• Violenţa domestică - este o ameninţare sau

provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a

unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii
sociali, indiferent de statutul lor legal sau de
domiciliu.
• Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de
intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea
bunurilor care aparţin victimei; izolarea de
prieteni, familie sau alte potenţiale surse de
sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane
semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;
furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor
personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,
telefonului şi a altor surse de îngrijire şi
protecţie”.
• Familia - constituie un teren
de manifestare a violenţei
domestice devine mai puţin
transparentă şi deschisă mediului
social imediat: familia lărgită,
vecinii, prietenii, colegii.
Este evidentă izolarea socială a
acestor familii. Ele capătă un
stigmat în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment
de culpă care le face să se izoleze.
• Soţul violent - nu doreşte ca
soţia lui să întreţină relaţii
sociale în cadrul cărora să-şi
poată mărturisi suferinţa şi
să poată primi un
sprijin. Pe de altă parte,
bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate
lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru
partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al
căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca atat
verbal cat si fizic pe celălalt.
Tipuri de violenta:
 Abuz Emoțional/Verbal
 Abuz financiar

 Abuz fizic

 Abuz sexual

 Abuz digital

 Abuz religios
• O mamă, victimă a violenţei soţului este mai puţin
capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare
copiilor sai (hrană, casă, igienă, haine, sănătate
fizică) sau să-i protejeze pe acestia de răniri,
accidente, pericole fizice sau sociale. Copleşită de
ruşine pentru ceea ce i se întâmplă, de sentimentul
eşecului în cea mai importantă relaţie
interpersonală, de teroare, de autoacuzaţii femeia
nu mai este capabilă de a juca nici unul din
rolurile impuse de viaţa familiei.
• Copiii, care cresc în familii violente dezvoltă
comportamente violente la randul lor.
Prezinta urmatoarele caracteristici:
 Probleme fizice: boli inexplicabile, expuşi la
accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică
mai lentă;
 Probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită,
simţământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare,
mânie, frica de răniri şi moarte;
 Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie,
comparare cu viaţa mai fericită a colegilor;
 Probleme de comportament: agresivitate sau
pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu
somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la
vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă,
mutilare, consum de droguri şi alcool,
comportament defensiv cu minciuna;
 Probleme şcolare - neîncredere, eliminare,
schimbări bruşte în performanţele şcolare, lipsa
de concentrare, lipsa de maniere sociale;
 CICLUL VIOLENȚEI DOMESTICE
• Violența domestică urmează de obicei anumite
tipare. Poate să pară imprevizibilă – o simplă explozie
legată de momentul respectiv și de circumstanțele din
viața persoanelor implicate. Dar de fapt, violența
domestică se instalează după niște tipare, indiferent
când apare și cine este implicat. Tiparul sau ciclul se
repetă; gradul de violență poate să crească de fiecare
dată.
 Ciclul violenței domestice este ciclic în sine. Imaginați-vă
un ceas, care arată doar cifrele 12, 3, 6 și 9.
 Fixați ceasul în pozitia orei 3:00. Dar în loc de 3:00
puneți o etichetă pe care scrie:
1. Faza unei false luni de miere este exact așa cum
sună. Abuzatorul se poartă frumos cu victima, îi
oferă flori și dulciuri, este afectiv și drăguț, o răsfață
cu diverse nume și așa mai departe. Acesta este un
timp minunat de care victima se bucură.
2. Faza "Normală“ -Faza de falsă lună de miere se
scurge ușor, făcând loc ”fazei normale”. Lucrurile
merg bine încă. Parcă s-au mai așezat puțin.
Abuzatorul nu mai acționează romantic cu flori și
bomboane și nume de răsfăț, dar ei se bucură de o
viață normală.
3. Faza tensiunii crescânde Acum avem imaginea
ceasului fixat la ora 9:00, cu eticheta: ” Faza tensiunii
crescânde”.Ne aducem aminte care sunt fazele
anterioare : - faza normală

- falsa lună de miere.

