C4 Alte nutreturi

I. Cerealele reprezinta boabelele gramineelor anuale. Una dintre cele mai importante
surse de hrana pentru om si animale, pentru care exista o concurenta om-animale.
Productia mondiala de cereale este de peste 2 miliarde tone/an (aproximativ 300 de Kg pe
cap de locuitor). Animalele consuma mai mult decat omul. Se caracterizeaza printr-un
continut foarte ridicat in amidon 70-80 %, un continut mai scazut in proteine si grasimi,
si un continut scazut in minerale cu exceptia potasiului si fosforului si a unui continut
scazut in vitamine cu exceptia vitaminei B12.
Porumb este cea mai cultivata cereala pe plan mondial, alaturi de grau peste 500
de milioane de tone pe an fiecare. Este cereala cea mai utilizata in hrana animalelor. Este
cereala cu cel mai ridicat continut in energie (circa 1,22 UFL/Kg SU) dar si cu cel mai
scazut continut in proteina (90-100 g PB/Kg SU). Proteina din porumb nu este de cea mai
buna calitate fiind deficitara in lizina si triptofan. Se poate utiliza fara restrictii in hrana
tuturor speciilor si categoriilor de animale cu precadere in hrana animalelor la ingrasat.
Relativ bogat in grasime printre cereale cu un continut de 40-50% GB/Kg SU si sarac in
colina se foloseste pentru obtinerea ficatului gras prin indoparea gastelor si a ratelor.
Orz este cea mai cultivata cereala in vestul Europei. Valoarea nutritiva
energetica mai mica decat porumbul (circa 1,10 UFL/ Kg SU) insa valoare nutritive
proteica mai mare (110-120 g PB/ Kg SU). Ca si porumbul se poate folosi fara restrictii la
toate speciile si categoriile de animale. Este principala cereala recomandata in hrana
porcilor la ingrasat deoarece are ca efect producerea unei grasimi mai consistente, agreata
de consumatori.
Ovaz este cereala cultivata indeosebi in estul Europei. Printre cereala are
valoarea energetiva nutritiva cea mai scazuta, sub 1 UFL/ Kg SU si o valoare proteica
intermediara intre porumb si orz 100-110 g PB/ Kg SU. Se mai remarca printre cereale
printr-un continut mai mare in grasime si in celuloza. Proteina din ovaz este de calitate
mai buna datorita unor raporturi mai favorabile intre aminoacizii esentiali. Datorita
continutului relativ ridicat in celuloza nu se recomanda in hrana pasarilor, se recomanda
in primul rand in hrana cabalinelor. Se poate folosi insa si in hrana rumegatoarelor, in
special a vacilor in lactatie.
Grau este a doua cereala dupa porumb in privinta valorii nutritive energetice
circa 1,20 UFL/ Kg SU si cereala cu cea mai ridicata valoare nutritiva proteica 130-140 g
PB/ Kg SU. Circa o patrime din totalul masei cultivate anual este de uz furajer, restul este
folosita pentru om. Este prima cereala recomandata pasarilor, la porci si la rumegatoare
daca se foloseste se recomanda restrictionarea in stomac, proteina din grau gluteul are
proprietatea de a se transforma in coca => se poate lipi de stomac, rumen => disfunctii.
Daca se foloseste la rumegatoare se recomanda macinarea grosiera, din acelasi motiv.
Secara o cereala folosita pe scara mai redusa in hrana animalelor. Daca se
foloseste se va avea in vedere ca boabele sa fii ajuns la maturitate deplina, altfel (necoape
suficient) se pot infesta cu mucegai - cornul secarei (Claviceps purpureea) produce o
toxina denumita ergotina care afecteaza sanatatea animalelor, mai ales a cailor.
Sorg - este asemantor compozitional cu porumbul, inlocuindu-l in regiunile mai
secetoase pe acesta. Soiruile clasice de sorg au un continut ridicat in taninuri, un factor
anti-nutritional motiv pentru care se recomanda administrarea restrictionata.
 Orez se foloseste in hrana animalelor in regiunile traditionale de cultura (Asia).
Este principala cereala recomandata carnivorelor din doua motive : amidonul din orez
este digerat mai bine de carnivore si are proprietati anti diareeice.

