Sunteți pe pagina 1din 64

PROIECTAREA

STATIILOR DE
EPURARE
CUPRINS
P 1
Tema de Proiect.....3
Cap 1 Aspecte generale ale epurarii apelor uzate.........................6
Cap 2. Proiectarea statiei de epurare .9
2.1 Proiectarea gratarului.9
2.2 Proiectarea deznisipatorului14
2. Proiectarea separatorului de grasi!i1"
2.4 Proiectarea decantorului pri!ar de tip longitudinal1#
2.$ Proiectarea treptei de epurare %iologica..26
2.6 Proiectarea decantorului secundar radial.
Cap . &ospodaria de na!ol$
Cap 4. I!pactul statiei de epurare asupra !ediului.9
Cap $. Costului apei epurate42
Cap 6. 'reapta de epurare a(ansata.46
Cap ". )ilantul !asic..........................49
Sc*e!a +lu,ului te*nologic.$6
Sc*e!a generala a unei statii de epurare ape uzate $"
)i%liogra+ie..$#
P 2
'e!a de proiect
Sa se di!ensioneze o statie de epurare pentru un oras- cu un nu!ar de locuitori de 4.... /
1.... N.
Se considera ur!atoarele date0
1e%itul orar !ini!
2". 2
!in o

l3loc zi
1e%itul orar !a,i!
9. 2
!a, o

l3loc zi
1e%itul zilnic !ediu
2#$ 2
zi!ed

l3loc zi
1e%itul zilnic !a,i!
$. 2
!a, zi

l3loc zi
Concentratia de suspensii solide separa%ile gra(itational
C
SS&
4 .. / 4 N !g3l
Incarcarea organica
C)5
$
4 6. g3loc zi
Suspensii nesepara%ile gra(itational
C
SS
4 1.. / N !g3l
&rasi!i si uleiuri
C
&
4 2.. / N !g3l
Concentratia de !aterii solide dizol(ate
C
diz
44. !g3l
Unde N 4 1$
)I)6I5&RA7I8
1. Ro9ansc*i :.- 5gnean '.- Cartea operatorului din statii de tratare si epurare a apelor- 8d.
'e*nica- )ucuresti- 19#9;
P
2. Stoiano(ici S.- Ro%escu 1.- Procedee si echipamente mecanice pentru tratarea si epurarea apei-
8d. 'e*nica- )ucuresti- 19#9;
. Ro%escu 1.- 6an<i S.- Ro%escu 1iana- Constantinescu I.- Tehnologii si echipamente pentru
epurarea apelor- 8d. 'e*nica- )ucuresti- 2...;
4. 'eodosiu C.- Tehnologia apei potabile si industriale- 8d. =A'RI> R5=- )ucuresti- 2..1;
Cap 1. Aspecte generale ale epurarii apelor uzate
8purarea apelor uzate constituie ansa!%lul procedeelor +izice- c*i!ice- %iologice si
%acteriologice prin care se reduce incarcarea in su%stante poluante organice sau anorganice si in
%acterii.
P 4
8a are ca rezultat o%tinerea unor ape curate- in di+erite grade de puri+icare +unctie de
te*nologiile si ec*ipa!entele +olosite- si un a!estec de corpuri si su%stante care sunt denu!ite generic
na!oluri. Atat apele cat si na!olurile tre%uie sa +ie de(ersate +ara ca prin aceasta sa se aduca pre9udicii
!ediului incon9urator. Aceasta conditie se poate realiza nu!ai printr?o puri+icare a(ansata a apelor
uzate. Astazi se tine cont de +aptul ca anu!ite ele!ente precu! azot si +os+or- care produc +eno!ene
de eutro+izare in cursurile naturale- tre%uie retinute in proportie cat !ai !are.
8ste i!portant de se!nalat +aptul ca procesele de epurare se re+era la a!estecuri poli+azice care
contin di+erite corpuri dispersate in !ediul apos a caror concentratie totala este su% 1@. Aceasta
concentratie +oarte !ica i!pune adoptarea unor te*nologii deose%ite si alegerea instalatiilor si
ec*ipa!entelor care pot raspunde sarcinilor i!puse de proces si conditiilor speci+ice acestuia.
6egislatiile actuale nationale si europene- precu! si pre(aederile acordurilor internationale-
contin (alorile li!ita ale tuturor ele!entelor c*i!ice si su%stantelor care introduse in apa pot genera
+eno!ene de degradare sau otra(ire. Se indica li!ite pana si pentru apele din zonele de %aie pentru
turisti. 'oate pre(ederile legislati(e i!pun !asuri urgente de protectie a !ediului printre care in !od
e(ident se inscriu si cele de apurare a apelor uzate.
Pro%le!a epurarii apelor uzate incepe sa apara acolo unde s?au epuizat caile de reducere a
de%itelor si incarcarilor in su%stante poluante organice sau anorganice. 1aca se are in (edere +aptul ca
toate su%stantele poluante reprezinta de +apt pierderi pentru industrie si ca acestea pot a9unge la ni(elul
intregii tari la cantitati de ordinul !iilor sau sutelor de !ii de tone anual atunci este e(ident ca inainte
de a cauta caile de retinere si neutralizare tre%uie identi+icate solutiile care conduc la reducerea
cantitatilor de(ersate.
8purarea apelor uzate i!pune +olosirea unor procedee a(ansate in statiile de epurare care
utilizeaza te*nologii si ec*ipa!ente !oderne- +ia%ile si e+iciente. In aceasta directia se !entioneaza si
pregatirea unor cadre te*nice de specialitate capa%ile sa inteleaga si sa conduca procese te*nologice
deose%it de co!ple,e care se +olosesc la epurarea apelor uzate.
Instalatiile si ec*ipa!entele din statiile de tratare si epurare a apelor- datorita +lu,ului continuu-
tre%uie sa raspunda ur!atoarelor cerinte de %aza0
Sa ai%a o constructie si!pla- usor de realizat- !ontat- intrtinut;
Sa ai%a +ia%ilitate ridicata asigurand +unctionarea continua 24324 o lunga perioada de ti!p;
aceasta i!pune o cercetare- conceptie- proiectare- e,ecutie si !onta9 deose%it de atente-
etape realizate de un personal de stricta specialitate;
Sa ai%a o aduranta ridicata; aceasta conditie i!pune o conceptie atenta a instalatiei sau
ec*ipa!entului realizata de specialisti ci inalta cali+icare si e,perienta in do!eniu- +olosirea
!aterialelor rezistente la coroziune A otelul ino, si adoptarea de solutii te*nice care sa
per!ita repararea rapida cu !entinerea structurii generale;
Sa reziste conditiilor grele de lucru din statiile de epurare apelor;
Sa reziste inte!periilor deoarece !a9oritatea acestor ec*ipa!ente si instalatii nu sunt
acoperite sau a!plasate in incinte inc*ise;
Sa nu genereze !ediului incon9urator aerosoli di apa uzata sau alte pericole pentru
personalul de e,ploatare;
Sa realizeze consu!uri speci+ice reduse;
8(entual protectie antie, deoarece !ulte ape uzate contin *idrocar%uri care pot genera in
aer un !ediu e,plozi(.
P $
Instalatiile si ec*ipa!entele tre%uie sa +ie concepute si realizate ast+el incat sa reziste conditiilor
deose%it de di+icile e,istente in statiile de epurare. Proiectarea- constructia si e,ploatarea acestora
tre%uie sa se +aca dupa reguli speci+ice total di+erite de celelalte utila9e care +unctioneaza in !edii
prote9ate- nee,puse inte!periilor. Au +ost identi+icate o serie de cai care tre%uie a(ute in (edere la
conceptia si proiectarea instalatiilor si ec*ipa!entelor0
=a9orarea per+or!antelor te*nologice ale statiei de epurare- ca un rezultat al standardelor si
regle!entarilor actuale ce li!iteaza drastic co!pozitia si concentratia i!puri+icatorilor
prezenti in apa; aceasta conditie (a a(ea ca e+ect reducerea costurilor de epurare a apelor
+ara a a+ecta calitatea e+luentului;
Retinerea i!puritatilor !ai !ici decat in etapa actuala inca din +aza incipienta de trcere a
apei prin gratarele statiilor; in acest !od se (or usura sarcinile instalatiilor si
ec*ipa!entelor ca si ale o%iectelor din a(al;
1es*idratarea si co!pactarea retinerilor de pe gratare care in acest !od pot +i transportate
direct la groapa de gunoi oraseneasca
8,tragerea retinerilor si a na!olurilor cu u!iditate cat !ai redusa; in acest !od se (or
realiza i!portante econo!ii de energie la (e*icularea a!estecurilor de tipl na!olurilor si
totodata se (a !icsora (olu!ul %azinelor ceea ce (a a(ea ca e+ect reducerea costurilor de
in(estitie;
Spalarea nisipurilor retinute in deznisipatoare de toate crpurile straine- de su%stante
organice- des*idratarea si reutilizarea lor;
'uratii si (iteze de lucru !ici pentru a reducere uzurile acolo unde este posi%il sa apara
uzura a%razi(a datorata (e*icularii a!estecurilor cu concentratii !ai !ari de nisip;
7olosirea !aterialelor antia%razi(e- oteluri cu !angan- cro!- !oli%den; aceasta conditie (a
per!ite !a9orarea per+or!antelor te*nologice la ni(elul initial;
7ia%ilitate ridicata; este o conditie i!pusa de necesitatea +unctionarii continue 24324 o !are
perioada de ti!p;
7unctionarea auto!ata in conditiile unui siste! de restrictii care sa ai%a in (edere
opti!izarea proceselor te*nologice; se reco!anda auto!atizarea indi(iduala a +iecarui
o%iect- instalatie sau ec*ipa!ent si un calculator de proces care culege in+or!atiile
siste!elor izolate si le coreleaza +unctionarea
Consu! redus de energie si adoptarea !asurilor de renta%ilizare energetica prin +olosirea
energiilor necon(entionale;
Se reco!anda a!plasarea ec*ipa!entelor in incinte inc*ise pentru a +i cat !ai putin e,puse
inte!periilor si a+i e,ploatate corect A aceasta (a aduce a(anta9ul unei usoare intretineri-
supra(eg*eri atente si co!ode etc.;
8(itarea in+undarii po!pelor si a conductelor; aceasta insea!na ca tre%uie cunoscute-
pentru +iecare caz concret- (itezele critice la transport si adoptate (itezele !edii de curgere
peste (aloarile deter!inate cu asigurarea rezer(elor +ata de (itezele periculoase in cazul
procesului de a%raziune;
Protectie pe partea electrica si !ecanica pentru a e(ita suprasarcinile si arderea !otoarelor
electrice precu! si distrugerea !ecanis!elor;
