PRINCIPIILE TAXONOMIEI Teoria cunoasterii stiintifice poarta denumirea de epistemologie. Exista doua maniere de a ordare a cunoasterii stiintifice!

a" inducti#a care se a$ea$a pe urmatoarele principii! %e posi il sa deduce legile generale pornind de la fapte particulare se a&unge' astfel' la pre#i$iuni care' odata confirmate' de#in teorii sau legi %ade#arul unei legi se deduce upa numarul de o ser#atii care o confirma %cunoasterea stiintifica progresea$a prin acumularea de fapte particulare " ipotetico%deducti#a care se a$ea$a pe urmatoarele principii! %o ser#atia este facuta in lumina unei teorii %metoda stiintifica este o metoda de con&uncturi si tentati#e indra$nete emise pentru a le respinge %sporirea unei cunoasteri consta in modificarea unei cunostinte prin denaturarea sau respingerea ei Metoda inducti#a se preocupa in a acumula fapte fa#ora ile ipote$ei emisa (metoda inc)isa"' in timp ce metoda ipotetico%deducti#a isi testea$a ipote$ele prin fapte care o resping (metoda desc)isa". Taxonomia este cea mai #ec)e ramura a $oologiei' ramanand permanent actual. Pana in anii *+,' taxonomia si sistematica erau termeni care se considerau sinonimi. Odata cu de$#oltarea studiului pri#ind clasificarea organismelor' cei doi termeni au fost diferentiati. Astfel' taxonomia (taxis(gr"-a aran&a. nomos-lege"' conform definitiei lui Ma/r (0121"' repre$inta studiul teoretic al clasificarii organismelor' in timp ce sistematica (s/stema (gr"-s/stem' se refera la un sistem de clasificare"' dupa 3impson (0120"' repre$inta 4studiul stiintific al felurilor si di#ersitatii organismelor si al legaturilor de orice fel dintre ele5. Aceste legaturi se refera nu numai la relatiile filogenetice' ci la toate legaturile iologice dintre organism. Astfel' daca taxonomia repre$inta stiinta clasificarii organismelor pe a$a unor principii' sistematica sta ileste caracteristicile de a$a ale speciilor si taxonilor superiori' determinand trasaturile comune si deose irile dintre taxoni' precum si #aria ilitatea din cadrul taxonilor. 3istematica aduce si un punct de #edere istoric' explicand organismele si prin oglinda e#olutiei trecute. Ea isi pastrea$a actualitatea nu numai prin faptul ca

scopul ei principal nu a fost atins' ci si prin faptul ca si alte stiinte recurg la sistematicieni. Ea desemnea$a si metoda utili$ata (se spune de exemplu 6sistematica filogenetica5" si re$ultatele o tinute cu aceasta metoda (6sistematica Primates5". In sensul concret al re$ultatului' insa' cele doua stiinte se disting putin si sunt deseori confundate' c)iar practicate simultan de aceeasi persoana. Taxinomistii au fost numiti deseori sistematicieni' caci dupa ce au studiat si descris organismele' au incercat sa le clase$e pornind de la ni#elul de &os al speciilor (6taxonomia primara5".Cei ce utili$ea$a cel mai adesea sensul metodei' filogeneticienii in mod special' numesc deseori re$ultatul clasificare sau taxonomie. In cea mai mare parte a stiintelor iologice' termenul taxonomie este insepara il de cel de sistematica' stiinta care numara si clasea$a taxonii intr%o anumita ordine' pe a$a unor principii diferite. Clasificarea Pentru e#itarea confu$iilor in sistematica' este foarte importanta definirea termenului de clasificare' care pre$inta un grad de suprapunere cu termenii de taxonomie si sistematica. Conform lui Ma/r (0121"' clasificarea repre$inta atat re$ultatul muncii taxonomistului (de exemplu' clasficiarea unui grup de plante sau animale"' indicand' totodata' si acti#itatea insasi a clasificarii (clasificarea grupelor de plante si animale pe a$a legaturilor lor filogenetice". Clasificarea se deose este radical de identificare. Astfel pentru clasificare! aran&area populatiilor in taxoni se face prin metode inducti#e se a$ea$a pe un numai foarte mare de caractere se operea$a cu populatii sau grupe de populatii aran&area indi#i$ilor in taxoni se face pe a$a metodelor deducti#e se a$ea$a pe anali$a unui numar mic de caractere care permit plasarea indi#i$ilor de o parte sau de alta a c)eiei de identificare se operea$a cu indi#i$i Istoricul taxonomiei

