CUPRINS

MOTIVATIE
CAP.I.BOALA VARICOAS
1.1.DEFINIIE
1.2.ETIOPATOGENIE
1.3. CLASIFICARE
1.4.TABLOUL CLINIC
1.5 DIAGNOSTIC POZITIV I DIFERENIAL
1.6.TRATAMENTUL VARICELOR.
1.7.EVOLUIA BOLII VARICOASE
1.8.PROFILAXIA BOLII VARICOASE
CAP.II. STUDIU DE CAZ
2.1.CAZ I
2.2.CAZ II
2.3. CAZIII
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

MOTIVATIE
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile
de sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu
la altul . Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a ,, ajuta persoana bolnav sau sntoas
s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele
necesare.
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult ,
cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i
care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena.
Ea va fi pentru un timp : ,,contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri
pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul
pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere
pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima.
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o
ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare
pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai
ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre ai aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de
serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul
acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care
s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri
uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a
tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a
asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu
pregtire i perfecionare.
2

CAPITOLUL I
BOALA VARICOAS
1.1.DEFINIIE
Boala varicoas este o afeciune cronic,caracterizat printr-un proces de
degenerare a peretelui venos .Procesul degeneratic explica apariia n boal
varicoas,a dilataiilor venoase permanente,la nivelul venelor apifasciale,cu un
traiect caracteristic sinuos i/sau ampular,numite i literatur de specialitate
varice.Aceste dilataii venoase sunt nsoite de alterri parietale i de tulburri de
hemodinamica venoas.
Cea mai frecvent cauza a varicelor este aa numita insuficient ostiala a
venei safene interne sau externe.Mai exact,o valv din interiorul acestor vene nu se
nchide bine i permite formarea unui reflux n sensul invers circulaiei normal a
sngelui.Se ajunge astfel la ncrcarea excesiv a venelor superficiale i la
formarea unor dilataii venoase,caracteristice bolii varicoase.
Alterarea peretelui venos din diverse cauze,cu implicarea valvulelor,are
drept consecin ,mai sus menionatul reflux sanguin din sistemul venos profund
ctre cel superficial ,i creterea presiunii n sistemul superficial,ceea ce n timp
duce la alungirea i dilatarea venelor superficiale.
n cazul bolii varicoase s-a ajuns la concluzia c substratul lezional
depete cadrul vascular,fiind vorba n principal despre o calitate slab
congenitala a esutului conjunctiv.Veridicitatea acestei afirmaii reiese din faptul c
din punct de vedere clinic,
varicele se asociaz frecvent cu varicocel,hemoroizi,picior plat,scolioze,ptoze
viscerale,genunchiul valg.
Varicele trebuie deosebit de alte leziuni venoase,cum ar fi:
-flebectaziile,n care dilataiile venoase sunt difuze,regulate i fusiforme:
dilataiile anevrismale,care sunt bine delimitate i cu aspect saciform;
insuficiena venoasa cronic,care poate s apar n stadiile avansate ale bolii,dar
poate s survin i n alte condiii etiologice.
Exist patru stadii ale afectrii varicelor:n stadiul I,numit prevaricos
picioarele sunt grele ca de plumb,apar dureri ale moleilor(ncheietura gleznei)i
piciorului, furnicturi, edeme i senzaii de arsur n picioare,n stadiul I apr
varicele pe traiectul venelor,iar n stadiul III apare aa numita eczema varicoas ,n
timp ce n ultimul stadiu apar ulcerele varicoase.
1.2.ETIOPATOGENIE
Principalele funcii ale sistemului venos sunt urmtoarele :
-conducerea sngelui venos spre inim;
-stocarea sngelui
-termoreglarea.
3

n mod normal sistemul venos superficial transporta doar 15-20%din sngele venos
al membrului inferior.Restul de 80-85%va lua calea sistemului venos profund,lucru
care se explic prin faptul c sngele din sistemul venos superficial se dreneaz
prin venele perforante n sistemul venos profund,iar de aici prin pompa musculovalvular sngele este pompat nspre centru nspre vena cav.
Tot sistemul venos este dotat cu un aparat valvular,ceea ce permite sngelui s
circule numai n sens centripet(de la periferie la centru).
n cazul sistemului venos profund intra n aciune pompa musculovalvular.Mai precis ,n momentul n care se contract musculatura venele sunt
colabate,astfel nct sngele e pulsat nspre centru pentru c valva distala se
nchide,iar cea proximala se deschide.Fiziologia circulaiei venoase a membrelor
inferioare este complex i difer mult n funcie de condiii:
-ortostatism
-decubit
-elevarea membrului.
Exist mai muli factori motori care asigur circulaia venoas de rentoarcere i
anume:
Fora de propulsie a ventriculului stng
Fora aspiranta a inimii i a muchilor respiratori
Pompa muscular a piciorului i mai ales a gambei
Pulsarea imprimat de arterele paravenoase
Tonusul autonom al peretelui venos
Aciunea valvelor venoase care mpiedic refluxul
Pe de alt parte ,avem factorii care ngreuneaz circulaia venoas adic:
Fora gravitaional
Vscozitatea sngelui
Presa abdominal
Originea varicelor poate fi:
A.Congenitala
B.Primar(cauza necunoscut dar cu prezena unor factori favorizani)
C.Secundar(de etiologie cunoscut)
A.Varicele congenitale :sunt afeciuni rare de tip disem-briopalazic:
-sindromul Kpippel-Trenaunay
-sindrom Parks-Weber
-aplazia congenitala a valvelor venoase
B.Varicele primitive (primare,hidrostatice)boala varicoas are o inciden crescut
n special n Europa nordic i centrala.Se pare c 14,5% dintre femei i 7% dintre
brbai au varice hidrostatice.Un complex de factori endogeni i exogeni sunt
incriminai n producerea bolii.
Factorii endogeni:sunt reprezentai de :1)factorul antropologic 2)factorul
anatomo-fiziologic 3)factorul genetic 4)tipul constituional 5)sexul 6)vrsta
7)factorii endocrini 8)sarcina 9)obezitatea
1.Factorul antropologic.Ortostatismul i mersul biped au generat la omo
patologie specific.Astfel greutatea corpului este susinut de membrele inferioare
4

