MG 2 2019 Studenti

ENDOCRINOLOGIE –
CURSUL No. 2
Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad
CLASIFICAREA GLANDELOR ENDOCRINE
• GLANDE ENDOCRINE PURE: Hipofiza,

Paratiroidele, Suprarenalele, Tiroida
• GLANDE ENDO-EXOCRINE:
• MIXTE: Pancreas
• SIMPLĂ: Ovarul

HORMONII - CLASIFICARE
Hormonii steroizi:
• Structura lor porneşte de la nucleul
colesterolului,
• Se pot absorbi după administrarea
orală
• Ex.: h. Glucocorticoizi, h.
Mineralocorticoizi, h. gonadici
Hormonii de natură proteică (polipeptizi)

• Sunt hidrosolubili
• Au o structură proteică: hormonii
hipofizari, calcitonina, PTH, insulina
HORMONII - CLASIFICARE
Hormonii derivați din monoamine:
• hormonii tiroidieni,
• catecolaminele,
Hormonii derivați din acid arahidonic:

• Au o structură lipidică
• De ex. Prostaglandine, Leucotriene

MECANISMUL DE ACŢIUNE AL HORMONILOR
1.HORMONII STEROIDICI
• acţionează direct asupra nucleului, pătrunzând

prin membrana celulară,
• se leagă de un receptor citoplasmatic
(aporeceptor) şi ajung la nivelul nucleului,
unde declanşează procesul de transcripţie a
ARN şi sinteza proteică.

Hormoni steroidici si tiroidieni
Diffusion
passive
Récepteur
nucléaire
Activation
Synthèse de l’expression
de de gène cible
ADN
protéines
noyau
ARNm
Réponse cellulaire
cytoplasme
MECANISMUL DE ACŢIUNE AL HORMONILOR
2. HORMONII PROTEICI (POLIPEPTIDICI)
• acţionează la nivelul membranei celulare

• hormonul se leagă de un receptor proteic la nivelul
membranei celulare şi determină eliberarea unui
mesager secund în interiorul celulei.

Hormoni proteici
Récepteur
membranaire T : transducteur
Diffusion
passive T T
Production
d’un 2nd messager
Activation
de
Protéines ADN
effectrices
ARNm
noyau
Réponse cellulaire
cytoplasme
Exemple: voies AMPc et IP3+DAG
Mecanism de actiune
- Acțiune de tip endocrin – hormonul circulă prin sânge,
limfă, LCR și acționeaza la distantă,
- Actiune paracrină / juxtacrină – hormonul actionează local,
în vecinatatea celulei care-l produce:
- Actiune autocrina - hormonul actioneaza asupra celulei
care-l produce

O celula este ținta hormonului atunci
când posedă receptori specifici pentru
hormonul respectiv

Mecanismele
de reglare în sistemul
endocrin

• Trei tipuri de mecanisme pot influenţa
secreţia unui hormon:
– Mecanism de control hormonal
– Mecanism umoral
– Mecanism nervos

1. Stimul hormonal
• Un hormon poate stimula
secreţia unui alt hormon

MECANISMELE DE FEEDBACK
• FEEDBACK NEGATIV LUNG

• FEEDBACK NEGATIV SCURT
• FEEDBACK NEGATIV ULTRASCURT
• FEEDBACK POZITIV

FEEDBACK NEGATIV LUNG
Hipotalamus
+
Hipofiza
Feedback
Glande periferice -
Hormon specific
Feb 2020
Conf. Dr. Mihaela Vlad
2. Mecanism umoral
• Modificarea unui parametru
al mediului intern
provoacă/inhibă secreţia
unui hormon (de ex.
concentraţia glucozei sau
calciului din sânge).
Feb 2020
3. Mecanism nervos
• Un impuls nervos poate
provoaca secreţia unui
hormon la nivelul unei
glande.

BIORITMURI
• Ritmul ultradian, cu o periodicitate mai mică
decât durata unei zile;
• Ritmul circadian are perioada de 24 de ore și

este determinat de expunerea periodică
variată la lumină, respectiv de alternanța zi-
noapte.
BIORITMURI
• Ritmul circatrigintan este un bioritm cu
periodicitate mai lungă, de aproximativ 28-30
de zile – ritmul de secreție al hormonilor
ovarieni pe durata ciclului ovarian;
• Bioritmurile circanuale reprezintă ritmuri cu

periodicitate anuală, de pildă creșteri
sezoniere, în funcție de anotimp, ale secrețiilor
hormonilor sexuali (primăvara) și tiroidieni
(iarna).
BIORITMURI

