ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILOR IN STARE TERMINALA

Ingrijirile paliative reprezinta ingrijirile necesare in fazele ireversibile in care boala nu

mai raspunde la tratamentul curativ. Ingrijirile paliative urmaresc combaterea simptomelor care
afecteaza starea generala a bolnavului, asa cum ar fi durerea, dispneea, varsaturile, anorexici,
slabirea in greutate, anxietatea, depresia si declinul.
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor,
dinaintea mortii.
Ingrijirile paliative si terminale sunt importante pentru ei, deoarece majoritatea bolnavilor vor
sa moara acasa. De aceea majoritatea bolnavilor ajunsi in acest stadiu refuza internarea sau daca
sunt internati in spital solicita externarea.
Cnd boala maligna atinge stadiul terminal, scopul tratamentului nceteaza sa mai fie vindecarea
sau prelungirea supravietuirii.
n aceasta perioada stresanta si dificila, asistenta trebuie sa-si continue eforturile pentru a trata
suferinta pacientului si a combate simptomele principale.
Cele 6 subiecte de importanta n comunicarea cu pacientul cu cancer n stare terminala sunt
urmatoarele:
-a vorbi cu sinceritate si onestitate
-a fi capabil sa vorbesti despre moarte
-a da vestile proaste ntr-o maniera sensibila
-a asculta pacientii
-a ncuraja ntrebarile pacientilor
-a fi sensibil la momentul cnd pacientul este pregatit sa vorbeasca despre moarte
Pacientul terminal trebuie asistat cu dragoste si devotament. Decizia terapeutica va tine
cont n primul rnd de confortul pacientului, n conditiile n care ncercarile de suplimentare
calorica a pacientilor cu cancer n faza terminala nu au demonstrat un impact semnificativ
asupra supravietuirii si a calitatii vietii. Se va insista predominant asupra ameliorarii
simptomelor dominante (dureri, dispnee, somnolenta, varsaturi, hipersecretii, respiratie
zgomotoasa, insuficienta sfincteriana), lasnd aportul alimentar n plan secundar.
Explicarea situatiei si implicarea, pe ct posibil, a pacientului si familiei n deciziile
terapeutice amelioreaza stresul psihologic.
Compania psihologic permite lupta mpotriva anxietii, a depresiei, a fricii, a revoltei sau a
regretului legat de apropierea morii, sau contra ruinii cauzate de sentimentul de neputin sau
de gradul de decdere.
Unii bolnavi apreciaz ngrijirile, sunt binevoitori i cooperani, n timp ce alii sunt
deprimai, anxioi, preocupai de problemele afective, familiale, sociale, nelinitii de boal, de
perspective; alii se simt depersonalizai, au complexe de inferioritate, considernd c nu
reprezint dect un caz. n general, orice bolnav are un sentiment de reinere, schimbndu-i
modul de via:este separat de familie, i-a ntrerupt munca, trebuie s se adapteze la o nou
via, la o alt disciplin la care se adaug, uneori, preocuprile de ordin material. Asistentei
medicale i revine sarcina de a-l ajuta cu tact, nelegere, delicatCine nu nelege bolnavul, nu-i
cunoate psihologia, manifestnd intoleran fa de reprourile, criticile unoeri nejustificate ale
acestuia, dovedete c este strin de profesiunea medical, inutil sau chiar duntor. Asistenta
trebuie s manifeste solicitudine fa de toi bolnavii, ncurajndu-i n special pe cei triti,
descurajai, grav bolnavi-. Trebuie s-i pstreze ns totdeauna demnitatea, s nu ncurajeze
glumele sau atitudinile nepotrivite, s manifeste fermitate fa de bolnavi n ndeplinirea
prescripiilor, n respectarea disciplinei de spital; nu trebuie s ntrerup ngrijirile acordate
bolnavului i nu trebuie s cunoasc dect un program: acela al datoriei, interesul bolnavului
primnd totdeauna; ea trebuie s asigure cele mai bune consiii de confort bolnavului, crendu-i
acestuia sentimentul de securitate.ee i atenie.