Mitul pesterii

Cetatea trebuie sa aiba cunoasterea binelui. Filosofii care reprezinta aceasta elita a conducatorilor, nu vor
putea practica binele pt cetate si nu vor putea stabili cele mai eficiente legi daca nu vor detine cunoasterea
acestuia.
Exista o ezitare a lui socrate cand vine vorba de pozitionarea filosofilor de a cunoaste binele. Are o ezitare
si in chestiunea de a defini actiunile bune. Ipoteza doctrinei sale e legata de faptul ca o astfel de explicatie
ii justifica intregul mecanism de gandire, a lui platon. Avem o serie de 3 alegorii extrem de importante pt
ca sunt de ordine epistemologic ontologic.
Alegoria soarelui: vizibilul si inteligibilul. In categoria vizibilului sunt : lumina, acesteia ii urmeaza
obiectele luminate, ochiul si soarele. In categoria inteligibilului: adevarul, formele, intelectul. Si binele
defapt e forma binelui. Avem o corespondenta practic, iar actiunea tine de la devenire la fiinta.
Mai exista si alegoria
( de desenat)
Sunt doua mari grupe ontologic si epistemologic. 4 niveluri importante. La ontologic primul nivel este
legata de reflexii si oglindiri. Sub acestea avem lucruri materiale. Sub avem inteligibilul postular.sub
avem inteligibilul nonpostular. Corespondenta lor acum pentru epistemologic. : la reflexii si oglindiri
scriem reprezentarea, la lucruri materiale avem opinia, iar sub opinii, la inteligibil post avem inteligenta
analitica, iar ultima linie este intelectul pur.
A treia alegorie : alegoria pesterii. Practic irea intr un mod dinamic chestiunile mentionate in celelalte 2
alegorii.
In primul rand, reflexiile artefactelor pe pereti. Aceste reflexii sunt generate de umbre. Ele indica in
esenta mediul in care se afla oamenii respectivi. De ce sunt tinuti in captivitate? Artefactele constituie un
element important pt ca sunt obiectele insele. In al treilea rand avem oglindirile obiectelor reale din al
doilea mediu, cel in care ochii se obisnuiesc treptat. E o chestiune legata de destinul tragic al filosofilor in
cetati. Acest destin nu e unul usor de identificat. Chestiunea obisnuintei ochilor este cheia si formula este :
invatamantul adecvat filosofilor potrivit viziunii lui platon este unul de tip matematic, care presupune
cunoasterea artimeticii, astronomiei si geometriei. Acestea reprezinta prin esenta dialectica.
Academia platonociana e bazata cu insistenta pe ceea ce inseamna cunoasterea elementului matematic.
Rolul ei in dezvoltarea stiintelor exacte e important mai ales in directia astronomiei si astrologiei. In mitul
pesterii exista in esenta o teorie a celor doua lumi. Aceasta teorie va fi sustinuta si va aparea sub o forma
usor modificata si la aristotel. Insa ea devine temeiul stiintific atat al platonismului, cat si al
aristotelismului, pana in sec al 18lea. E de necontestat pana atunci.
La ce se ajunge in final?
Revenit in mediul initial nu poate sa comunice cu prietenii de suferinta cele aflate pentru ca vor spune ca
e nebun. Risca sa isi piarda propria viata. I. Fata unei astfel de situatii, el va ezita si nu va spune adevarul
pe de-a-ntregul.
Acel intelect pur se leaga de adevar!!!!
Ideea fundamentala e legata de faptul ca regii trebuie sa fie filosofi si filosofii regi. Socrate arata ca
filosofii trebuie sa aiba acces la putere, pt ca in esenta ei sunt singurii care au acces la adevar.iar ideea
binelui este firul conducator. Binele este instrumentul. Nu trebuie incurat binele cu adevarul. Filosofii
sunt singurii care nu se conduc dupa opinie, ci dupa cunostinte si adevar. Astfel incat cele trei analogii
sunt izomorfe si se echivaleaza una cu cealalta. Cele patru secvente impartite sunt : umbrele de pe perete,
-obiectele mutate in fata focului( reflexiile lucrurilor) ( de aici avem o prima obinsuinta a ochilor care
coincide cu primul nivel, al pesterii. Aceste pbiecte reprez domeniul obiectelor obisnuite, adica e vba de
stiintele matematice. La aceste obiecte avem o corespondenta intre idei si forme .); -lucrurile reale din
lumea de sus.
In ceea ce priveste mitul pesterii sunt doua domenii: ceea ce priveste aparentele( pestera) iar al doilea
domeniu cel al exteriorul (pesterii) care tine de intelect. De asemenea ex doua surse de lumina: focul si
soarele.

