LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE

Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2022.

Laboratorul nr.6

SISTEME SPECIFICE ALE MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN

SCANTEIE.
I) OBIECTIVELE LUCRĂRII
a. cunoaşterea pǎrţilor componente şi a funcţionǎrii sistemului de alimentare cu
carburator al motoarelor cu aprindere prin scânteie;
b. cunoaşterea părţilor componente şi a funcţionarii sistemului de injecţie cu benzinǎ al
motoarelor cu aprindere prin scânteie;
c. cunoaşterea părţilor componente şi a funcţionarii sistemului de aprindere al motoarelor
cu aprindere prin scânteie.

Bibliografie recomandatǎ:
1. Roșca R., Cazacu D., – Construcția tractoarelor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2020;
2. Cazacu D., Nori L., Vâlcu V., – Tractorul pe înțelesul tuturor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2004;
3. Huțanu M., Cojocariu P., Suditu P., Roșca R., Frunză P., – Baza energetică pentru
agricultură, caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agonomică și de Medicină Veterinară
Iași, 1997;
4. Vâlcu V., – Baza Energetică pentru agricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;

1. Sistemul de alimentare cu carburator al motoarelor cu aprindere prin

scânteie

Acest sistem îndeplinește următoarele roluri: păstrează în apropierea motorului o cantitate

de benzină necesară funcționării acestuia, curăță aerul și benzina de impurități, formează și
dozează amestecul carburant în funcție de sarcina motorului și de regimul de exploatare al
motorului, conduce amestecul carburant către cilindrii motorului.
Părțile componente ale acestui sistem sunt următoarele: rezervor de benzină, filtru de
benzină, pompa de alimentare, carburatorul , conducte de benzină și filtru de aer.
Carburatorul este format din două părți principale: camera de nivel constant și camera de
amestec. În camera de nivel constant se află plutitorul, cuiul obturator și jiclorul principal. Camera
de amestec este prevăzută cu clapetă de aer, difuzor și clapetă de amestec.
Schema sistemului de alimentare cu carburator este prezentată în figura 1.
Modul de funcționare. Pompa de alimentare (3) absoarbe benzina din rezervor (1) și o
trimite la camera de nivel constant a carburatorului (4a). Plutitorul (B) și cuiul obturator (A)
asigură menținerea unui nivel constant al benzinei în această camera. Acest nivel trebuie să fie
cu 1,0 – 2,0 mm sub orificiul de pulverizare (E) al benzinei din camera de amestec. Datorită
depresiunii create de pistoanele motorului în cursa de admisie, aerul este aspirat din atmosferă
prin filtrul de aer (2) și pătrunde în camera de amestec (4b) pe lângă clapeta de aer (G) care
reglează debitul acestuia. Datorită îngustării secțiunii de trecere din zona difuzorului (D), viteza
curentului de aer va crește foarte mult (peste 130 m/s) și depresiunea acestuia se amplifică.
Depresiunea creată determină absorbția benzinei din camera de amestec (4b) prin jiclorul
principal (C), care va regla debitul de benzină, iar viteza mare a curentului de aer realizează
pulverizarea benzinei în particule foarte fine și formarea amestecului carburant (aer + benzină).

1
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2022.

Cantitatea de amestec carburant este reglată de clapeta de amestec (F). Acest carburator asigură
formarea unui amestec carburant economic care conține o parte benzină și 15 părți aer, care
permite obținerea a două treimi din puterea motorului. În exploatarea unui motor apar regimuri
care necesită formarea unor amestecuri mai bogate în benzină. Aceste regimuri de exploatare
sunt: regimul de pornire pe timp rece, regimul de mers în gol, regimul de accelerație și regimul
sarcinilor maxime de lungă durată. Pentru realizarea acestor regimuri, carburatorul se prevede cu
dispozitive auxiliare.