SISTEMUL
HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR
• Sistemul hipotalamo-hipofizar: anatomie,

fiziologie
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi
• Hormonii tropi hipofizari
• Neurohormonii neurohipofizari

SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR
Hipotalamus
Hipofiza
Şaua turcă
Hipotalamusul controlează hipofiza

Hipofiza controlează majoritatea
glandelor endocrine
Hipotalamus
Hipofiza

ANATOMIE

GLANDA HIPOFIZA
DETALII ANATOMICE
Chiasma optica
N. III
Artera carotida interna
N. IV
HIPOFIZA N. VI
Sinus cavernos N. V (ram. oftalmica)
Sinus sfenoidal N. V (ram. maxilara)
Nasofaringe

Hipotalamusul
• structură nervoasă (diencefal)

• Are şi rol de glandă endocrină
Secreţia hipotalamusului = Neurosecreţie :

• Vasopresina şi oxitocina,
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi.

HIPOFIZA
Formată din terminaţiile

Hypothalamus axonilor neuronilor
hipotalamici (nucleul
supraoptic şi
paraventricular).
Adenohipofiza
Neurohipofiza
Formată din celule secretante de

hormoni
SISTEMUL PORT HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Hormonii adenohipofizari
Lobul anterior al hipofizei
GH, TSH,
ACTH – MSH,
FSH, LH,
Prolactina

Hormonii neurohipofizari
Adenohipofiza
Neurohipofiza
ADH
Oxitocina

Acţiunile hormonilor hipofizari

Controlul hipotalamusului asupra adenohipofizei
Hipotalamusul controlează secreţia de la

nivelul adenohipofizei
Hipotalamusul secretă factori:
Stimulatori (stimuline) Stimulează secreţia

hormonilor hipofizari
Inhibitori (inhibine) Inhibă secreţia hormonilor

hipofizari

Neurohormonii hipotalamici
hipofiziotropi
Neurohormonii Hormonii Mecanismul
Prescurtare
hipofiziotropi hipofizari de acţiune
Tireoliberina TRH TSH, PRL Stimulator
Gonadoliberina LRH LH, FSH Stimulator
Corticoliberina CRH ACTH Stimulator
Somatoliberina GHRH GH Stimulator
Somatostatina SS(GHIH) GH, TSH Inhibitor
Prolactin
inhibiting factor PIF PRL Inhibitor
=Dopamina
Ex. Controlul secreţiei hormonului de creştere (GH) de
către hipotalamus
Hipotalamus
GH-RH GH-IH
 GH  GH
Hipofiza

HORMONII TROPI HIPOFIZARI

Hormonul de creştere
(GH sau STH)
• este un hormon cu structură polipeptidică,
• are rol anabolizant, cu acţiune asupra creşterii somatice,
• prezintă şi acţiuni metabolice, influenţând toate
metabolismele,
• ritmul de secreţie este legat de somn, cu valori crescute
în prima parte a somnului,
• efectele asupra creşterii sunt mediate de somatomedina
C (IGF-1), o substanţă sintetizată de ficat,
• secreţia GH este reglată de factorii hipotalamici cu rol
stimulator şi inhibitor, precum şi de mecanisme umorale.
Gh - efect:
Ficat (IGF-1)
Os (osteoblaste, condrocite)
Muschi (fibre musculare)
Tesut gras (adipocite)
Hipotalamus
Stomac Hipofiza
Ficat

Prolactina (PRL)
• la femei controlează dezvoltarea glandei mamare şi
induce secreţia lactată,
• la bărbaţi excesul de PRL influenţează steroidogeneza
testiculară,
• efectele metabolice sunt de tip anabolic, similare GH,
• reglarea secteţiei este asigurată prin mecanisme
hipotalamice inhibitoare (PIF=Dopamină) şi
stimulatoare (TRH) şi prin mecanisme nervoase.
Hormonul tireotrop
(TSH)
Feedback • este un hormon cu structură
negativ
glicoproteică,
• deţine efecte specifice asupra
Diverse organe
glandei tiroide, stimulând
morfogeneza şi toate etapele
Hormoni biosintezei hormonilor
tiroidieni:
T4 si T3 tiroidieni,
• reglarea este asigurată printr-
un factor hipotalamic
stimulator (TRH) şi prin
Efect stimulator
mecanismul de feed-back
Efect inhibitor
negativ indus de hormonii
tiroidieni din circulaţie.
Gonadotropii
(FSH,LH)-femei
FSH
• la femei stimulează
dezvoltarea şi maturarea
foliculară,
LH
• la femei induce ovulaţia
(împreună cu FSH) şi asigură
dezvoltarea corpului galben
şi secreţia de hormoni
sexuali de la acest nivel,
La femei, secreţia de gonadotropi
este de tip ciclic, fiind diferită pe
parcursul diverselor faze ale ciclului
menstrual.
LH
FSH
E¹, E², E³
Feb 2020 E+P