prin intermediul coloanei vertebrale.Aceasta favorizeaz apariia unor boli c

:boala varicoas,artrozele coxofemurale,piciorul plat,ptozele viscerale.
2.Factorul anatomofiziologic:Axul venos profund al membrului inferior este
calea principal de ntoarcere a sngelui venos.Acest sistem venos profund este
bine valvulat i nconjurat de o musculatur puternic.El dreneaz 80%-90% din
sngele venos al membrului inferior.Sistemul venos superficial al membrului
inferior este mai puin valvulat,iar golirea lui este puin influenat de contracia
muscular.Boala varicoas apare la nivelul sistemului venos superficial care este
expus stazei sanguine.Sistemul venos superficial este unit cu cel profund prin
intermediul venelor comunicante,prevzute cu valvule care mpiedic refluxul din
sistemul venos profund n cel superficial.
3.Factorul genetic.Calitatea slab a esutului conjunctiv al acestor bolnavi s-ar
putea explica printr-un mecanism genetic,fr a se putea preciza modul de
transmitere.
4.Tipul constituional.Se pare c bolnavii longilini,cu hipotensiune arterial cu o
laxitate articulara crescut i cu hipotonia peretelui venos ar fi predispui n a
dezvolta boala varicoas.
5.Sexul.Afeciunea intereseaz cu precdere sexul feminin.Trebuie inut cont i de
faptul c,din motive estetice,femeile se adreseaz mai frecvent medicului.
6.Vrsta.Boala devine manifesta nainte de 50 de ani.Se pare ns c ea debuteaz
de la pubertate,iar semnele ei pot fi constatate i la 30-40 de ani.
7.Factorii endocrini.Anumitetulburri hipofizare,ovariene,tiroidiene,suprarenale
au fost incriminate n etiologia bolii,fr a se putea preciza exact natura dereglrii
endocrine.S-a remarcat c afeciunea apare i evolueaz n special n anumite
perioade(pubertate,sarcina,climateriu).
8.Sarcina.Are un rol mare n etiologia bolii.Ea ar juca rolul unui factor declanator
pe fondul existent al unei predispoziii ereditare.Sarcina este un factor agravant
care biciuie evoluia bolii atunci cnd ea exist .Se pare c intervine un complex de
factori dintre care cel mai important ar fi:
Factorul mecanic :mrirea uterului face c presiunea intraabdominal s
creasc.Aceasta va jena progresiv circulaia de ntoarcere,ceea ce va repercuta
negativ asupra presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.
Factorul endocrin:joac un rol important.Faptul c varicele se accentueaz n
primele luni de gestaie i susine importanta.Sub aciunea hormonilor hipofizari
crete laxitatea esutului conjunctiv,pe de alt parte modificarea echilibrului
endocrin prin sarcina determina deschiderea unturilor arteri-venoase.Hipertermia
organelor genitale interne din timpul gestaiei face c o cantitate mare de snge s
se scurg n venele iliace interne i mai departe n venele iliace comune.Acest
aflux abundent va jena circulaia de ntoarcere n venele iliace externe,determinnd
o cretere a presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.
9.Obezitatea:Favorizeaz apariia varicelor prin aciunea mecanic de cretere a
presiunii intraabdominale.La aceasta se adug un complex de tulburri
neuroendocrine i metabolice,care agraveaz leziunile distrofice ale peretelui
venos.
Factorii exogeni cei mai importani sunt:factorul geografic,factorul profesional,
cldur, umiditatea,avitaminoze,infecii,alimentari.
5

1.3. CLASIFICARE
A.Teleangienctazii(venule intradermice dilatate cu diametru pn la aproximativ 1
mm.Se pot observa adesea c venectaziin coada de mturmai ales la femei pe
coapse.
B.Vene reticulare:vene subdermice dilatate pn la 4 mm i care nu sunt
palpabile.n ultima clasificare-CEAR,1994-la etapa clinic venele reticulare i
teleangiectaziile sunt separate de venele varicoase deoarece nu duc la ulceraii.
C.Varice ale colateralelor venelor safene
D.Varice tronculare.adic ale celor dou colectoare venoase principale:vena
safena intern i vena safena extern.
E.Varice n teritoriul unor vene perforante insuficiente sunt: Cockett, Dodd,
Boyd, May,Kuster,Hach.
Sistemul CEAP de clasificare a bolii varicoase a membrelor inferioare
n 1994.la Maui(Hawai)un grup internaional de consens a elaborate o nou
clasificare i gradare a bolii venoase a membrelor inferioare.Sistemul CEAP
cuprinde 4 tipuri de criterii de clasificare,un scor al disfunciei venoase i o
metodologie de procedee diagnostice.Criteriile de clasificare sunt :C=clinica
,E=etiologia,A=anatomia,P=disfuncia fiziopatologic.
Clasificarea clinic
Clasa 0-fara semne vizibile sau palpabile de boala venoas
Clasa 1 teleangiectazii sau vene reticulare
Clasa 2 vene varicoase
Clasa 3 edem
Clasa4-modificari cutanate datorate bolii venoase (pigmentare,eczeme venoase,
lipodermoscleroza)
Clasa 5-modificari cutanate c cele definite mai sus cu ulceraie activ.
Teleangiectaziile sunt definite c venule intradermice,dilatate,cu diametru de pn
la 1 mm.Doar venele varicoase pot duce la ulcere varicoase.
Clasificarea etiologic
Congenital(EC)
Primar(EP)-cu cauza nedeterminat
Secundar(es)cu cauze cunoscute
Clasificarea anatomic
Vene superficiale (A)
1.Teleangiectazii/vene reticulare
2.Vena safena mare deasupra genunchiului
3.Vena safena mare sub genunchi
4.Vena safena mic.
5.Nonsafeniene
6

Vene profunde (AD)