Pentru identificare

Primii sistematicieni au fost cei creationisti. Conform acestora' sistematica punea ordine in di#ersitatea organismelor si incerca sa depiste$e planul lui 7umne$eu in creatiile sale. 3%a ela orat astfel o clasificare a organismelor #ii in linii mari. 8om #edea ca #ec)ii naturalisti erau o ser#atori foarte uni' unii neputand ignora serille e#oluti#e ce conduc de la o familie sau gen la altul. Astfel' plecand de la un tip superior la unul inferior' au ela orat notiune a de degenerescenta. Altii considerau ca 7umne$eu si%a ameliorat succesi# creatia prin fa$e terminate cu re#olutii' ultima ramanand in amintirea umanitatii ca potopul uni#ersal. Cele dintai lucrari de taxonomie datea$a din 91,%9:, I.C. si apartin lui Empedocle din A;rages care considera ca material #ie se trage din materie ne#ie. Cea mai #aloroasa parte a teorie sale continea' desi cu multe notiuni eronate' rudimentele conceptului de selecte naturala si e#olutie a organismelor. Alaturi de Emepdocle poate fi pus Anaximandru' care considera ca organismele terestre se trag din cele ac#atice' iar omul are ca stramos un animal asemanator rec)inului. Astfel' cei doi antici pot fi considerate primi autori al sistemului transformarii si perfectionarii successi#e a speciilor animale. In :<9%:== I.C. Aristotel este primul si singurul naturalist al Antic)itatii care a incercat sa descrie sis a clasifice animalele. In lucrarea sa 4Istoria animalelor>'ARistotel da cate#a reguli de clasificare! %nici un animal terestru nu este fixat pe sol. %toate animalele fara picioare sunt lipsite de aripi %toate animalele' fara exceptie' au gura si simt tactil %toate insectele care au acul in partea anterioara au doua aripi' iar cele care au acul in partea posterioara au patru aripi. Pe a$a acestor reguli' autorul imparte animalele in animale cu sange (om' patrupede #i#ipare si o#ipare' pasari' cetacee si pesti" si animale fara sange. Aristotel transfera studentilor sai multe dintre tainele cunoasterii' astfel incat Theofrast de#ine un precursor al teoriei clasificarii si pro lemelor de clasificare' intr%un cun#ant al taxonomiei. 7e la sfarsitul antic)itatii pana in Renastere urmea$a o perioada in care se pu lica lucrari de regula exclusi# descripti#e' fara incercare de a interpreta #aria ilitatea

naturii sau legile care stau la a$a ei. 3e remarca preluarea informatiilor de la Aristotel' uneori im racata intr%o lumina religioasa. In 022< J. Wilkins pu lica o serie de ta ele pentru a arata natura si legaturile existente intre di#erse finite si o iecte. El a numit 9, genuri (notate de la I la XL" si le%a clasificat intr%o sc)ema cu =: componente structurale. Mai tar$iu Ray si Willoughby au alcatuit ta ele pentru plante si animale in grupe de cate :' fiecare cu = su di#i$iuni si in perec)i de elemente contrastante' care sa conduca la grupuri de 1' idei ce se reflecta in gruparea facuta de el pentru pesti. In 021: Ray im unatatind sistemul de clasificare a lui Aristotel cu date de anatomie interna' reali$ea$a o clasificare a regnului animal. La inceputul secolului X8III sistemele de clasificare ale lumii #ii erau inca aproape inexistente. Existent a numeroase grupuri principale corespun$and unor planuri diferite de organi$are sra ileau un s/stem pur artificial. Pe de alta parte'e xista tendinta descrierii si colectionarii a unui numar cat mai mare de specii. Cati#a cerectatori au inteles necesitatea de a studia morfologia externa si interna pentru a reali$e o sistematica rationala. In 0?== ange' naturalist el#etian' descrie un sistem de clasificare a testaceelor marine! un model de clasificare artificial' in care defineste clar principiile sistematicii. In 0?:+ apare 43/stema naturae5 a lui nomenclaturii. El a introdus nomenclatura inara. In 0?2: otanistul engle$ Adanson in lucrarea sa 4@amiliile naturale de plante5' pune a$ele unei metode de clasificare A metoda adansoniana A care sta la a$a taxonomiei numerice de asta$i' prin aceea ca utili$e un numar mare de caractere pentru clasificare. Cu mult timp inainte de aparitia primelor idei de e#olutie era aproape unanim acceptat ca intr%o clasificare naturala' speciile tre uie grupate impreuna' deoarece ele impart o afinitate' similitudine naturala. Aceste afinitati pot fi o ser#ate doar prin studiul asemanarilor si deose irilor intre specii. Caracterele care pareau sa arate o asemanare ade#arat erau denumite omoloage' iar cele care aratau o falsa asemanare' analoage. 7e aceea' sarcina taxonomistului si sistematicianului era de a gasi metode de a distinge inneaus' reformatorul sistematicii si

