STRUCTURA CALITATIVĂ A FITOCENOZEI

 GEOELEMENTUL

categorii de specii vegetale mai mult sau

mai puțin îndepărtate filogenetic, care,
în decursul procesului de speciaţie au
ocupat aceeași regiune geografică
urmând apoi căi specifice de migrațiune
și integrare înspre desăvârșirea
arealurilor actuale.
  circumpolare : au originea dincolo de limita nordică a pădurilor boreale de conifere
 eurasiatice: cu origine şi areal actual pe o mare întindere în Europa, Asia; este categoria cea mai bine
reprezentată în flora ţării noastre
 europene: originare din regiuni cu climat temperat – moderat; arealul lor nu depăşeşte Munţii Urali
 central-europene: cu areal iniţial în regiuni cu climat temperat – umed şi blând, infiltrate ulterior în cenoze cu
climat temperat-continental
 submediteraneene: cu originea pe ţărmurile europene ale Mării Mediterane, de unde au migrat, pe culoarele
influenţei climatului temperat-cald în fitocenoze din staţiuni însorite şi adăpostite
 mediteraneene: formate pe ţărmul mediteranean al continentului european şi în nordul celui african; apar în
staţiuni cu climat blând
 mediteranean - pontice: cu originea într-un climat temperat-cald şi deficit hidric estival, specific celor două
mări
 pontice: formate în stepele din jurul Mării Negre
 panonice: formate în Câmpia Panonică
 endemice: specii care s-au format pe teritoriul ţării noastre şi care nu se găsesc în alte regiuni ale planetei
 cosmopolite: specii cu mare răspândire pe glob; populează mlaştinile, apele stătătoare, staţiunile ruderale,
segetale
 adventive: specii cu originea în alte continente, dispersate masiv prin intermediul omului, păsărilor migratoare
  IMPORTANŢA CUNOAŞTERII COMPOZIŢIEI ÎN GEOELEMENTE:
 IMPORTANŢA CUNOAŞTERII COMPOZIŢIEI ÎN GEOELEMENTE:
 furnizează informaţii asupra macro, microclimatelor în care se dezvoltă
 furnizează informaţii asupra macro, microclimatelor în care se dezvoltă
speciile şi cenozele vegetale
speciile şi cenozele vegetale
 ilustrează modul în care fitomediul poate adăposti specii situate în afara
 ilustrează modul în care fitomediul poate adăposti specii situate în afara
arealului geografic principal, poate conserva migroelementele
arealului geografic principal, poate conserva migroelementele
 oferă repere în reconstituirea căilor de migraţiune ale speciilor de
 oferă repere în reconstituirea căilor de migraţiune ale speciilor de
provenienţă geografică diferită
provenienţă geografică diferită
 ajută la prognozarea posibilelor căi pe care le vor urma unele specii ale
 ajută la prognozarea posibilelor căi pe care le vor urma unele specii ale
fitocenozei
fitocenozei
 reprezintă criteriu de diagnosticare a asociaţilor vegetale şi criteriu de
 reprezintă criteriu de diagnosticare a asociaţilor vegetale şi criteriu de
diferenţiere al cenotaxonilor
diferenţiere al cenotaxonilor
 reprezintă fundamentul pt. regionarea biogeografică a uscatului şi în
 reprezintă fundamentul pt. regionarea biogeografică a uscatului şi în
raionarea floristică a unor regiuni, ţări
raionarea floristică a unor regiuni, ţări
 aduce argumente în sprijinul ocrotirii şi protecţiei teritoriilor cu semnificaţie
 aduce argumente în sprijinul ocrotirii şi protecţiei teritoriilor cu semnificaţie
fitogeografică deosebită, precum şi în realizarea ierarhiilor perimetrelor
fitogeografică deosebită, precum şi în realizarea ierarhiilor perimetrelor
protejate
protejate
 SPECIA STRĂINĂ reprezintă acea specie introdusă în regiuni situate în afara ariei naturale de
distribuţie trecută sau prezentă;
 acest termen include orice parte a unei specii - gameţi, seminţe, ouă sau propagule, care ar putea
supravieţui şi ulterior reproduce.
 De exemplu, salcâmul (Robinia pseudoacacia) îşi are aria naturală de răspândire în America de Nord.
Pentru Europa, unde a fost introdus în mod intenţionat, este specie străină.
 Ca sinonime pentru specia străină se folosesc si următorii termeni: adventivă, exotică, allochtonă, non-
nativă.
 Prin specie straină invazivă se înţelege o specie străină a cărei introducere şi/sau răspândire ameninţă
diversitatea biologică.
 De exemplu, salcâmul pitic (Amorpha fruticosa), originar din America de Nord, modifică adesea
structura asociaţiilor vegetale de pe marginea cursurilor de apă, înlocuind chiar unele plante.
 Plantele străine invazive sunt acele “plante naturalizate care produc urmaşi, adesea în efective mari, la
distanţe considerabile de plantele parentale şi pe suprafeţe extinse”. Aceste plante invazive care
“schimba caracterul, condiția, forma sau natura ecosistemelor pe o suprafața substanțiala in raport cu
extinderea acelor ecosisteme” sunt numite și “transformatoare”. Printre măsurile propuse pentru