6.Vena cav inferioar
7.Vena iliac comun
8.Vena iliac intern
9.Vena iniaca extern
10.Pelvico-gonadele,venele ligamentului larg,altele
11.Femurala comun
12.Femurala profund
13.Femurala superficial
14.Poplitee
15.Tibiala antero-laterala,tibiala posterioar
16.Musculara-gastrocnemiana,soleara,altele
Vene perforante(AP)
17.Coaps
18.Gamba
Clasificarea fizopatologica
Reflux(PR)
Obstrucie(PO)
Obstrucie i reflux(PRO)
Tratamentul poate modifica semnele i simptomele clinice i atunci afeciunea
trebuie reclasificata.La clasificarea fizopatologica se poate arta tipul exact de
leziune pe fiecare din venele din tabelul anatomic .
1.4.TABLOUL CLINIC
Boala varicoas debuteaz cu mult nainte de apariia vizibil a
varicelor,evolund cu simptome polimorfe i nespecifice.Debutul este
lent,insidios,existnd uneori o simtomatologie subiectiv minor,dar scietoare,ce
survine mai ales dup ortostatism prelungit i se manifesta prin:
Senzaie de disconfort gambier
Parestezii
gambe de plumb
Tensiune n molet
Prurit pe traiectul venei safene interne.Aceste simptome cedeaz n
clinostatism.
Obiectiv,semnele clinice lipsesc sau sunt foarte discrete:
Cianoza maleolar intern
Reducerea pilozitii gambiere
Edem discret retromaleolar intern
Stadiul de varice constituit se caracterizeaz pe lng simptomele subiective
amintite prin semne obiective majore:
Varicele:
-apar de obicei n treimea superioar a gambei,pe traiectul venei safene interne;
-mai rar varicele apar la nivelul trinunghiului Scarp sau pe traiectul venei safene
externe
7

-au aspecte variate:

Pachete varicoase
Aspect ampular,tubular sau fusiform
Trunchiuri venoase dilatate,sinuase
-la palpare varicele se percep ca nite cordoane ndurate,rezistente,zonele
ampulare fiind depresibile
- subiectiv ,varicele pot fi bine suportate dac axul venos profund aasigura o bun
circulaie de supleare(i invers)
Edemul este constant de intensitate variabil :
-apare n ortostatism prelungit
-dispare dimineaa
-poate fi permanent cnd s-a instalat insuficient venoas cronic.
Modificri trofice
-initial localizate maleolar ,se extinde apoi proximal
-apar sub diferite forme
Tegumente ngroate ,pigmentate
Eczeme alternnd cu tegumente subiri,transparente,cianotice,mai ales la frig
Mai rar aspect marmorat al gambei.
-tegumentele i esutul adipos apar ngroate
-tesuturile vecine varicelor devin cu timpul dure,din cauza procesului de celulit.
-leziuni ale esuturilor vecine:
Micoze i infecii
Atrofii
Dermite pigmentare
1.5 DIAGNOSTIC POZITIV I DIFERENIAL
Pn acum civa ani n diagnosticul uzual al varicelor se foloseau mijloace
exclusiv clinice discutia u bolnavul,examinare pacientului i probele
garourilor.n prezent,nu se mai poate vorbi de un diagnostic corect i complet al
venelor varicoase fr a recurge la examenul Doppler.
Sonografia Doppler este o metod relativ recent ,care folosete ultrasunete
emise n flux continuu sau discontinuu pentru a stabili dinamica circulaiei
sanguine.Procedeul a fost mbuntit n ultimul timp prin asocierea cu
ecografia,rezultnd Eco-Doppler-ul(Duplex)iniial i ulterior,Eco-Doppler-ul
color(Triplex).Avantajul esenial al examenului Doppler n diagnosticarea bolii
varicoase este stabilirea exact a cauzei,numai aa putndu-se ajunge la vindecarea
bolii.n cazul varicelor ,nu exist o metod unic de tratament,iar terapia trebuie
adaptat la cazul n spe,precum i la cauzeele determinante.
A.Diagnosticul pozitiv:n general diagnosticul bolilor venelor necesit:
O anamnez atent
Un examen clinic corect
i investigaii paraclinice in acest domeniu n ultimul deceniu nregistrndu-se
progrese deosebite ,n special n diagnosticul cu ultrasunete.
8

n cazul bolii varicoase sarcina care revine clinicianului este aceea de a :

-determina dac simptomele pacientului se datoreaz varicozitii
-si n plus s localizeze sediul venelor perforante incompetente responsabile
ANAMENZA:
Ne intereseaz vrsta bolnavului ,meseria,talia,greutatea;
Antecedente heredocolaterale:ne intereseaz dac exist o predispoziie
genetic a bolii varicoase la subiectul n cauz;
Antecedente personale fizologice:la femei are o deosebit importanta
numrul sarcinilor i evoluia lor;
Antecedente patologice:au importan diabetul zaharat, hiperlipidemiile,
interveniile chirurgicale ,fracturile, bolile cu imobilizare,prezint risc
crescut de tromboza prin staz sau hemoconcentrare.Sunt importante bolile
cardiace,renale sau hepatice n principal pentru diagnosticul diferenial al
edemului i stabilirea tratamentului.
Condiii de via i munca
- consumul de nicotin
- medicamente utilizate(anticoagulante,diuretice,anti-conceptionale)
- profesiunile care necesit ortostatism prelungit sau efort i cu expunere la
cldur sunt nsoite de varice i complicaiile lor.
Dintre aceste profesiuni amintesc:cadre didactice,muncitori,personal din
comer,buctari,constructori,sportivi,
Dinistoric trebuie s cunostem debutul bolii(acut,cronic,insidios)simptomele
iniiale i evoluia lor;
Dintre simptomele asociate cu venele varicoase fac parte urmtoarele
Deformarea:pacientul este deranjat de aspectul varicelor.Durerea:n mod
caracteristic venele varicoase produc dureri n molet n ortostatism prelungit,care
sunt mai intense la sfritul zilei dar se amelioreaz iniial la mers sau mal ales la
repaus n decubit cu ridicarea membrelor ,ori prin aplicarea ciorapilor elestici.
Pruritul:apare deseori la nivelul varicelor i poate di asociat cu existena unei
eczeme varicoase.Edemul este un simptom funcional,el nu este obligatoriu ns
poate s apar n boal varicoas .n primul rnd ne intereseaz dac este
unilateral(posibil
venos
sau
limfatic)sau
bilateral(eventual
cardiac,renal.hepatic,endocrin)Edemul venos este accentuat seara i redus
dimineaa,deoarece el apare la ortostatism prelungit i se remite la repaos n
decubit dorsal.
Claudicaia intermitenta este n majoritatea cazurilor arterial i exceptional
venoasa.Diagnosticul pozitiv este uor de stabilit pe baza examenului clinic,care
constat prezena unor vene superficiale dilatate.Fa de cele prezentate trebuie n
plus de tiut dac:
-acuzele sunt determinate de varice
-exista insuficient ostiala sau insuficient perforantelor
-sistemul venos prodund este permeabil.
EXAMENUL CLINIC
Inspecia :
9