omologii si analogii si de a descoperi afinitatile naturale care puteau sta la a$a unui sistem natural de clasificare. Cu toate acestea' in 0<,0 alternati#e contradictorii si specii. In 0<0:' otanistul el#etian de CA"#olle introduce' pentru prima data termenul de 4taxonomie5 in lucrarea sa de otanica elementara 6T)Borie BlBmentaire de la otaniCue5 unde expunea principiile clasificarii naturale si arta descrierii si studierii #egetalelor' pentru a desemna propria 6teorie a clasificarii5 si 6 a$ele otanicii filo$ofice5 in acelasi timp Termenul a intrat in u$a&ul curent' fie su grafia originala' fie su grafia cori&ata de Dmile LittrB de 6taxinomie5' dar tre uie remarcat ca termenul 6taxonomie5 este foarte raspandit datorit traducerii din engle$a 6taxonom/5. In 0<01 $c eay are prima ode de aran&are circular a genurilor in familii. Idea de a$a este ca fiecare grup natural este compus din cinci su grupuri aran&ate astfel incat sa arate afinitati cu su grupuri similar ale altui grup natural' punand a$ele asa% numitului current 4Cuinarian5. Acest model este com atut asiduu de cercetatori precum %lemming (0<=1"' care considera ca modelele di)otomice sunt cele naturale' sau &trikland (0<90" care pledea$a pentru repre$entarea filogenetica prin dendrograme. La mi&locul secolului XIX apar lucrarile lui #ar'in despre selectia speciilor si e#olutia omului' care re#olutionea$a formulea$a teoria iologia. Pe a$a teoriilor darEiniste (aeckel iogenetica fundamental (ontogene$a repeat filogene$a" si iologie' a descrierii si descoperirii amarck in lucrarile sale' comentea$a fa#ora il sistemele artificiale de clasificare' in care fiecare di#i$iune este dicotomica' cu a$ate pe un singur caracter usor de o ser#ant' considerandu%le utile in munca specialistilor sau profanilor in recunoasterea diferitelor

ela orea$a primul ar ore filogenetic pertinent si inteligi il al organismelor animale. Ca urmare a intensificarii studiilor de numeroaselor #ietuitoare care populea$a Terra' in 01,+ se pu lica pentru prima oara codul international de nomenclatura care are drept scop sta ilirea normelor de nomenclatura si reglementarea situatiilor du ioase si litigioase inter#enite pana in acel moment. Aceasta lucrare #a fi urmata dupa 9, ani de 4Nomenclator $oologicus5 care'

