Alimentatia pasarilor

-C11-

Particularitatile valorificarii hranei de catre pasari :

Pasarile in comparatie cu mamiferele au cateva particularitati anatomo-

fiziologice,fapt care influenteaza si modul de valorificare al hranei.
La pasari tubul digestiv este relativ mai scurt si capacitatea sa mai redusa ceea ce
determina ca timpul de stacnare al nutreturilor sa fie mai mic.Acest lucru este compensat
insa de existenta unui echipament enzimatic complex care induce,la un nivel inalt,
procesele digestive.Pasarile valorifica foarte bine majoritatea componentelor hranei
precum proteine,grasimi,glucide simple,amidon,insa valorifica foarte slab celuloza bruta.
Daca ratiile destinete pasarilor au un continut mare in celuloza,atunci scade gradul de
valorificare al tuturor componentelor hranei.Din aceasta cauza,in ratiile pasarilor,celuloza
bruta se limiteaza la maxim 5-6% pt adulte si la 3-4%pt tineret.
Fata de situatia descrisa anterior se poate deduca ca pasarile valorifica foarte bine
nutreturile concentrate,in cele mai multe cazuri,hrana lor exclusiva.
Grasimea din corpul pasarilor si din oua are un continut relatic mare in acizi grasi
saturati,cei care au o influenta nefavorabila asupra sanatatii omului,motiv pt care in ratiile
pasarilor se introduc grasimi cu un continut mai mare in acizi grasi polinesaturati,cu
influenta favorabila asupra sanatatii omului.
Pasarile valorifica de cca 10 ori mai bine vitamina D3 fata de D2 motiv care impune
folosirea in hrana lor a unor surse bogate in vitamina D3 precum faina de peste sau untura
de peste.Tot in legatura cu vitaminele este de mentionat faptul ca pasarile au un grad mult
mai mare de toleranta la excesul de vitamine.Acest fapt poate fi speculat prin
administrarea de suplimente vitaminice in vederea stimularii performantelor productive.
Datorita metabolismului mai intens si al productiilor ridicate,pasarile sunt mult mai
sensibile la carentele nutritive si de aici se recomanda ca ratiile pasarilor trebuie sa fie
echilibrate pana la ultimul aminoacid,vitamina sau minerale.
Reglarea consumului de hrana se face in mica masura pe cale fizica si in mare masura pe
cale metabolica in functie de concentratia in sange a anumitilor metaboliti energetici
precum glucoza.
Daca pasarilor li se administreaza in hrana densitati energetice mari,scade
consumul,dar nu si consumul de enrgie si invers.Acesta este unul din motivele pt care la
pasari necesarul de proteina bruta si de aminoacizi se raporteaza la 100kcal EM.
Alimentatia gainilor ootoare :

In aglicultura industriala ouale sunt produse de 2 tipuri de gaini :leghorn(oua cu