-in general inspecia bolnavului cu afeciuni venoase ale venelor membrelor

inferioare se face n ortostatism i culcat cu ambele membre eliberate de haine,cu
examinarea din anterior i posterior.
-se apreciaz deosebirile de grosime (prin edem)sau de lungime (prezente n
afeciunile congenitale)ale membrelor inferioare
-se pot constata
Edemul
Vene dilatate
Corona phlebectatica(coroana de vene ectaziate la picior)
Pigmentrile i tulburrile trofice cutanate(la veosi,ulcere de gamba)
Noduli cutanai
Palparea:
-Prin palpare se apreciaz venele dilatate
-Venele trombozate sunt reprezentate de cordoane nedepresibile
-Aprecierea dilatrii varicoase a venelor la marii obezi este mai dificil,att la
inspecie ct i la palpare,n special pentru venele ascunse n grosimea coapsei.
Inspecia i palparea ne ofer i urmtoarele date foarte utile pentru
diagnostic:
-jonctiunea safeno-femurala dilatata e poate prezenta ca o afeciune inghinocrurala(safena varix)
-varicele din sistemul venei safene externe se gsesc sub genunchi,pe fata posterolaterala a gambei.
-perforantele de deasupra gleznei dau natere la ghemuri varicoase pe fata median
a gambei
-pot s existe iguri palpabile n fascia profund datorit dilatrii venelor
perforante incompetente.
Prin percuie i palpare
La nivelul venelor vizibile se pot decela unele traiecte varicoas invizibile (semnul
Schwartz)
Freamtul la palpare i suflul sistolo-diastolic la auscultaia venelor varicoase este
prezent doar n varicele secundare din fistulele arterio-venoase.
Testele funcionale clinice : sunt nc utile n aprecierea venelor membrelor
inferioare,dei au pierdut din importan n condiiile noilor explorri paraclinice
neinvazive.
Proba Trendelenburg i a celor trei garouri
-se ridic membrul inferior pentru a goli venele de snge;
-la rdcina se pune un garou;
-bolnavul se riica n picioare:dac se vor umple venele superficiale
-insuficienta ostiala a venei safene dac nu se vor umple venele superficiale se
face:
Proba celor 3 garouri:
Bolnavul aflat n decubit dorsal ,cu membrul inferior la vertical ,i se aplic trei
garouri ,pentru a obstrua venele superficiale la cele trei nivele astfel: sub
genunchi,sub crosa venei safene externe,deasupra genunchiului la rdcina
coapsei,sub crosa venei safene interne.
10

Se noteaz care este garoul cel mai nalt care controleazvaricele,adic previne
umplerea lor n ortostatism.Sediul incompetenei este prin urmare deasupra
nivelului respectiv.
Prin deplasarea garoului pe picior se determina i nivelul cel mai jos al
incompetenei.(fig.1)

fig.nr.1.
Investigaii paraclinice:
-In general nu e nevoie de explorri suplimentare.Totusiflebografia poate fi uneori
necesar n cazuri selectate pentru a evidenia sediul perforantelor.Aceast
investigaie comporta totui un grad de morbiditate i nu este ntotdeauna
folositoare.
-Un transductor Doppler poate fi de asemena utilizat pentru a depista localizarea
eventualelor perforante.Se plaseaz cte un garou deasupra i dedesubtul leziunii
iar transductorul se plaseaz la nivelul perforantei.Se comprim gamba i dac
perforanta este incomplet se ascult un flux venos retrograd.Rezultatul poate fi
dificil de interpretat deoarece la nivelul varicelor alimentate de perforanta
respectiv se poate asculta de asemenea un flux de dute vino .
B.Diagnosticul diferenial
n primul rnd se face diagnosticul diferenial n cadrul etiologiei varicelor ,care
pot fi primare sau secundare(de multiple cauze).Diagnosticul diferenial se face n
principal n funcie de etapa de evoluie n care se afla boala varicoas.Astfel c :
n stadiul prevaricos boala trebuie deosebit de :
11

-durerile din reumatismul cronic

-coxartroza
-gonartroza
-nevralgia de sciatic
-polinevrite
-arteriopatii cronice
-picior plat
n stadiul de varice constituite ,poate intra n discuie deferentierea dilataiei
varicoase de
-hernia femural
-adenopatia inghinala
-anevrismul arterei femurale
-sindromul postrombotic,sindromul Klippel-Trenaunay
n stadiul complicatiilor-edemul varicos trebuie difereniat de edemul de
cauz general
-cardiac
-renal
-hepatic
-endocrin
-hipoproteic carenial
-acestea sunt bilaterale i uor de difereniat de edemul de cauz varicoasa
-edemele venoase cronice apar la bolnavi cu varice voluminoase,cu comunicante
insuficiente i cedeaa la repau la pat.Edemul tromboflebitei acute este nsoit de
dureri caracteristice.
-edemul din insuficient arterial se recunoate pe baza lipsei pulsului i este
nsoit de dureri la mers sau chiar la repaus.
-lipodistrofiile determina creterea n volum a membrelor inferioare,dar care nu
depinde de poziie i tegumentele sunt normale.
-edemul limfatic acut sau cronic
-alte complicaii trebuie difereniate de diferitele:dermatire i de alte afeciuni care
potcauza ulcere de gamba:arteriopatii,neuropatii,neoplasme ulcerate,hipertensiunea
arterial,ulcerele din bolile hemolitice,ulcerul posttrombotic.
1.6.TRATAMENTUL VARICELOR.
n momentul de fa nu este cunoscut un tratament etiologic al varicelor
primare. Tratamentul acioneaz pe alterrile morfologice i pe simptomele clinice
i nu influeneaz n mod semnificativ istoria i evoluia natural a bolii
varicoase,ns are un scop funcional de suprimare a refluxului,unul morfologic
pentru desfiinarea tuturor venelor varicoase i unul estetic.Exist multiple metode
de tratament,dar care trebuiesc aplicate pe tot parcursul vieii deoarece boala
varicoas are un caracter evolutiv i recidivnd.De aceea pacientul se va prezenta
periodic la control i se vor stabili noile msuri terapeutice.
Tratament medical
1.Tratament medicamentos
12

