Sunteți pe pagina 1din 8

Filozofia lui Aristotel

Aristotel(n. 384 .Hr. - d. 7 martie 322 .Hr.) a fost unul din cei mai importanti
filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic,

fondator al scolii peripatetice.. Dei bazele filozofiei au fost puse de Platon,


Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia i a

dezvoltat-o, putndu-se cu siguran afirma c Aristotel este ntemeietorul

tiinei politice ca tiin de sine stttoare. A ntemeiat i sistematizat domenii


filozofice ca Metafizica, Logica formal, Retorica, Etica. De asemenea, forma

aristotelic a tiinelor naturale a rmas paradigmatic mai mult de un mileniu


n Europa.

Date biografice

Aristotel s-a nascut in 384 i.Hr. in Grecia in Stagira, care azi poarta numele Stavro, in nord-estulpeninsulei Calcidice, pe teritoriul Macedoniei.

Stagira era in adevaratul sens al cuvantului unoras grecesc, colonizat, in care se


folosea o varianta a dialectului ionian. Tatal lui era medic lacurtea lui Filip II al
Macedoniei.Preocuparile familiei sale sunt realiste. Tatal sau a fost
medicul siprietenul lui Amyntas al II-lea al Macedoniei si e posibil ca o
parte din copilaria sa ,Aristotel sa si-o fi petrecut la

Pella, resedinta regala. Este normal sa-i atribuim lui Aristotel interesul pentru
stiintafizica si mai inainte de toate pentru biologie, datorita descendentei sale

dintr-o familie demedici. La varsta de optsprezece ani el revine in Atena si intra


in scoala lui Platon, unde varamane timp de 20 ani ca elev si profesor a tinut

prelegeri de filosofie. Va pleca in anul mortii lui Platon in Asia Mica si in statele

grecesti din jur. Nu trebuie sa presupunem ca ceea ce l-a indreptspre Academie a


fost atractia spre filosofie, ci pur si simplu el dorea sa capete cea mai

bunaeducatie pe care i-o putea oferi Grecia.Insa indiferent de motivele care l-au
determinat sa aleagaaceasta scoala, este limpede ca a gasit in filosofia lui
Platon influenta dominanta a vietii

sale, inlucrarile sale filosofice neexistand pagina care sa

nu poarte amprenta platonismului. A fost operioada in care

Platon l-a apreciat foarte mult , numindu-l cititorul prin excelenta spiritul scolii;
mai tarziu cand conceptia sa a luat un contur mai diferit,s-ar putea ca relatiile
dintre ei sa fi fostmai putin cordiale. Atat timp cat a trait Platon ,Aristotel a
fost loial Academiei. In timpul petrecutalaturi de Platon si de ceilalti discipoli
ai acestuia, Aristotel a invatat, ajungand sa stapaneascastiinta epocii si sa tina el
insusi cursuri in Academie. S-a axat cu prioritate pe cercetarea vechilor filosofi,
incepand cu Tales. Despre ei, Aristotel stia si putea spune foarte multe
lucruri: ceprobleme i-au framantat, ce raspunsuri au dat
problemelor cercetate, prin ce se aseamanaconceptiile lor si prin ce se
deosebesc a ajuns chiar sa le judece critic ideile. In anul 348-347i.Hr., la
conducerea Academiei vine Speusippos, cu care Aristotel era intr-o continua
polemica,Speusippos fiind un reprezentant al tendintelor din platonism cu care
Aristotel se afla intr-unputernic dezacord in special tendinta
de a transfoma filosofia in matematica . Astfel, Aristotel paraseste Academia
,acceptand invitatia unui coleg din tinerete, Herneias care era conducator
alcetatilor Atarneus si Assos din Mysia si stransese in jurul sau un mic cerc
platonician.Aici Aristotel petrece trei ani. Se casatoreste cu Pythia, nepoata si
fiica adoptiva a lui Hermeias ,care i-a nascuto fetita ce a primit acelasi nume ca al
mamei sale. Se pare ca Pythia a murit curand .Dupamoartea ei, Aristotel a
intretinut o relatie permanenta si plina de afectiune , desi nelegalizata
cuHerpyllis , originara din Stagira, si a avut de la ea un copil, Nicomah,dupa al
carui nume isi vaintitula opera sa Etica nicomahica. Dupa trei ani de zile,el se

