Sunteți pe pagina 1din 7

Scopul cursului: Formarea aptitudinilor pentru aplicarea standardelor desenului tehnic în vederea

executării schiţelor şi reprezentărilor, precum şi analiza acestora.

La finele acestui modul formabilul va fi capabil să:


F1-1: Demonstreze cunoștințe cu privire la regulile şi principiile executării desenelor tehnice conform
standardelor;
F1-2: Execute schiţe și/sau desene de execuție, de piese și/sau ansambluri de piese;
F1-3: Analizeze şi interpreteze desene tehnice, schiţe, desene de asamblare.
Administrarea modulului
Unități de competență
IT IP Total
(rezultate ale învățării la finele modulului)
UC1 Elemente şi reguli de bază specifice desenului tehnic industrial 22 12 34

UC2 Execuția schiţelor după model şi a desenelor tehnice la scară 8 2 10

UC3 Reprezentarea și notarea pieselor standarde 22 10 32

Recapitulare modul 2 2

Evaluare modul 2 2

Total 56 24 80
Achiziţii teoretice şi practice
Tematica lucrărilor
Abilități Cunoștințe
practice
Unitatea de competență 1. Elemente şi reguli de bază specifice desenului tehnic industrial
A1. Pregătirea rechizitelor și a 1. Utilitatea desenelor în tehnică.
locului de muncă pentru 2. Clasificarea desenelor tehnice.
desen. 3. Destinația fiecărui rechizit și
pregătirea sa pentru lucru.
A1. Standardizarea în desenul 4. Tipuri de standarde și rolul acestora în
industrial. desenul tehnic.
5. Linii utilizate în desenul tehnic. LP1. Liniile desenului.
6. Scrierea tehnică. LP2. Scrierea tehnică.
7. Formate utilizate în desenul industrial. LP3. Împărțirea
8. Indicatorul. circumferinței de
rază dată în N
A2. Aplicarea construcțiilor 9. Împărțirea circumferințelor și a
părți.
geometrice în practică pentru unghiurilor în părți egale. LP4. Racordările
realizarea desenelor tehnice. 10. Reprezentarea racordărilor. LP5. Ovalul
11. Reprezentarea ovalelor și a elipsei.

A3. Reprezentarea proiecţiilor 12. Reguli de reprezentare. LP6. Reprezentarea în


ortogonale în desenul 13. Reprezentarea în vedere a formelor vedere a unei
piese simple.
industrial. constructive pline.
 Aşezarea normală a proiecţiilor;
 Alegerea vederii principale;
 Stabilirea numărului minim de
proiecţii;
 Contur aparent, muchie reală,
muchie fictivă;
 Reprezentarea convenţională a
suprafeţelor plane;
14. Reprezentarea în secţiune a formelor LP7. Reprezentarea în
constructive cu goluri. secțiune a unei
piese simple.
 Clasificarea secţiunilor;
 Haşurarea în desenul tehnic;
 Traseul de secţionare;
 Vizualizarea secţiunii;
 Reprezentarea rupturilor;
 Reguli de notare a secţiunilor şi
rupturilor.