Protectie pe partea *idraulica prin pre(ederea dispoziti(elor de preaplin- asupapelor de
siguranta si control- a clapetelor de sens unic etc.;
Adapta%ilitatea la conditiile i!puse de clienti;
Conditii i!puse pentru ni(elul de zgo!ote- (i%ratii- siguranta la +oc-- e,plozii- siguranta la
seis! etc.;
P 6
&a%arite reduse si costuri !ici de in(estitie;
:iteze de circulatie !ai !are in %azine si instalatii- ceea ce (a reduce ga%aritele- (a !ari
producti(itatea si (a conduce la reducerea (olu!elor instalatiilor;
:iteze de e,ploatare !ai !ari prin studiul corect al cineticii proceselor ceea ce conduce la
reducerea costurilorde in(estitie.
Apa uzata care intra in statia de epurare contine0 corpuri !ari- suspensii grosiere !inerale-
grasi!i e!ulsionate si nee!ulsionate- suspensii !inerale granulate +ine- suspensii grosiere si +ine de
natura organica- suspensii coloidale !inerale si organice- su%stante !inerale si organice dizol(ate-
!icroorganis!e- co!pusi pe %aza de azot si +os+or. Pentru +iecare constituent tre%uie conceput special
un proces de retinere si neutralizare care sa se des+asoare in conditii dotate cu instalatii si ec*ipa!ente
speci+ice capa%ile sa raspunda sarcinilor i!puse de te*nologie.
Procesele de epurare se clasi+ica in +unctie de principalele +eno!ene pe care se %azeaza in0
aB procese de epurare +izica denu!ite in lucrari !ai (ec*i si !ecanice;
%B procese de epurare %iologica;
cB procese de epurare c*i!ica.
Preepurarea are ca o%iecti( indepartarea poluantilor din apele uzate direct la sursa- care este
de regula o societate co!erciala. 8a se aplica in special la apele uzate industrial- la cele de(ersate in
reteaua de canalizare de la spitale- crese- a%atoare etc. =etodele tipice acestei etape sunt cele de
pre(enire a poluarii- solutii te*nologice integrate- aplicarea unor te*nologii de epurare direct la sursa
pentru retinerea poluantilor la ni(elul cerintelor i!puse de canalizare- reducerea cantitatilor de apa si a
concentratiilor poluantilor.
Epurarea preliminara are ca o%iecti( retinerea corpurilor !ari- reducerea di!ensiunilor
!aterialelor si protectia ec*ipa!entelor din a(al. =etodele tipice sunt0 retinerea pe gratar- site-
!aruntirea in dezintegratoare a corpurilor- pana la di!ensiuni ce per!it trecerea printre %arele
siste!ului- ca!ere speciale destinate separarii nisipului- pietrisului.
Epurarea primara treapta fizica sau dupa denu!irea !ai (ec*e mecanica are drept scop
indepartarea solidelor sedi!enta%ile si a celor +lotante sau se!i+lotante indi+erent de natura lor oganica
sau anorganica. Procesele de epurare !ecanice se %azeaza pe +eno!e +izice de retinere prin %locare pe
gratare a corpurilor !ari si3sau +eno!ene de separare a +azelor datorita di+erentelor de greutate
speci+ica a !ediilor dispersate in !asa de apa Ccazul sedi!entarii in decantor- deznisipator- +lotatieB.
=etodele tipice utilizate la acest ni(el sunt separarea gra(itatioanala A decantarea in %azine de
sedi!entare nor!ale sau specializate Ccu! este deznisipatorul cuplat cu separatorul de grasi!i si
+lotatie in decantoare +lotatoareB.
Epurarea secundara treapta biologica are ca o%iecti( indepartarea su%stantelor organice
solu%ile- in stare coloidala sa de suspensii +ine care nu ar putea +i retinute in treapta +izica si a celor
adaugate special precu! na!olul acti(. Procesele %iologice de epurare se %azeaza pe acti(itatea
!eta%olica a unor grupe de !icroorganis!e care !ineralizeaza su%stantele organice pana la dio,id de
car%o! si apa in prezenta unor ele!ente nutriti(e. =etoda tipica este utilizarea !eta%olis!ului celular
al unei populatii !i,te de %acterii si protozoare +or!ate in na!olul acti( sau in pelicula %iologica
atasata unor supra+ete solide din %io+iltru- %iodisc- %iota!%ur- %iosuru%.
P "
Epurarea tertiara treapta chimica este destinata retinerii si neutralizarii su%stantelor
c*i!ice dizol(ate sau in stare coloidala e,istente in !asa de apa. =etodele tipice sunt speci+ice
reactiilor c*i!ice de neutralizare- precipitare- coagulare si +loculare sta%ilite si conduse pe %aza de
calcule stoec*io!etrice. 8le se des+asoara in %azine de reactie in care apa uzata (ine in contact cu
reacti(ul si ulterior in decantoare se (a separa precipitatul +or!at.
Epurarea avansata isi propune sa +iniseze procesele de epurare +iind destinata indepartarii
co!pusilor pe %aza de azot si +os+or A ele!ente c*i!ice nutriti(e care contri%uie la eutro+izarea
%azinelor naturale- a ltor poluanti speci+ici e,istenti in !asa de apa in suspensie- a C)5
$
A ului ra!as
si na!olului acti( in procesul de aerare e,tinsa. =etodele tipice sunt adec(ate +iecarui tip de poluant;
de e,. indepartarea +os+orului prin procesul c*i!ic de precipitare?coagulare? +loculare- pentru
eli!inarea co!pusilor pe %aza de azot se poate +olosi +ie striparea a!oniului- +ie procesul %iologic de
nitri+icare / denitri+icare- eli!inarea su%stantelor organice ra!ase in apa dupa tratarea secundara se
+ace prin trecerea apei printr?un +iltru rapid cu nisip.
Dezinfectarea se utilizeaza in cazuri speciale cand apare necesitatea distrugerii ger!enilor
patogeni din apele uzate de(ersate di spitale- dispensare- sectii de %oli in+ectioase. Acestea nu tre%uie
sa a9unga in reteaua de canalizare. In !od nor!al treapta secundara tre%uie sa reuseasca aceasta
eli!inare- dar daca este necesar se +ace o clorinare. Ca egent de dezin+ectare se poate +olosi0 clor-
dio,id de clor- +luor- radiatii U: etc.
Epurari speciale au drept scop eli!inarea din apa a su%stantelor to,ice. =etodele de epurare
sunt adec(ate naturii su%stantei to,ice si au la %aza procedeele de sc*i!% ionic- adsor%tia pe car%une
acti(- e,tractia etc.
Metode distructive de epurare sunt aplica%ile la concentratii si de%ite reduse cand procedeele
recuperati(e nu sunt econo!ice si nu este posi%ile de(ersarea directa in e!isar. Aceste !etode sunt0
arderea apelor +enoloce A e(aporarea apelor uzate si trecerea (aporilor peste co!%usti%ilul arzand A
procedeu neecono!ic datorita consu!ului !are de energie; o,idarea catalitica cu reacti(i c*i!ici ca
apa o,i,enata- clorul- per!anganatul de potasiu- pero,idul de sodiu; +olosirea apelor +enolice la
stingerea cocsului cu deza(anta9ul reducerii calitatii cocsului- a !irosurilor si a e+icientei !edii.
Tratarea namolului are drept scop reducerea (olu!ului prin concentrare- sta%ilizarea acestuia
prin operatii speci+ice care desco!pun su%stanta organica putresci%ila si (alori+icarea lui +ie prin
producerea gazului de +er!entatie- +ie prin e,tragerea su%stantelor !inerale utile. =etodele tipice sunt0
decantarea- ingrosarea- tratarea cu coagulanti si +loculanti- centri+ugarea- +iltrarea- des*idratarea-
+er!entarea anaero%a-icinerarea.
Adoptarea te*nologiei de epurare pentru o apa uzata este un proces +oarte co!ple, care tre%uie
sa ai%a in (edere caracteristicile acesteia- posi%ilitatile +inanciare de care se dispune si- in special-
categoria tronsonului de rau in care se de(erseaza e+luentul. 8ste deose%it de i!portant ca sa se +ac o
corelare per+ecta intre catitatea e+luentului de(ersat si cea a sursei naturale ast+el incat i!pactul statiei
de epurare asupra !ediului sa +ie !ini!.
Principiile de proiectare ale unei statii de epurare a apelor sunt0
1. Proiectarea statiei de epurare se +ace pentru p perioada de lucru de 2.?2$ de ani daca rit!ul de
dez(oltare a localitatii deser(ite este su% @ pe an- iar in cazul unui rit! !ai rapid pentru un
inter(al !ai scurt;
P #
2. Statia tre%uie sa +ie proiectata pentru o larga perspecti(a de dez(oltare deoarece pe teritoriul ei apar
trasee ale colectorilor principale greu de !odi+icat si care au un cost ridicat;
. 're%uie sa se pre(ada spatii de rezer(a pentru o (iitoare e,tindere a capacitatii care se i!pune sa
ra!ana li%ere;
4. 6iniile destinate tratarii apelor si na!olurilor tre%uie sa +ie distincte- pe cat posi%il +ara incricisari;
a!plasarea constructiilor si instalatiilor tre%uie sa se +aca pe o supra+ata cat !ai !ica din planul
statiei ast+el incat legaturile te*nologice dintre di+eritele o%iecte sa +ie cat !ai !ici- iar pierderile
de sarcina la (e*icularea di+eritelor a!estecuri poli+azice cat !ai reduse;
$. Se (or pre(edea canale de ocolire pentru +iecare o%iect si treapta destinate sa per!ita punerea la
uscat- re(izia si reparatia;
6. 'oate constructiile si instalatiile care se pot deteriora prin suprasarcina (or +i pre(azute cu
dispoziti(e de preaplin;
". Se (or ac*izitiona si !onta nu!ai ec*ipa!ente cu per+or!ante superioare si rezistenta la coroziune
!a,i!a c*i!ica si %ioc*i!ica;
#. In ti!pul e,ecutiei si e,ploatarii se (a supra(eg*ea ni(elul apelor +reatice pentru a nu apare
pericolul plutirii cu(elor din %eton;
9. =etalele grele- su%stantele organice re+ractare- cele anorganice to,ice tre%uie retinute la locul de
producere in statii de preepurare.

