TEHNICI DE INGRIJIRE A PERSOANEI CU

DIZABILITATI

Ce este dizabilitatea?

Dizabilitatea este definita ca o stare fizica, psihica sau mentala care limiteaza
activitatea, sub diverse forme, unei persoane. Termenul "dizabilitate" este menit sa
il inlocuiasca pe cel de "handicap", in pofida faptului ca legislatia romana continua
sa il includa pe cel din urma.

Dizabilitate versus handicap

Termenul "dizabilitate" este preferat celui de "handicap" printre altele deoarece relatia
dintre cei doi nu este de sinonimie, ci de cauza-efect. Cu alte cuvinte, o persoana care
prezinta o dizabilitate de orice tip se confrunta cu un handicap in momentul in care
intervine perceptia sociala asupra situatiei sale.

Handicapul se refera, asadar, la lipsa mijloacelor oferite unei persoane cu dizabilitati de a

functiona in societate intocmai ca un om obisnuit, de a merge la scoala (beneficiind de o
rampa de acces, daca se deplaseaza intr-un fotoliu rulant), de a se plimba pe strada (avand
semafoare cu semanalizari sonore, daca prezinta probleme de vedere) etc.

Modele de dizabilitate

Dizabilitatea este perceputa si abordata prin prisma a doua modele: medical si social.

Modelul medical defineste persoanele cu dizabilitati din perspectiva bolii sau a conditiei
lor medicale. In acest model, dizabilitatea este perceputa ca problema a individului,
acesta din urma fiind dependent de ceilalti si avand nevoie de tratament adecvat
problemei sale. Modelul medical determina excluderea sistematica a persoanelor cu
dizabilitati din societate.

Modelul social este promovat de Uniunea Europeana si pune accentul pe mediul social
neadaptat nevoilor persoanelor cu deficiente, de unde rezulta si dificultatile cu care
acestea se confrunta. Astfel, modelul social nu mai percepe dizabilitatea ca o problema
individuala, ci ca un fapt social, generat de politica, practica, atitudini si mediul
inconjurator.
 Ingrijirea persoanei cu dizabilitati in institutii

Alegerea institutionalizarii este intotdeauna supusa contextului geografic si, in

consecinta, extrem de variata. in masura posibilitatilor este preferabil ca institutia de
primire sa fie aproape de vechiul domiciliu al persoanei cu deficiente. Prin institutie de
primire - camin spital - se intelege asezamantul de gazduire sociala care primeste
personae cu deficiente ce si-au pierdut autonomia si a caror stare de sanatate necesita o
supraveghere medicala permanenta si tratament de ingrijire.

Procedeul de admitere in aceste institutii se face prin adresabilitatea persoanei sau

a familiei catre serviciul de asistenta sociala.

Cresterea numarului de persoane cu dizabilitati a dus si la cresterea

numarului celor care necesita asistenta si protectie in cadrul unor institutii specializate,
mai ales cele structurate pe asistenta medico-sociala.

Ca urmare, societatea si-a creat o retea de institutii specializate de

asistenta medicala si ocrotire sociala, variabila de la tara la tara , in raport cu unii factori
ca ponderea populatiei varstnice, resursele economice, traditiile, etc.

Pe masura inaintarii in varsta, ca urmare a interventiei unor stari grave

invalidante sindromul de imobilizare, dementele, incontinentele, pierderea autonomiei
si a capacitatii de autoservire la care se adauga factori sociali, ca diminuarea veniturilor,
lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ingrijirile, se
delimiteaza o tendinta la cresterea solicitarilor de spitalizare pentru perioade indelungate
de timp, ca si o nevoie crescuta de ocrotire sociala (4% din populatia de peste 65 de ani
este internata permanent).