pentru a e#ita denumirea unui gen nou cu un nume )omon/m preocupat' a pu licat' in 9 #olume' toate denumirile de genuri de animale pu licate in ordine alfa etica. In 01=9 Lu osc) afirma ca e#olutia nu poate fi repre$entata su trunc)i care se ramifica' ci su fiecare descendent are doi parinti. In 01=1 Raco)ita defineste taxonomia drept 4filogenie aplicata5 si tot el introduce in lim a romana' pentru prima oara' temenul de 4speciatie5. In 01:< Fuxle/ propune pentru prima oara termenul de 4clina5pentru a indica trecerea gradate intre su specii' care astfel' nu pot fi delimitate perfect. In 01+, (ennig pu lica o lucrare u care se pun a$ele stiintifice ale sistematicii cladistice sau filogenetice' ale carei reguli de aplicare poarta denumirea de 4metoda consec#ent filogenetica5. Principal sarcina a sistematicii filogenetice ar fi de a sta ili pentru fiecare specie sau taxon superior care este specia sora sau grupul sora cel mai inrudit. In 01+: $ayr! insley si *singer pu lica 4Metode si principii ale sistematicii $oologice5 care tratea$a procedurile de a$a in sistematica animala. In 012= &okal si &neath de#in promotorii unui nou current in taxonomie' asa% $isa 4taxonomie numerica5 a$ata pe cat mai multe caractere care sa exprime' o iecti#' gradul de asemanare si nu cel de inrudire intre specii. 7e aici re$ulta si notiunea de 4sistematica fenetica5 opus celei de 4sistematica filogenetica5 a lui Fennig. Lucrarea lui +atterson din 01<= 4Pro leme in reconstructia filogenetica5pune a$ele cladismului structural' autorul afirmand ca nu este necesar sa cantarim caracterele' deoarece ele se cantaresc singure' aratand asocieri ce nu pot fi atri uite )a$ardului. Gnii cercetatori actuali considera sistematica pur descripti#a' afirmand ca explicatia inrudirii dintre grupuri si studiul proceselor e#oluti#e nu fac parte din sistematica (atitudine neutralista care repre$inta o prima etapa a cercetarii sistematice indispensa ila unui proces mai extins". Hiologia generala cauta structuri si procese comune tuturor fiintelor #ii' concentrandu%se asupra caracterelor uni#ersale. Pentru iologia generala di#ersitatea organismelor este un 4$gomot de fond5 care tre uie eliminate pentru a descoperi marile forma unui forma unei retele' ca in genealogiile umane' in care

teorii unificatoare. Totusi' putine proprietati sunt comune tuturor fiintelor #ii. Ca urmare' lumea #ie este caracteri$ata de uni#ersalitate si di#ersitate. Hiologia comparata studia$a di#ersitatea lumii #ii. Pentru multi cercetatori' ea este acelasi lucru cu sistematica (Nelson' Ma/r". I)ile/ (01<0" afirma ca sistematica este studiul di#ersitatii organismelor' di#ersitate legata de relatiile ce se crede ca exista intre populatii' specii' grupe de rang mai inalt. 7u ois' Fideux' Jougit (01<9" considera ca sistematica este studiul stiintific al organismelor in di#ersitatea lor' e#olutia lor in timp si spatiu' clasificarea lor' toate traducand legile lor mutuale. Ei considera lumea #ie ca o retea tesuta de e#olutie' dotata cu dimensiune istorica' temporala. Cel mai important lucru in studiul taxonomic si sistematic a fost impunerea organismelor filogeniei iparentale drept comunitate reproducti#e si admiterea 4speciei5 drept unitate de a$a in clasificare. Fennig sustine ca specia repre$inta unitatea de a$a a