Cap 2. PP5I8C'AR8A S'A'I8I 18 8PURAR8
2.1 PR5I8C'AR8A &RA'ARU6UI
P 9
&ratarele sunt ec*ipa!ente destinate retinerii prin %locare a corpurilor !ari- a +lotantilor si a
se!i+lotantilor din apa. &ratarele sunt +or!ate din panouri cu %are paralele- ec*idistante- a!plasate in
calea apei uzate.
Pentru separarea !aterialelor grosiere este pre(azut un siste! de doua gratare identice- care
+unctioneaza in paralel. Ca %aza de calcul pentru di!ensionarea gratarului se ia de%itul orar !a,i!
raportat la nu!arul de gratare0
2
2
2
!a, o
c

unde0
c
2
? de%itul de calcul- adica de%itul !a,i! pe un gratar- !

3s;
!a, o
2
? de%itul orar !a,i!- l3loc zi.
( )
6.. 24 2
n 1.... 4.... 9.
2
c

+

unde n41$
1eci rezulta ca de%itul de calcul are (aloarea0
( )
6.. 24 2
1. 1$ 1.... 4.... 9.
2

c

+

429 - . 2
c

!

3s
6ati!ea ca!erei gratarului
Se calculeaza cu relatia0

+

l
l s
l )
unde0

l
? su!a lati!ilor interspatiale dintre %are- care se calculeaza cu relatia0

!a, !a, g
c
* (
2
l
s A lati!ea %arelor gratarului C$?1.!!B;
l A distanta dintre %are C?2.!!B; Cpentru gratare deseB;
!a, g
(
? (iteza !a,i!a a apei printre %arele gratarului C.-4?1 !3sB;
!a,
*
? inalti!ea !a,i!a a epei inaintea gratarului C$..?12.. !!B.
P 1.
Se aleg ur!atorii para!etrii0
9 - . (
!a, g

!3s
# - . *
!a,

!
s4.-.1 !
l4.-.1$ !
Su!a lati!ilor interspatiilor dintre %are are (aloarea0

# - . 9 - .
429 - .
l

$96 - . l
!
Ca!era gratarului (a a(ea o lati!e de0
.1$ - .
.1$ - . .1 - .
$96 - . )
+
99 - . )
!
1in S'AS se alege S'AS
)
41 !
Se pre+era gratarele dese deoarece acestea se curata !ecanizat. Curatarea !ecanizata o+era
ur!atoarele a(anta9e0
se realizeaza in per!anenta conditii corespunzatoare pentru curgerea apei;
se e(ita +or!area depozitelor de gunoie in +ata gratarului care pot produce !irosuri neplacute;
se realizeaza econo!ii la +ondul de !anopera.
:iteza apei in a!onte de gratar
Se calculeaza cu relatia lui C*ez<0
I R C (
* a

unde0
C A constanta lui C*ez<;
*
R ? raportul dintre aria de curgere si peri!etrul udat;
I A panta CI41
o
3
oo
B.
Coe+icientul C*ez< se calculeaza in +unctie de rugozitatea peretilor0
6 3 1
*
R
n
1
C
- unde 13n 4 "4
Raportul dintre aria de curgere si peri!etru udat se calculeaza cu relatia0
!a,
!a,
*
* 2 )
* )
R
+

P 11
# - . 2 1
# - . 1
R
*
+

- . R
*

Coe+icientul C*ez< (a a(ea (aloarea0
6 3 1
- . "4 C $4 - 6. C
Inlocuind toate detele rezulta ca (iteza apei in a!onte este de0
..1 - . - . $4 - 6. (
a
.$ - 1 (
a

!3s
Nu!arul de %are
Nu!arul de %are se calculeaza cu relatia0
l s
)
N
%are
+

.1$ - . .1 - .
1
N
%are
+
4. N
%are

%are
Pierderea de presiune pe gratar
&ratarul a!plasat in curentul +luid conduce la aparitia unei pierderi de sarcina locala care se
poate deter!ina cu e,presia0

,
_

sin
g 2
(
D D D *
2
a
2 1
unde0
D
1
A coe+icientul de i!%acsire a gratarului;
D
2
A +actorul de +or!a al %arelor;
D

A coe+icientul care ia in considerare +actorul de lu!ina al gratarului;

? ung*iul de inclinare al panoului de %are +ata de orizontala C.?".


o
B;
se alege

46.
o
;
g A acceleratia gra(itationala Cg49-#1 !3s
2
B.
Coe+icientul D
1
se deter!ina cu e,presia0
2
1
!
1..
D
,
_

unde0
P 12
! A gradul de i!%acsire al gratarului C6.?9.@B
Se propune !4#$@
Rezulta ca D
1
(a a(ea (aloare de0
2
1
#$
1..
D
,
_