Gonadotropii
(FSH,LH) – la barbati
FSH
• la bărbaţi asigură
troficitatea tubilor seminiferi
şi controlează stadiile
iniţiale ale
spermatogenezei.
LH
• la bărbaţi controlează
celulele Leydig şi secreția
de testosteron.
La bărbaţi secreţia de Gn
este continuă şi de tip tonic.
Hormonul adrenocorticotrop
(ACTH)
• are acţiuni specifice asupra corticosuprarenalei,
producând efecte morfogenetice şi de stimulare a
steroidogenezei.
• are un ritm de secreţie nictemeral sau circadian, care
este imprimat şi cortizolului plasmatic,
• reglarea secreţiei este asigurată în principal de
factorul hipotalamic stimulator (CRH) şi de mecanismul
de feedback negativ indus de cortizolul liber plasmatic.
• secreţia sa este influenţată şi de anumite mecanisme
umorale: hipoglicemia
Ritm
circadian
Stres fizic
Stres psihic
Hipoglicemia
Expunerea la frig
Durerea
Corticosuprarenala
Adenohipofiza

Ritmul
circadian al
cortizolului

NEUROHORMONII NEUROHIPOFIZARI
Ei sunt sintetizaţi în hipotalamus, de unde sunt transportaţi de-a
lungul tractului nervos hipotalamo-retrohipozar la nivelul lobului posterior
al hipofizei. Cei doi hormoni sunt depozitaţi la nivelul lobului posterior şi
de aici sunt eliberaţi în circulaţie.
ADH
- are o structură polipeptidică,
-are rolul de a conserva apa în organism,
- receptorii săi se află la nivelul nefronului distal, unde determină
reabsorbţia apei fără electroliţi,
- reglarea secreţiei se face prin mai multe mecanisme, cel mai important
fiind mecanismul osmotic: creşterea osmolarităţii plasmatice stimulează
secreţia ADH.
Oxt
-stimulează contracţia uterină în procesul de expulzie şi asigură ejecţia
laptelui
Feb 2020
în timpul suptului, Conf. Dr. Mihaela Vlad
Osmoreceptori-
osmolaritate
plasmatica
Chemoreceptori-
schimburi de apa
si electroliti din
sange in tesuturi

REGLAREA SECEŢIEI DE ADH
→ MECANISMUL OSMOTIC
-osmolaritatea plasmatică ↑ → creşterea secreţiei
de ADH
-osmolaritatea plasmatică ↓ →scăderea secreţiei
de ADH
→ MECANISMUL VOLUMETRIC
- volemia ↓ → creşterea secreţiei de ADH
-volemia ↑ → scăderea secreţiei de ADH
Hipotalamus
ADH OXT
Neurohipofiza
ADH OXT
rinichi uter
ADENOAME HIPOFIZARE

CARACTERE GENERALE
- Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne

- reprezintă 5-8% din tumorilor intracraniene
- incidența cea mai mare: intre a 3-a și a 6-a decadă
- 70%= tumori secretante:
 Prolactinoame (60%)
Cele mai frecvente:  Adenoame secretante de GH (20%)
Adenoame secretante de ACTH (10%)

Clasificare
Pe baza afinităţii lor tinctoriale:
- acidofile (secretante de GH şi/sau PRL),
- bazofile (secretante de ACTH, TSH) şi
- cromofobe.
Din punct de vedere funcţional, se descriu:

- adenoame secretante, cu expresie clinică diferită, simptomele
exprimând secreţia crescută a hormonului în cauză.
- adenoame nesecretante, cu expresie clinică determinată de
volumul tumoral.
In funcție de mărimea tumorală:
• Micro adenoame < 10 mm
• Macro adenoame > 10 mm
Clasificare
Pe baza explorărilor radiologice, folosindu-se drept
criteriu mărimea şi invazivitatea tumorilor:
• Adenoame hipofizare încapsulate:
– Grad 0 - şa turcă aparent normală;
– Grad I - microadenoame (cu dimensiuni < 10 mm
diametru) - şaua turcă cu modificări minime sau focale;
– Grad II - macroadenoame (cu dimensiuni > 10 mm
diametru) - şaua turcă este lărgită global.
• Adenoame hipofizare invazive
– Grad III - cu infiltrare osoasă localizată;
– Grad IV - cu infiltrare osoasă difuză.