controlul speciilor invazive se numără și interzicerea cultivării unor specii ornamentale cunoscute a
avea potenţial invaziv (ex. Impatiens glandulifera, Solidago canadensis, Solidago gigantea, Rudbeckia
laciniata, Nelumbo nucifera etc.).
Definiţii, conforme Art. 3 din Regulamentul 1143/2014 al Parlamentului European și al CONSILIULUI din 22
octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive:
1. „specie alogenă” înseamnă orice exemplar viu dintr-o specie, subspecie sau taxon inferior de animale, plante,
ciuperci sau microorganisme introdus în afara ariei sale naturale de răspândire; aceasta include orice parte,
gameți, semințe, ouă sau propagule ale acestor specii, precum și orice hibrizi, soiuri sau rase care ar putea
supraviețui și s-ar putea reproduce ulterior;
2. „specie alogenă invazivă” înseamnă o specie alogenă despre a cărei introducere sau răspândire s-a constatat
că amenință sau are un efect dăunător asupra biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente;
3. „specie alogenă invazivă de interes pentru Uniune” înseamnă o specie alogenă invazivă al cărei efect
dăunător a fost considerat ca necesitând desfășurarea unei acțiuni concertate la nivelul Uniunii în temeiul
articolului 4 alineatul (3);
4. „specie alogenă invazivă de interes pentru un stat membru” înseamnă o specie alogenă invazivă, alta decât
speciile alogene invazive de interes pentru Uniune, pentru care un stat membru consideră, pe baza dovezilor
științifice, că efectul dăunător al eliberării și răspândirii, chiar dacă nu este stabilit cu certitudine, este important
pentru teritoriul său sau pentru o parte a acestuia și impune adoptarea de măsuri la nivelul statului membru
respectiv;
5. „biodiversitate” înseamnă variabilitatea organismelor vii provenind din toate sursele, inclusiv ecosistemele
terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte;
biodiversitatea include diversitatea în cadrul speciilor, între specii și a ecosistemelor;
6. „servicii ecosistemice” înseamnă contribuțiile directe și indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea
umană;
7. „introducere” înseamnă deplasarea unei specii în afara ariei sale naturale de răspândire, ca urmare a
intervenției umane;
8. „cercetare” înseamnă o activitate descriptivă sau experimentală, efectuată în condiții reglementate, în
vederea obținerii de noi cunoștințe științifice sau a dezvoltării de produse noi, inclusiv fazele inițiale de
identificare, caracterizare și izolare a caracteristicilor genetice, altele decât acele caracteristici care
determină caracterul invaziv al unei specii, ale speciilor alogene invazive, numai în măsura în care acestea
sunt esențiale pentru a permite dezvoltarea caracteristicilor respective la speciile noninvazive;
9. „spațiu izolat” înseamnă păstrarea unui organism în instalații închise din care evadarea sau răspândirea
nu este posibilă;
10. „conservare ex situ” înseamnă conservarea componentelor diversității biologice în afara habitatelor
naturale ale acestora;
11. „căi de introducere” înseamnă rutele și mecanismele de introducere și răspândire a speciilor alogene
invazive;
12. „depistare precoce” înseamnă confirmarea prezenței unui exemplar sau a unor exemplare ale unei
specii alogene invazive în mediu înainte de răspândirea acestora la scară largă;
13. „eradicare” înseamnă eliminarea completă și permanentă a unei populații de specii alogene invazive
prin mijloace letale sau neletale;
14. „control al populației” înseamnă orice acțiune letală sau neletală aplicată în cazul unei populații a unei specii
alogene invazive, cu minimizarea, în același timp, a impactului asupra speciilor nevizate și asupra habitatelor
acestora, cu scopul de a menține numărul exemplarelor cât mai redus posibil, astfel încât, chiar dacă nu este
posibilă eradicarea speciei, capacitatea invazivă și efectele dăunătoare ale acesteia asupra biodiversității, asupra
serviciilor ecosistemice aferente, asupra sănătății umane sau a economiei să fie minimizate;
15. „izolare” înseamnă orice acțiune care vizează crearea de bariere care să minimizeze riscul ca o populație a unei
specii alogene invazive să se disperseze și să se răspândească dincolo de zona invadată;
16. „răspândită la scară largă” înseamnă o specie alogenă invazivă a cărei populație a depășit faza de
naturalizare, în care o populație este autonomă, și s-a răspândit pentru a coloniza o mare parte a unei potențiale arii
de răspândire în care poate supraviețui și se poate reproduce;
17. „gestionare” înseamnă orice acțiune letală sau neletală care vizează eradicarea, controlul populației sau
izolarea unei populații a unei specii alogene invazive, cu minimizarea, în același timp, a impactului asupra speciilor
nevizate și asupra habitatelor acestora.