#4 - 1 D
1

7actorul de +or!a al %arelor D
2
4 1 pentru %are cu +or!a dreptung*iulara.
Coe+icientul D

are (alori in +unctie de distanta dintre %are CA


1
B si lu!ina gratarului C)
1
B. 8l ia
in considerare sectiunea e+ecti(a de curgere. :alorile coe+icientului sunt date in +unctie de0

o
1
1.
*
*
l
2
2$ - . A

,
_

+
s l
l
)
1
+

unde0
l
l s
) (
2
*
!a, g
c
+

Rezulta0
.1$ - .
.1$ - . .1 - .
1 9 - .
429 - .
*
+

"94 - . *
!
1istanta dintre %are este0

1
1.
# - .
"94 - .
.1 - .
2
2$ - . A


,
_

+ . - . A
1

In ti!p ce lu!ina gratarului (a a(ea (aloarea0
.1 - . .1$ - .
.1$ - .
)
1
+

6 - . )
1

:alorile coe+icientului D

se aleg din ta%elul de !ai 9os0


)
1
A
1
.-1 .-2 .- .-4 .-$ .-6 .-" .-# .-9 1-.
. 24$ $1-$ 1#-2 #-2$ 4 2 .-9" .-42 .-1 .
.-2 2. 4# 1"-4 "-" -"$ 1-#" .-91 .-91 .-4 .-.1
P 1
Pe %aza detelor din ta%el- prin interpolare a rezultat (aloarea lui D

42
Pierderea de presiune pe gratar (a a(ea (aloarea0
6. sin
#1 - 9 2
.$ - 1
2 1 #4 - 1 *
2

,
_


1$ - . *
!E
2
5
2.2 PR5I8C'AR8A 18FNISIPA'5RU6UI
1eznisipatorul este un decantor specializat in retinerea particulelor solide !inerale- granulate-
cu !ari!e !ai !are de .-2 !!. 5 instalatie co!pleta tre%uie sa asigure0 separarea nisipului grosier
din apele uzate- separarea nisipului e,tras de !aterialul organic- care poate putrezi sedi!entat odata cu
particulele !inerale.
1eznisipatorul este un decantor orizontal si se i!parte in doua co!parti!ente si se proiecteaza
la de%itul de calcul. Se (a tine cont de ur!atoarele date0
lati!ea deznisipatorului G !;
raportul
1$ 1.
)
6

;
adanci!ea deznisipatorului
4 $ - 1 E
!.
Sectiunea trans(ersala a deznisipatorului

Se deter!ina raportand de%itul de calcul la (iteza critica- con+or! relatiei0
cr
c
tr
(
2
A
unde0
A
tr
A aria trans(ersala- !
2
;
(
cr
A (iteza critica de antrenare a suspensiilor de pe radierul deznisipatorului- !3s.
2
2
2
!a, o
c

( )
6.. 24 2
1. 1$ 1.... 4.... 9.
2

c

+

429 - . 2
c

!

3s
P 14
:iteza critica depinde de dia!etrul particulelor retinute de deznisipator. 8a se alege din
ur!atorul ta%el0
d H!!I 1 .-$ .-2
(
cr
Hc!3sI 41 . 19
Pentru d4.-2 !! -
2
cr
1. 19 (

!3s
Sectiunea trans(ersala (a a(ea (aloarea0
19 - .
429 - .
A
tr
2$" - 2 A
tr

!
2
Aleg adanci!ea deznisipatorului0 E41-"$ !
Aria trapezoidala
Aria trapezoidala este data de ur!atoarea relatie0
E
2
% )
A
tr

+

unde0
) A lati!ea deznisipatorului C%aza !are a deznisipatoruluiB-!;
% A %aza !ica a deznisipatorului- !;
E A inalti!ea deznisipatorului- !.
Se alege %4.-" !
6ati!ea deznisipatorului are (aloarea de0
E
E % A 2
)
tr

"$ - 1
"$ - 1 " - . 2$" - 2 2
)

#"9 - 1 )
!
1in S'AS se alege )
S'AS
42 !
Sectiunea orizontala a deznisipatorului se calculeaza cu relatia0
P 1$
s
c
o
(
2
A
unde0

? coe+icientul care tine sea!a de curentii care se +or!eaza in deznisipator;


42-2 pentru o e+icienta de #$@;


(
s
A (iteza de sedi!entare- care se alege din ta%elul ur!ator0
d H!!I 1 .-$ .-2
(
s
Hc!3sI 14 "-2 2-
Pentru d4.-2 !!-
2
s
1. - 2 (

!3s
Sectiunea orizontala (a a(ea (aloarea0
.2 - .
429 - .
2 - 2 A
o
.1# - 41 A
o

!
2
Cunoscandu?se (alorile sectiunii orizontale si a lati!ii deznisipatorului se calculeaza lungi!ea
deznisipatorului0
)
A
6
o

2
.1# - 41
6 $.9 - 2. 6
!
In ur!a calculelor +acute se (eri+ica corectitudinea rezultatelor o%tinute prin inter!ediul
raportului0
1$ 1.
)
6

2$4 - 1.
2
$.9 - 2.
)
6

'i!pul de retentie
Cunoscand lungi!ea si (iteza critica se poate calcula ti!pul de retentie cu a9utorul e,presiei0
cr
r
(
6
t
19 - .
$.9 - 2.
t
r

941 - 1." t
r
s
1e%itul de nisip colectat
P 16
loc an o! 3 d! 6 2

nisip

B 1$ 1.... 4.... C 6 2
nisip
+
114. 2
nisip

!

319.... loc an
1eznisipatorul este necesar in sc*e!a te*nologica pentru0
protectia instalatiilor si ec*ipa!entelor !acanice din a(al contra actiunii a%razi(e a nisipului;
reducerea riscului de col!atare a conductelor de transport a na!olului- precu! si a
!etantancurilor cu e+ecte de !icsorare a sectiunii de curgere- crestere a pierderilor de presiune
si respecti( a (olu!elor de +er!entere;
!icsorarea +rec(entei de curatare a na!olului in decantoarele pri!are care ur!eaza trepte de
deznisipare.
2. PR5I8C'AR8A S8PARA'5RU6UI 18 &RASI=I
Pentru separator se !antine inalti!ea si lungi!ea o%tinute pentru deznisipator- respecti(0
E41-"$ !;
642.-$.9 !.
6ati!ea separatorului
6ati!ea separatorului se calculeaza pe %aza ur!atoarelor e,presii0
6 ) A
A
2
(
o
.
c
a

J
6 (
2
)
a
c

unde0
a
(
? (iteza ascensionala- a
(
41. !3*;
Separatorul (a a(ea o lati!e0
$.9 - 2. 1.
6.. 429 - .
)

$ - " )
!
:olu!ul de aer necesar
P 1"
Cantitatea de aer care tre%uie introdusa in separator este de .- !

aer3!

3* apa uzata pentru


placi poroase. 1eci (olu!ul de aer necesar este0
c aer
2 - . :
6.. 429 - . - . :
aer
2 - 46 :
aer

!

aer
:olu!ul de grasi!i separate
:
g
4 d!

3o! an
:
g
4 ( )

1. 1$ 1.... 4....

+
:
g
4$". !

3o! an
In +unctie de rezultate o%tinute se alege din S'AS 0
Sul+lanta tip SR1 A 2. CN 1...rot3!inB;
Puterea a%sor%ita N4$ DK;
=o
2.4 PR5I8C'AR8A 18CAN'5RU6UI PRI=AR
Se utilizeaza un decantor pri!ar de tip longitudinal.
1ecantorul longitudinal este +olosit pentru separarea particulelor din apele uzate %rute-
decantoare pentru ape de consu! in procese de tratare- separatoare pentru apele uzate din industria
petroc*i!ica- si- cu +or!a usor !odi+icata- la deznisiparea apelor uzate.
Ca %aza de calcul pentru di!ensionarea decantorului pri!ar se ia de%itul zilnic !a,i!0
4
2
2
!a, zi
c

unde0
!a, zi
2
? de%itul zilnic !a,i!- l3loc zi
P 1#

( )
6.. 24 4
1. 1$ 1.... 4.... $.
2

c

+

192 - . 2
c

!

3s
:olu!ul decantorului
Se calculeaza cu relatia0
r c
t 2 :
unde0
: A (olu!ul decantorului- !

;
t
r
A ti!pul de retentie care se alege in +unctie de (aloarea e+icientei si de concentratia de
suspensii separa%ile gra(itational din ur!atoarele ta%ele0
L
C@B
M C!

3!
2
*B
C
SS&
N2.. 2..N C
SS&
O.. C
SS&
O..
4...4$ 2- 2-" -.
4$..$. 1-# 2- 2-6
$...$$ 1-2 1-$ 1-9
$$..6. .-" 1-1 1-$
M C!