II. Subprodusele cerealelor provin de la diferite industrii de prelucrare a cerealelor

precum : industria moraritului, industria berii, industria alcoolului si amidonului.

Subprodusele la industria moraritului :

1. Taratele de grau reprezinta invelisul boabelor de grau dupa separarea fainii
albe. Este un nutret valoros remarcandu-se prin cateva particularitati precum: are un
continut in proteina mai mare decat boabele de grau din care provin, dovada ca proteina
este localizata mai ales in invelisul boabelor (tarate). Continut foarte ridicat in vitamine
din complexul B. Continut relativ ridicat in celuloza, pozitiv pentru reglarea tranzitului.
Continut foarte ridicat in fosfor, raportul Ca/P este de 1/10 nemaintalnit la alte nutreturi.
Se recomanda in primul rand in hrana vacilor in lactatie, avand efecte favorabile in
productia de lapte. Se recomanda de asemenea in hrana vacilor si a scroafelor gestante in
ultima parte datorita proprietatilor laxative date de fosfor (cand constipatiile sunt
frecvente). Se recomanda in primele 2-3 zile dupa fatare sub forma de terciuri calde.
Ajuta la rehidratare dupa fatare si la eliminarea invelitorilor fetale. Daca se folosesc in
hrana porcilor dar mai ales a pasarilor se administreaza limitat datorita continutului mai
mare in celuloza.
2. Faina furajera reprezinta pierderile care survin in urma macinarii graului
sau a altor cereale in vederea transformarii lor in faina. Pe piata exista doua tipuri de
faina furajera si anume: faina furajera alba si faina furajera cenusie. Faina furajera alba cu
un continut mai mic de impuritati se dirijeaza catre monogastrice in special catre porcii la
ingrasat. Faina furajera cenusie cu o pondere mai mare a impuritatilor se recomanda in
hrana rumegatoarelor la ingrasat.
3. Germenii de porumb se remarca printr-un continut ridicat in proteina circa
65% dar si in grasime circa 10%. Grasimea este foarte bogata in acizi grasi esentiali, fiind
o sursa foarte bogata in vitamina E si in vitamine din complexul B.

Subproduse ale industriei berii :

1.Borhot - in stare proaspata se caracterizeaza printr-un continut ridicat in
glucide si in celuloza, ca de altfel si in vitamine din complexul B. Continutul in apa este
de circa 80-85%, ceea ce face ca acesta sa fie usor alterabil. Ca alternative se recomanda
conservarea cu acid formic, insilozarea cu grosiere sau dezhidratarea. Se foloseste cu
precadere in hrana vacilor in lactatie si a taurinelor la ingrasat.
2.Drojdia de bere in stare poraspata este sub forma lichida. Foarte rar se
utilizaeaza sub aceasta forma. Cel mai adesea se dezhidrateaza si sub aceasta forma ca
sursa de proteina (circa 50%) si ca surse de vitamine din complexul B se incorporeaza in
retele de nutreturi combinate ale porcilor si pasarilor.

Subproduse de la industria alcoolului si amidonului :

1.Borhot de - dupa extractia amidonului sau a alcoolului din cereale rezulta un
subprodus care se cheama borhot de (grau, porumb, orz...). Modul de folosire este in
general asemanator cu cel prezentat la borhotul (pulpa) de sfecla.
 De la industriile prelucratoare ale cerealelor rezulta doua nutreturi ce nu pot fi
numit subproduse, si anume: gluten feed (35-40% PB) si gluten meal (60-65% PB) se
folosesc ca surse de proteine. In functie de cereala din care provine se numeste corn
gluten feed, wheat gluten feed...