 În raport cu perioadele istorice în care au fost introduse, plantele adventive sunt grupate în două categorii
(Pyšek et al. 2002, 2004): arheofite (introduse înaintea anului 1500) și neofite (introduse după anul 1500).
 Luând în considerare modul de introducere în România, plantele adventive sunt clasificate în două categorii:
xenofite (introduse accidental) și hemerofite (introduse intenționat, în cultură, pentru diferite utilizări, și
devenite ulterior spontane)
 Gradul de stabilire al speciei (Blackburn et al., 2011)
A1 Nu este transportat dincolo de limitele arealului local de distribuție
Indivizii transportați dincolo de limitele arealului local de distribuție și în captivitate sau carantină (adică indivizi care au condiții
B1
favorabile de dezvoltare, dar există măsuri explicite de izolare)
Indivizii transportați dincolo de limitele arealului local de distribuție și pentru cultivare (adică indivizi care au condiții favorabile de
B2
dezvoltare, dar se impun măsuri explicite pentru prevenirea dispersiei lor)
B3 Indivizii transportați dincolo de limitele arealului local de distribuție și eliberați direct în mediul nou
Indivizii eliberați în sălbăticie (adică în afara captivității sau cultivării) în locația unde au fost introdu și, dar incapabili să
C0
supraviețuiască pentru o perioadă semnificativă de timp
Indivizii care supraviețuiesc în sălbăticie (adică în afara captivității sau cultivării) în locația în care au fost introduși dar fără a se
C1
reproduce
Indivizii care supraviețuiesc în sălbăticie în locația în care au fost introduși, reproducerea efectuându-se, dar populația nu se
C2
poate auto-susține
Indivizii care supraviețuiesc în sălbăticie în locația în care au fost introduși, reproducerea efectuându-se și popula ția care se
C3
poate auto-susține
D1 Populația care se menține în sălbăticie, indivizii supraviețuind la o distanță semnificativă față de punctul inițial de introducere
Populația care se menține în sălbăticie, indivizii supraviețuind și reproducând la o distanță semnificativă fa ță de punctul inițial de
D2
introducere
Specie complet invazivă, cu indivizi care se dispersează, supraviețuiesc și se reproduc în multiple situri cu un spectru mai mare
E
sau mai mic de habitate precum și grad de apariție
Nr. crt. Taxonul Familia Distributia nativa Distributie in
Romania
1