------------------Politica lui asristotel

Cinci tratate: unul despre familie , despre constitutii, al treilea vizeaza o
discutie despre stat, cetatean si clasificarea constitutiilor, 4 cartile 4,5,6 de
discuta de constittutiile inferioare, iar in ultima parte despre statul ideal.
Aristotel apara in mod aparent acest stat impotriva unei conceptii sofiste
consecrate in acea perioada, potrivit careia statul exista prin conventie. Ac
conventie determinant suisgeneris forla ilegitimitatii in supunerea .... .statul
e comunitatea suprema, el e alcatuit in vederea folosului suprem, al binelui
suprem. Sensul si natura oricarei lucru din lume, afirma aristotel, fie ca este
vba de o creatura, instrumente sau comunitati, trebuie sa existe in telul
existentei sale. In cazul unuiin strument ex un scop urmarit de cel care il
foloseste, astfel incat forma insturmentului sa concorde cu scopul impus
asupra materiei sale din exterior. In cazul unei creaturi scopul e imanent
acesteia. Acest imanentism la aristotel: pt planta viata evolutiei si a
reproducerii, pt animale viata senzatiei si a dorintei, care se suprapune peste
viata vegetativa, iar in ceea ce priveste pt om, este legat de comunitatea
umana. De viata ratiunii si a actiunii morale. Ceea ce se suprapune peste
viata vegetativa si viata animala. Explicatia lucrurilor in ac imanentism nu se
regaseste in lucrururile in care s au dezvoltat ele, ci in lucrurile in care se vor
dezvolta. Daca la platon avem istoricism reversinpv, la aristotel nu exist assa
ceva. Pt ca natura nu se afla in originea acestor lumi, ci in destinul lor, in
evolutia lor.
Critica: se pleaca de la problema prorpietatii in comun a femeilor si
barbatilor. E indreptata la adresa unor sofisti, precum antifon. Arisotel isi
incepe tratatul printr o distinctie esentiala dintre formele umane elementare
de comunitate: familia, satul, asocierile cu scop lucrativ, monarhii de mai
multe tipuri, forma superioara de stat care e reprez de polis. Toate formele
de comunitate sau de asociere umana sunt lipsite de autarhie. Se observa
insuficienta indivizilor. Aristotel spune: comunitatea formata din mai multe
state e telea politis. Adica este statul perfect.acest stat pefect nu trebuie
tradus prin polis, adica cetate. In ceea ce priveste perfictivilitatea, trebuie
inteleasa in sensul de maximum adresat scopului sau, Este reprezentat de
autosuficienta. Atingandu se ac autosuf se merge catree limita superioara a
sa, si astfel statul care se naste in vederea vietii infiinteaza in vederea vietii
bune. ( eu zen). Conceptul de eu zen este conceptul de viata buna.
Supravieturiea intr o cetate in antichitate,cceea ce presupune relatii familiale
si de apaprare reciproca, este o comditie, dar nu e csinevanon, ci o conditie
insuficienta pt a explica existenta si sensul unei comunitati politice autentice.
Relatiile naturale: ....
un stat perfect care apaprinte genului comunitatii. Avem doua instincte care
ii apropie pe oameni: de reproducere si autoconservare. In Statul perfect este
doar o egalitate de oameni. Mai multe familii la un loc realizeaza legaturi de
sange. Satul si familia sunt in dreptul vietii, doar polisul merge catre statul
perfect. Acest stat perfect consta in : o comunitate d ebarbati egali intre ei,
isi dau singuri legile, fac parte din ac tribunal, se autoguverneaza in mod

rational si formeaza astfel o comunitate independenta.

Acesti oameni apreciaza elementul legat de ragaz pt ca acel interval de timp
e singurul care ii da posibilitatea cetateanului liber si egal in care sa ajunga
sa sedfasoare activitati intelectuale, chiar de natura morala, care sa ii
permita sa mearga spre etajul superior al gandirii, acolo unde gandirea se
gandeste pe sine. Adica e vba de divinitate ( in mentalul grecesc). Norma
tine de ragaz, nu de intensitatea lucrativa. Numai asa se poate obtine
eudanimonia .... ( fericirea ...).
Tipuri de cetati la aristotel
Aristotel ne prezint ao serie de state perfect si de state pervertite. Este o
intreaga discutie deslre cine comduce: unul, mai multi sau mult mai multi.
Avem o diferentiere intre spatiul public si spatiul propriu, in dreptul publicului
sunt monarhie ot ca conspduce o singura oersoana, aristocratia si politeea.
De partea cealalta la categ propriu, pt o per tiranie, mai multe per
oligargphia, si mai multe persoane democratia.
Aunt state perfecte si este o intreaga discutie legata de monarhiile
patriarhale. Avem o serie de regate barbare.
Aceste regate perfecte sunt extrem de putine si practic intregul demers al
sau in a seleecta constitutiile bune. El strange 150+ de constitutii pe care
presupune sa le identifice pt ca sunt tot atatea polisuri grecesti.
Zoon politicon
Din toate acestea, se vede ca statul perfect apartine entitatilor naturale si ca
omul e orin natura sa un vietuitor politic.( animal politic). Este exclusiv
animal politic.
E legst de natura oamulii, aristotel nu vrea sa afirme in acest pasaj ca avem
de a face cu un om social, ci cu un animal politic.
Plecand de la aceasta lremisa, ajungem la concluzia ca statul este prin
natura sa este unul natural. E in contradictie cu ideea sofistilor. Adteptii lui
aristotel se numesc teripateticieni.