Exista mai multe conceptii asupra speciilor! 0. specia nominalista. Huffon' Adalson si J)iselin (nominalisti" considera ca studiul analitic se poate reali$a doar pe esantioane' fara a fi siguri ca esantioanele apartin unei singure specii. 7e aceea ei sustin ca doar indi#i$ii exista cu ade#arat' in timp ce specia nu este mai mult decat un termen a stract. Acest concept nu poate fi acceptat din simplul moti# ca grupurile de organisme specifice' infra si supraspecifice exista in natura. @iecarea grup de organisme (alge' ferigi' ciuperci' insect' reptile' pasari etc" are propria origine si constitutie genetica' este re$ultatul e#olutiei si este supus unui proces de permanenta e#olutie. =. 3pecia tipologica se a$ea$a pe filo$ofiile lui Platon si Aristotel conform carora di#ersitatea uni#ersului se reduce la o serie de tipuri mentale imua ile si eterne. Elementele componente ale di#erselor tipuri A lucrurile fiintele A sunt expresii ale aceluiasi tip mental' micile diferente dintre elemenetele unui tip explicandu%se prin imperfectiunea manifestarii acelui tip (Ma/r 0121". Linnee sustine acest concept considerand speciile fixe si imua ile. Creata de di#initate' specia ramane nesc)im ata in timp si spatiu' iar intre indi#i$ii unei specii nu exista nici un fel de legaturi. Ei sunt foarte asemanatori' astfel incat' anali$and un singur indi#id' putem caracteri$a intreaga specie. Aceasta conceptie este foarte raspandita la astinasi. Conform conceptiei tipologice' pentru a caracteri$a un tip (in ca$ul nostru o specie" tre uie sa ne a$am pe caractere morfologice. 3e a&unge la o suprapunere a conceptiei de specie tipologica cu conceptia de specie morfologica :. 3pecia morfologica (Cain' 01+9' Ma/r' 012:". Este foarte important ca in descrierea morfologica a unui caracter al speciei sa se tina cont de #aria ilitatea indi#i$ilor din cadrul populatiilor ce alcatuiesc specia' sta ilindu%se limitele #ariatiilor ereditare sau neereditare intalnite. Pentru fiecare speciei presupusa' se sta ileste o diagno$a a$ata pe caractere specific care permi definirea unui esantion ca mem ru al unei specii si nu al alteia. In ca$ul speciilor surori (si ling species" indi#i$ii celor doua specii pre$inta #ariatii morfologice neinsemnate si totusi' se incadrea$a in specii diferite' isolate reproducti#e.

Aceasta denota faptul ca utili$area exclusi#e a criteriului morfologic nu poate constitui o a$a stiintifica pentru caracteri$area speciilor. In general' conceptia speciei morfologice este utili$ata in paleontologi si in studiul ne#erte ratelor la care cunostintle asupra interfertilitatii' #ariatiei etc sunt limitate. La insect' unde criteriile moroflogice sunt utili$ate in cerectare de peste doua secole' descoperirea faptului ca mai multe populatii ale aceleiasi specii sunt intersterile' a fost urmata de descoperireaunor criteria foarte fine ce permit separarea lor (de ex! Drosophila". 9.3pecia nedimensionala. Aceasta conceptie pleaca de la premi$a ca in orice localitate se intalnesc mai multe specii (de plante sau animale" complet separate intre ele (intre care nu exista un flux genetic". Astfel de specii simpatrice si sincronice sunt specii nedimensionale' deoarece le lipsesc dimensiunile de spatiu si timp (Ma/r 0121". 3e o ser#a insa' ca in acest ca$' specia se identifica cu populatia naturala. Ca$urile in care specia se identifica cu populatia sunt foarte rare. In mod normal specia este formata din mai multe populatii naturale care nu se deose esc marcant intrele. Gneori' insa' exista populatii ale aceleiasi specii care difera marcant intre ele si fata de populatia de a$a. In acest ca$ a#em de%a face cu un proces de e#olutie in urma careia populatia a tins ni#el de su specie. Astfel' exista specii politipice (alcatuite din mai multe su specii" si monotipice (nedi#i$ata in su specii". 7oar i$olarea reproducti#e poate arata daca o populatie a atins ni#el de specie. +. 3pecia multidimensionala. Conform acesteia' specia repre$inta un sistem de populatii alopatrice si alocronice care se pot incrucisa 4actual sau potential5 intre ele. Aceasta specie multidimensionala este distri uita intr%un )a itat larg in care fiecare populatie ocupa o anumita nisa ecologica. Partea #ulnera ila a acestui concept consta in dificultatea de a sta ili care populatii se pot incrucisa potential si care nu. 3e poate presupune ca populatiile alopatrice in#ecinate se incrucisea$a fara restrictii' in timp ce populatii isolate geograp)ic se pot incrucisa doar potential (deoarece nu pot #eni in contact". Acest concept este superior celui de specie nedimensionala' deoarece defineste specia ca fiind un grup de populatii care se pot incrucisa intre ele' promo#and conceptual speciei politipice.

