Sunteți pe pagina 1din 84

ENDOCRINOLOGIE –

CURSUL No. 2
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
CLASIFICAREA GLANDELOR ENDOCRINE

• GLANDE ENDOCRINE PURE: Hipofiza,


Paratiroidele, Suprarenalele, Tiroida

• GLANDE ENDO-EXOCRINE:
• MIXTE: Pancreas
• SIMPLĂ: Ovarul

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


HORMONII - CLASIFICARE
Hormonii steroizi:
• Structura lor porneşte de la nucleul
colesterolului,
• Se pot absorbi după administrarea
orală
• Ex.: h. Glucocorticoizi, h.
Mineralocorticoizi, h. gonadici

Hormonii de natură proteică (polipeptizi)


• Sunt hidrosolubili
• Au o structură proteică: hormonii
hipofizari, calcitonina, PTH, insulina
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
HORMONII - CLASIFICARE
Hormonii derivați din monoamine:

• hormonii tiroidieni,
• catecolaminele,

Hormonii derivați din acid arahidonic:


• Au o structură lipidică
• De ex. Prostaglandine, Leucotriene

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


MECANISMUL DE ACŢIUNE AL HORMONILOR
1.HORMONII STEROIDICI

• acţionează direct asupra nucleului, pătrunzând


prin membrana celulară,
• se leagă de un receptor citoplasmatic
(aporeceptor) şi ajung la nivelul nucleului,
unde declanşează procesul de transcripţie a
ARN şi sinteza proteică.

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hormoni steroidici si tiroidieni

Diffusion
passive
Récepteur
nucléaire

Activation
Synthèse de l’expression
de de gène cible
ADN
protéines
noyau
ARNm
Réponse cellulaire

cytoplasme
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
MECANISMUL DE ACŢIUNE AL HORMONILOR
2. HORMONII PROTEICI (POLIPEPTIDICI)

• acţionează la nivelul membranei celulare


• hormonul se leagă de un receptor proteic la nivelul
membranei celulare şi determină eliberarea unui
mesager secund în interiorul celulei.

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hormoni proteici
Récepteur
membranaire T : transducteur
Diffusion
passive T T
Production
d’un 2nd messager

Activation
de
Protéines ADN
effectrices
ARNm

noyau
Réponse cellulaire

cytoplasme
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Exemple: voies AMPc et IP3+DAG
Mecanism de actiune
- Acțiune de tip endocrin – hormonul circulă prin sânge,
limfă, LCR și acționeaza la distantă,
- Actiune paracrină / juxtacrină – hormonul actionează local,
în vecinatatea celulei care-l produce:
- Actiune autocrina - hormonul actioneaza asupra celulei
care-l produce

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


O celula este ținta hormonului atunci
când posedă receptori specifici pentru
hormonul respectiv

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Mecanismele
de reglare în sistemul
endocrin

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


• Trei tipuri de mecanisme pot influenţa
secreţia unui hormon:
– Mecanism de control hormonal
– Mecanism umoral
– Mecanism nervos

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


1. Stimul hormonal
• Un hormon poate stimula
secreţia unui alt hormon

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


MECANISMELE DE FEEDBACK

• FEEDBACK NEGATIV LUNG


• FEEDBACK NEGATIV SCURT
• FEEDBACK NEGATIV ULTRASCURT
• FEEDBACK POZITIV

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


FEEDBACK NEGATIV LUNG
Hipotalamus
+

Hipofiza

Feedback

Glande periferice -

Hormon specific

Feb 2020
Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
2. Mecanism umoral
• Modificarea unui parametru
al mediului intern
provoacă/inhibă secreţia
unui hormon (de ex.
concentraţia glucozei sau
calciului din sânge).

Feb 2020
Conf. Dr. Mihaela Vlad
3. Mecanism nervos
• Un impuls nervos poate
provoaca secreţia unui
hormon la nivelul unei
glande.