III. Proteaginoase reprezinta boabele leguminoaselor anuale. Sursa de proteine pentru

animale.

1. Mazarea cea mai utilizata proteaginoasa, in ultimii ani, in Europa se obtin

productii din ce in ce mai mari de mazare ca o alternative la srotul de soia (monopol
american). Sub aspectul valorii nutritive mazarea are o valoarea energetica asemanatoare
cu a cerealelor si o valoare proteica mai mare (circa 1,20 UFL/Kg SU si 250-260 g
PB/Kg SU) se poate folosi in hrana tuturor speciilor si categoriilor de animale, insa
restrictionat. Restrictiile sunt destul de severe la maximum 10-15% din amestecul de
concentrate la animalele tinere si la maximum 20-25% la animalele adulte. Restrictiile
sunt impuse de continutul ridicat in unii factori anti-nutritionali (anti-triptici, saponine
s.a.). De asemenea la folosirea mazarii se recomanda o perioada de tranzitie catre
cantitatile maxime.
2. Bobul este destul de asemanator sub aspectul compozitiei cu mazarea.
Trebuie remarca insa un continut ceva mai ridicat in proteina si un continut ridicat in
taninuri, fapt ce il face mai greu utilizabil in special de porci si pasari. Se recomanda prin
urmare a se administra in ratiile rumegatoarelor si ale cabalinelor.
3. Lupin este proteaginoasa cu cel mai ridicat continut in proteina circa 35%
dar si cu cel mai ridicat continut in grasimi si in celuloza. Se foloseste restrictionat
conform limitelor prezentate la mazare. Fata de aceasta se mai remarca prin gustul amarui
si prin faptul ca acesta contine lupinina, factor anti-nutritional. La ora actuala s-au creat
soiuri de lupin fara gust amar si cu un continut scazut in lupinina.
4. Fasole se foloseste pe scara mai redusa in hrana animalelor, eventual resturile
care raman in urma selectarii pentru consumul uman. Daca se foloseste se recomanda
restrictionarea datorita continutului in unii factori anti-nutritionali, inclusiv in
hemoaglutinine (determina aglutinarea hematiilor) si phaseolunatin, acesti factori anti-
nutritionali se elimina prin fierbere.

IV. Oleaginoase sunt surse de grasimi, uleiuri, => de energie. Au de asemenea un

continut important in proteina.

1. Soia este principala oleaginoasa cultivata pe plan mondial si paradoxal

intructva pentru a se obtine srotul de soia. In momentul in care stocurile de ulei de soia au
ajuns sa fie foarte mari s-a pus problema folosirii in hrana animalelor a boabelor intregi
de soia (neextrase de ulei). Intradevar acest lucru s-a facut iar soia este utilizata in hrana
animalelor fie cruda, netratata termic asa cum rezulta dupa recoltare, fie tratata termic.
Tratamentele termice se fac pentru inactivarea factorilor anti-nutritionali (numerosi) pe
care ii contine. La rumegatoare soia poate fi folosita si netratata termic mizandu-se pe
faptul ca in rumen sunt inactivati cel putin partial factorii anti-nutritionali. La
monogastrice insa se recomanda numai folosirea soiei tratata termic => full-fat-soia nu
are factori anti-nutritionali, iar proteina pe care o contine are un grad mai mare de
utilizare in organism. La un continut de 340-350 g PB/ Kg SU si 200-220 g GB/ Kg SU
=> o valoare energetica foarte ridicata care se apropie de 1,5 UFL/ Kg SU.
2. Floarea soarelui si rapita se folosesc pe scara mai redusa in hrana
animalelor sub forma de seminte intregi, ca oleaginoase. Principalul lor mod de folosinta
fiind sub forma de sroturi. Daca se folosesc totusi se recomanda administrarea
restrictionata deoarece au un continut ridicat in celuloza cazul florii soarelui sau un
continut ridicat in unii factori anti-nutritionali cazul rapitei.
3. In este o oleaginoasa interesanta in afara continutului ridicat in grasimi, ca
orice oleaginoasa, se remarca si printr-un continut ridicat in proteina dar si in substante
pectice. Acesta din urma, cele care fac impreuna cu apa mucilagii (geluri) in organism
confera inului proprietati dietetice. Este motivul pentru care inul intra in compozitia
mush-urilor pentru vitei si manji alaturi de tarate, grau, si alte componente. Daca se
foloseste in hrana animalelor inul si el continand unii factori anti-nutritionali se
administreaza restictionat. Este recomandat pasarilor de apartament si animalelor de
expozitie deoarece confera un luciu deosebit pensajului si parului.