-consta n administrarea de tonice venoase(flebotonic i flebotrofic,cum ar fi

Tarosin,vi E,flavonoide,Venoruton,Detralex)care restabilesc permeabilitatea
capilarelor,amelioreaz drenajul limfatic i reduc edemul i inflamaia.Se
recomand ca terapie de baz pentru cei predispui genetic sau la care sunt
prezente semnele bolii varicoase,pentru capientii care nu pot suferii o intervenie
chirurgical sau c adjuvant nainte i dup operaiei.De asemenea exist o serie
ntreag de produse farmaceutice cu efect similar,sub form de crem sau gel.
2.Ciorapii elastici-la tratamentul medicamentos se mai adug terapia prin
compresiune (purtarea de ciorapi elastici),care previne instalarea complicaiilor
postoperatorii i a recidivelor.Dei ciorapii elastici pot controla simptomele,are
dezavantajul c multor pacieni le displac ciorapii medicinali sau strni.
3.Scleroterapia venulelor(injecii sclerozante n venele reticulare aa
numitele vene n cap de meduz,cu,cu aspect estetic foarte dizgraios).Este soluia
ideal pentru aceste vene mici,care nu pot fi rezolvate chirurgical.Cnd sunt foarte
fine i superficiale,aceste venule pot fi fcute s dispar cu ajutorul laserului.i
acest tip de tratament este mai eficace cu ct este precedat i urmat de o terapie
venotica.Are ns i neajunsurile ei:sleroterapia prin injectare este nepotrivit
pentru majoritatea varicelor simptomatice,datorit frecvenei recurentei n cazul
existenei unor valvule incompetente de-a lungul venei safene.
Tratamentul chirurgical
Se adreseaz majoritii cazurilor de varice i const n mai multe metode
dintre care medicul o alege pe cea care se potrivete cel mai bine pacientului.
Crosectomia,adic extirparea acelei poriuni din ven safena intern sau extern
(cele dou vene superficiale importante)care seamn cu o cros de golf i conine
valva defect.Actualmente ,intervenia se poate face sub anestezie local i nu
necesit internare,ceea ce permite bolnavului s plece acas pe propriile picioare la
scurt timp dup operaie.
Orice intervenie care nu include crosectomia sau care e efectuat incomplet face
posibil reapariia varicelor ntr-un timp mai scurt sau mai lung.
Procedeul Babcock.Dup realizarea crosectomiei,se recurge la procedeul
Babcock,de smulgere a ntregii vene safene pn la originea ei,la nivelul
gleznei.Astzi,acest procedeu este contestat de majoritatea flebologilor i
chirurgilor n domeniu din Occident,ntruct este o intervenie brutal,care exclude
integral o ven de multe ori parial sntoas,genernd efecte secundare i
complicaii semnificative.De aceea metod este nlocuit de:
Stripping(smulgerea venei cu ajutorul unui fir de oel cu un capt bont)doar pn la
nivelul genunchiului minimalizndu-se efectele nedorite ale procedurii anterioare.
Flebectomia
microchirurgical(metoda
recomandat
de
majoritatea
specialitilor)extirpa doar dilataiile venoase.Flebectomia se poate face i prin
incizii chirurgicale clasice sau microincizii de 2-3 mm.Se utilizeaz nite
instrumente speciale ,foarte fine care permit efectuarea interveniei sub anestezie
local,fr internare i fr a lsa cicatrice vizibile ci numai nite punctulee ,care
dispar ulterior la majoritatea pacienilor.
Operaia Chiva conservatoare hemodinamica a insuficientei venoase n ambulator
.se ligatureaz crosa safenei apoi se plaseaz ligaturi pe dafena imediat distal de
13

perforantele insuficiente care ar permite reintrarea sngelui n sistemul venos

profund.Rezultatele acestei operaii sunt discutabile i contestate n prezent.
1.7.EVOLUIA BOLII VARICOASE
Evoluia este lent progresiv ,cu un tablou clinic estompat,dar cu
episoadeevolutive marcate de un efort mare ,de sarcin etc.Din punct de vedere
evolutiv deosebim trei etape i anume:
1.Etapa iniial(prevaricoasa)
2.Etapa cu varice constituite
3.Etapa complicaiilor
1.Etapa prevaricoasa este caracterizat printr-o insuficient venoas
superficial.Semne subiective:greutate,tensiune la gambe la mers sau ortostatism
prelungit acuznd chiar parestezii i jena dureroas,uneori edemjuxtameleolar sau
gambier mai accentuat vesperal i care cedeaz la repaus,mai ales la ridicarea
membrelor inferioare deasupra nivelului orizontal(poziia american de repaus)
2.Etapa cu varice constituite ,n care la insuficient venoas superficial se dauga
cu timpul insuficient venelor comunicante:subiectiv aceleai acuze c i anterior
dar mai accentuate i n plus semnele clasice obiective.Examenul clinic n
ortostatism comparativ la ambele membre inferioare evideniaz cordoane
neregulate dilatate ce proiemina sub tegument uneori vene cudate dispuse n
pachete.
3.Etapa complicaiilor bolii n care are loc instalarea insuficientei venoase cronice.
1.8.PROFILAXIA BOLII VARICOASE
n prezent ,aproximativ o treime dinfemeile ajunse la vrsta de 25 de ani sufer
din cauza problemelor legate de circulaia defectuasa a membrelor inferioare,iar de
cele mai multe ori este vorba de maladii venoase,cunoscute sui sub numele de
varice,care afecteaz sistemul venos profund sau superficial.
Evident ,se va avea n vedere tratamentul profilactic adresat subiecilor
predispui,prin antecedente familiale,profil endocrin,gravide,de a dezvolta boala
varicoas.Profilaxia const n scoaterea acestora din condiiile de mediu ce le-ar
facilita dezvolatrea varicelor,respectarea unor indicaii igienice de
comportament(bi caldte la picioare,folosirea unor burei mai aspri la baie pentru
activarea circulaiei la nivelul membrelor,evitarea creterii n greutate,participarea
la sporturi)tratament medical venotrop.Persoanele respective vor trebui sftuite s
renune la profesiile care le solicit foarte multe,s practice anumite
sporturi(not,aerobic,jogging)sau chiar plimbri pe jos zilnice(5 km)s poarte
bandaj(ciorap)elastic(gravidele n special),s efectueze cure periodice de substane
venotrope(Troxevazin),hidromasaj,noaptea s doarm cu memebrele inferioare n
poziie decliva(mai sus dect restul corpului)pentru a facilita ntoarcerea
venoas,acestea la un loc fiind cele mai indicate msuri mpotriva
varicelor.Femeile care sufer de varice trebuie s renune la nclmintea cu toc ,5
cm este limita maxim a nlimii tocurilor pe care o recomanda medicii,iar n
14

cazul n care au existat n familie cazuri de tromboflebita,este posibil ca i copii s