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


BIORITMURI
• Ritmul ultradian, cu o periodicitate mai mică
decât durata unei zile;

• Ritmul circadian are perioada de 24 de ore și


este determinat de expunerea periodică
variată la lumină, respectiv de alternanța zi-
noapte.
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
BIORITMURI
• Ritmul circatrigintan este un bioritm cu
periodicitate mai lungă, de aproximativ 28-30
de zile – ritmul de secreție al hormonilor
ovarieni pe durata ciclului ovarian;

• Bioritmurile circanuale reprezintă ritmuri cu


periodicitate anuală, de pildă creșteri
sezoniere, în funcție de anotimp, ale secrețiilor
hormonilor sexuali (primăvara) și tiroidieni
(iarna).
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
BIORITMURI

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


SISTEMUL
HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

• Sistemul hipotalamo-hipofizar: anatomie,


fiziologie
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi
• Hormonii tropi hipofizari
• Neurohormonii neurohipofizari

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Hipotalamus

Hipofiza

Şaua turcă

Hipotalamusul controlează hipofiza


Hipofiza controlează majoritatea
glandelor endocrine
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Hipotalamus

Hipofiza

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


ANATOMIE

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


GLANDA HIPOFIZA
DETALII ANATOMICE

Chiasma optica
N. III
Artera carotida interna
N. IV

HIPOFIZA N. VI

Sinus cavernos N. V (ram. oftalmica)

Sinus sfenoidal N. V (ram. maxilara)

Nasofaringe

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hipotalamusul

• structură nervoasă (diencefal)


• Are şi rol de glandă endocrină

Secreţia hipotalamusului = Neurosecreţie :


• Vasopresina şi oxitocina,
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi.

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


HIPOFIZA

Formată din terminaţiile


Hypothalamus axonilor neuronilor
hipotalamici (nucleul
supraoptic şi
paraventricular).

Adenohipofiza
Neurohipofiza

Formată din celule secretante de


Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
hormoni
SISTEMUL PORT HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hormonii adenohipofizari

Lobul anterior al hipofizei

GH, TSH,
ACTH – MSH,
FSH, LH,
Prolactina

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hormonii neurohipofizari

Adenohipofiza
Neurohipofiza
ADH
Oxitocina

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Acţiunile hormonilor hipofizari

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Controlul hipotalamusului asupra adenohipofizei

Hipotalamusul controlează secreţia de la


nivelul adenohipofizei

Hipotalamusul secretă factori:

Stimulatori (stimuline) Stimulează secreţia


hormonilor hipofizari

Inhibitori (inhibine) Inhibă secreţia hormonilor


hipofizari

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Neurohormonii hipotalamici
hipofiziotropi
Neurohormonii Hormonii Mecanismul
Prescurtare
hipofiziotropi hipofizari de acţiune
Tireoliberina TRH TSH, PRL Stimulator

Gonadoliberina LRH LH, FSH Stimulator

Corticoliberina CRH ACTH Stimulator

Somatoliberina GHRH GH Stimulator

Somatostatina SS(GHIH) GH, TSH Inhibitor

Prolactin
inhibiting factor PIF PRL Inhibitor
=Dopamina
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Ex. Controlul secreţiei hormonului de creştere (GH) de
către hipotalamus

Hipotalamus

GH-RH GH-IH

 GH  GH

Hipofiza

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


HORMONII TROPI HIPOFIZARI

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Hormonul de creştere
(GH sau STH)
• este un hormon cu structură polipeptidică,
• are rol anabolizant, cu acţiune asupra creşterii somatice,
• prezintă şi acţiuni metabolice, influenţând toate
metabolismele,
• ritmul de secreţie este legat de somn, cu valori crescute
în prima parte a somnului,
• efectele asupra creşterii sunt mediate de somatomedina
C (IGF-1), o substanţă sintetizată de ficat,
• secreţia GH este reglată de factorii hipotalamici cu rol
stimulator şi inhibitor, precum şi de mecanisme umorale.
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Gh - efect:
Ficat (IGF-1)
Os (osteoblaste, condrocite)
Muschi (fibre musculare)
Tesut gras (adipocite)
Hipotalamus