coaja alba) si rhode-island(oua cu coaja colorata).In afara de culoarea cojii oualor cele
doua tipuri de gaini se mai deosebesc prin greutatea corporala,greutatea oualor si
consumul specific,toate mai mici la tipul leghorn.
De la ecloziune pana la 20-22 sapt,varsa producerii primelor oua,puicutele se hranesc de
o maniera diferita in conformitate cu necesarul lor.
Ca o regula generala se recomanda ca pana la varsta producerii primelor oua sa nu se
forteze cresterea.
Nutreturile combinate administrate puicutelor,pe toata perioada de crestere,au un
parametru energetic mediu de 2800.Parametrul proteic este insa diferentiat :18% proteina
bruta pana la varsta de 6-8 sapt si 15% dupa 6-8 sapt pana la 20-22 sapt.
Pt puicute se folosesc doua scheme de hranire :administrarea la discretie a nutretului
combinat pe toata perioada de crestere,cazul puicutelor tip leghorn sau administrarea la
discretie in primele 6-8 sapt si administrarea restictionata dupa 6-8 sapt.
De la 20-22 sapt pana la 50-55 sapt este plasata prima parte a perioadei de ouat,cand
productia de oua este maxima.In consecinta,in aceasta perioada,necesarul gainilor este
foarte ridicat.
In afara de asigurarea la niveluri optime al fiecarui parametru nutritiv,la fel de
importanta este si asigurarea unor raporturi optime intre elementele nutritive,in special
intre energie si proteina.Un nivel energetic prea riducat corelat cu un nivel proteic mai
scazut,determina aparitia sindromului ficat gras,care are ca efecte scaderea productiilor
de oua.De asemenea un nivel energetic prea scazut si in combinatii cu temperaturi ale
mediului scazute,determina scaderea productiei de oua.
Intre 50-55 sapt si 75-77 sapt este plasata a doua parte a perioadei de ouat.Pe masura
inaintarii in aceasta perioada,productia de oua are tendinta sa scada,ceea ce inseamna ca
pot fi redusi si parametrii nutritivi ai hranei,corespunzatori primei perioade de ouat.
In practica,pe intrega perioada de ouat se poate folosi un singur tip de nutret
combinat,denumit layer,ai carui parametrii nutritivi sunt :2700-2800 kcal/kg NC EM si
16-17% proteina bruta.
Pt atingerea acestor parametrii,dar si a altora nementioanti,structura generala
orientativa a unei retete de nutreturi combinate pt gaini ootoare este
urmatoarea :concentrate energetice 60-65% ;concentrate proteice 25-30% ;saruri minerale
6-8% din care sare 0,5% ;premix vitamino mineral 0,5-1%.
Gainile ootoare crescute in sistem intensiv sunt hranite la discretie,totusi se poate anticipa
un consum de 110-120g NC/zi la gainile tip leghorn si 120-130 la gainire tip rhode-
island.
Consumul specific,care in cazul gainilor ootoare reprezinta kg NC/kg oua,este de 2,3-2,5.
Un parametru nutritive specific pasarilor ootoare este acela al sanctofilelor,substante
care ajuta la colorarea galbenusului al oualor obtinute,de o nuanta mai atractiva pt
consumatori.Asemenea sbs se gasesc in unele nutreturi precum porumbul,glutenul de
porumb,faina de lucerna,dar si in unele preparate comerciale precum apocarotenester.
Alimentatia puilor de gaina pt carne(broiler de gaina) :

In cresterea broiler-ului de gaina,s-au obtinut in ultimul an rezultate spectaculoase.De

exemplu in cazul cresterii pana la 42 zile se obtina sporuri medii zilnice 45-50g in prima
parte,iar in ultima parte a cresterii 85-90g.
Se obtin curet consumuri specifice de 1,8-2 kg/kg spor.
Pe piata internationala se produc 3 tipuri de broiler de gaina :mic(sacrificat la 5 sapt si
1,4kg),mijlociu(la 6 sapt si 1,8 kg) si mare(la 7 sapt si cca 2 kg).
Broiler-ul de gaina poate fi crescut si hranit pe 4 sau pe 3
faze :prestarter,starter,grower,finisher(pe 3 faze,fara prestarter)
In varianta de 3 faze,principalii parametrii nutritivi ai nutreturilor combinate sunt
urmatorii :EM 300 kcal/kgNC si 22-23 % PB(starter ;3100 EM si 20-21%
PB(grower) ;3200 EM si 18-19% PB(finisher).
Asemenea parametrii nutritivi pot fi atinsi daca structura generala a retetelor este
urmatoarea :concentrate energetice 60-70% ;concentrate proteice vegetale 25-
30%,concentrate proteice animale 3-6% ;drojdii furajere 2-3%,saruri minerale 2-3% din
care sare 0,2-0,3%,PVM 0,5-1%.
Pt atingerea parametrilor proteici si al aminoacizilor foarte ridicati,in nutreturile
combinate ale broiler-ului de gaina trebuie inclusi aminoacizii de sinteza,ca de altfel si
alti aditivi furajeri permisi de lege,precum enzime probiotice care stimuleaza procesul de
crestere.
In Nutreturile combinate ale broiler-ului de gaina se intoduc si unele antibiotice pt
prevenirea coccidiostaticelor,acestea avand un pronuntat efect antivitaminic,impunandu-
se o suplimentare vitaminica,mai ales in vitamina B1 si acidul folic.
Si in hrana broiler-ului se urmareste parametrul sanctofilelor,aceasta pt ca pielea
carcaselor sa nu aibe pielea alba.
Ca si in cazul cgainilor ootoare un element foarte important in hrana broiler-ului,este
raportul energie proteina deoarece,numai colerate,cele doua elemente nutritive permit
obtinerea unor performante productive eficiente.
Se considera in acest sens ca orice crestere sau descrestere a parametrului energetic cu
100 kcal EM trebuie insotita de o crestere sau descrestere A parametrului proteic,ci 1
unitate procentuala proteina bruta.
Broiler-ul de gaina crescut in complexe agricole este hranit la discretie.Se estimeaza
totusi ca pe intreaga perioada de crestere,consumul mediu este de 80-85g NC/zi.
In zilele de astazi se produc hibrizi de broiler de gaina.Firmele producatoare de hibrizi
prezinta crescatorilor adevarate notite tehnice in care sunt aratate curbele de
crestere,parametrii nutritivi ai retetelor.
Alimentatia puilor de curca pentru carne(broiler de curca) :