Lucurile încă merg bine. Victima tinde să creadă că a
depășit problemele. Dar ceva plutește încă în aer.
4. Explozia - Am ajuns la imaginea ceasului fixat la ora
12:00 – explozia. Poate să îmbrace multe forme. De
obicei presupune violență fizică. Uneori violența este
doar emoțională, nu fizică – variază de la o persoană la
alta. Dar când are loc explzia, aceasta nu dă greș.
 Acest ciclu nu are o limită in timp.
 Unele cupluri parcurg toate aceste faze într-o lună;
altele într-o săptămână și altele într-o zi. Unele
cupluri se desfășoară astfel pe parcursul unui an.
 Problema nu este reprezentată de acel incident
declanșator, ci de acumularea masivă de mânie și
violență pe care abuzatorul este gata s-o descarce în
orice moment.
 Un studiu calitativ, care a avut în vedere stabilirea
motivelor care determină o femeie să rămână într-un
cămin abuziv, a relevat printre altele faptul că decizia
de a rămâne “de dragul copiilor”, percepută ca un
sacrificiu de mamă, a fost respinsă şi criticată de
copiii acum adulţi, care au crescut în urma acestei
decizii într-o familie cu violenţă.
 Copilul este recipient pasiv al violenţei domestice,
preluând o povară pe care o poartă cu sine, fie într-un
comportament repetat, fie în dificultăţile de
relaţionare din viaţa de adult.
 Putem concluziona că, femeia rămâne într-
o relaţie violentă tocmai datorită iluziei că este
singura direct şi real afectată. Considerând
dezirabil pentru copii păstrarea intactă a
familiei, pentru a-i oferi securitatea unui cămin
format din ambii parinţi, ea încearcă salvarea
relaţiei, pierzandu-şi încetul cu încetul
capacitatea de a stăpâni o situaţie,
generozitatea şi capacitatea de a dărui dragoste
şi de a crea bucurie în jur.
 În anul 2014, în România, au fost înregistrate
30.367 de fapte penale, prevăzute de Legea 217/2003
pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
Conform datelor oferite de Poliția Română, mai mult
de jumătate s-au petrecut în mediul urban; jumătate s-
au înregistrat la domiciliu.
 Statisticile mai arată că trei sferturi dintre agresori
sunt bărbați. Apar și agresori minori, 136 de sex
masculin, 45 de sex feminin, care, de regulă își bat
bunicii. Din totalul victimelor, aproape 12.000 sunt
femei bătute de soții lor, iar mai mult de 10.000 sunt
copii ai agresorului.
 In anul 2014, la nivel național, au fost sesizate
28.204 infracțiuni de violență, potrivit Poliției
Române. Numărul total al victimelor a fost de
28.796, din care doar 4.414 sunt bărbați, restul
fiind femei. 28.362 de persoane au fost reclamate
că ar fi comis infracțiuni privind violența în
familie (soț/soție, concubin/ concubină,
părinte/tutore, fiu /fiică, sau alte grade de
rudenie). Dintre aceștia 24.202 sunt bărbați, 3.979
femei și 181 minori (în momentul comiterii
faptelor penale).
Plan de siguranţă:
1. Găseşte pe cineva de încredere şi spune-I ce se
întâmplă. Ar putea fi un vecin cu care să stabileşti un
semnal (tragerea perdelei), astfel încât vecinul să
poată interveni dacă violenţa are loc.
2. Găseşte-ţi un loc secret în care să poţi sta în siguranţă
(la un prieten, o rudă sau în alt loc) şi nu spune
nimănui despre asta. Alte rude sau prieteni ar putea fi
ameninţate sau rănite dacă ar cunoaşte locaţia
respectivă.
3. Să ai mereu pregătită o geantă cu bani şi acte pe care
să ai o închisă în portbagajul maşinii sau la un vecin.
4. Păstrează un set de chei ale maşinii ascuns, astfel
încât să ai loc de ele cu uşurinţă.
5. Nu permite ca scandalurile să înceapă în bucătărie
sau în baie, unde ar putea fi la îndemână obiecte care
să fie folosite ca şi arme.
6. Sfătuieşte-i pe copii să NU intervină într-o bătaie.
Pregăteşte-I să iasă din casă (cât mai în siguranţă cu
putinţă) şi să meargă într-un loc sigur pe care l-ai
pregătit dinainte.
7. Toate deciziile legate de acest plan de siguranţă
trebuie să fie propria decizie şi alegere a femeii. Nu te
învinovăţi dacă nu poţi să ieşi din casă de data asta.
 8. Cel mai bun moment de a pleca este chiar
după un episod de violenţă, atunci când
abuzatorului îi pare rău. Vei avea nevoie de
sprijin în a-ţi da seama că promisiunile lui au
eşuat de fiecare dată în a realiza schimbarea.
 Alti pasi importanti:

 Suna la 112- Apel de urgenta

 Mergi la cea mai apropiata unitate sanitara
 Mergi la cea mai apropiata sectie de politie
pt a depune plangere
 Solicita Judecatoriei un ordin de restrictie
conform Legii nr. 217/2003, republicata,
prevenirea si combaterea violentei domestice;
 Solicita eliberarea certificatului medical
 Contacteaza Serviciul Public de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului pentru a va putea informa
cu privire la serviciile gratuite de care puteti
beneficia!