Figura 1 – Schema sistemului de alimentare cu carburator

1 – rezervor de benzină; 2 – filtru de benzină; 3 – pompă de alimentare; 4 – carburator; 4a
– camera de nivel constant; 4b – camera de amestec; 5 – filtrul de aer; 6 – conducte de
combustibil; A – cui obturator; B – plutitor; C – jiclor principal; D – difuzor; E – orificiu
de pulverizare; F – clapetă de amestec; G – clapetă de aer.

2. Sistemul de alimentare cu injecţie cu benzinǎ al motoarelor cu

aprindere prin scânteie
Injecţia pe benzină a apărut din necesitatea asigurării unei dozări calitative a amestecului
carburant, care să asigure un raport optim dintre aer şi benzină pentru orice regim de exploatare
a motorului în scopul reduceri poluarii mediului şi al consumului de combustibil.
Pe plan mondial se utilizează următoarele sisteme de alimentare cu injecţie pe benzină:
– injecţia Mono–Jetronic este un sistem de injecţie continuă monopunct (cu un singur
injector);
– injecţia K–Jetronic este un sistem de injecţie continuă multipunct (cu câte un injector
pentru fiecare cilindru);
– injecţia L–Jetronic este un sistem de injecţie discontinuă multipunct iar sistemul de
aprindere este de tip cu baterie şi transformator, comandat mecanic;

2
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2022.

– injecţia M–Jetronic este un sistem de injecţie discontinuă multipunct iar comanda lui
este realizată de un bloc electronic care comandă şi sistemul de aprindere electronică
a amestecului carburant.
Injecţia de benzină tip L-Jetronic (figura 2), cea mai răspândită pe plan mondial, este
alcătuită din următoarele părți principale:
A) partea de alimentare cu benzinǎ: rezervor de benzină, pompă de benzină acţionată
electric, filtru de benzină, regulator de presiune, distribuitor, injector;
B) patea de alimentare cu aer: filtru de aer, regulator de debit de aer, sistem de pornire pe
timp rece,
C) partea de comandǎ: bloc electronic de comandă, traductor de turaţie a arborelui cotit,
traductor de temperatură al lichidului de răcire, traductor de temperatură a aerului aspirat,
traductor de sarcină, analizator al compoziţiei gazelor arse.

Figura 2 – Schema sistemului de alimentare cu injecţie pe benzină tip L-Jetronic.

1 – rezervor de benzină; 2 – pompă de alimentare; 3 – filtru de benzină; 4 – regulator de
presiune; 5 – injector; 6 – filtru de aer; 7 – regulator de debit; 8 – sistem de pornire pe timp
rece ;9 – clapetă de acceleraţie; 10 – bloc electronic de comandă; 11– traductor de turaţie;
12 – traductor de temperatură a apei; 13 – traductor de sarcină;
14 – traductor de temperatură a aerului.

Modul de funcţionare. Benzina şi aerul ajung pe două circuite separate iar formarea

3
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2022.

amestecului carburant se face în galeria de admisie, sau în chiulasă, în apropierea supapei de

admisie. Blocul electronic de comandă primeşte informaţii privind regimul de funcţionare al
motorului şi în câteva fracţiuni de secundă ia decizii şi comandă sistemul de alimentare.
Principalele informaţii furnizate de traductoarele sistemului sunt următoarele :
a - sarcina motorului;
b - temperatura lichidului de răcire;
c - debitul de aer;
d - turația motorului;
e - temperatura aerului admis în cilindru;
f - compoziția gazelor arse.
Principalele comenzi ale blocului electronic de comandă sunt următoarele :
I – cantitatea de benzină injectată care se reglează prin modificarea timpului de injecţie,
injectoarele fiind de tip electromagnetic;
II – punerea sau scoaterea în /din funcţiune a sistemului de pornire pe timp rece, care
modifică cantitatea de aer din amestecul carburant;
III – reglarea presiunii benzinei în funcţie de sarcina motorului.
Avantajele sistemului de alimentare cu injecţie pe benzină sunt următoarele: reducerea
emisiilor poluante, creşterea puterii motorului cu 5 – 10 %, reducerea consumului de combustibil
cu 7 – 11 %, creşterea gradului de securitate în conducerea autovehiculului deoarece motorul
răspunde prompt la comenzi, reducerea înălţimii motorului ceea ce permite obţinerea de forme
aerodinamice ale autovehiculului, asigurarea unei porniri uşoare pe timp rece, etc.
Dezavantajele sistemului de alimentare cu injecţie pe benzină sunt următoarele: preţ de
cost ridicat la cumpărare datorat complexităţii constructive a sistemului, întreţinerea tehnică
necesită personal calificat şi aparatură tehnică de calitate care determină creşterea costurilor de
întreţinere, cheltuieli de reparaţie a sistemului mult mai mari deoarece orice defecţiune se
remediază prin înlocuirea subansamblului defect.

3. Sistemul de aprindere al motoarelor cu aprindere prin scânteie

Acest sistem asigură aprinderea amestecului carburant la momente de timp precis

determinate de diagrama ciclului motor și în ordinea de funcționare a motorului.
Principalele tipuri de sisteme de aprindere sunt următoarele:
- sistemul de aprindere cu magnetou;
- sistemul de aprindere cu baterie și transformator;
- sistemul de aprindere electronică.
Părțile componente ale sistemului de aprindere cu baterie și transformator, prezentat în
figura 3, sunt următoarele: bateria de acumulatoare (1), contactul cu cheie (2), bobina de inducție
(3), condensator (4), coloana ruptor – distribuitor (5), bujiile (6), conductori de înaltă tensiune (7)
și conductori de joasă tensiune (8).
Modul de funcționare. La închiderea contactului cu cheie (2) și când ciocănelul (5b) este
în contact cu nicovala (5c), curentul electric din bateria de acumulatori (1) parcurge înfășurarea
primară a bobinei de inducție (3a) și produce în jurul miezului magnetic (3c) un câmp
electromagnetic. În faza următoare, datorită mișcării de rotație, cama aflată pe arborele (5a)
depărtează ciocănelul (5b) de nicovală (5c) și întrerupe circuitul primar de joasă tensiune. Ca
urmare fluxul electromagnetic din bobină (3) scade brusc și induce în înfășurarea secundară (3b)
un curent de înaltă tensiune (15.000 – 25.000 V). Acesta este dirijat prin conductorul central la

4
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2022.

capacul distribuitor (5e), apoi la rotor (5d) care îl distribuie prin intermediul unui conductor lateral
de înaltă tensiune (7) la una din bujii (6). Datorită distanței dintre electrozii bujiei se produce un
arc electric de scurtă durată (scânteie) care va aprinde amestecul carburant. Acest ciclu se repetă
pentru fiecare bujie în parte deoarece curentul de înaltă tensiune este un curent secvențial.

Figura 3 – Schema sistemului de aprindere cu baterie şi transformator.

1– bateria de acumulatoare; 2 – contactul cu cheie; 3 – bobina de inducţie; 3a – înfășurare
primară; 3b – înfășurare secundară; 3c – miez magnetic; 4 –condensator; 5 – ruptor -
distribuitor; 5a – arbore cu came exterioare; 5b – ciocănel; 5c – nicovală; 5d – rotor (sau
lulea); 5e – capac distribuitor; 6 – bujii; 7 – conductori electrici de înaltă tensiune; 8 –
conductori electrici de joasă tensiune.

II Activitate practică

Având informațiile prezentate în materialul de mai sus, a videoclipurilor, precum și după

vizualizarea sistemelor de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scânteie din cadrul
laboratorului de bază energetică și mașini agricole, studenții vor fi împărțiți în 3 grupe, iar fiecare
grupă va identifica componentele și va explica modul de funționare a:

1) Sistemului de alimentare cu carburator al motoarelor cu aprindere prin scânteie;

2) Sistemului de alimentare cu injecţie cu benzinǎ al motoarelor cu aprindere prin scânteie;

3) Sistemul de aprindere al motoarelor cu aprindere prin scânteie.