Stomac Hipofiza

Ficat

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Prolactina (PRL)
• este un hormon cu structură polipeptidică,
• la femei controlează dezvoltarea glandei mamare şi
induce secreţia lactată,
• la bărbaţi excesul de PRL influenţează steroidogeneza
testiculară,
• efectele metabolice sunt de tip anabolic, similare GH,
• reglarea secteţiei este asigurată prin mecanisme
hipotalamice inhibitoare (PIF=Dopamină) şi
stimulatoare (TRH) şi prin mecanisme nervoase.
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Hormonul tireotrop
(TSH)
Feedback • este un hormon cu structură
negativ
glicoproteică,
• deţine efecte specifice asupra
Diverse organe
glandei tiroide, stimulând
morfogeneza şi toate etapele
Hormoni biosintezei hormonilor
tiroidieni:
T4 si T3 tiroidieni,
• reglarea este asigurată printr-
un factor hipotalamic
stimulator (TRH) şi prin
Efect stimulator
mecanismul de feed-back
Efect inhibitor
negativ indus de hormonii
tiroidieni din circulaţie.
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Gonadotropii
(FSH,LH)-femei
FSH
• la femei stimulează
dezvoltarea şi maturarea
foliculară,
LH
• la femei induce ovulaţia
(împreună cu FSH) şi asigură
dezvoltarea corpului galben
şi secreţia de hormoni
sexuali de la acest nivel,
La femei, secreţia de gonadotropi
este de tip ciclic, fiind diferită pe
parcursul diverselor faze ale ciclului
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
menstrual.
LH
FSH

E¹, E², E³

Feb 2020 E+P


Conf. Dr. Mihaela Vlad
Gonadotropii
(FSH,LH) – la barbati
FSH
• la bărbaţi asigură
troficitatea tubilor seminiferi
şi controlează stadiile
iniţiale ale
spermatogenezei.
LH
• la bărbaţi controlează
celulele Leydig şi secreția
de testosteron.

La bărbaţi secreţia de Gn
este continuă şi de tip tonic.
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Hormonul adrenocorticotrop
(ACTH)
• este un hormon cu structură polipeptidică,
• are acţiuni specifice asupra corticosuprarenalei,
producând efecte morfogenetice şi de stimulare a
steroidogenezei.
• are un ritm de secreţie nictemeral sau circadian, care
este imprimat şi cortizolului plasmatic,
• reglarea secreţiei este asigurată în principal de
factorul hipotalamic stimulator (CRH) şi de mecanismul
de feedback negativ indus de cortizolul liber plasmatic.
• secreţia sa este influenţată şi de anumite mecanisme
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
umorale: hipoglicemia
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Ritm
circadian

Stres fizic
Stres psihic
Hipoglicemia
Expunerea la frig
Durerea

Corticosuprarenala

Adenohipofiza

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Ritmul
circadian al
cortizolului

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


NEUROHORMONII NEUROHIPOFIZARI
Ei sunt sintetizaţi în hipotalamus, de unde sunt transportaţi de-a
lungul tractului nervos hipotalamo-retrohipozar la nivelul lobului posterior
al hipofizei. Cei doi hormoni sunt depozitaţi la nivelul lobului posterior şi
de aici sunt eliberaţi în circulaţie.

ADH
- are o structură polipeptidică,
-are rolul de a conserva apa în organism,
- receptorii săi se află la nivelul nefronului distal, unde determină
reabsorbţia apei fără electroliţi,
- reglarea secreţiei se face prin mai multe mecanisme, cel mai important
fiind mecanismul osmotic: creşterea osmolarităţii plasmatice stimulează
secreţia ADH.

Oxt
-stimulează contracţia uterină în procesul de expulzie şi asigură ejecţia
laptelui
Feb 2020
în timpul suptului, Conf. Dr. Mihaela Vlad
Osmoreceptori-
osmolaritate
plasmatica
Chemoreceptori-
schimburi de apa
si electroliti din
sange in tesuturi

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


REGLAREA SECEŢIEI DE ADH

→ MECANISMUL OSMOTIC
-osmolaritatea plasmatică ↑ → creşterea secreţiei
de ADH
-osmolaritatea plasmatică ↓ →scăderea secreţiei
de ADH

→ MECANISMUL VOLUMETRIC
- volemia ↓ → creşterea secreţiei de ADH
-volemia ↑ → scăderea secreţiei de ADH
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Hipotalamus

ADH OXT

Neurohipofiza

ADH OXT

rinichi uter
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
ADENOAME HIPOFIZARE

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


CARACTERE GENERALE

- Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne


- reprezintă 5-8% din tumorilor intracraniene
- incidența cea mai mare: intre a 3-a și a 6-a decadă
- 70%= tumori secretante:

 Prolactinoame (60%)
Cele mai frecvente:  Adenoame secretante de GH (20%)
Adenoame secretante de ACTH (10%)

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Clasificare
Pe baza afinităţii lor tinctoriale:
- acidofile (secretante de GH şi/sau PRL),
- bazofile (secretante de ACTH, TSH) şi
- cromofobe.

