate adimensionale . Pentru o proprietate dat,valoarea scalat B,la un material candidat va fi: Pentru proprieti cum ar fi costul,coroziunea sau pierderea prin uzare,certerea in greutate prin oxidare,etc.ar fi de dorit valori cat mai scazute.In asemenea cazuri valoarea cea mai sczut este apreciat ca fiind 100 i B este calculat astfel:

Aplicarea procedurii de mai sus este foarte simpl pentru proprietile materialului care pot fi reprezentate prin valori numerice.Totui in cazul proprietilor ca rezistena la coroziune i la uzare,prelucrabilitatea prin achiere,sudabiliatea etc.valorile numerice sunt date foarte rar i aprecierea materialelor se face prin calificativele foarte bine,satisfctor,slab,etc. In astfel de cazuri,calificativul se poate converti in valori numerice utilizand o scar arbitrar.De exemplu calificativele rezistenei la coroziune: excelent,foarte bine,bine,satisfctor i slab pot primi valorile numerice 5,4,3,2 i respectiv 1. Indexul de performan a materialului va fi: In care i este insumat din toate cele n proprieti relevante. In cazurile in care numeroase proprieti ale materialului sunt specificate i importana relativ a fiecreia dintre ele nu este clar,determinarea factorilor de pondere poate fi in mare msur intuitiv,fapt care reduce gradul de incredere in activitatea de selecie. Aceasta problem poate fi rezolvat printr-o abordare sistemic a determinrii lui folosind logica deciziei.Conform acesteia numarul total de decizii este:

Prin imprirea numarului de decizii pozitive in cadrul fiecrei proprieti la numrul total de decizii se obin factorii de pondere. Costul(material,prelucrri)poate fi considerat ca fiind una din proprieti i I se poate da un factor de pondere adecvat. Cu toate acestea,dac exist un numr mare de proprieti care trebui luate in considerare,importana costului poate fi subliniat prin considerarea separat a acestuia, ca un modificator al indicelui de performan al materialului .In cazurile in care materialul este utilizat ca umplutur,costul poate fi introdus in baza unitii de volum.

Caracterizarea materialului. Din selecia materialelor pe baza ponderii de important relativ a proprietailor a rezultat c materialul optim pentru realizarea arborelui cotit este un oel aliat cu 0,42%C oelul este 42MoCr11. Caracteristici mecanice ale oelului 42MoCr11. Rm KCU Tratament grosime HB (recopt) termic piesa [min] [N/m [J/c ] Calire martensitica 40-100 880-1080 690 12 70 241 + revenire inalta Compozitia chimica a otelului 42MoCr11: Compozitia chimica Calitatea C Mn Si s 0,38-0,45 0,40-0,80 0,17-0,37 x xs

S Cr max.0,035 max.0,035 0,02-0,04 0,9-1,3 max.0,025 max.0,025 0,02-0,035

Mo 0,15-0,30

Evaluarea i optimizarea proprietilor tehnologice. Proces tehnologic, aspectul proiectare-optimizare In orice situaie real, pentru prelucrarea unui anumit reper pot fi utilizate mai multe variante tehnologice. Chiar dac toate aceste variante ar fi valabile, numai una din acestea este optim. Se preconizeaz in tehnologia modern cutarea pe baz tiinific a soluiei sau soluiilor care duc la desemnarea variaiei optime. Orice tendin de optimizare trebuie s plece de la anumite cerine numite in cazul de fa criterii. Acestea pot fi de natur diferit, in funcie de specificul procesului de fabricaie. Astfel de criterii ca: precizia dimensional i calitativ, costul de prelucrare, productivitatea, recuperarea investiiilor s.a. sunt cele mai des intalnite. Pentru optimizare real a proceselor tehnologice trebuie s porneasc de la elaborarea pe baze tiinifice a unui sistem de proiectare optimizare, care pornind de la informaiile de intrare (cunoscute), trecand prin stabilirea succesiunii operaiilor i fazelor i a regimurilor de achiere, dau mrimi prelucrate (noi) care constituie informaiile necesare documentaiei tehnologice. Una din cile prin care se poate asigura optimizarea proceselor tehnologice este tipizarea acestora. Optimizarea proprietilor de ntrebuinare. Pentru ca materialul i piesa s aibe o calitate satisfctoare trebuie s corespund condiiilor de exploatare o perioad dat i unor parametri stabilii, trebuie s indeplineasc o serie de cerine: Cerine funcionale :