3!
2
*B E C!B
2 2-$
1 2 2-$
1-4 1-6 1-# 2-2$
1-" 1-2$ 1-4 1-"$
Pentru o e+icienta L46.@ si o concentratie de suspensii solide separa%ile gra(itational de
C
SS&
46. !g3l- se o%tine- pentru M41-$ !3* si E42-$!- prin interpolare C+ig.1B t
r
41-6# *.
P 19
0
0.4
0.8
1.2
1.6
2
1.2 1.6 2 2.4 2.8
H, [m]
w
,

[
m
3
/
m
2
/
h
]
7ig.1 1ependenta incarcarii *idraulice +unctie de inalti!e
Rezulta ca (olu!ul decantorului (a a(ea o (aloare de0
6.. 6# - 1 192 - . :

1. 164 - 1 : !

Aria orizontala a decantorului


Cunoscand de%itul de calcul si incarcarea *idraulica de supra+ata se poate deter!ina aria
orizontala cu a9utorul relatiei0
M
2
A
c
o

$ - 1
6.. 192 - .
A
o


#.6 - 461 A
o

!
2
Aria tran(ersala a decatorului
Pentru a deter!ina aria trans(ersala se +oloseste relatia0
o
c
tr
(
2
A
unde0
(
o
A (iteza orizontala C#?1. !!3sB
Se alege (
o
4#-$ !!3s
Rezulta ca aria trans(ersala a decantorului (a a(ea (aloare de0

tr
1. $ - #
192 - .
A

6# - 22 A
tr

!
2
6ungi!ea decantorului
Cunoscand (iteza orizontala si ti!pul de retentie se poate calcula lungi!ea decantorului cu
alutorul relatiei0
r o
t ( 6
6.. 6# . 1 1. $ . # 6



4.# - $1 6
!
Adanci!ea utila a decantorului
Se poate deter!ina cu a9utorul e,presiei0
P 2.
r u
t M *
6# - 1 $ - 1 *
u
$2 - 2 *
u

!
6ati!ea decatorului
Cunoscandu?se aria orizontala si lungi!ea decantorului se poate +olosi ur!atoarea relatie
pentru a+larea lati!ii0
6
A
)
o

4.# - $1
#.6 - 461
) 9# - # )
!
1in S'AS se alege )
S'AS
49!
:olu!ul recalculat
Pentru a (eri+ica daca (olu!ul o%tinut este corect se +oloseste relatia de calcul0
u S'AS rec
* 6 ) :
$2 - 2 4.# - $1 9 :
rec

rec
1. 166 - 1 : !

In ur!a calculelor se (eri+ica corectitudinea rezultatelor o%tinute prin inter!ediul relatiilor0


S'AS S'AS
) 1. 6 ) 4 9. 4.# - $1 6
2$
6
*
1.
6
u
.$ - 2 $2 - 2 14 - $
1e%itul de na!ol colectat in decantor se calculeaza cu relatia0
p 1..
1..
2 C 2
c SS&
n
n

unde0
2
n
A de%itul de na!ol- !

3s;
? e+icienta de indepartare a suspensiilor solide in decantor- @;

n
A densitatea na!olului- C11..?12.. Pg3!

B;
C
SS&
A concentratia de sus%ensii solide separa%ile gra(itational- !g3l;
2
c
A de%itul de na!ol colectat- !

3s;
P 21
p A u!iditatea na!olului.
Se aleg ur!atorii para!etrii0
46.@

n
412.. Pg3!

p 49#@
2
c
42
zi!a,
4.-192 !

3s
C
SS&
4 6. !g3l
Cunoscandu?se toate aceste date de%itul de na!ol este0

9# 1..
1..
192 - . 1. 6.
1. 12..
6 - .
2

6
n

n
1. "2 - 1 2

!

3s
:olu!ul de na!ol ce rezulta in decantor este dat de e,presia0
t 2 :
n n

unde0
t A ti!pul necesar podului raclor sa e,ecute cursa acti(a- pasi(a si ti!pii !orti de la
capete unde se sc*i!%a sensul de !iscarecare se deter!ina cu +or!ula0
! CP CA
t t t t + +
unde0
t
CA
A ti!pul in cursa acti(a- !in;
t
CP
A ti!pul in cursa pasi(a- !in;
t
!
A ti!pul !ort de la capetele de cursa; t
!
4 $!in.
Pentru deter!inarea ti!pilor in cursa acti(a si pasi(a se (or +olosi ur!atoarele relatii0
A
CA
(
6
t
P
CP
(
6
t
unde0
(
A
A (iteza in cursa acti(a- (
A
4 1-2 !3!in;
(
P
A (iteza in cursa pasi(a- (
P
4 2-4 !3!in.
2 - 1
4.# - $1
t
CA
#4 - 42 t
CA

!in
P 22
4 - 2
4.# - $1
t
CP
42 - 21 t
CP

!in
'i!pul necesar podului raclor este0
$ 42 - 21 #4 - 42 t + +
469-26 !in

1. 1$6 - 4 6. 26 - 69 t s
Cunoscandu?se ti!pul se poate deter!ina (olu!ul de na!ol0

n
1. 1$6 - 4 1. "2 - 1 :

19" - " :
n
!

In decantor na!olul se depune su% +or!a unei pris!e. Cunoscandu?se lungi!ea si lati!ea
decantorului se poate deter!ina inalti!ea stratului de depunere a na!olului cu a9utorul ur!atoarelor
relatii0
) 6
2
% a
:
n

+

6
a %
unde0
a A inalti!ea su% panta depozitului de na!ol- !
% A inalti!ea stratului de depunere- !
? panta depozitului de na!ol- 4 #Q.
Cunoscandu?se aceste date se poate deter!ina a si %0
) 6
2
% a
:
n

+

J
9 4.# - $1
2
% a
19" - "
+

6
a %
J
..# - .
4.# - $1
a %

'


! 221 - . %
! 19 - . a
P 2
1atorita +aptului ca para!etrul a- are (aloare negati(a se (or aplica ur!atoarele relatii pentru
deter!inarea inalti!ii stratului de depunere0
) 6 *
2
1
:
1 1 n


1
1
6
*
unde0
*
1
4*
d
A inalti!ea stratului de depunere- !;
6
1
A lungi!ea radierului %azinului intre %asa si zona de de(ersare- !.
Cunoscand toate date se poate deter!ina inalti!ea statului de depunere0
) 6 *
2
1
:
1 1 n

J
9 6 *
2
1
19" - "
1 1


1
1
6
*
J
..# - .
6
*
1
1

'

! 11 - . *
! 19 - 14 6
1
1
Inalti!ea la!ei racloare
Inalti!ea la!ei racloare se calculeaza cu a9utorul relatiei0
( )
1
a 6
6
1
*
2
2
la!ela
+

unde0
13R ? panta care deli!iteaza zona na!olului sta%il +ata de cea de descarcare nor!ala-
naturala. Pentru na!ol pri!ar R42..
P 24
Cu! para!etrul a are (aloare negati(a- se +ace a%stractie de produsul
a
rezultand
ur!atoarea relatie0
( )
1
6
6
1
*
2
1
2
1 la!ela
+

1eci inalti!ea la!elei racloare are (aloarea de0


( )
1 ..# - . 2.
19 - 14
19 - 14
2.
1
*
2
2
la!ela
+

26 - . *
la!ela

!
Adanci!ea !edie a decantorului
Se poate deter!ina cu ur!atoarea relatie0
s n d u
* * * * E + + +
unde0
u
*
? adanci!ea utila a decantorului- !;
d
*
? inalti!ea stratului de depunere- !;
n
* ? adanci!ea stratului neutru- !;
s
*
? inalti!ea zonei de siguranta-C.- ? 1 !B.
Se considera0
u
*
42-2$ !
d
*
4*
1
4.-11 !
n
* 4.- !
s
*
4.-$ !
Adanci!ea !edie a decantorului0
$ - . - . 11 - . $2 - 2 E + + + 4 - E
!
Se pre+era decantoarele longitudinale datorita +aptului ca acestea au unele a(anta9e in raport cu
celelalte tipuri Cde e,. radialeB0
ocupa o supra+ata in plan !ai !ica in special atunci cand sunt !ai !ulte %azine;
se realizeaza econo!ii la costurile de in(estitie datorita petetilor co!uni la %azinele in
paralel;
usor de acoperit pentru captarea !irosurilor atunci cand este cazul;
o+era o lungi!e !ai !are pentru sedi!entare;
P 2$
curgerea este de tip piston si apar putine scurt?circiute in zona de sedi!entare;
pierdere de presiune redusa intre zona de ad!isie si e(acuare;
consu!ul redus de energie pentru colectare si e(acuarea na!olului.
Ca deza(anta9e se !entioneaza0
aparitia zonelor !oarte;
lati!e restransa la posi%ila desc*idere a podului
costuri ridicate de intretinere a ec*ipa!entelor a+erente.
2.$ 'R8AP'A 18 8PURAR8 )I565&ICA
5%iectul principal al treptei %iologice de epurare este indepartatea su%stantelor solide organice
nesedi!enta%ile Cdizol(ate sau coloidaleB- precu! si sta%ilizarea !ateriilor organice din na!oluri.
'otodata se propune reducerea nutrientilor pe %aza de azot si +os+or. 8ste un proces +le,i%il care se
poate adapta usor la o !ultitudine de apa uzate- concentratii si co!pozitii. Procesele %iologice sunt
precedate de o treapta +izica de epurare care are rolul de a retine su%stantele sedi!enta%ile si sunt
ur!ate de o decantare secundara A procese +izice A destinata retinerii produsilor rezultati din epurarea
%iologica.
Ca %aza de calcul pentru di!ensionarea %azinului de aerare se ia de%itul zilnic !a,i!0
!a, zi c
2 2
$. 2
c