sufere de acesata boala .
De asemenea ,sarcina poate s provoace sau s agraveze o boal
varicoas,ns trebuie evitate i bile sau duurile prea fierbini ori expunerea
prelungit la soare,mai ales la plaj.Totodat ,dup o baie normal,obinuit este
bine s se fac un du ceva mai rece,iar n general:alcoolul,cafeaua,alimentele
puternic aromate,ct i mirodeniile (ceai, piper, boia,ardei)sunt contraindicate,la fel
i grsimile de origine animal,dar ,de cele mai multe ori ,lipsa de micare duce la
stagnarea sngelui n vene i agravarea varicelor,a bolii n general.Meninerea
nemicat a picioarelor timp de mai multe ore conduce de cele mai multe ori la
apariia sau la nrutirea i agravarea bolii,tratamentul cu pilule contraceptive
trebuie efectuat numai sub strict supraveghere a medicului.
Alte recomandri pentru prevenirea apariiei bolii varicoase sunt:Pentru
picioare obosite ,sunt benefice bile cu ap srat(dac nu are posibiliti pentru
bai n ap de mare,se dizolv n ap din cad un pumn de sare grunjoasa)i n
fiecare diminea ,duuri reci la picioare.
-evitarea corsetelor ce strng regiunea inghinal
-daca persoan n cauz este supraponderala ,i se recomand o cur de slbire
s scape de kilogramele n plus
-includerea n alimentaia zilnic a multor vegetale i cereale care uureaz
digestia
-trebuie evitate surdele de cldur
-expunerile prelungite la soare
-sauna n special la persoanele cu tendina de dezvoltare a varicelor.

15

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
CAZ CLINIC Nr. 1
NUME: R
PRENUME: C
VARSTA: 64 Ani
DOMICILIUL: Mediu rural
OCUPATIA: Pensionara
RELIGIE: Ortodoxa
STAREA CIVILA: Casatorita
SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 05.01.2015
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept cu
dermita de staza la gamba si lipom la nivelul coapsei
MOTIVELE INTERNARII: - varice la membrul inferior drept
- dermita de staza la gamba dreapta
- dureri in gambe
- edeme posturale
- tumora solida la nivelul coapsei drepte
Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei
- cura varicelor membrului inferior stang
- HTA gradul 2
- cardiopatie ischemica cronica
- nu este alergic la nici un medicament sau aliment
Antecedente heredo-colaterale:
- mama cardiaca
ISTORICUL BOLII
Pacienta in varsta de 64 de ani a fost operata in urma cu 14 ani pentru varice
la membrul inferior stang cu evolutie simpla postoperator.
16

De circa 6 luni de zile constata aparitia unei tumori la nivelul coapsei drepte
pe traiectul ipotetic al venei safenei interne si remarca accentuarea dilatatilor
venoase varicoase si la nivelul gambei drepte, precum si a edemului postural.
Examinata in ambulatoriu de specialitate s-a precizat diagnosticul de varice
la membrul inferior drept si suspiciunea de lipom al coapsei, recomandandu-se
interventia chirurgicala.
Se propune cura chirurgicala a varicelor si a tumorii de la nivelul coapsei
drepte sub rahianestezie.
Operata in ziua de 08.01.2015 sub rahianestezie s-a efectuat:
- crosectomie, safenectomie interna dreapta prin stripping scurt
- excizia de pachete varicoase
- ligaturi transcutanate cu catgut
- excizia unui lipom difuz de la nivelul coapsei
In urma tratamentului, local si general se constata ca evolutia este favorabila
si se externeaza in ziua 25.01.2006 (a 14 zi postoperator, dupa 20 de zile de
spitalizare) cu urmatoarele recomandari:
- regim alimentar hiposodat
- tratamentul afectiunilor cardiace asociate

17

CAZ CLINIC Nr. 2

NUME: B
PRENUME: I
VARSTA: 54 de ani
DOMICILIUL: Mediu rural
OCUPATIA: Pensionara
RELIGIA: Ortodoxa
STAREA CIVILA: Casatorita
SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 14.03.2015
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept
MOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete la membrul
inferior drept
- greutate - durere in gamba
Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei
- hepatita acuta virala (in copilarie)
- cura varicelor membrului inferior stang in urma cu 10 ani
- diabet zaharat
- obezitate gradul 2
- hepatita cronica
- hipercoresterolemie
Antecedente heredo-colaterale
- prezenta varicelor la mama
ISTORICUL BOLII
Mentioneaza debutul in urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele
membre inferioare.
- Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si cu accentuarea
varicozitatilor la membrul inferior drept, dureri in gambe dupa ortostatism
prelungit de circa 5 ani
- Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu, se precizeaza diagnosticul de
varice si se recomanda internarea in spital.
18

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

LA INTERNARE
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la nivelul
membrului inferior drept
5. Nevoia de a dormii si a te odihnii
- Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala
6. Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca
- Pacienta se dezbraca si se imbraca singura fara ajutor
- Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
- La nivelul membrului inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest
tegumentul este normal colorat.
9. Nevoia de a evita pericolele
- Labilitate fizica si psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii
10.Nevoia de a comunica
- Pacienta nu prezinta dificultati de comunicare
- Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal
- Limba vorbita si scrisa este romana
- Este in relatii bune cu familia
11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
- Relogia ortodoxa
- Participa la slujbele religioase
- Nu percepe boala ca o pedeapsa
12.Nevoia de a fii ocupat si realizat
- Pacienta solicita si accepta ajutor
- Se considera multumit de sine
13.Nevoia de a se recrea
- Timpul liber pacienta il petrece cu familia
- Urmareste emsiunile preferate: stirile si folclorul
14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
- Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre stare de sanatate
- Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa
19

- Este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului

OBIECTIVE:
Readucerea nevoilor alterate la normal (ex: - pacienta sa aiba o circulatie si
o respiratie buna; sa aiba un somn bun si sa fie odihnita s.a.)
INTERVENTII:
- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.
- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore
- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale;
T = 36.8C
TA = 180-210 mmHg
R = 18 respiratii/minut
P = 85 batai/minut
- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si
am urmarit efectul acestuia asupra organismului
- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii
Investigatii paraclinice:

OBIECTIVE:
-Readucerea nevoilor alterate la normal:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie => pacienta sa respire
nornal si sa aiba o buna circulatie
Nevoia de a manca si a se hidrata => pacienta sa aiba un orarul meselor
regulat si sa consume lichide
Nevoia de a elimina => pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal
Nevoia de a te misca si a avea o buna postura => pacienta sa nu mai aibe
dureri la nivelul gambei,sa se poata deplasa
Nevoia de a dormi si a te odihnii => pacienta sa dorma si sa se odihneasca
INTERVENTII:
- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.
- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore
- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale;
T = 36.9C
TA = 140-90 mmHg
R = 24 respiratii/minut
20

 P = 90 batai/minut
- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si
am urmarit efectul acestuia asupra organismului
- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii

CAZ CLINIC Nr. 3

NUME: R
PRENUME: C
VARSTA: 35 ani
DOMICILIU: Mediu urban
OCUPATIE: Salariata
RELIGIE: Ortodoxa
STARE CIVILA: Casatorita
SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTAMENTUL FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 27.03.2015
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare
MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase la ambele membre
inferioare
- Durere si greutate in gambe
Starea de sanatate:
- antecedente personale:
- bolile copilariei
- tiroidectomie subtotala pentru gusa nodulara
- antecedente heredocolaterale:
- prezenta varicelor la unul din membrii familiei mama
ISTORICUL BOLII:
Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin aparitia de
venectazii la ambele membre inferioare care in timp s-au extins si s-au grupat in
pachete varicoase.
La acestea s-au adaugat:- dureri locale
- edeme peri-maleolare posturale
Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate se
precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda interventia chirurgicala.
Operata pe data de 31.03.2015 s-a efectuat:
- crosectomie
- safenectomie interna bilaterala prin stripping
- excizia de varice
21

- incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgut

Ingrijiri postoperatorii:
PASII
INGRIJIRII
- combaterea durerii cu
analgezice uzuale
- heparinoterapie
profilacticica
-antibioterapie
profilactica

DENUMIREA
PRODUSULUI
- algocalmin (fiole)
- fragmin 2500 UI.
- oxacilina 2g/zi

MOD DE
ADMINISTRARE
- i.m. (primele doua zile)
- per os
-subcutan
-parenteral (primele 2
zile)
-per os

- evolutia locala a plagilor

cu cicatrizare perprimam
-scoaterea firelor de sutura
(la 7 respectiv 10 zile
postoperator)
EVALUARE LA EXTERNARE:
- varice la ambele membre inferioare => operate
In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza
a 5 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:
- evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni
- tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect
antiagregant)
- hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local)
Plan specific in perioada postoperatorie
1. Diagnostic nursing: - Alteratea functiilor organelor
Cauze: - socul anestezico-chirurgical
- boli asociate care se pot decompensa
Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare adecvata
Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si monitorizate
22

- monitorizarea oxigenarii sanguine

- probele biologice recoltate
- aprecierea aspectului mucoaselor si tegumentelor
(cianoze, paloare, icter)
- administrarea medicatiei prescrise (in dozele si ritmul
stabilite de medic)
2. Diagnostic nursing: - Deficit de volum circulant
Cauze: - soc, hemoragie, dezechilibru intre continut si continator (patul
vascular)
Obiective nursing: - aport lichidian adecvat
Interventii nursing: - supravegerea pacientului pentru a sesiza la timp
aparitia semnelor de soc,
- monitorizarea TA. respiratie, puls
- bilantul intrarilor si iesirilor lichidiene (hemoragii,
temperatura, respiratie, volumul perfuzilor, diureza,
scaunul, varsaturi)
- compensarea pierderilor prin perfuzii.
=> Evaluare: - prin supravegherea bolnavului se pot observa semnele unei
hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru corectarea acesteia in scopul
prevenirii instalarii socului si a decompensarii acestuia.
3. Diagnostic nursing: - durere legata de prezenta plagilor operatorii,
pozitia bolnavului, imobilizare.
Obiective nursing: - ameliorarea / disparitia durerii
Interventii nursing: - sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in
pat,
- adoptarea unor pozitii antalgice,
- administrarea analgezicelor prescrise,
- efectuara de miscari active.
=> Evaluare: - imobilizare la pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si
staza secretilor bronsice cu infectarea acestora
- durerea netratata poate duce la reactii depresive.
Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de complexa trebuie evaluata
prin:
- obtinerea unui istoric al durerii
- descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele durerii,
intensitatea (se poate folosi o scala a durerii pe care pacientul poate indica nivelul
unde se situeaza) reactia la durere (paloare, transpiratii, tahipnee, HTA).
Pentru ameliorarea durerii, pacientul poate beneficia de diferite metode:
- psihologice: - comunicare,
23

- tehnici de relaxare,
- terapie ocupationala,
- modificarea comportamentului
- fizice: - masaj,
- aplicarea de caldura sau gheata local,
- acupunctura.
- farmacologice: - administrarea de analgezice uzuale sau opiacee
4. Diagnostic nursing: - Hemoragie
Obiective nursing: - identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii
(sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie,
hipotensiune arteriala, paloare, tegumente reci, umede,
senzatie de lipotimie, agitatie prin hipoxie cerebrala).
Interventii nursing: - observarea plagii operatorii
- monitorizarea TA, pulsului, diurezei, respiratiei
- observarea aspectului mucoaselor si tegumentelor
=> Evaluare: - aprecierea pierderilor excesive de sange face posibila
inceperea masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala si de inlocuire a
acestora prin perfuzii cu solutii volemice si/sau transfuzii de sange izo-grup, izoRH.
5. Diagnostic nursing: - Alterarea integritatii pielii
Obiective nursing: - refacerea tegumentului (cicatrizarea per primam a
plagilor operatorii)
Interventii nursing: - protejarea tegumentului prin pansamente sterile
- schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie
- aprecierea evolutiei locale a plagii operatorii
- schimbarea pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii
aparitia escarelor.
=> Evaluare: - o evolutie progresiva a procesului de cicatrizare (per primam)
6. Diagnostic nursing: - Risc de infectie legat de plagile chirurgicale
Obiective nursing: - prevenirea infectiei
Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor operatorii pentru
decelarea
semnelor si simtomelor infectiei (tumefactie, roseata,
caldura locala, durere, secretii purulente, febra)
- schimbarea pansamentelor respectand regulile de asepsie si
antisepsie
- monitorizarea curbei febrile
24