Clasificare
Din punct de vedere anatomo-patologic, după OMS (2017):
- Adenoame somatotrope
- Adenom secretant de GH dens granulat
- Adenom secretant de GH slab granulat
- Adenom mamosomatotrop
- Adenom cu secretie mixta GH-PRL
- Adenoame lactotrope
- Adenom secretant de PRL slab granulat
- Adenom secretant de PRL dens granulat
- Adenom acidofil cu celule stem
- Adenomul tireotrop
- Adenoame corticotrope
- Adenom secretant de ACTH dens granulat
- Adenom secretant de ACTH slab granulat
- Adenom cu celule Crooke
- Adenomul gonadotrop
- Adenom ”null-cell” (fără secreție hormonală)
- Adenoame plurihormonale
- Adenom plurihormonal Pit-1 pozitiv
- Adenom plurihormonal cu colorare imunohistochimică neclasificată altundeva
Adenoamele nesecretante
- 10-30% dintre adenoame
- Se pot prezenta cu insuficiență anterohipofizară,

datorită:
 compresiunii hipofizei normale

 lezării tijei hipofizare
 lezării ariei hipotalamice hipofiziotrope
• Manifestări clinice:
- secreţii hormonale anormale
- sindrom compresiv tumoral (îngustarea
câmpului vizual, cefalee, hipertensiune
intracraniană)

Explorări imagistice
Radiografia de craniu profil – pentru vizualizarea
seii turce

Șa turcă lărgită

Explorări imagistice
• RMN hipofizar

RMN hipofizar

RMN hipofizar

RMN hipofizar

Rapoarte importante
• Nervul optic şi
chiasma optică
• Compresiunea
-Hemianopsie bi
temporală

Câmp vizual

Rapoarte importante
• Sinusul cavernos
• Carotida internă
• Nervii cranieni III, IV
VI, ramuri V

TRATAMENT NEUROCHIRURGICAL

Microchirurgie pe cale transfenoidală
- Rata de succes 60-90%, depinde de dimensiunile

tumorii, extensia extraselară, experiența
neurochirurgului
- Mortalitate scăzută
- Incidență redusă a complicațiilor perioperatorii
Pe cale transfrontală
-necesară la pacienții cu extensie

extraselară

DE REȚINUT!
• Structura sistemului hipotalamo-hipofizar și
legăturile dintre cele două organe
• Neurohormonii hipotalamici hipofiziotropi
• Neurohormonii neurohipofizari
• Hormonii tropi hipofizari: structura, rol,
reglarea secretiei
• Adenoamele hipofizare

MG 2 2019 Studenti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MG 2 2019 Studenti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENDOCRINOLOGIE –

• GLANDE ENDOCRINE PURE: Hipofiza,

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Hormonii de natură proteică (polipeptizi)

Hormonii derivați din acid arahidonic:

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• acţionează direct asupra nucleului, pătrunzând

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• acţionează la nivelul membranei celulare

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• FEEDBACK NEGATIV LUNG

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• Ritmul circadian are perioada de 24 de ore și

• Bioritmurile circanuale reprezintă ritmuri cu

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• Sistemul hipotalamo-hipofizar: anatomie,

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Hipotalamusul controlează hipofiza

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Sinus cavernos N. V (ram. oftalmica)

Sinus sfenoidal N. V (ram. maxilara)

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

• structură nervoasă (diencefal)

Secreţia hipotalamusului = Neurosecreţie :

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Formată din terminaţiile

Formată din celule secretante de

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Lobul anterior al hipofizei

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Hipotalamusul controlează secreţia de la

Hipotalamusul secretă factori:

Stimulatori (stimuline) Stimulează secreţia

Inhibitori (inhibine) Inhibă secreţia hormonilor

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Gonadoliberina LRH LH, FSH Stimulator

Corticoliberina CRH ACTH Stimulator

Somatoliberina GHRH GH Stimulator

Somatostatina SS(GHIH) GH, TSH Inhibitor

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 E+P

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

- Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

Din punct de vedere funcţional, se descriu:

Feb 2020 Conf. Dr. Mihaela Vlad

- 10-30% dintre adenoame

- Se pot prezenta cu insuficiență anterohipofizară,