l3loc zi
8+icienta de epurare a treptei %iologice
P 26
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
initial - $
+inal - $
C)5
C)5
1 8
unde0
initial - $
)5 C
? incarcarea organica initiala- g3loc zi;
+inal - $
)5 C
? incarcarea organica +inala- !g3l;
Se propune0
initial - $
)5 C
46. g3loc zi
+inal - $
)5 C
41$ !g3l
Pentru ca e+icienta sa dea in @ se +oloseste ur!atoarea relatie0
initial - $
c +inal - $
C)5
2 C)5
1 8

1. 6.
$. 1$
1 8

91 - . 8
In ur!a calculelor rezulta o e+icienta de epurare de 91- @.
Incarcarea organica a %azinului de aerare
Cunoscandu?se e+icienta de epurare se poate deter!ina incarcarea organica a %azinului de
aerare cu ur!atoarea relatie0
8 1 $ I
o%

91 - . 1 $ I
o%
4"9 - 1 I
o%

Pg C)5
$
3!

%azin
zi
Incarcarea organica a na!olului acti(
Se poate deter!ina cunoscand e+icienta de epurare- cu a9utorul relatiei0
( ) 8 1 $ I
on

( ) 91 - . 1 $ I
on
4# - . I
on

Pg C)5
$
3Pg
SS&
zi
Concentratia de su%stante solide in suspensii uscate
P 2"
Cunoscand incarcarea organica a %azinului de aerare- respecti( a na!olului acti(-
concentratia de su%stante solide se poate deter!ina cu a9utorul relatiei0
on
o%
I
I
S
4# - .
4"9 - 1
S #1 - S
Pg
SS&
3!

%azin
Rata de recirculare
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
I:N H@I S 1..
I:N H@I S 1..



unde0
SH@I A concentratia de su%stante solide in suspensii uscate- @;
I:N A indicele (olu!ului de recirculare- C$. ? 1$. g3!lB.
Se propune0
I:N 4 $. g3!l
Inlocuind toate datele (a rezulta o rata de recirculare de0
$. #1 - . 1..
$. #1 - . 1..


41 - 2.
@
1e%itul total
Cunoscandu?se rata de recirculare si de%itul de calcul se poate deter!ina de%itul total cu
a9utorul relatiei0
( )
c '
2 1 2 +
( ) 192 - . 2. - . 1 2
'
+ 22 - . 2
'
!

3s
Cantitatea totala de su%stante organice la intrarea in %azinul de aerare
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
' initial - $ ' - $
2 C)5 C)5
P 2#
1atorita +aptului ca incarcarea organica initiala este data in !g3l- pentru ca- cantitatea totala de
su%stante organice sa rezulta in Pg
C)5$
3zi- se i!parte la de%itul de calcul rezultand relatia0
c
' initial - $
' - $
2
2 C)5
C)5

$.
#64.. 22 - . 6.
C)5
' - $

' - $
1. 4 - C)5
Pg
C)5$
3zi
Cantitatea de na!ol in e,ces
Cunoscand e+icienta de epurare cantitatea de na!ol in e,ces se calculeaza cu relatia0
( )
4
e,
8 1 $ N
( )
4
e,
91 - . 1 $ N
#1 - . N
e,

Pg
SS&
3!

%azin
zi
Cantitatea de o,igen necesar
Cunoscandu?se e+icienta de epurare si cantitatea totala de su%stante organice se poate
deter!ina cantitatea de o,igen necesar cu a9utorul relatiei0

,
_

+
8 1
.2 - .
8 $ - . C)5 2
' - $ n
Inlocuid toate datele (a rezulta o cantiate de o,igen necesar de0

,
_

+
91 - . 1
.2 - .
91 - . $ - . 1. 4 - 2

n
1. 49 - 2 2 Pg
52
3zi
Capacitatea de o,igenare
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
24
2 1 - 1
C5
n

unde0

? gradul de o,igenare C.-6$ A 1-2B.


Se propune

41. Rezulta o capacitate de o,igenare de0


24 1
1. 49 - 2 1 - 1
C5

6$1 - 1." C5
Pg
52
3*
P 29
Cantitatea de aer necesara
Cunoscand capacitatea de o,igenare- se poate deter!ina de%itul de aer cu a9utorul relatiei0
o,
1.
o
aer o
2
C5
2

unde0
aer
2
? de%itul de aer- Pg
aer
3*;
o
2
1.
5
? densitatea o,igenului la 1.
5
;
o,

? randa!entul de o,igenare C6 A 2$@B.


Se propune0
o,

42.@.
429 - 1
o
2
1.
5
Pg3!

Cunoscand toate datele- de%itul de aer este de0


2 - . 429 - 1
6$1 - 1."
2
aer

666 - "6 2
aer

HPg
aer
3*I
:olu!ul %azinului de aerare
Se deter!ina cu a9utorul raportului dintre cantitatea totale de su%stante organice si incarcarea
organica a %azinului de aerare0
o%
' - $
I
C)5
:
4"9 - 1
1. 4 -
:

1. 911 - 2 : !

'i!pul de aerare
Cunoscand (olu!ul %azinului de aerare si de%itul totael- ti!pul de aerare se deter!ina prin
raportarea celor doua !ari!i- con+or! relatiei0
'
a
2
:
t
Inlocuind (alorile (a rezulta un ti!p de aerare de0
P .
6.. 22 - .
1. 19 - 2
t

"#2 - 2 t
a

*
:arsta na!olului
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
SSN
a
n
C 24
t S


unde0
SSN
C
? concentratia de su%stante nesepara%ile gra(itational- !g3l
SSN
C
414$ !g3l.
Cunoscandu?se toate datele (a rezulta ca (arsta na!olului este de0
14$ 24
1. "#2 - 2 #1 -


".2 - 2
n
zile
6ungi!ea %azinului de aerare
Pentru a calcula lungi!ea %azinului de aerare se tine cont de ur!atoarele conditii0
1.
)
6
$
E 2 )


6ungi!ea %azinului se calculeaza cu relatia0
E )
:
6

unde0
) A lati!ea %azinului- !;
E A adanci!ea %azinului- C A$ !B;
: A (olu!ul %azinului- !

.
Se propun ur!atorii para!etrii0
E4$ !
P 1
)49 !
Conditia E 2 ) este indeplinita deoarece $ 2 9 .
6ungi!ea %azinului este0
E )
:
6

$2 - $1 6
!
Conditia
1.
)
6
$
este indeplinita deoarece
1.
9
$2 - $1
$ 1. "2$ - $ $
1e%itul !a,i! de aer
Se calculeaza cu ur!atoarea relatie0
2
5
n
zi !a,
L
2
2
unde0
zi !a,
2
? de%itul !a,i! de aer- !

aer
3zi;
2
5
L
? de%itul speci+ic de o,igen- care se deter!ina cu a9utorul relatiei0
S
1. 5
E C5 L
2

unde0
C5
1.
A capacitatea de o,igenare- g 5
2
3!

aer
!
adanc. %azin
;
E
T
A adanci!ea- care se calculeaza cu realatia0
E
T
4E?*
*4 .. A $.. !!; Se alege *4$..!! E
T
44-$ !
C5
1.
41. g 5
2
3!

aer
!
adanc. %azin
.
1e%itul speci+ic de o,igen este0
$ - 4 1. L
2
5
4$ L
2
5

Hg 5
2
3!

aer
I
Cunoscand toate datele de%itul !a,i! de o,igen este0

zi !a,
1. 4$
1. 49 - 2
2

4
zi !a,
1. 219 - $ 2 !

aer
3zi
1in S'AS- con+or! acestui de%it- rezulta +aptul ca su+lanta este de tip SR1 A 2. CN 1...
rot3!inB.
P 2
2.6 PR5I8C'AR8A 18CAN'5RU6UI S8CUN1AR
8ste un decantor secundar de tip radial. 1ecantoarele radiale- +olosite pe scara larga in epurarea
apelor uzate- sunt %azine din %eton ar!at de +or!a cilindro?conica sau cilindrica. In plan A (edere din
a(ion A ele au o +or!a circulara sau *e,agonala.
Ca %aza de calcul pentru proiectarea decantorului secundar se ia de%itul de calcul0
' c
2 2
unde0
'
2 ?de%itul total de la decantorul pri!ar- !