- administrarea antibioticelor prescrise in scop profilactic

sau curativ
- recoltarea secretilor cu aspect patologic pentru examen
bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita)
=> Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar progresiv
dupa 24
ore de la operatie
- aspectul seros-tulbure sau franc purulent, semnele celsiene locale
indica prezenta infectiei
- efectuarea corecta a pansamentelor (cu respectarea reguluilor de
asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei postoperatorii)
- antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate
poate reduce riscurile infectiei.
7. Diagnostic nursing: - Alterarea starii de nutrititie datorata greturilor,
varsaturilor, intolerantei gastrice.
Obiective nursing; - prevenirea sau ameliorarea varsaturilor si a senzatiei
de
greata.
Interventii nursing: - se va se va permite alimentatia pe cale orala numai
dupa
aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului
pentru gaze,
- se administreza la indicatia medicului prochinetice gastrointestinale, antiemetice.
=> Evaluare: - absenta peristaltismului intestinal poate produce greturi si
varsaturi
accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente,
- eliminarea continutului gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv
amelioreaza senzatia de greata la bolnavii operati sub anestezie
generala,
- mentinerea si pastrarea unei stari de confort pentru pacient prin
combaterea acuzelor gastrice.
8. Diagnostic nursing: - Risc de nerespectare a planului terapeutic legat de
refuzul pacientului.
Obiective nursing: - respectarea planului terapeutic
Interventii nursing: - explicarea fiecarui gest terapeutic si importanta lui
pentru o evolutie favorabila postoperatorie,
- ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai mult stresul,
- determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa
25

medicala care lucreaza in beneficiul lui, pentru

recuperarea starii de sanatate,
- ajutarea pacientului sa se adapteze la situatia prezenta si sa
accepte toate interventiile propuse in planul terapeutic.
=> Evaluare: - lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a
necesitatii continuarii unor interventii nursing poate duce la refuzul pacientului si
lipsa de colaborare (de multe ori din lipsa de cunostiinte si de comunicare,
pacientul considera ca odata cu incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat
traumele fizice si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor interventii
nursing mai mult sau mai putin invazive)

9. Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii

Obiective nursing: - Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a bolii
trombembolice si a escarelor de decubit.
Interventii nursing: - observarea aspectului tegumentelor in regiunile
expuse
presiunii (regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana,
presacrata, ischiatica)
- miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara ajutor)
- utilizarea mijloacelor de prevenire a complicatiilor (colaci
de cauciuc, saltele)
- gimnastica respiratorie (cresterea amplitudinii miscarilor
toracice favorizeaza intoarcerea venoasa din membrele
inferioare)
- administrarea de anticoagulante la indicatia medicului
=> Evaluare:
- identificarea semnelor generale si locale de trombosza venoasa profunda
(senzatie de neliniste, anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls
catarator, dureri in molet, impastrarea moletului, semnul Homans prezent).
- identificarea simtomelor si semnelor sugestive de trombembolism
pulmonar: cianoza, dispnee, tahicardie, durere toracica, hemoptizie, anxietate,
modificarea nivelului gazelor sanguine, alterarea starii generale.
10. Diagnostic nursing: - Dificultate in efectuarea igienei personale
Obiective nursing: - Ajutarea pacientului in autoingrijire.
Interventii nursing: - ajutor in efectuarea igienei personale:
- a cavitatii bucale
- organelor uro-genitale
- regiunilor perineale
- inghinale (in special la sexul feminin si
in perioadele delicate)
=> Evaluare: - asigurarea igienei si confortului fizic si psihic
26

- reducerea riscului complicatilor

Fara a avea pretentia unui plan de ingrijire ideal, am incercat sa schitez
principalele etape ale procesului de nursing in boala varicoasa.
Procesul de nursing este organizat si planificat in scopul obtinerii unei bune
stari de sanatate pentru individ familie si societate, centrat pe pacient el trebuie
individualizat la problemele specifice ale fiecaruia si trebuie actualizat in
permanenta in functie de evolutia postoperatorie.

CONCLUZII
1. Boala varicoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe
care le poate determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de
sanatate cu multiple implicatii psiho-socio-economice.
2. In studiul efectuat am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu
preponderenta sexului masculin legat de efortul fizic mai intens, de
supraponderabilitate (obezitate) si de ortostatism prelungit.
3. Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani (14
cazuri) urmata de grupa 51-60 ani (9 cazuri) si grupa 31-40 ani (8 cazuri)
semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu eforturi fizice mai
intense si ortostatism prelungit etc.
Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o
importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice
avansate dupa o evolutie indelungata a bolii varicoase neglijate.
4. Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect
indicata in urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale
pacientului prin rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul
estetic (rezultate foarte bune postoperator in 96% cazuri, cu cicatrizare per primam
a plagilor operatorii 4% dehiscente).
5. La intreg lotul studiat s-a aplicat postoperator terapia anticoagulanta in
scop profilactic pentru a evita una dintre cele mai redutabile complicatii
postoperatorii boala tromboembolica
Nu s-a semnalat nici o complicatie de tromboza venoasa profunda.
6. Tratamentul in boala varicoasa este complex, metodele chirurgicale
constituind interventiile de electie in terapia acestei boli apelandu-se la doua, trei
sau mai multe metode in functie de substratul lezional.
7. Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta
si cea compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa
stapaneasca toate metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii
pacientilor.
8. Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de
masuri igieno-dietetice si educationale.
9. Un rezultat bun postoperator in boala varicoasa nu poate fi obtinut fara un
proces nursing activ in toate etapele evolutive ale bolii.
10. Etapa spitaliceasca necesita ingrijiri deosebite conform unui plan de
ingrijiri elaborat si adaptat in permanenta in functie de statutul individual.
27

11. O buna si rapida recuperare si reinsertie sociala a bolnavului depind de

interventiile nursing care nu trebuie abandonate nici in etapa de dispensarizare si
consta in igiena vietii, hidroterapie, contentie elastica lejera, exercitii musculare,
gimnastica etc.

BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCA L: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenta medicala

Ed. Viata Romaneasca.
2. TITIRCA L: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale Ed. Viata medicala romaneasca
3. TITIRCA L: Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Virginia
Henderson Consiliul International al Asistentelor Medicale (I.C.N) 1993
5.TITIRC L: Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,
Ed. Viaa medical romneasc, Bucureti 1996
6. TOADER C., Membru al Academiei Franceze de Chirurgie-Paris : Patologie
Chirurgicala I Ed. Didactica si Patologica Bucuresti 1975
7. VICTOR PAPILIAN EDITIA 11, Revizuita de Dr. Ioan Albu, Ed: All, 2003.

28