Cu toate eforturile de a promova o longevitate activa, de a mentine

independenta biologica si sociala, pastrarea integrarii sociale, mentinerea in mediul
familial, o anumita parte a persoanelor cu dizabilitati va avea nevoie in ultima parte a
vietii de asistenta organizata in institutii profilate, ca masura protectoare pentru
varstnic/persoanei cu dizabilitati si, concomitent, ca masura de sprijinire a familiilor fara
conditii de ingrijire si asistenta . Este vorba de persoane afectate de un proces de
degradare somatica si psihica progresiva si ireversibila, proces care se intinde in multe
cazuri pe mai multi ani, 2-3 ani in cele mai multe cazuri, 5-6 ani si uneori chiar mai mult.
Procesul de regresie marcata, care afecteaza amplu independenta biologica, psihologica si
sociala a persoanelor varstnice, trebuie considerat ca atare, ca parte componenta a
imbatranirii, ca ultima etapa, care in cele mai multe cazuri precede iesirea din viata.

Situatiile in care se pune problema institutionalizarii sunt diferite, nu

numai pentru persoanele singure, dar si pentru cei cu familie: caderile repetate, sindromul
de imobilizare, sechelele dupa accidentele vasculo-cerebrale, dementele, inconstinentele,
numai o parte din familii asumandu-si sarcina de ingrijire la domiciliu a batranilor aflati
in aceste situatii, nerecurgand la institutionalizare. Tendinta generala este de a incuraja si
sprijini aceste familii care-si preiau in sarcina persoanei cu dizabilitati si rolul medicului
in aceste situatii devine foarte important.

Exista opinii relative la institutionalizare, care considera ca aceasta nu este

decat o forma mascata de izolare a persoanei cu dizabilitati pe care o promoveaza
familia si societatea. Necesitatea unor institutii de asistenta pe termen lung nu contravine
in nici un fel principiului de ramanere a in mediul familial; insa, atat timp cat ramanerea
in familie a persoanei cu dizabilitati, in mediul sau firesc, este pentru o parte a celor
dependenti un ideal frumos, dar utopic, institutionalizarea devine o necesitate.

Un rol important in cadrul echipei il are personalul auxiliar, infirmierele, care

trebuie sa aiba o buna pregatire privind tehnica ingrijirii bolnavului , precum si calitati
morale deosebite. In sfarsit, in unitatile de tip camin-spital si camin de batrani se face din
ce in ce mai simtita necesitatea unui cadru al carui rol este sa se ocupe de organizarea
vietii celor asistati, indeosebi de intocmirea programelor sociale, culturale, instructiv-
recreative, cu efecte curative si mai ales profilactice deosebite.

Pregatirea profesionala a membrilor echipei trebuie dublata de inalte

calitati morale, fara de care activitatea lor in favoarea batranului este de neconceput; o
persoana care nu manifesta simpatie si intelegere fata de batran, care nu are rabdare,
blandete si calm, nu trebuie sa faca parte dintr-o echipa geriatrica. O alta exigenta
pretinde ca eforturile echipei sa urmareasca doua obiective si anume:

-sa tinteasca redobandirea autonomiei persoanei cu dizabilitati (prin

tratarea bolilor, terapie recuperativa), recapatarea tonusului vital, restituirea poftei de
viata, reintegrarea sociala;

-in situatia in care acest lucru nu mai este posibil si evolutia se indreapta
spre un sfarsit implacabil, sa ia toate masurile medicale si morale ca persoanei cu
dizabilitati sa sufere cat mai putin, sa-i ofere un maximum de confort, sa faciliteze
prezenta celor apropiati alaturi de persoana cu dizabilitati bolnava (ingrijiri paliative).

Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea nevoilor fundamentale este

defapt telul profesiei de asistenta medicala.

Definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale,

culturale si spirituale ale individului.
 CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

O nevoie fundamentale este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si
asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala; ca sa-si mentina un echilibru
fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a
nevoilor sale.

Independenta in satisfacerea nevoilor reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in

satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin acctiuni pe care le
indeplineste individul insusi, fara ajutorul unei alte persoane.
Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii,
indeplinite de persoana insasi.

Dependenta in satisfactia nevoilor reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta

comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i
permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent.

I. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

1. Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a respira:

- Alterarea vocii
- Manifestari de dependenta:
- Disfonie
- Afonie
- Senzatia de sufocare
- Dispnee
Manifestari de dependenta:
Ortopnee
Bradipnee
Tahipnee
Tuse
Hemoptizie
Mucozitatii
Amplitudine modificata
Hipoventilatie
Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul
Zgomote respiratorii
Cianoza

Obstructia cailor respiratorii

Manifestari de dependenta:
Respiratie dificila pe nas
Prezenta unor secretii abundente
Epistaxis
Deformari ale nasului
Stranutul
Aspiratia pe nas sau sforaitul
Cornaj
Tirajul

2. Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta

prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului
cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi
sau obstructiile arteriale), psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia,
sedentarismul, etc.).

Manifestari de dependenta:
Tegumente modificate (reci, palide, cianotice)
Tahicardie si Bradicardie
Aritmii cardiace, puls filiform, asimetric, aritmic, dicrot
Hipertensiunea arteriala
Hipotensiunea arteriala
Hipoxia si hipoxemia

II. Nevoia de a te alimenta si hidrata

Apar doua probleme de dependenta in cadrul nesatisfaceri acestei nevoi:

1. Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

Manifestari de dependenta:
Anorexie alimentara
Disfagie
Conditia cavitatii bucale (ulceratii, glosite , carii, gingivite, etc.)
Dificultati in digestie si malabsorbtie
Greata, varsaturi, aerofagie
Pirozis
Recurgitare
Eructare
Hidratare insuficienta cantitati mici
Dezechilibru fizic ( slabiciune, tegumente si mucoase uscate)
Gustul si valoarea alimentelor (obiceiuri gresite)

2. Alimentatie inadecvata prin surplus

Manifestari de dependenta:
Indice ponderal peste 10-15 %
Greturi, varsaturi
Bulimie
Polifagie
3. Dificultate de a se alimenta si hidrata
4. Dificultate de a urma dieta
 5. Greturi sau varsaturi
6. Refuz de a se alimenta si hidrata

III. Nevoia de a elimina

Probleme de dependenta
1. Eliminare urinara inadecvata
Cantitativa
Manifestari de dependenta:
- poliurie
- oligurie
- anurie
Calitativa
Manifestari de dependenta
Polakiuria
Nicturia
Disuria
alte manifestari:
Hematuria
Albuminuria
Glicozuria
Hiperstenuria
Hipostenuria
Izostenuria
Edeme
Urina tulbure
2. Retentia de urina (ischiuria)
Manifestari de dependenta
Glob vezical
Ischiuria paradoxala
Polakiuria
3. Incontinenta de urina si de materii fecale
Manifestari de dependenta
Enurezis
Incontinenta urinara, de fecale
4. Diareea
Manifestari de dependenta
frecventa, consistenta, cantitate, culoare, miros, aspect,
crampe, colica, durere locala, semne de deshidratare
5.Constipatia
Manifestari de dependenta
- frecventa, orar cantitate, consistenta, forma culoare,
- crampe, meteorism, flatulenta, tenesme, fecalom, anorexie,
cefalee, iritabilitate
6. Varsaturile.
Se urmareste: frecventa, orarul, cantitatea, continutul, culoarea, mirosul,
forta de proiectie si simptomele ce o insotesc (dureri, cefalee, greata, transpiratii)
Pot fi:
1. Ocazionale
2. Frecvente
3. Incoercibile
7. Menstra
Manifestari de dependenta
Amenoree
Dismenoree
Metroragie
Oligomenoree
Menoragie
Polimenoree
Hipomenoree
Hipermenoree
Leucoree patologica
Hidroree

Culoare, aspect si ritmul scurgerilor

8. Diaforeza (transpiratii abundente)
Se manifesta in functie de orar, cantitate, miros, dupa localizare poate fi:
Generalizata
Localizata