V. Sroturi rezulta in urma extractiei uleiurilor din boaelor de oleaginoase. Se folosesc

in principal ca sursa de proteina pentru animale. 30-50% PB. Sroturile poarta numele
oleaginoasei din care se extrage.
1. Srot de soia este cel mai utilizat srot pe plan mondial. Srotul de soia, ca de
altfel toate sroturile, se poate obtine prin extractia chimica a grasimii sau prin presare
mecanica. Srotul obtinut prin presare mecanica se mai numeste turta (turta de soia, de
floarea soarelui...). Cel obtinut prin extractie chimica a grasimii are doar 2-3 % grasime si
este ceva mai ieftin, cel obtinut prin extractie mecanica are circa 9-10% grasime si este
ceva mai scump. Pe piata predominca sroturile obtinute prin extractie chimica a grasimii
in 4 variante: 44, 46, 48, 50 in functie de continutul aproximativ in proteina. Srotul de
soia 50 fiind cel mai scump. Srotul de soia implicit este tratat termic. Se poate folosi si se
foloseste fara restrictii nutritionale in hrana tuturor speciilor si categoriilor de animale.
Restrictiile sunt eventual de ordin economic. Nu poate lipsi din hrana tineretului crescut
in sistem intensiv, in special a purceilor si a puilor. Nu poate lipsi din hrana vacilor de
mare performanta. In general nu poate lipsi daca se doreste performanta.
2. Srot de floarea soarelui este un srot utilizat pe scara larga in Romania, o tara
mare producatoare de floarea soarelui. Uleiul de floarea soarelui fiind principalul ulei din
alimentatia oamenilor. Se remarca printr-un continut in proteina ceva mai mic decat srotul
de soia pe piata existand doua variante cu 35 si 40, indicand aproximativ continutul in
proteina. Se mai remarca prin continutul ridicat in celuloza, in forma decorticata are circa
15% celuloza iar in forma nedecorticata are circa 25% celuloza. Continutul ridicat in
celuloza face ca: srotul de floarea soarelui sa fie restrictionat drastic in ratiile pasarilor si
restrictionat sever in ratiile porcilor => se recomanda in primul rand a se folosi in ratiile
rumegatoarelor. Proteina din srotul de floarea soarelui este bogata in metionina
(aminoacid cu sulf) iar proteina din srotul de soia este mai bogata in lizina din acest
motiv combinatia srot de soia srot de floarea soarelui este favorabila in acest sens.
3. Srot de arahide srot foarte valoros care are chiar 50% proteina si un gust
evident placut influenteaza favorabil calitatea laptelui conferindu-i un miros placut, usor
de arahide. Are dezavantajul ca se inesteaza usor cu unele mucegaiuri care produc
microtoxine, in special aflatoxine, ce se pot regasi si in lapte, unt.
 4. Srot de rapita inainte de 89 in Romania se vindea un amestec de ulei de soia
cu ulei de rapita => se poate obtine srot de rapita. Se remarca fata de celelalte sroturi
printr-un mai bun echilibru intre aminoacizii esentiali, are de asemenea un gust amarui si
un continut relativ ridicat in glucozinolati (intarzie cresterea la toate speciile de animale).
5. Alte sroturi din tot ce se extrage ulei rezulta un srot asadar poate sa fie srot
de: bumbac, dovleac, ricin.