Carnea de curac fata de cea de gaina are insusiri gustative diferite,insa este mai
scumpa.Exista deosebiri si in ceea ce priveste compozitia intre puii de gaina si cei de
curca.Cea de curca are mai multa proteina si mai putina grasime,depunandu-se o cantitate
mai mare de proteina in corp,nivelul parametrilor proteici ai retetelor de NC fiind mai
ridicat.Este mai ridicat si nivelul parametrilor minerali si cel al parametrilor vitaminici.
Cea mai cunoscuta tehnologie in cresterea broiler-ului de curca este cresterea pe 4
faze,fiecare de cate o luna,deci cu sacrificare la 12 sapt.
Puii de curca fata de cei de gaina sunt mai putin sensibili la nivelul parametrului energetic
al nutreturilor,a.i. se poate merge pe un singur parametru energetic in toate cele 4 faze de
crestere.In varianta in care se adopta un parametru energetic de 3000 indiferent de
faza,difera parametrul protei :26-27% Prestarter,23-25% Starter,20-21% Grower,17-
18%Finisher.
Pt a putea realiza un asemenea nivel foarte ridicat al parametrului proteic in reteta
prestarter,structura acesteia este urmatoarea :concentrate energetice 45-50%,concentrate
proteice de origine veg 40-45%,concentrate proteice de orig anim 8-10%,drojdii furajere
3-4%,saruri minerale 3-4%,PVM 0,5-1%.
Pt celelalte retete,starter grower si finisher,pe masira trecerii de la una la alta creste
ponderea concentratelor energetice si scade ponderea concentratelor proteice.
Concentratul energetic cel mai utilizat este porumbul.
Si parametrii aminoacizilor sunt foarte ridicati,lizina de exp 1,7% in reteta prestarter,ceea
ce impune folosirea aminoacizilor sintetici.
In varianta descrisa anterior cu sacrificare la 12 sapt,masculii ating cca 11 kg,iar
femelele 7kg.In scop demonstrativ de reclama,la varsta de 1 an s-au obtinut masculi in
greutate de 25-30Kg din care pieptul 12-13 kg.
Si puii de curca pt carne se hranesc la discretie.Se anticipeaza totusi ca pe intreaga
perioada dfe crestere,in varianta sacrificarii la 4 luni,consumul mediu este de 200-220g
NC/zi cu consumuri specifice de 3-3,5.
Puii de curca crescuti traditional nu realizeaza asemenea performante pt ca este vb de
calitatea materialului genetic si de modul de hranire si intretinere.Puii de curca crescuti
traditional, in primele zile dupa nastere sunt foarte sensibil la calitatea hranei si la
temperaturi foarte scazute.
Pt a imbunatatii calitatea hraneii se punea in malai carne fiarta,branza dulce,oua fierte,iar
pe timpul verii primeau salata,urzici.