3s;
22 - . 2
'
!

3s.
:olu!ul decantorului
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
r '
t 2 :
unde0
t
r
A ti!pul de retentie- C2-$ A *B.
Se alege t
r
42-$ *.
:olu!ul decantorului este de0
P
6.. $ - 2 22 - . :
4
1. .#4 - 2 : !

Aria orizontala a decantorului


Se deter!ina ca raport intre de%itul total si (iteza raclorului- con+or! relatiei0
M
2
A
'
o

unde0
M A (iteza raclorului la peri+erie- !3*.
M41-" !3*
Aria orizontala are (aloarea0
" - 1
6.. 22 - .
A
o

62 - 49. A
o

!
2
1ia!etrul decantorului
Cunoscand aria orizontale se poate deter!ina dia!etrul decantorului cu a9utorul relatiei0
4
1
A
2
o

1in aceasta relatie rezulta ca dia!etrul decantorului are (aloarea0

o
A 4
1
14 -
62 - 49. 4
1

99 - 24 1
!
1in S'AS se alege 0
1
S'AS
42$ !;
E
S'AS
4-6 !.
Pentru
B . 16 C 1
!- se (eri+ica conditia0
1.
E
1
6
S'AS
S'AS

1.
6 -
2$
6 1. 94 - 6 6
P 4
Adanci!ea utila a decantorului
Se deter!ina cu a9utorul relatiei0
r u
t M *
$ - 2 " - 1 *
u
2$ - 4 *
u

!
1atorita +aptului ca dacantorul radial are dia!etrul su% $. ! acesta este pre(azut cu poduri
racloare radiale.
Cap. 4 )I6AN'U6 '8R=IC
Scopul acestui %ilant este de a deter!ina te!peratura la iesirea din reactor.
Pentru a deter!ina te!peratura la iesire se utilizeaza relatia C4.1B0
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
. &
e
e . 6 6 e C5 RA . &
i
i . 6 6 i
' ' c & ' ' c 6 & E ' ' c & ' ' c 6
e e raactionat - 2 i i
+ + +
C4.1B
unde0
i
= i
6 6
? de%itul !olar de lic*id la intrarea in rector- P!ol3*;
e
= e
6 6
? de%itul !olar de lic*id la iesirea din rector- P!ol3*;
i
= i
& &
? de%itul !olar de gaz la intrarea in rector- P!ol3*;
e
= e
& &
? de%itul !olar de gaz la iesirea din rector- P!ol3*;
6
c ? caldura speci+ica a solutiei- U3!ol D;
i c ? caldura !olara a a!estecului de gaze la intrarea in reactor- U3!ol D;
e c ? caldura !olara a a!estecului de gaze la intrarea in reactor- U3!ol D;
i
&
'
? te!peratura gazului la intrarea in reactor- D;
e
&
'
? te!peratura gazului la iesirea din reactor- D;
i
6
'
? te!peratura lic*idului la intrarea in reactor- D;
e
6
'
? te!peratura lic*idului la iesirea din reactor- D;
.
'
? te!peratura de reactie- D;
a%s - 2
C5
&
? de%itul !olar de C5
2
a%sor%it- P!ol3*.
RA
E ? entalpia de reactie- U3!ol C5
2
a%s.
Caldura speci+ica a solutiei se poate aprecia constanta si egala cu0
P $
"# - #. c
6
U3!ol D
Caldura !olara a a!estecului de gaze la intrarea in reactor se poate calcula cu +or!ula C4.2B0


in - 9 9
i < c c
C4.2B
unde0
9
c
? caldura !olara a co!ponentului la te!peratura gazului la intrarea in reactor- U3!ol D;
in - 9
<
? +ractia !olara a co!ponentului la te!peratura gazului la intrarea in reactor;
Caldurile !olare ale co!ponentilor sunt calculate la te!peratura de intrare C
" - 9 '
i
&

DB-
respecti( iesire din reactor C
$ '
e
&

DB- dupa ecuatiile ta%. prezente in ane,a I.
In +inal caldura !olara a a!estecului de gaze la te!peratura de intrare in reactor (a a(ea
(aloarea0
619# - . 1# - 29 2.66 - . 2$ - 29 ..1$ - . 6$ - # .1$ - . 2$ - 29 1$" - . 429 - 9 ci + + + +
#16 - . ci U3!ol D
Caldura !olara a a!estecului de gaze la iesire din reactor se poate calcula cu +or!ula C4.B0


e - 9 9
e < c c
C4.B
unde0
9
c
? caldura !olara a co!ponentului la te!peratura gazului la iesire din reactor- U3!ol D;
e - 9
<
? +ractia !olara a co!ponentului la te!peratura gazului la intrarea in reactor;
1eci caldura !olara a a!estecului de gaze la te!peratura de iesire din reactor are (aloarea0
"2" - . 1"$ - 29 242 - . 21 - 29 ..1"6 - . 1"" - # .1"6 - . 21 - 29 .1.1$ - . 6 - 9 ce + + + +
"96 - . ce U3!ol D
8ntalpia de reactie se poate considera constanta si egala cu0
$9 - 262$4 E
RA
U3!ol
1e ase!enea si te!peratura de reactie se poate considera0
29# '
.

D
Iar te!peratura lic*idului la intrarea in reactor are (aloarea0
P 6
1 '
i
6

D
In ur!a inlocuirii in +or!ula C4.1B se o%tine o te!peratura a lic*idului la iesire din reactor de0

( ) ( )
( ) ( ) 29# $ "96 - . 9# - 11$9 29# ' "# - #. "1 - 99.4
.6# - 2.2 $9 - 262$4 29# " - 9 #16 - . .$ - 162 29# 1 "# - #. "1 - 99.4
e
6
+
+ +
9# - " '
i
6

D
Cap.$ C5S'U6 AP8I 8PURA'8
Costul apei epurate se sta%ileste cu relatia0
2
A
C
unde0
C A costul apei epurate- lei3!

;
2 A cantitatea totala de apa apurata intr?un an- !

;
A A c*eltuielile anuale de e,ploatare care se calculeaza cu a9utorul relatiei0
: * g + e d c % a A + + + + + + +
unde0
A A totalul c*eltuielilor care se +ac in ti!p de un an pentru e,ploatarea te*nica a statiei de
epurare;
a A cotele de a!ortis!ent ale statiei de epurare;
% A costul energiei electrice necesare pentru0 po!pare- !iscarea !ecanis!elor- ilu!inat-
se!nalizari- incalzit te*nologic;
c A costul co!%usti%ililor si energiei calorice consu!ate la +er!entare- des*idratare- dezg*etare
si incalzit;
d A costul reacti(ilor +olositi pentru epurare- dezin+ectie si des*idratare;
e A costul apei pota%ile si de incendiu sau alte +olosinte;
+ A c*eltuielile de transporturi te*nologice;
g A retri%utii si late drepturi %anesti ale personalului;
* A c*eltuieli generale de e,ploatare si ad!inistrati(e- indirect legate de e,ploatarea te*nica;
: A (enituri rezultate din (alori+icarea produselor.
Cotele de amortisment
Cotele de a!ortis!ent se sta%ilesc Vn +uncWie de durata nor!atX de a!ortizare.
P "
S?a considerat cX (aloarea totalX de proiectare a staWiei de epurarea a +ost de 2-$ !ilioane de
euro. Considerand ca 1 euro44.... lei si cX a!ortizarea in(estiWiei se +ace Vn trei ani- cota de
a!ortis!ent este de0
9
6
1. "" - 2
12
4.... 1. $ - 2
a