2. 3pecia genetica. 3ustinuta de 3impson (0120" aceasta conceptie utili$ea$a drept criteriu de caracteri$are a speciei constitutia sa genetica. 7eoarece structura genetica a indi#i$ilor conspecifici se reflecta in fenotipul acestora' conceptia genetica se suprapune cu cele tipologica si morfologica. 3%a incercat eliminarea deficientelor prin introducerea criteriului i$olarii sexual' dar pro lema a fost re$ol#ata doar partial. Ar fi necesar sa se ia in considerare totalitatea de caractere determinate de genotip (caractere morfologice' fi$iologice'ecologice' ?. 3pecia ioc)imice' de comportament" tinandu%se seama de i$olarea

reproducti#e determinate' de asemenea' de factori genetici. iologica. Conform acestei conceptii' specia repre$inta un grup de iolog care a introdus acest concept' indi#i$i interfecun$i' cu un fond genetic comun' incapa ili de a se incriucisa cu indi#i$i din alte specii. Kordan (01,+" a fost primul considered specia ca fiind unitatea iologica reala' alcatuita din populatii' cu un fond propriu de gene si repre$entand produsul unei e#olutii istorice. In conceptiia sa' specia se formea$a prin mutatie si i$olare. Contri utii la fundamentarea stiintifica a conceptului de specie iologica au fost aduse de Ma/r' 7o $)ans;/' 3impson s.a. Aceasta conceptie e considerate superioara celorlaltor conceptii pe planul o iecti#itatii stiintifice. Ea cuprinde urmatoarele elemente! %specia este format din una sau mai multe populatii naturale %populatiile unei specii sunt i$olate reproducti#e prin unul sau mai multe mecanisme de populatiile altor specii %specia are o constelatie proprie de gene %relatiile dintre indi#i$ii unei specii sunt generate de sc)im ul efecti# de gene pe cale sexuala intre indi#i$ii respecti#i' iar relatiile dintre populatiile care apartin la specii diferite sunt conditionate de imposi ilitatea efectuarii acestui sc)im . @luxul de gene intre populatiile speciei determina )omeosta$ia speciei. Aceasta conceptie este contra$isa de Eldrege si Jould care considera ca' prin insasi formarea speciei' aceasta acumulea$a prin i$olare un puternic sistem )omeosta$ic.

Criteriul de interfecunditate nu este uni#ersal #ala il. El este greu de o ser#at in practica mai ales pentru ca incrucisarea nu poate fi o ser#ata usor in natura sau reali$ata experimental. 7e asemenea'' acest criteriu nu se aplica la speciile agame sau uniparentale. Aceste specii asexuate sunt' ca si speciile sexuate' re$ultatul unui proces de e#olutie. Ca urmare'e xistenta lor nu poate fi negate. Ca urmare' mai corect ar fi sa afirmam ca speciile! %sunt separate mai curand prin i$olare fata de alte specii decat prin interfertilitatea indi#i$ilor care o alcatuiesc. %constau din populatii integrate si nu din indi#i$i separati <. 3pecie e#oluti#a. Acest concept a fost formulat de 3impson (0120" si completat' ulterior' de Fennig. 3pre deose ire de celelalte concept asupra speciei' specia e#oluti#a este o cronospecie' o specie cronologica. 3impson o defineste ca pe o linie' o sec#enta de populatii in po$itie de stramosi si descendenti' care e#oluea$a separat' cu rol si e#olutie proprii. Conform lui 3impson' intr%un ar ore filogenetic' punctele terminale ale spitelor' care au a&uns pana in $ilele noastre' repre$inta speciile actuale' iar punctele finale ale spitelor din trecut speciile stinse. Nu exista mi&loc near itrar pentru a su di#i$a o linie continua. Pentru exemplificare Mettler si Jreg (0121" au pre$entat ar orele genealogic al calului' in care filiatia principal este cea de la Eohippus. Potri#it conceptului de specie e#oluti#a' intreaga linie a calului modern' incepand cu Eohippus' trecand prin Orohippus, Epihippus, Mesohippus, Parahippus, Meryhippus si Pliohippus ' si sfarsind cu calul actual (Equus" repre$inta o singura specie. 7aca e#olutia s%ar fi petrecut asa' numarul speciilor care au trait pe pamant ar fi tre uit sa fi fost mult mai mci decat cel e#aluat in pre$ent. Or' dimpotri#a' pe masura ce se descopera noi fosile' numarul speciilor din trecutul genealogic creste continuu' iar in cadrul aceleiasi spite filogenetice ies la i#eala noi specii. Teoretic' o e#olutie in cadrul aceleiasi spite filogenetice care sa nu depaseasca ni#elul speciei ar fi putu a#ea loc doar daca factorii ecologici din arealul speciei ar fi suferit foarte putine modificari in decursul timpului geologic.