9. Expectoratia
Manifestari de dependenta, in functie de:
Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate

IV. Nevoia de a misca si a avea o postura buna

Probleme de dependenta
1. Imobilitate

Manifestari de dependenta
Absenta sau diminuarea miscarilor
Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie musculara
Escare de decubit
Contractura musculara
Ras sardonic (in tetanie)
Anchiloza
Crampe
Diminuarea interesului pentru miscare
2. Hiperactivitate
Manifestari de dependenta
Vorbire caracteristica
Reactie la toti stimuli
Spasme, ticuri, manie, euforie
Miscari caracteristice
3. Necoordonarea miscarilor-tulburari prin lipsa sau diminuarea miscarilor
normale (ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)
4. Postura inadecvata
Manifestari de dependenta
oboseala musculara
deformari ale coloanei vertebrale
deformari ale soldului
pozitii inadecvate date de boala
dificultate in schimbarea pozitiei
torticolis
bataturi
5. Circulatie inadecvata

V. Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependenta
1. Insomnia
Vorbim de somn perturbat: - initial
- insomnie terminala
Tipuri de insomnie.
1. Insomnie dormitionala
2. Insomnie predormitionala
3. Insomnie postdormitionala
Manifestari de dependenta
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Somnambulism
Apatie
Pavor nocturn
Neliniste
Confuzia
Iritabilitate
Sentiment de tristete, depresie
Concentrare scazuta, oboseala
2. Hipersomnia
Manifestari de dependenta
somn modificat
somnolenta
letargie
narcolopsie
oboseala
inactivitate
 3. Oboseala
Manifestari la nivelul: fetei, ochilor, a tensiuni arteriale, somn, puls, tegumente,
stare psihica, greutate corporala, astenie.
4. Disconfort
Manifestari de dependenta
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza, dureri musculare
5. Dificultate sau incapacitate de a dormi

VI. Nevoia de a te inbraca, ate dezbraca

Manifestari:
Dificultate sau incapacitatea de a se inbraca si a se dezbraca
Dezinteres fata de tinuta- stare de apatie
Dezinteres sau refuz fata de a se inbraca/ dezbraca
Alegere neadecvata de inbracaminte
Dezbracare continua

VII. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependenta
1.Carenta de igina la nivelul:
Manifestari de depende nta
parului
unghiilor
nas
cavitate bucala
piele
deprinderi igienice
2. Alterarea tegumentelor si a fanerelor
- eritem - acnee - hemoroizi
- excoriatii - furunculul - ulcere varicoase
- cruste - intertrigo - alopecia
- vezicule - vetiligo
- pustule - ulceratii
- papula - escare
- fisuri - edeme
- descuamatii - varice
3. Dezinteres fata de igiena
4. Dezinteres de a urma prescriptiile de igiena
5. Alterarea mucoaselor

VIII. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependenta
1. Hipertermia
Manifestari de dependenta
frisoane
subfebrilitate
sindrom febril
Piele rosie, umeda, calda
Tipuri de curbe febrile
1. Febra intermitenta
2. Febra continua
3. Febra remitenta
4. Febra recurenta
5. Febra ondulata
2. Hipotermia
Manifestari de dependenta
hipotensiune arteriala
cianoza
eritem
edeme
oboseala
tulburari de vorbire
somnolenta
degeraturi
durere

IX. Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:
1. Vulnerabilitate in fata pericolelor
Manifestari de dependenta
Risc de accidente, raniri, caderi
Risc de infectii
Risc de inbolnavire, fatigabilitate, surmenaj
Comportament agresiv sau depresiv
2. Afectarea psihica si fizica

X. Nevoia de a comunica
Probleme de dependenta:
1. Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
Manifestari de dependenta
Tulburari senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie, hiperestezie,
surditate)
Tulburari motorii (pareze, paralizi, )
Tulburari de limbaj (afazie, dizartrie,galbaiala, dislalia, mutism)
Reactii afective - insuficienta sau exces senzorial (neliniste,
inactivitate, anxietate, halucinatii, izolare)
2. Comunicare ineficienta la nivel intelectual
Manifestari de dependenta
Dificultate de asi aminti evenimente (amnezie)
Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerenta
Comportament neadecvat
Confuzie, obnubilare
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv (agresivitate, devalorizare,
apatie, egocentrism, fobie, agorafobie, claustrofobie, nozofobie,
euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)
4. Confuzie
5. Singuratate
6. Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
7. Izolare sociala
8. Perturbarea comunicarii familiale