muta la Mitylene,in vecinatateainsulei Lesbos. Aici face numeroase cercetari in


domeniul biologiei. In anul 343 sau 342i.Hr.,regele Filip al Macedoniei,care-l
cunoscuse pe Aristotel probabil de copil, si auzind de el dela Hermeias, l-a invitat
sa se ocupe de educatia fiului sau Alexandru, pe atunci in varsta
detreisprezece ani. Aristotel accepta invitatia, dorind sa reinnoiasca legaturile la
curteamacedoneana, si acordand o mare importanta viitorilor conducatori, dupa
cum vom vedea in Politica. n ceea ce priveste nfatisarea sa, se stie ca avea ochii
mici, picioare subtiri, nsa avea mbracaminte placuta, tunsoare minunat ngrijita
ai inele cu pietre scumpede o rara frumusete. Referitor la viata sa personala se
afirma ca s-a ndragostit de amanta(concubina) prietenului sau, s-a casatorit cu
ea. n 340 .Hr. s-a ntors la Stagira, dar nu pentru multa vreme.
Pacea impusa deMacedonia cetatilor grecesti i-a dat prilejul sa revina la Atena,
unde a nfiintat propria lui scoala Liceul(Lykeion sau scoala peripatetic ), scoala ce
va rivaliza cu Academia lui Platon. Vapreda aici timp de treisprezece ani si si va
continua neobosit cercetarile. n 323 .Hr., odata cumoartea lui Alexandru, la
Atena a rabufnit vechea dusmanie fata de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la
Chalkis, n insula Eubeea, unde a murit un an mai trziu. La conducerea scolii i
succede Theofrast, cel mai important discipol al sau.

Filosofia lui Aristotel


Aristotel este intemeietor aproape universal a tuturor stiintelor, teoria. logica,

etica, retorica, economiapolitica, poetica, psihologia, al naturii. De la Aristotel

inainte termenul de Metafizica va avea si sensulde Ontologie, dar va mai avea o


acceptie de metoda filozofica opusa celei dialectice. Opera aristotelica cuprinde
toate domeniile, impresioneaza prin amploarea si adancimea, prin contributiile

originale. Intoate domeniile s-a comportat ca un adevarat om de stiinta,

impresionand prin eruditia sa. Inconceptiile sale filosofice Aristotel o mare

importanta a acordat stabilirii obiectului filosofiei si sistematizarii stiintelor.

Dupa aristotel filosofia se imparte in:

1. Filozofie teoretica-scopul careia este capatarea cunostintelor de dragul

cunsotintelor.

2. Filosofia practica, scopul careia este capatarea cunostintelor pentru activitatea


practica

3. Filosofia creativa, scopul careia este capatarea cunostintelor pentru creatie.


Filosofia teoretica la rindul ei se imparte in : filozofie fizica, filozofie matematica,
prima filozofie.

1. Obiectul de studiu al filosofiei fizice este : ceia ce exista aparte si este in


miscare.

2. Filosofia matematica studiaza aceea ce nu exista aparte, adica abstractul

care este nemiscator.

3. Obiectul primei filosofii este ceia ce exista aparte, adica substantial sau
material si este nemiscator.Filosofia practica include in sine: etica si

politica.Filosofia creativa include: retorica si poeticaMetafizica in sistemul

AristotelicObiectul de studiu al primei filosofii este dublu:1. metafizica generala2.


metafizica specialametafizica generala spre deosebire de alte stiinte studiaza
esentialul sau principiile universalearha sau cauza existenteiMetafizica

speciala care se mai numeste filosofia teologica studiaza o forma speciala a


existenteisi anume substanta statica sau vesnicul primul imbold.

La baza ontologiei lui Aristotel stau 4 teorii:


1.analiza categoriala a esentei existenta cu ce
2.analiza cauzala a subsistemului

3.invatatura despre posibilitatile si realitate sau teoria inca non-existentei

4.invatatura depsre categorii are caracter dublu logico- ontologic si se bazeaza pe


clasificareasemantica a predicatelor esentialului, care tot o data sunt si termeni
folositi in judecata.
Aristotel stabileste 10 clase semanticepredicatelor
1. Esenta

2. Cantitate
3. Calitate
4. Relatie
5. Loc

6. Timp
7. Stare

8.Posedare
9. Actiune

10. suferintadintre ele numai prima categorie ne arata sfera esentialului


substantial, iar celelalte sferaesentiallui accidental.

Cifra 10 este o rezonanta a filosofiei pitagorice, I-au scapat o serie de categorii lui
Aristotel : efect,cauza, miscare si cu tot schematismul acestei teorii, teoria
categoriilor este foarte importanta atatpentru filosofie cat si pentru stiinta. Teoria
acestei miscari considera ca natura este de neconceputfara miscare si ca nu exista
miscare in afara lucrurilor. Este importanta incercarea lui de a clasificaforme de
miscare; cresterea sau descresterea - miscare in raport cu cantitatea,
schimbareacalitativa - miscare in raport cu calitatea, deplasarea - miscarea in
raport cu locul. S-a ocupat si de cauzele miscarii. Stim ca Heraclit din Efess lega

miscarea de dedublarea unitarului(c o n t r a d i c t i e ) dar Heraclit nu a avut