LP8. Elementele cotării


A4. Cotarea în desenul industrial. 15. Elementele cotării.
16. Execuţia grafică, înscrierea și
dispunerea pe desen a cotelor.
17. Principii şi reguli de cotare.
18. Cotarea pieselor conice și înclinate.
19. Înscrierea toleranțelor pe desen.
Tematica lucrărilor
Abilități Cunoștințe
practice
20. Notarea stării suprafeței pe desen.
Unitatea de competență 2. Execuția schiţelor după model şi a desenelor tehnice la scară
A5. Alcătuirea unei schiţe după 21. Fazele premergătoare LP9. Executarea schiței
model. executării schiţei; după model.
22. Etapele de executare a
schiţei;
23. Reguli de execuţie a unei LP10. Executarea unui
A6. Alcătuirea desenului tehnic schiţe după model; desen la scară.
la scară. 24. Etapele alcătuirii unui
desen tehnic la scară.
Unitatea de competență 3. Reprezentarea și notarea pieselor standarde
A7. Reprezentarea pieselor de tip 25. Părțile componente ale unei LP11. Reprezentarea
arbore. piese de tip arbore. arborelui.
26. Cotarea arborilor.
LP12. Reprezentarea
A8. Reprezentarea pieselor 27. Elementele geometrice ale
îmbinărilor prin
filetate. filetului. filet.
28. Principalelor tipuri de filete
A9. Reprezentarea flanșelor. standardizate.
LP13. Reprezentarea
29. Cotarea și notarea filetelor. flanșelor.
30. Reguli generale de
reprezentare a flanșelor. LP14. Desenul la scară
A10. Reprezentarea pieselor cu a unei roți dințate
elemente de angrenare. cilindrice.
31. Reguli de reprezentare a
pieselor cu elemente de angrenare.
32. Tipuri de angrenare.
A11. Reprezentarea roților de 33. Cotarea pieselor de
curea. angrenare. LP15. Desenul la scară
a unei roți de
34. Reguli de reprezentare a curea.
roților de curea.
35. Tipuri de curea.
36. Cotarea roților de curea.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE,
DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE
DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII
- Instrumente şi materiale specifice desenului tehnic: planşetă, riglă gradată, echere,
compasuri, florare, creioane, gumă de şters, hârtie de desen, teu, şabloane, şabloane pentru
scriere;
- Seturi de corpuri geometrice, piese, scheme de instalaţii electrice şi electronice;
- Videoproiector, calculator, soft-uri educaţionale.
SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile programei modulului ,,Desen tehnic”, trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire. Parcurgerea cunoștințelor se face in ordinea
redata in „Conținuturile învățării”. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la
latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea
temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare
a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul ,,Desen tehnic” are o structură
elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate
din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unitatea de rezultate ale învăţării, menţionate mai sus. Se recomandă
abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin
care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării şi dezvoltarea competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie,
exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de
genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 – 6, metoda 6/3/5, metoda
expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului,
jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui;
 vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD – uri);
 metode de predare interactive a materialului nou, de fixare a cunoştinţelor, de
formare a priceperilor şi deprinderilor.
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul
individual, investigaţia ştiinţifică, studii de caz, metoda referatului, metoda
proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
 metode de verificare şi apreciere a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
 metode şi strategii de dezvoltare a gândirii critice:
o de evocare: brainstorming-ul, harta gândirii, lectura în perechi;
o de realizare a înţelesului: procedeul recăutării, jurnalul dublu, tehnica lotus,
ghidurile de studiu;
o de reflecţie: tehnici de conversaţie, tehnica celor şase pălării gânditoare,
diagramele Venn, cafeneaua , metoda horoscopului;
o de încheiere: eseul de cinci minute, fişele de evaluare;
o de extindere: interviurile, investigaţiile independente, colectarea datelor;
 metode şi strategii de învăţare prin colaborare:
o tehnici de spargere a gheţii: Bingo, Ecusonul, Tehnica Graffiti,
Colecţionarul deosebit, Tehnica căutării de comori, Metoda Piramidei
(Bulgărele de zăpadă);
 metode şi strategii pentru rezolvarea de probleme şi dezbatere:
o Mozaic, Reuniunea Phillips 6-6, Metoda grafică ;
o exerciţii pentru rezolvarea de probleme şi discuţii: Mai multe capete la un loc,
Discuţia în grup, Consensul în grup.
 Învăţarea prin descoperire;
 Activităţi practice; Studii de caz; Elaborarea de proiecte.
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
cadrul didactic măsoară eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
rezultatelor învățării are ca scop recunoașterea rezultatelor învățării, specifice unității de
rezultate ale învățării propusă în standardul de pregătire profesională, demonstrate de cel
care învață.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit
la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire
profesională.
b. finală
 Realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează dacă cel evaluat este capabil să realizeze
activitatea specifică unității de rezultate ale învățării, la nivelul calitativ stabilit de
standardul de pregătire profesională. Aprecierea se va realiza pe baza criteriilor şi
indicatorilor de realizare şi ponderea acestora, precizate în standardul de pregătire
profesională al calificării.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere
duală,
 Itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau
itemi de tip rezolvare de probleme;
 Lucrări de laborator;
 Lucrări practice.
BIBLIOGRAFIE
1. G. P. Viatkin, A. N. Andreeva, ș.a. ”Desen tehnic de construcții de mașini”,
Chișinău, «LUMINA», 1991.
2. Gh. Husein, M. Tudose, ”Desen tehnic”, Chișinău, «ȘTIINȚA», 1993.
3. Virgil Iliuță, ”Desen tehnic – Noțiuni de bază”, Galați, 2007.
4. Ilie Negomireanu, Adriana Georgescu, ”Noțiuni introductive de desen tehnic”,
București, «EDP», 1982.
5. I. S. Vîșnepolskii, ”Desenul tehnic cu elemente de instruire programată”, Chișinău,
«LUMINA», 1990.
6. Florin Macarie, Ionel Olaru, ”Desen Tehnic note de curs și aplicații practice” Bacău,
«Alma Mater», 2007.
7. В. А. Федоренко, А. И. Шошин, ”Справочник по машиностроительному
черчению”, Ленинград, «Машиностроение», 1972.
8. С. К. Воголюбов, ”Индивидуальные задания по курсу черчения”, Москва,
«АльянС», 2007.
9. А. Л. Решетов, В. Н. Шепелева, ”Инженерная графика – контрольные задания
по начертательной геометрии и черчению”, Челябинск, 2012.
10. Н. В. Кайгородцева, Л. М. Леонова, ”Инженерная графика – исходные данные
расчетно-графических работ”, Омск, 2007.