Cea mai important condiie este DURABILITATEA; ea reprezint durata maxim de funcionare a unui produs. Dup clire se determin duritatea la un aparat Rockwell, de asemenea deformaia, utilizandu-se un dispozitiv cu prisme de susinere i un comparator. Dup tratamentul termic de revenire se vor determina din nou duritatea i deformaia. Pe lang durabilitate ,o alt cerin funcional impus materialelor este FIABILITATEA. Fiabilitatea este determinat de probabilitatea ca un material s funcioneze la parametri optimi far deteriorarea lui pe durata de funcionare prevazut. Deteriorarea unui produs se poate realiza prin deformare, uzur sau rupere. Acestea conduc la reducerea duratei de funcionare a produsului. Fiabilitatea este un criteriu esenial in industrie,deoarece orice avarie poate fi catastrofal. Intrucat majoritatea pieselor fac parte dintr-un sistem trebuie inut cont i de compatibilitatea materialelor componente. Pot exista situaii cand fie datorit unor coeficieni de dilataie diferii, fie frecrii pieselor conjugate, fie formrii unor microcelule galvanice,vor apare tensiuni neprevzute,deformaii i uzuri. Cerine tehnologice. Condiiile tehnologice exercit o influen direct asupra comportarii in serviciu a produsului. Fiecrei metode de fabricaie ii sunt asociate o serie de cerine tehnologice particulare astfel : -la turnare se necesit ca materialele s prezinte o anumit fluiditate i contracie la rcire -la operaiile de strunjire i frezare criteriile tehnologice principale sunt compoziia elementelor de aliere in special P si S ( P = 0,025 si S = 0,025 % max.) care imbunatesc proprietaile prelucrabilitii prin achiere. -pentru obinerea unor performane superioare prin tratament termic, condiia esential este clibilitatea. Cerine economice i sociale. Fiecare produs prezint ,in condiii economice de pia un pre de cost limit care depit il face necompetitiv. In aceste situaii este necesar schimbarea concepiei pentru a incerca modificarea unor condiii funcionale sau tehnologice care s conduc in final la inlocuirea materialelor, a tehnologiei de fabricaie i implicit la scderea costurilor. In stabilirea deciziei finale de a alege un material nu trebuie neglijat nici faptul c societatea impune restricii de ordin social. Utilizarea unor materiale ce pot afecta sntatea i securitatea oamenilor,calitatea mediului inconjurator, este limitat de norme i reglementri coercitive in majoritatea rilor dezvoltate. Se condiioneaz astfel alegerea i utilizarea unor materiale noi i mai bine adaptate situaiilor noi create.

Stabilirea itinerariului tehnologic principal de fabricatie

Turnare
Frezare Gaurire Imbunatatire si revenire inalta Rectificare Calire si revenire joasa Control calitate

Optimizarea seleciei materialului prin dezvoltarea unor tehnici de consolidare volumic i de durificare a stratului de suprafa.
Consolidarea volumic a acestui material se face aplicand tratamentul termic de imbuntire la 820C-850C ,deoarece carbura de molibden se dizolv mai incet in austenit se va ine seama de aceasta la durata de inclzire. Dac nu se va dizolv, crete viteza critic de clire. Rcirea se va face in ulei sau ap. Revenirea se aplic la 570C-650C timp mai indelungat, deoarece viteza de descompunere a soluiei solide la revenire este mai sczut. Rcirea dup revenire, se poate realiza in orice mediu fr precauii speciale. Operaia de clire superficial se poate realiza prin mai multe moduri : Clire prin cureni de inducie ; Clire prin flacr ; Clire prin contact electric ; Clire superficial prin incalzire in bi de aliaje sau sruri ; Clire superficial in electrolit.

Prin clire superficial se asigur anumitor suprafee straturi durificate (clite) de grosimi mici capabile s reziste la uzur i la oboseal.

Bibliografie 1 Prof.univ.dr.ing. ION MITELEA.Sef lucr.ing.BOGDAN RADU.Selectia si utilizarea materialelor ingineresti.E.D.P.Timisoara 2. Prof.univ.dr.ing. IOAN-LUCIAN BOLUNDUT. Stiinta si ingineria materialelor.E.D.T Chisinau 3.. .Dr.ing. VIOREL-AUREL SERBAN.Elemente de stiinta si ingineria materialelor.E.D.P. Timisoara 1998