XI. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia

Probleme de dependenta:
1. Culpabilitate
Manifestari de dependenta
Sentiment de vinovatie
Depresie
Anxietate
Tegumente reci si umede, respiratie accelerata
2. Frustrare
Manifestari de dependenta
Sentiment de pierdere, de inutilitate
Supunerea la un regim
Incapacitate de a exercita practica religioasa
Tulburari de gndire
Ignoranta fata de sensul propriei sale existente
3. Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale
4. Dificultate de a participa la activitati religioase
5. Neliniste fata de semnificatia propriei existente

XII. Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:
1. Devalorizarea
Manifestari de dependenta
Sentiment de inferioritate
Descurajarea
Incapacitate de a trece unele dificultati
Somnolenta
Agresivitate
Diminuarea motivatiei
Obsesia
2. Neputinta
Manifestari de dependenta
Conflict personal
Esec profesional
Dificultate in luarea deciziilor
Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
3. Dificultate de a se realiza
4. Dificultate de a-si asuma roluri sociale

XIII. Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:
1. Neplacerea de a efectua activitati recreative
2. Dificultatea de a indeplini activitati recreative
3. Refuz de a indeplini activitati recreative
Manifestari de dependenta
Inactivitate
Plictiseala,
Tristete

XIV. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Probleme de dependenta:
1. Ignoranta
2. Dificultate de a invata
3. Cunostiinte insuficiente

Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este

independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel

minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor

prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi(singur) , fara ajutorul unei alte
persoane.Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni
proprii, indeplinite de persoana insasi.
Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul
altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului.

Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a

indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel
acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.
Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand pacientul nu poate) ,
lipsa de vointa(cand nu vrea), lipsa de cunoastere( cand pacientul nu stie cum sa
actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).

Manifestarea de dependenta .
Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate,
apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile ale
unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual
al finite umane.
Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-potentiala
-actuala
-descrescanda
-permanenta.

1. Potentiala atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor
predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o interventie.
2. Actuala atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz
actiunile vor fi corective.
3. Descrescanda cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul
asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca
gradul optimal de autonomie.
4. Permanenta atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate
fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz
suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste
limite.
Sursele de dificultate
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major
care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.
 1. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile) fizice
de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o
problema metabolica, o infectie etc) .
Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti externi care in contact cu organismul
uman impiedica functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care
cauzeaza iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc) .

2. Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica

starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi
fundamentale ( tulburari de gandire, anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) .
Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.

3. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in

comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului social( serviciu nou,
somaj), dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de
respingere etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot
fii surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.
` 4. Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta
persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea
religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor
in varsta sau la muribunzi.
5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se acorde
pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala,
cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea mediului social.

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire este:

1. metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate.
Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grupa de
indivizi) la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape
logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.
Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului
stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a raspunde
nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:

1. Culegerea de date
2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea

1. Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind

pacientul in globalitatea sa.
Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului
- cunoasterea deficientelor pacientului
- cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
- ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

2. Analiza datelor se face prin:

Examinarea datelor
Clasificarea datelor: - date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a
nevoilor)
Date de dependenta
Stabilirea problemelor de ingrijire
Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(problemelor)
Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale

Diagnostic de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de

sanatate prezente sau potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei
familii sau ale unei colectivitati.
Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor ptr
care asistenta este responsabila.

Componentele diagnosticului de ingrijire

Diagnosticul de ingrijire este format din 2/3 parti:

Problema de dependenta a persoanei (P)

Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
Termenii folositi:
Alterarea
Deteriorarea
Deficit
Incapacitate
Diminuare
Dificultate
Perturbare

Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar:

- alterarea starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii intestinale
Cauza problemei de dependenta (E)

Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate

In formularea diagnosticului de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima
componenta(problema) prin urmatoarele cuvinte:- legat de ; din cauza
In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema
pacientului , sau specifica: sursa posibila.

Semne si simptome (S)

Semnele care se manifesta.