Din punct de vedere funcţional, se descriu:


- adenoame secretante, cu expresie clinică diferită, simptomele
exprimând secreţia crescută a hormonului în cauză.
- adenoame nesecretante, cu expresie clinică determinată de
volumul tumoral.
In funcție de mărimea tumorală:
• Micro adenoame < 10 mm
• Macro adenoame > 10 mm
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Clasificare
Pe baza explorărilor radiologice, folosindu-se drept
criteriu mărimea şi invazivitatea tumorilor:
• Adenoame hipofizare încapsulate:
– Grad 0 - şa turcă aparent normală;
– Grad I - microadenoame (cu dimensiuni < 10 mm
diametru) - şaua turcă cu modificări minime sau focale;
– Grad II - macroadenoame (cu dimensiuni > 10 mm
diametru) - şaua turcă este lărgită global.
• Adenoame hipofizare invazive
– Grad III - cu infiltrare osoasă localizată;
– Grad IV - cu infiltrare osoasă difuză.

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Clasificare
Din punct de vedere anatomo-patologic, după OMS (2017):
- Adenoame somatotrope
- Adenom secretant de GH dens granulat
- Adenom secretant de GH slab granulat
- Adenom mamosomatotrop
- Adenom cu secretie mixta GH-PRL
- Adenoame lactotrope
- Adenom secretant de PRL slab granulat
- Adenom secretant de PRL dens granulat
- Adenom acidofil cu celule stem
- Adenomul tireotrop
- Adenoame corticotrope
- Adenom secretant de ACTH dens granulat
- Adenom secretant de ACTH slab granulat
- Adenom cu celule Crooke
- Adenomul gonadotrop
- Adenom ”null-cell” (fără secreție hormonală)
- Adenoame plurihormonale
- Adenom plurihormonal Pit-1 pozitiv
- Adenom plurihormonal cu colorare imunohistochimică neclasificată altundeva
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Adenoamele nesecretante

- 10-30% dintre adenoame

- Se pot prezenta cu insuficiență anterohipofizară,


datorită:

 compresiunii hipofizei normale


 lezării tijei hipofizare
 lezării ariei hipotalamice hipofiziotrope
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
• Manifestări clinice:
- secreţii hormonale anormale
- sindrom compresiv tumoral (îngustarea
câmpului vizual, cefalee, hipertensiune
intracraniană)

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Explorări imagistice
Radiografia de craniu profil – pentru vizualizarea
seii turce

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Șa turcă lărgită

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Explorări imagistice
• RMN hipofizar

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


RMN hipofizar

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


RMN hipofizar

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


RMN hipofizar

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Rapoarte importante
• Nervul optic şi
chiasma optică
• Compresiunea
-Hemianopsie bi
temporală

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Câmp vizual

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Rapoarte importante
• Sinusul cavernos
• Carotida internă
• Nervii cranieni III, IV
VI, ramuri V

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
TRATAMENT NEUROCHIRURGICAL

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Microchirurgie pe cale transfenoidală

- Rata de succes 60-90%, depinde de dimensiunile


tumorii, extensia extraselară, experiența
neurochirurgului
- Mortalitate scăzută
- Incidență redusă a complicațiilor perioperatorii

Pe cale transfrontală

-necesară la pacienții cu extensie


extraselară

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad


Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
DE REȚINUT!
• Structura sistemului hipotalamo-hipofizar și
legăturile dintre cele două organe
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi
• Neurohormonii neurohipofizari
• Hormonii tropi hipofizari: structura, rol,
reglarea secretiei
• Adenoamele hipofizare
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad