Nevoia bde a se îmbrăca și dezbraca

Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca este o

necesitate proprie fiinţei umane de a purta haine
adecvate în funcţie de circumstanţe (momentul zilei,
activităţile preconizate), pentru a-şi proteja corpul
de rigorile climei (rece, cald, umiditate) şi pentru a-
şi permite libertatea mişcărilor.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii
Biologici
•Vârsta:
– temperatura corpului variază în funcţie de vârstă;
individul îşi procură veşmintele adecvate pentru a se
proteja împotriva variaţiilor temperaturii mediului
ambiant;
– copiii şi persoanele în vârstă au temperatură
corporală mai coborâtă decât persoanele adulte,
deci trebuie să utilizeze veşminte mai călduroase
(copiii au tendinţă mai mare de pierdere a
temperaturii datorită unui sistem de autoreglare
mai labil, fiind în dezvoltare, iar vârstnicii, datorită
diminuării funcţiilor organismului).
• Talie, statură:
– în vederea asigurării stării de bine, indivizii îşi aleg
veşmintele în funcţie de talie şi statură.
•Activitate:
– pentru confort şi libertatea în mişcare, indivizii în
funcţie de activitatea preconizata poartă veşmintele
adecvate.
Psihologici
• Credinţă: indivizii care aderă la o religie sau la
ideologie poartă veşminte sau obiecte care sunt
semnificative pentru aceştia sau pentru
comunitatea cărora le aparţin. În plus, purtarea
uniformei permite indivizilor să se distingă în
societate ca făcând parte dintr-un anumit grup.
• Emoţiile: influenţează alegerea şi purtarea
veşmintelor care permit exprimarea unor
sentimente şi a unei stări de confort psihic.
• Regiunea de rezidenţă si clima: cea caldă obligă
indivizii să-şi aleagă veşminte care să le permită
menţinerea temperaturii corpului; pentru a
împiedica acumularea de căldură şi umiditate se vor
purta veşminte albe, largi, ample, uşoare, în timp ce
veşmintele de culoare închisă şi groase menţin
temperatura corpului în limite normale, împiedicând
pierderea căldurii.
•Statutul social: societatea, prin normele sale.
impune indivizilor un statut care-i obligă să se
îmbrace şi să poarte obiecte prin care să
dovedească rangul lor social. După condiţiile
financiare, pot apărea limite în alegerea si purtarea
îmbrăcămintei.
•Munca: condiţiile de muncă pot, de asemenea,
influenţa alegerea şi purtarea veşmintelor.Siguranţa
muncii este dată de echiparea cu obiecte speciale
de vestimentaţie, protectiv împotriva accidentelor,
frigului, zgomotelor etc.
•Cultura: prin veşminte se poate contribui la
conservarea tradiţiilor şi, de aceea, oamenii adoptă
îmbrăcămintea care îi va distinge ce ceilalţi (portul
popular).
Manifestări de independenţă
Semnificaţia veşmintelor – veşminte, tot ceea ce
acoperă corpul uman, îl ascunde şi-l protejează; ele
sugerează apartenenţa sau neapartenenţa la un
grup social, profesional, cultural, religios etc..
Alegerea personală – veşminte alese după gust şi
circumstanţe (personalitatea individului, ocazii
festive, protejarea corpului de intemperii, preferinţe
vestimentare, modă).
Sortarea veşmintelor – adecvate funcţiilor
fiziologice, mediului înconjurător fizic şi social, în
concordanţă cu importanţa acordată îmbrăcămintei
şi ţinutei personale;
Calitatea veşmintelor – adecvate climatului,
statutului socio-cultural; – starea de curăţenie a
hainelor foarte buna.
Proprietatea veşmintelor – reliefează nivelul socio-
economic, statutul social.
Purtarea de obiecte semnificative – pune în
evidenţă rangul social, însemnătatea personală (prin
medalion, talisman), funcţie religioasă, , calitatea de
funcţionar de stat, ritualuri etc.
Capacitatea fizică de îmbrăcară şi dezbrăcare –
mobilitate articulară, tonus muscular, maturitate
psiho-motorie
Talie şi statură – vârstă, sarcină, grad de dezvoltare a
ţesutului adipos etc.
Intervențiile asistentei medicale pentru menținerea
independenței n evoii
– învaţă persoana să-şi aleagă îmbrăcămintea
corespunzătoare climei, temperaturii mediului
înconjurător, activităţii, vârstei;
– explorează gusturile şi semnificaţia veşmintelor la
fiecare persoană;
– încurajează persoana pentru a-şi alege singură
îmbrăcămintea, ornamentele, accesoriile dorite
Dependență în satisfacerea nevoii
Problema de dependenta: INABILITATE A SE
ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Disfuncţiile apărute în organism pot duce la apariţia
unei singure probleme de dependentă:
neîndemânarea / inabilitatea de a se îmbrăca sau a
se dezbrăca.
Aceasta se poate raporta la luarea de decizii faţă de
alegerea hainelor adaptate si / sau la capacitatea de
a se îmbrăca şi dezbrăca legată de starea de
sănătate a persoanei.
Unele afecţiuni fizice sau mentale pot împiedica
luarea deciziei faţă de alegerea hainelor adecvate
pentru protecţia împotriva frigului sau căldurii.
O afectare a motricităţii membrelor poate să
împiedice persoana să se îmbrace şi să se dezbrace.
În unele afecţiuni mentale, persoana se îmbracă şi
se dezbracă continuu, sau poartă haine care arată
„delirul” său.
Surse de dificultate
De ordin fizic –
– lezarea fizică (fracturi, arsuri, plăgi);
– diminuarea motricitatii membrelor superioare
(slăbiciune, paralizie, hipotonie, pareze);
– absenţa unui membru superior sau unei porţiuni
din membru (bont);
– constrângeri fizice : obstacole ce împiedică
mobilizarea membrelor superioare (aparate gipsate,
sisteme de imobilizare – chingi, benzi adezive,
pansamente, plăgi);
– dezechilibre :
– durere,
– slăbire,
– fatigabilitate.
De ordin psihologic
– tulburări de gândire,
– anxietate,
– stres,
– pierderea imaginii de sine,
– pierderea/separaţia,
– situaţie de criză.
Manifestări de dependenţă
Dificultatea/ incapacitatea de a se îmbrăca şi
dezbrăca
– dificultatea de a-şi încheia şi descheia nasturii;
– dificultatea sau incapacitatea de a-si misca
membrele superioare ;
– dificultatea de a se incalta si descalta ;
Dezinteresul faţă de ţinuta sa
– apatie in a se imbraca;
– acces de melancolie ;
Refuzul de a se îmbrăca şi dezbrăca
Alegerea inadecvată de veşminte – îmbrăcăminte
exagerată, caraghioasă, coafuri bizare;
Veşminte inconfortabile – neadecvate taliei, masei
corporale;
Dificultatea de a-si păstra veşmintele curate;
Dezbrăcare continuă;
Intervenţiile asistentei medicale – pacient cu
inabilitate a se îmbrăca şi dezbrăca
Obiective – Intervenţiile autonome şi delegate
Pacientul să cunoască importanţa satisfacerii de a se
îmbrăca şi dezbrăca
– educă pacientul privind importanţa vestimentaţiei
în identificarea personalităţii;
– notează zilnic interesul persoanei pentru a se
îmbrăca şi dezbrăca;
– supraveghează cu ce se îmbracă;
– explică legăturile dintre ţinuta vestimentară,
imagine şi stima de sine;
– încurajează pacientul.
Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur în
termen de…
– identifică capacitatea şi limitele fizice ale
persoanei îngrijite;
– îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca şi
dezbrăca: recomandă, dacă ameţeşte, să se îmbrace
în fotoliu şezând;
– sugerează aparţinătorilor să-i procure pacientului
haine largi, uşor de îmbrăcat, cu mod de încheiere
simplu; încălţăminte fără şiret
-face zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacientul
descriindu-i gestica necesară îmbrăcării;
– asistenta îmbracă şi dezbracă pacientul în caz de
paralizii ale membrelor, susţinând membrul
paralizat în timpul îmbrăcării; începe îmbrăcarea cu
membrul paralizat şi apoi cu cel sănătos şi
dezbrăcarea în mod invers.
Pacientul cu tulburări psihice sa recâştige
independenţa de a se îmbrăca şi dezbrăca în termen
de…
– evaluează gradul de confuzie şi observă
schimbările de comportament, orientându-l regulat
în timp şi spaţiu;
– solicită persoanei să se îmbrace, vorbindu-i clar,
distinct, cu respect şi răbdare, respectând ritmul
acesteia;
– explică gesturile pe care trebuie să le facă pentru a
se îmbrăca, în limbaj inteligibil;
– aşaza obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot
timpul, iar tainele în ordinea folosirii lor şi solicită
pacientului la dezbrăcare să le pună în ordine
inversă.
Interdependența cu celelalte nevoi
Apariţia problemei de dependenţă sau de îngrijire
„Neîndemânarea / Inabilitatea de a se îmbrăca şi
dezbrăca” poate duce la apariţia unor semne de
dependenţă sau a unor probleme de dependenţă
ca:
– modificarea amplitudinii şi ritmului respirator,
– alimentaţie inadecvată prin surplus sau deficit,
– eliminare inadecvată,
– imobilitate, poziţie incorectă, oboseală,
– alterarea tegumentelor şi fanerelor,
– vulnerabilitate faţă de afectarea integrităţii fizice şi
/ sau psihologice,
– comunicare ineficientă la nivel afectiv,
– frustrare,
– devalorizare,
– neputinţă,
– diminuarea interesului faţă de activităţile
relaxante.
Procesul de îngrijire/ nursing
Culegere de date
-vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.
Analiza si interpretarea datelor
Probleme de dependenţă: inabilitatea de a se
îmbrăca si a se dezbrăca.
Manifestări de dependenţă: dificultatea de a se
îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se
îmbrăca/dezbrăca, vesminte inadecvate, dificultatea
de a-si păstra vesmintele curate, dezinteres pentru
îmbrăcăminte, haine inconfortabile.
Surse de dificultate: atingere fizică, constrângeri
fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres,
situaţii de criză, sărăcie, conflict de rol, esec
profesional, lipsa de cunostinţe, etc.
Diagnostic de îngrijiri prealabile = P.E.S.
Planificarea îngrijirilor
Obiective potenţiale pentru pacient:
– pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii
nevoii de a se imbraca si dezbraca;
– pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur;
– pacientul cu tulburari psihice sa-si recastige
independenta de a se imbraca si dezbraca.
Inteventii:
– autonome
– delegate.
Aplicarea îngrijirilor
1. Procurarea unor haine adecvate
– asistentul medical ajută persoana să se îmbrace şi
dezbrace
– asistentul medical respectă intimitatea persoanei
in orice moment
2. Diminuarea anxietăţii
– asigurarea (securizarea) persoanei faţă de starea
sa
– dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
3. Notarea oricărei schimbări la nivelul:
– amplitudinii mişcărilor;
– atitudinii persoanei faţă de îmbrăcăminte.
Evaluarea îngrijirilor
Se face in functie in functie de rezultatele asteptate/
dorite; schimbarea s-a facut fara incidente/
pacientul reclama vreun inconvenient care necesita
remediere (oboseala, manevre brutale, dureri,
lenjerie curata, etc.).