Sudarea – defecte de formă

-Chira Vasile-

Asamblarea nedemontabilă dintre două piese din materiale de aceeași compoziție sau
apropiată, este operația tehnologică numită sudare, și se realizează de obicei pentru a creea
îmbinări. În general, suprafețele porțiunilor pe care se sudează, sunt aduse în stare plastică
sau aproape lichidă, cu sau fără adaos de material cu compoziția corespunzătoare.

Sudura este aceea legătură făcută prin operația tehnologică de sudare. Sudura
executată în mod continuu sau discontinuu pe o linie, poartă denumirea de cusătură.

Cordonul de sudură reprezintă materialul de adaous care se depune pe cusătură.

Asamblările sudate oferă avantaje considerabile, atât rezistență cât și economie de

metal, de aceea sunt din ce în ce mai utilizate în construcția de mașini și în cele metalice.
Acestea tind să înlocuiască din ce în ce mai des asamblările nituite.

Regulile îmbinărilor sudate sau lipite cu aliaje pentru lipire se stabilesc prin STAS
735/1-87.

Îmbinările sudate au diferite reprezentări în desenul tehnic, pot fi detaliate sau

simplificate, însă fiecare producător sau agent economic are propriile cataloage cu
reprezentări.

Detalierea se face doar atunci când reprezentarile simplificate și notațiile nu sunt

suficient de explicite și necesită detalii suplimentare în vederea determinării complete ale
formei și dimensiunilor sudurii.

Avantajele sudării:

 Se pot realiza piese complexe;

 Se poate automatiza;
 Nu apar zgomote puternice;
 Nu necesită o pregatire foarte specializată;
 Preț scăzut.
Dezavantajele sudării:
 Putem avea sudură de rezistență etanșabilă;
 În zona carburatorului de sudură apar tensiuni interne care pot da naștere la fisură;
 Sunt necesare aparate de sudură;
 Verificarea aparatului de sucură se face cu aparate special;
 Apar raze ultraviolet care atacă corpul uman.
 Defecte de formă

 Lățimea neregulată a cusăturii:

Dacă rostul pieselor de îmbinat este mai mare decât cel prescris, rezultă
cusături mai late. În cazul în care mărimea rostului este neuniformă, în special la
sudarea automata, se obțin cordoane de sudură cu lățime variabilă.
Se poate să se obțină asemenea defecte și în condiții normale de sudare
datorită unor factori perturbatori: variația tensiunii în rețea, variația vitezei de
înaintare a electrodului sau a tractorului de sudură datorită unor înțepeniri, schimbarea
poziției electrodului.

 Supraînălțarea:
Supraînălțarea este o ăngroșare excesivă prin depunerea ultimului strat,
determinate de viteza de înaintare și curentul de sudare mici.

 Convexitatea excesivă:
Este un defect al sudurilor de colt caracterizat printr-un profl deosebit de
convex. Cauza acestui defect este fie valoarea prea mica a curentului, fie avansul
electrodului nesincronizat cu viteza de sudare.
 Abaterea poziției relative a semifabricatelor:

 Lipsa de aliniere (denivelare):

Se definește prin nerespectareea coaxialității prevăzute pentru capetele celor
două piese sudate.

 Frângerea sau abaterea de la unghiul prescris intre axele celor două piese:

Cauzele acestor defecte și metodele de prevenire:

 Alte defecte de formă:

Craterul final apare la întreruperea arcului la capătul cordonului. Se evidențiază ca

o adâncitură aplatisată.
Cauzele producerii acestuia sunt urmatoarele: lipsa de experiență profesională,
conducerea greșită a arcului, variația curentului și tensiunii, etc.

Rădăcina nesudată are forma unei retasuri, evidențiind o grosime incomplete a

îmbinării.
Cauzele care produc aceste defect sunt: dimensiuni de prindere necorespunzătoare,
deformații, repartizarea neuniformă a presinuii asupra fluxului în cazul sudării automate, etc.
Remedierea se face prin curățire și completare până la obținerea dimensiunilor
normale.

Scobitura este concavitatea în cordon produsă de o topire excesivă. Forma acesteia

are în vedere planul în care se lucrează și felul îmbinării, putât fi la sudura în cornise, la
sudura de colt, la sudura cap la cap, la sudura cu suprapunere.

Apariția unor asemenea defecte este cauza pregătirii incorecte a copetelor, rostul prea
mare, nerespectarea regimului de sudare. Defectul micsorează rezistența semifabricatelor
sudate solicitate mechanic în exploatare, cee ace face sa nu fie acceptat. Îmbinarile cu
asemenea defecte trebuie completate prin sudare pană la dimnesiunile normale.

Scurgerea și străpungerea sunt alte fecete de formă. Datorită scurgerii,

materialul topit se revarsă pe suprafața metalului de bază în afara conturului rostului.

Defectul de scurgere este generat de folosirea unui current prea mare, poziția de lucru
incorectă a electrodului sau viteza de sudare prea mica necorelată cu viteza de topire prea
mare. Scuregerea este mai intense la sudurile dverticale si de plafon unde trebuie sa se
folosească electrozi cu diametrul cel mult de 4 mm și sa se ia masuri tehnologice
suplimentare în cee ace privește manuirea.
Acestă depunere a scurgerilor pe material va provoca în acesta efecte de crestătiră
pronunțată care influiențează negative rezistența la solicitări dinamice. Se poate remedia prin
înlăturarea scurgerii prin polizare.
Dacă materialul sudat se perforează se produce defectul numit străpungere. Zona
cordonului este umplută partial iar la rădăcina atarna picături solidificate. Cuzele acestui
defect sunt urmatoarele: grosimea materialului mica in comparative cu regimul de lucru
folosit; diametrul materialului de adaos prea mare; rostul capetelor prea mare, situatia
intalnita mai ales la sudarea automata; conducerea cu viteza neuniforma a electrodului.
Pentru a Evita acest defect se presupune o dimensune unifrmă a rostului, folosirea unor
dispositive de prinere eficiente, asigurarea bazei cu placi, regimuri de lucru corespunzătoare.

Crestătura este o lipsă de material de forma unui șanț, pe lungimea parțială sau
totală a cordonului. La îmbinările în unghi crestăturile se produc cu predilecție de materialul
în poziție vertical, iar la sudarea în cornise de-a lungul marginii superioare.
 Cauzele care duc la apariția acestui defect sunt urmatoarele: mișcarea repidă a
electrodului, curentul de sudarea prea mare, calitatea electrodului, viteza mare de înaintare la
sudarea automata.
Remedierea se face prin înșăturarea lor prin polizarea, pe toată lungimea ăn care s-au
format și apoi resudarea și controlul.