Fennig considera ca specia e#oluti#a are o dimensiune cronologica. Limitele sale tre uie sa corespunda proceselor de speciate. Longe#itatea sa este data de cele doua procese de speciatie! primul ca duce la formarea' masterea speciei' sic ea de%a doua care duce la disparitia ei. Clel doua conceptii nu sunt identice. Pentru Fennig specia' ca taxon' nu poate supra#ietui procesului de speciatie. O specie mama si o specie fiica nu poate fi una si aceeasi specie' si tre uie sa poarte denumiri diferite' c)iar daca sunt asemanatoare fenotipic. In 01?<' Iile/ afirma ca specia repre$inta o linie unica de populatii formata dintr% o suita unica de stramosi si descendenti' cu identitate proprie fata de alte linii' ci e#olutie si istoric proprii. Taxonii supraspecifici sunt ansam luri de linii. I)ile/ conclu$ionea$a ca! 0. Gn ar ore filogenetic este compus din specii =. Toti taxonii terminali sunt specii :. Toti taxonii supraspeciifici au ca origine specia 7upa Fennig' taxonii supraspecifici se nasc in acelasi timp cu specia ancestral. Astfel' o familie' de exemplu' e formata' la origine' doar dintr%o specie e#oluti#a. Pentru a%si mentine identitatea si tendinta e#oluti#a' speciile tre uie sa fie i$olate reproducti#e unele de altele. Pro lema speciei e#oluti#e este legata de faptul ca nu o putem #edea in mod real. Noi experimentam asupra unor frangmente de populatii despre care consideram ca sunt representati#e pentru specie. Aceste fragmente constituie )ipodigma lui 3impson. In cercetarea sistematica se utili$ea$a diferite criterii (morfologice' ecologice' ioc)imice' genetice". 3pecia este purtatoarea acestor caractere constant sau #aria ile in limite restranse. Codul nomenclaturii. Tipul repre$inta esantionul international de referinta la care ne raportam in ca$ de indoiala sau litigiu in ca$ul identificarii unui esantion. El repre$inta etalonul de referinta ce determina aplicarea unei denumiri stiintifice. 7esi limitele speciei sunt intr%o oarecare masura su iecti#e' tipul unei specii este imua il si o iecti#.

Tipul unei specii nominale repre$entate printr%un exemplar e pur legal pentru ca este e#ident ca specia alcatuita din exemplare mai mult sau mai putin egale nu se poate raporta la un exemplar unic. Cand este descrisa o specie noua' se descrie' de fapt exemplarul cercetat numit )olotip. Acesta primeste un numar' o data si este depus la mu$eu sau intr%o institutie de cerectareLin#atamant. In ca$ul speciilor cu dimorfism sexual e#ident se impune descrierea unui al doilea exemplar de sex diferit numit alotip. Toti indi#i$ii examinati impreuna cu )olotipul se numesc paratipi. In ca$ul in care )olotipul si paratipii sunt pierduti sau distrusi' se recoltea$a un alt exemplar dintr%un loc apropiat cu cel al )olotipului' iar acest exemplar #a purta denumirea de neotip. 7aca exista insecte (si mai exact diptere intepatoare" cu lar#e importante in taxonomie' o astfel de lar#a intra in colectie su denumirea de pedotip. In istoricul cercetarilor' au fost descrise exemplare ca apartinand unei specii la care nu exista )olotipul. Aceste exemplare poarta denumirea de sintipi. Cand un cercetator descrie un sintip ec)i#alent )oloptipului' acesta poarta denumirea de lectotip. Celelalte exemplare corespun$atoare paratipilor #or purta denumirea de paralectotipi. Orice exemplar recoltat din aceeasi localitate ca si )olotipul poarta denumirea de topotip. Americanii au aratat ca orice descriere a unei specii noi fara existent unui )olotip este considerate nula si nea#enita si pierde dreptul prioritatii. Astfel' Nic)ols a studiat ciprinidae din nordul C)inei si a descris in 01=+ specii noi apartinand genului Gobio! G. rivuloides si G. coriparoides. 7upa depunerea )olotipilor in mu$eul american' aceste exemplare au fost cercetate ulterior de Nal ant si Hanarescu care au o ser#at ca su denumirea de G. rivuloides erau ascunse doua specii' iar su coriparoides' : specii. In ca$ul in care specia si limitele ei de #aria ilitate sunt foarte cunoscute' atunci )olotipii isi pot pierde semnificatia. Pentru delimitarea unei specii este necesara cercetarea cat mai multor exemplare conser#ate si proaspete' pentru sta ilirea limitelor de #aria ilitate ale caracterelor. Pentru descrierea unei specii se examinea$a )olotipii si se atri uie fiecarei specii cate un )olotip. 7upa examinarea unui numar mare de exemplare se conc)ide denumirea de G.