Exemplu: P- alterarea elim intestinale- constipatia

E- imobilitatea
S- scaune rare, dure, dureri abdominale

Formularea diagnosticului de ingrijire = problema +legat de... / din cauza... + etiologie

semne

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:

a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Executarea, aplicarea interventiilor

5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia
starii pacientului, eventual, daca este necesare reajustarea interventiilor si obiectivelor.

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de
pacient sau luate din alte surse singure.

Demersul constituie deci un instrument:

- de individualizare
- de personalizare a ingrijirilor ele concura la umanizare

O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte

utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire
detaliile planificarii ingrijirilor facand posibila rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si
stabilirea prioritatii.
Principii generale:

1. Pentru a prioritiza nevoile fundamentale vom ine cont ntotdeuna de parametrii

funciilor vitale, nivelul de contien, semne i simptome.
Stabilizarea funciilor vitale are prioritate: dac pcientul prezint insuficien
respiratorie acut, prioritate are stabilizarea respiratorie, dac valorile tensionale sunt
sczute/crescute semnificativ ,puls/FC sunt sczute/crescute semnificativ prioritate are
stabilizarea hemodinamic.
2. Nevoia de a evita pericolele nu este mai important dect stabilizarea pacientului
hemodinamic i respirator. Pericolul major n cazul acestor pacieni l constituie
instabilitatea respiratorie i hemodinamic.

Ex.: Dac avem un pacient n oc traumatic, hemoragic, neurogen, cardiogen, durerea

este factor decompensator, dar nu are prioritate "Nevoia de a evita pericolele", dei
durerea i pune viaa n pericol, nu putem interveni pentru combaterea durerii naintea
restabilirii circulatorii. Analgezia major are ca efect scderea valorilor tensionale, deci,
se va administra dup corectarea circulaiei.
Prioritate are n acest caz "Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie".
La pacienii cu hipotensiune arterial semnificativ intervenim prin efectuarea a dou
aborduri venoase periferice/centrale i instituirea soluiilor perfuzabile hipertone/izotone
pentru reechilibrarea volemic.
Obigatoriu intervenim cu oxigenoterapia la pacienii cu hTA, pentru c scderea presiunii
arteriale are ca efect i hipoxia cerebral/generalizat. Sngele are proprietatea de a
transporta oxigen la organe i esuturi, scderea fluxului sanguin este urmat de
desaturarea tesuturilor i organelor.
La pacienii care acuz durere paroxistic cu valori tensionale normale sau uor crescute
(pe fondul strii de agitaie) prioritate are "Nevoia de a evita pericolele", intervenim cu
analgezia pentru a reduce efectele negative ale DURERII (ex: scderea valorilor
tensionale).
La pacienii care prezint hemoragii cu valori tensionale sczute, nevoia alterat prioritar
rmne "Nevoia de a avea o bun respiraie i circulaie", deci, prioritate are resuscitarea
volemic concomitent cu realizarea hemostazei i analgeziei, dac taboul este nsoit i
de dureri.
Excepie fac hemoragiile externe masive, care intereseaz un vas de snge magistral,
unde intervenim efectund compresie manual extern sau la pacienii cu hemoragie
exteriorizat intervenim cu medicatia hemostatica, iar nevoia prioritar va fi:
"Nevoia de a evita pericolele", pierderea masiv de snge avnd ca rezultat stopul cardiac
determinat de insuficiena/stop circulator.

Ex: P1: risc de complicaii; E: hemoragia ; S: posibil oc hemoragic, posibil stop cardiac;
La pacienii care prezint hemoragie extern/intern/exteriorizat cu valori tensionale
normale/ uor sczute/crescute, nevoia alterat prioritar va fi
1. "Nevoia de a elimina",
2. "Nevoia de a evita pericolele",
3. "Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie".
 TEHNICI SI PROCEDEE DE ACORDAREA INGRIJIRII

Studiu de caz ipotetic

1 Acordarea ingrijirilor igienice pentru persoana asistata

Persoana care si-a propus sa ingrijeasca , trebuie sa aiba rabdare, sa vorbeasca calm cand
persoana cu dizabilitati o solicita si sa nu se supere atunci cand acesta este nervos si
agitat.