Acacia saligna (Labill.) H.L.Wendl. Fabaceae Austr nu

2
(Acacia cyanophylla)
3
Ailanthus altissima (Mill.) Swingle Simaroubaceae As E da
4
Alternanthera philoxeroides (Mart.) Griseb. Amaranthaceae Am S nu
5
Andropogon virginicus L. Poaceae Am nu
6
Asclepias syriaca L. Asclepiadaceae Am N da
7
Baccharis halimifolia L. Asteraceae Am N & C nu
8
Cabomba caroliniana A. Gray Cabombaceae Am N & S da
9
Cardiospermum grandiflorum Sw. Sapindaceae Am C & S nu
10
Cortaderia jubata (Lemoine ex Carrière) Stapf Poaceae Am S nu
11
Ehrharta calycina Sm. Poaceae Afr nu
12
Eichhornia crassipes (Martius) Solms Pontederiaceae Am S nu
13
Elodea nuttallii (Planch.) H.St John Hydrocharitaceae Am N da
14
Gunnera tinctoria (Molina) Mirbel Gunneraceae Am S nu
15
Gymnocoronis spilanthoides (D.Don ex Hook. & Arn.) DC. Asteraceae Am N & S nu
16
Heracleum mantegazzianum Sommier & Levier Apiaceae As nu
17
Heracleum persicum Fischer Apiaceae As nu
18
Heracleum sosnowskyi Manden. Apiaceae Caucaz da
19
Humulus scandens (Lour.) Merr. Cannabaceae As E da
Hydrocotyle ranunculoides L. f. Apiaceae Am N nu
20

21
Impatiens glandulifera Royle Balsaminaceae As (Himalaia) da
22
Lagarosiphon major (Ridley) Moss Hydrocharitaceae Afr nu
Lespedeza cuneata (Dum.Cours.) G.Don [Lespedeza var. Fabaceae As nu
23
sericea (Thunb.) Lace & Hauech]
24
Ludwigia grandiflora (Michx.) Greuter & Burdet Onagraceae Am nu
25
Ludwigia peploides (Kunth) P.H. Raven Onagraceae Am posibil
26
Lygodium japonicum (Thunb.) Sw. Schizaeaceae As nu
27
Lysichiton americanus Hultén and St. John Araceae Am nu
28
Microstegium vimineum (Trin.) A. Camus Poaceae As nu
29
Myriophyllum aquaticum (Vell.) Verdc. Haloragaceae Am S nu
30
Myriophyllum heterophyllum Michaux Haloragaceae Am N nu
31
Parthenium hysterophorus L. Asteraceae Am nu
32
Pennisetum setaceum (Forssk.) Chiov. Poaceae As, Afr nu
Persicaria perfoliata (L.) H. Gross (Polygonum Polygonaceae As, Eur E nu
33
perfoliatum L.)
34
Prosopis juliflora (Sw.) DC. Fabaceae Am nu
Pueraria montana (Lour.) Merr. var. lobata (Willd.) Fabaceae As nu
35
(Pueraria lobata (Willd.) Ohwi)
36
Salvinia molesta D.S. Mitch. (Salvinia adnata Desv.) Salviniaceae Am nu
Triadica sebifera (L.) Small [Sapium sebiferum (L.) Euphorbiaceae As nu
Roxb.]