care specie este #ala ila. 7aca un exemplar nu se incadrea$a in nici un )olotip' atunci a#em de%a face cu o specie noua. Pentru ca un nume stiintific sa fie #ala il' tre uie sa se mentione$e! 0. Limitele de #aria ilitate de pe tot arealul cunoscut si #alorile medii si extreme ale populatiei din acel areal. =. Limitele de #aria ilitate si #alorile medii si extreme ale populatiei din localitatea tip :. 8aloarea constatata la )olotip Nomenclatura $oologica si regulile ei. Regulile nomenclaturii $oologice au fost consemnate in Codul international al nomenclaturii $oologice adoptat la cel de%al 8%lea Congres international de $oologie tinut la Herlin in 01,0 si definiti#at la Herna in 01,9. Glterior el a fost rectificat si completat' mai ales in momentul in care a fost adoptata 4su specia5 ca singura su di#i$iune a speciei. Astfel' o nomenclatura ca initial era inara' a de#enit ternara. 3copul regulilor de nomenclatura este de a asigura unicitatea si uni#ersalitatea! o specie sau un alt taxon tre uie sa ai a un singur nume care sa fie folosit de toti iologii din lume' iar doua specii diferite nu pot a#ea acelasi nume. Tre uie su liniat faptul ca intotdeauna primul nume' cel al genului' se scrie cu ma&uscule' iar celelalte doua se scriu cu litere mici. Jenul si specia tre uie acordate in gen! daca numele genului este masculin' atunci si numele speciei (daca este ad&ecti#" este tot la genul masculin. Gn gen sau o specie tre uie sa aia un singur nume' care sa fie folosit de toti autorii. Numeroase specii' insa' au primit de%a lungul istoriei stiintei iologice mai multe denumiri. Acest lucru era determinatd e faptul ca autorii credeau ca este #or a de specii noi. Erau ac$uri in care aceeasi specie era decsrisa cam in aceeasi eprioada de doi autori diferiti care nu stiau unul de celalalt' sau descrierea unei specii nu era sufficient de clara pentru a permite recunoasterea exemplarelor studiate. Putem pune la socoteala si #aria ilitatea intraspecifica. Cand s%au dat denumiri diferite pentru acelasi gen sau specie' ramane #ala ila prima' in ordine cronologica. Celelalte sunt doar sinonime. Regula prioritatii impune

pastrarea primului nume pu licat' a#and importanta data pu licatiei' nu cand a fost comunicata sau inaintata spre tiparire. 7enumirile taxonilor supragenerici sunt su stanti#e la nominati#e plural si se scriu cu ma&uscule. Ele sunt unice. Adoptarea principiului prioritatii a determinat pe multi iologi sa caute in cele mai ptuin cunoscute pu licatii denumiri de care nimieni nu mai stia' dar care a#eau prioritate. 3%au inlocuit' astfel' denumiri ine intrate in u$ cum ar fi Triturus in loc de Triton' Bombina in loc de Bombinator. In asemenea situatii condul international da posi ilitatea de a se mentine denumiri intrate in u$' daca numele anterior pu licat nu a fost utili$at in literature timp de minim +, ani. 7e$a#anta&ul sc)im arii denumirilor este ca' in timp ce specialistii iau cunostinta foarte repede de ea' marea masa a iologilor au ne#oie in medie de =,%:, ani pentru a adopta noul nume.