raportul stiintific si logic pentru a demonstra aceasta problema logica. Aristotel
leaga miscarea de contradictie numai ca el intelege contradictia ca un fenomen
desuprafata, liniar, ca un fenomen care explica aparitia unuia si disparitia altui
fenomen. Cum seajunge la aflarea cauzei miscarii ? Aristotel da un exemplu : bila
A care se misca intr-o directieconstatam ca a fost pusa in miscare de mana
noastra sau de bila A1 tot in miscare. Daca mergemin aceasta directie impingem
cauza miscarii la infinit. De aceea Aristotel afirma ca exista unmiscator initial
nemiscat. Se intreaba : aceasta poate fi materie ?Raspuns : nu, pentru ca a
demonstrat ca materia este pasiva. Acest miscator initial nemiscat seafla in afara
materiei,este imaterial.Nu poate fi decat Dumnezeu, care apare in sistemul
filozofiei a lui Aristotel ca fiind izvorulpermanent al materiei -Primul motor
spiritual, unic, absolut care se afla in nemiscare, dar caregenereaza miscarea in
lume.Teoria cauzelor prin care el vrea sa explice factorii diferiti care trebuie sa
participe la aparatia uneientitati determinate. Exemplu : statuia care este facuta
dintr-un bloc de marmura.Pentru ca statuiasa fie facuta trebuie sa existe blocul
de marmura(cauza materiala), trebuie ca in minteasculptorului sa existe
imaginea a ceea ce el vrea sa faca(cauza formala). Sculptorul trebuie safaca ca
forma din capul lui sa se concretizeze in blocul de marmura(cauza eficienta), in
toateacestea trebuie sa existe vointa sculptorului(cauza finala). Concluzia lui
Aristotel pentru aparitiaunei entitati determinate trebuie sa existe 4 cauze.Idei
social - politice. Le gasim in Politica - 8 carti.Studiul asupra constitutiilor pe care
el le-a facut l-a dus la ideea ca statul este primordial fata deindividual. Apare in
aceeasi lucrare - ideea istoricitatii vietii sociale. El sustine ca statul este oinstitutie
naturala, omul de la natura fiinta sociala. Omul se deosebeste insa de animalele
cetraiesc izolat, cat si de cele ce traiesc in grup prin aceea ca omul face parte

dintr-o comunitate demunca. Considera comunitatea de munca ca forma politica


a activitatii naturale. Aristotelanalizeaza formele diferite de stat, tipuri de stat,
aratand avantajele si dezavantajele fiecaruia inparte. Idei actuale ideea ca omul
este un zoon politikon.(fiinta omeneasca este prin esenta samembru unei societati
organizate, a unui polis - oras, stat, cetatean). Aceasta celebra tezaexprima ideea
de sociabilitate a omului. Dupa cum Aristotel nu se limiteaza la constatarea
faptuluica omul este fiinta sociabila ci implica si ideea ca omul este asa de la
natura, este subordonatstatului.Daca Platon a admis o egalitate limitata in sfera
conducatorilor statului, Aristotel dimpotriva, i-aapararea proprietatii private si a
familiei, considera ca forma ideala de stat este aceea in careputerea politica
apartine celor cu stare mijlocie. El admite ca pot fi alte forme de stat:
monarhie,aristocratie si democratie. Aristotel face o pledorie remarcabila
in favoarea democratiei. Arata ca multimea are capacitatea de a judeca mai bine
in orice imprejurare decat un grup restrans deoameni. Vorbeste de faptul ca omul
trebuie sa se supuna legii, ca legea are putere suprema instat. Este intemeietorul
eticii, esteticii, este acela care a stat la inceputul majoritatiistiintelor.Aristotel
primul filozof la care gasim o constructie teoretica minutioasa, un adevaratsistem
filozofic, este importanta analiza conceptelor pe care le face, a categoriilor, de
asemeneacu Aristotel se produce primul moment al desprinderii unor discipline
stiintifice de filosofieconstituindu-se in stiinte de sine statatoare care studiaza
realitatea din diferite perspective. Analizacritica facuta , filosofia lui
Platon.Filosofia moderna si contemporana nu se poate lipsi de el fie pro sau
contra se discuta cu respectde el si filosofia sa.

Aristotel va dezvolta filozofia


dar nu dinauntrul platonismului ci din alta perspectiva. El si-a datseama ca nu
poate merge pe urmele lui Platon, el se ndoise, iar Aristotel nu putea merge,

dar Aristotel se comporta respectuos, dar nu face compromisuri adevarului.

Aceasta pozitie esteexprimata n celebra exclamatie : Amicus Plato sed magis

amica veritas (Mi-e p ri et en Platon,dar mai prieten mi este adevarul ). Filozofia


lui Aristotel deschide cai noi, meditatii filozofice. Elarata erorile lui Platon : ca a
separat generalul de particular, a considerat ca esentele generale ar exista

independent de cele particulare, teza participarii(lucrurile sensibile participa la

ideea n sinede lucru ), teza reamintirii. Aristotel arata legatura dialectica dintre

general si particular,generalitatea nu poate exista prin ea nsati,ci se afla ntr-un


continuu proces de miscare sitransformare. Filozofia aristotelica are ca obiect
determinarea participarilor de baza ale existenteiuniversale. El socoteste
metafizica(ontologia ) ca fiind stiinta principiilor si cauzelor.Prin cauza
principala intelege cauza fundamentala.