Ingrijirile igienice ale persoanelor cu dizabilitati se refera la:

1. Asigurarea confortului igienic al spatiului de locuit al persoanei cu dizabilitati:

Camera sa nu fie in legatura cu bucataria si sa nu fie camera de trecere

Temperatura camerei ca fie constanta, de preferat 24 grade C

Aerul sa nu fie uscat, sa se mentina umiditatea (in special iarna), cu un castronel

cu apa pe calorifer sau un aparat umidificator

Aerisirea camerei dimineta, apoi dupa masa de pranz si seara

Schimbarea si aerisirea lenjeriei de pat si de corp imediat ce s-a umezit

2. Toaleta persoanei cu dizabilitati:

Va fi ajutata sa se spele, insotind persoana la baie, iar daca nu se poate mobiliza, i

se va face toaleta la pat (baia partiala, baia generala, spalatul parului, spalatul
picioarelor). Toaletarea persoanei la pat presupune o anumita ordine a curatarii regiunilor
corpului:
1. fata, urechile, gatul, membrele superioare, regiunea abdominala,
2. intoarcerea pacientului lateral pentru curatarea partii posterioare a toracelui, salelor,
3. intoarcerea pacientului pe spate pentru spalarea coapselor, gambelor, lasand la urma
organele genitale si regiunea anala.

Pentru fiecare zona se folosesc manusi de baie sau bureti diferiti.

Daca persoana cu dizabilitati poate intra in cada se aseaza pe un scaunel si persoana care
il ingrijeste se foloseste de dusul de mana.
3. Persoana cu dizabilitati va fi ajutata sa se imbrace cu haine comode care sa nu
stranga sau sa-i impiedice miscarile de deplasare, iar daca nu se poate deplasa va fi
asezata intr-un fotoliu mai larg, captusit cu perne si va fi invelit cu o patura.

4. Se va asigura administrarea meselor la ore fixe in functie de obisnuinta si

preferintele (tabieturile) persoanei cu dizabilitati. Daca nu se poate deplasa la masa, i se
va servi masa la pat sau la fotoliu folosind o masuta plianta.

5. La unele percoane cu dizabilitati exista tendinta de imobilizare voluntara

manifestata prin negativism, limitarea activitatilor, petrecerea majoritatii timpului in pat.
Aceasta atitudine este influentata de: varsta, starea neuropsihica, atitudinea familiei si a
perosoanelor de ingrijire, trauma de recidivare a unor afectiuni sau traumatisme.

Interventiile menite sa previna efectele negative ale imobilizarii sunt:

Schimbarea periodica a pozitiei

Mobilizarea activa si pasiva
Masaj
Igiena tegumentelor
Igiena lenjeriei de pat si de corp
Servirea la pat cu plosca sau urinar

Pentru imbunatatirea imaginii corporale ajutam persoana varstnica in efectuarea igienei

corporale si o stimulam in mentinerea unui aspect fizic si vestimentar agreabil.

6. Miscarea fizica permite mentinerea in forma prin utilizarea optima a rezervelor

functionale.
Practicarea activitatii fizice si a sportului la varsta a treia reprezinta un element
necesar in primul rand pentru inima si pentru mentinerea troficitatii si mobilitatii
sistemului muscular si osteo-articular.
Efectuata zilnic si cu discernamant, activitatea fizica asigura o marcata relaxare
psihica, creaza sentimentul tonic al utilitatii si independentei.

Lipsa de miscare la persoanele cu dizabilitati accentueaza osteoporoza, tendinta la

constipatie, depresia si favorizeaza infectiile urinare si pulmonare.
O plimbare dupa-masa este mai eficace decat o intreaga farmacie.
Bibliografie :

1. Dr. Ruxandra Rascanu: Psihologie Medicala si Asistenta Sociala, Editura

Societatea Stiinta si Tehnica SA, Bucuresti, 1996

2. George Neamtu: Tratat De Asistenta Sociala, Editura Polirom, Iasi, 2003

3. VIRGINIA HENDERSON: Nursing si Nevoile fundamentale

4. * * * Revista de Asistenta Sociala, nr. 1 / 2003