lei3luna
Costul energiei electrice

Costul energiei electrice se sta%ileYte pentru +iecare o%iect- luZnd Vn considerare consu!ul pe
durata respecti(X de +uncWionare; calculul se +ace pentru +iecare consu! lunar Vn (igoare la data
proiectului sau a e,ploatarii.
Puterile necesare +ucWionXrii utila9elor din staWia de epurare sunt sta%ilite in ur!atorul ta%el0
'ip ec*ipa!ent Putere
HDK3*I
Gratar
1-6
1eznisipator 1-6
Separator de grasi!i 1-2
1ecantor pri!ar
- pod raclor
- !otor de antrenare
2-$
.-6
)azin epurare %iologica 4$
1ecantor secundar
- pod raclor
- !otor de antrenare
-$
.-6
'5'A6 $6-2
Sa deter!inat cX pentru +uncWionarea utila9elor de !ai sus este ne(oie de o putere de $6.2
DK3*. 1acX considerX! cX 1 DK3* este de ... lei se o%Wine cX 0
24 . ... 2 - $6 %
#
1. 21 - 1 % lei3luna
Costul combustibililor i energiei calorice
Costul co!%usti%ililor Yi energiei calorice consu!ate la +er!enrarea nX!olurilor se considerX
cX sunt0
6
1. # c lei3luna
Costul reactivilor
Reacti(i +olosiWi pentru epurarea- dezin+ecWia Yi des*idratarea apelor uzate sunt prezentaWi Vn
ur!atorul ta%el0
P #
Reacti( Cantitate
HPgI
Cost
HleiI
Sul+at de alu!iniu 2$. ...
:ar $. 6$.
Polielectrolit 1.. 1$...
Costul total care este necesar pentru reacti(i intr?o luna este de 0
1$... 1.. 6$. $. ... 2$. d + +
6
1. $ - 1 d lei3luna
Costul apei potabile
Costul apei pota%ile pentru stingerea incendiilor sau alte +olosinWe se apreciazX pe %aza altor
statii de epurare si!ilare. Se considerX cX pentru apa pota%ile- apa de incendiu sau alte ape +olosite Vn
di+erite scopuri sunt necesari 1$ !

3luna. 1aca 1 !

de apX costa 1.... lei- atunci (aloarea costului


este de 0
4
1. 1$ e lei3luna
Cheltuielile de transport
C*eltuielile de transport pri(esc e(acuarea gazelor- nX!olului Yi depunerilor la locul de
depozitare Yi consu!. Sa esti!at cX aceste costuri sunt de 0
6
1. 1$ + lei3luna
Costurile cu salariile personalului
Personalul care este necesar pentru +unctionarea unei staWii de epurare a apelor uzate- precu! Yi
salariile pe care le incaseazX acestia sunt prezentate Vn ur!atorul ta%el 0
'ipul personalului Nu!ar de
persoane
Salariu
H!il. leiI
=anager general 1 .
Inginer 1 1$
6a%orant 4 "-$
=ecanic 4 "-$
5perator 4 "-$
8lectrician 4 "-$
=uncitor necali+icat 4 $-$
Paznic 4 4-$
Se o%Wine cX retri%uWiile Yi drepturile %XneYti necesare personalului sunt 0
P 9
6
1. 2 - 6" g lei3luna
Cheltuieli generale
C*eltuielile generale de e,polatare Yi ad!inistrati(e- indirect legate de e,ploatarea te*nicX se
esti!eazX cX sunt0
6
1. 2$ * lei3luna
enituri
:eniturile care se pot realiza Vntr?o staWie de epurare a apelor uzate pro(in din (Znzarea0 gazelor
produse prin +er!entare- nX!olului des*idratat- nisipului de la deznisipatoare grasi!ilor reWinute Vn
separatorul de grXsi!i.
Se esti!eazX ca (eniturile o%Winute de staWia de epurare a apelor uzate sunt0
6
1. 1. : lei3luna
Stiind toate datele se o%Wine cX totalul c*eltuielilor care se +ac Vn ti!p de o luna pentru
e,ploatarea te*nicX a staWiei de epurare sunt de0
9
1. 99" - 2 A lei3luna
Cantitatea totalX de apX care este epuratX Vntr?o lunX se calculeaza cu relatia0
. 19.... 2 2
!a, zi tot

6
tot
1. 99$ - 1 2 !

3luna
Cunoscand cantitatea totala de apa epurata si c*eltuielile anuale- se deter!inX cX- costului apei
epurate este 0
6
9
1. 99$ - 1
1. 99" - 2
C

1$.. C
lei3!

6uand Vn considerare Yi pierderile care apar pe traseu- preWul de cost al unui !etru cu% de apX
epuratX (a +i de apro,i!ati( 1#.. C lei3!

.
StaWia deser(eYte un nu!Xr de 19.... locuitori- ceea ce Vnsea!nX cX +iecXrui locuitor Vi re(in
spre consu! 1.-$ !

apa- deci +iecare locuitor (a plXti cZte 1#9.. lei Vn +iecare lunX.
P 4.
Cap.4 I=PAC'U6 S'A'I8I 18 8PURAR8
ASUPRA =81IU6UI
Intre apele uzate si !ediul incon9urator in care acestea sunt de(ersate se sta%ileste o relatie
%ilaterala; prin i!puritatile pe care le contin- apele uzate actioneaza asupra !ediului incon9urator- de
cele !ai !ulte ori in sens negati(- iar acesta- la randul sau- contri%uie la inlaturarea poluantilor din apa.
Receptorii +olositi in !od a%isnuiti pentru e(acuarea apelor uzate colectate prin retele de
canalizare sunt cursurile de apa de supra+ata- lacurile sau !area Cpentru acti(itati de pe litoralB si !ai
rar A stratele per!ea%ile su%terane adanci si solul pentru irigatii si in+iltratii.
Apele de supra+ata sunt supuse unei i!puri+icari proprii CautogeneB- pro(enite prin
desco!punerea plantelor si ani!alelor !oarte e,istente sau aduse in !od natural- precu! si
i!puri+icarii datorita apelor uzate.
1. In+luenta asupra receptorului
Actiunea apelor uzate asupra recetorilor di+era dupa tipul acestora0 ape de supra+ata Crauri-
lacuri- !ariB sau soluri in+iltra%ile.
Apele de suprafata su+era din partea apelor uzate ur!atoarele actiuni0
=odi+icarea calitatilor +izice- prin sc*i!%area culorii- te!peraturii- conducti%ilitatii electrice-
radioacti(itatii- prin +or!area depunerilor de +und- de spu!a sau de pelicula plutitoare;
=odi+icarea calitatilor organoleptice Cgustul si !irosulB;
=odi+icarea calitatilor c*i!ice prin sc*i!%area reactiei apei CpE?ulB- cresterea continutului de
su%stante to,ice- sc*i!%area duritatii- reducerea cantitatii de o,igen datorita su%stantelor
organice din apele uzate etc.;
1istrugerea +lorei si +aunei si +a(orizarea dez(oltarii unor !icroorganis!e- ca si !arirea
nu!arului de (irusi si de %acterii- printre care se pot gasi si ger!eni patogeni.
Apele marine sunt in+luentate in !are !asura- in !od ase!anator apelor de supra+ata- cu
deose%irea ca actiunile asupra lor tre%uie luate in considerare nu atat in ceea ce pri(este !odi+icarea
calitatilor cu respecti(ele e+ecte asupra (ietuitoarelor continute- cat datorita e+ectelor pe care le pot
a(ea asupra pla9elor.
P 41
Solurile infiltrabile +olosite drept terenuri pentru irigatii si in+iltrarea sunt larg in+luentate- atat
prin e+ecte poziti(e datorita !odi+icarii solului si aportului de ele!ente +ertilizante pe care le contin
apele uzate- cat si prin e+ectele negati(e pe care acestea le pot produce- de e,.0 e!anari de !irosuri-
col!atarea porilor- cresterea aciditatii si alcalinitatii apelor si deci alterarea lor- ridicarea ni(elului
apelor +reatice si c*iar in!lastinarea lor- precu! si in+ectarea solurilor si a apelor +reatice de !ica
adanci!e- cu (irusuri si %acterii.
2. In+luenta aasupra captarilor de apa pota%ila si industriala
Su% in+luenta apelor uzate neepurate satis+acator- cu continut de su%stante organice- incep sa se
+or!eze in apa receptorului colonii !ari de !icroorganis!e- care sunt antrenate de apa raului si apoi
%loc*eaza gratarele de la intrarea prizelor de apa si a +iltrelor de la instalatia de apa pota%ila si
industriala.
Apele uzate cu continut de acizi ataca partile !etalice ale instalatiilor. Continutul !are de
car%onati al unor ape industriale pericliteaza +unctionarea cazanelor cu a%uri ale centralelor
ter!oelectrice.
Uneori- actiunea reciproca a unor ape industriale in apa receptorului poate produce e+ecte
negati(e. Ast+el- apele de la ta%acarie si cele de la celuloza sul+it- prin contact cu apele cu continut
!are de saruri de +ier- dau o ciloratie de cerneala si pro(oaca un consu! !are de o,igen
Unele ape continand co!pusi ce pot pro(oca sta%ilizarea coloizilor +ac i!posi%ila dedurizarea
apei pentru +olosirea in cazanele de a%uri-- de e,. apele de la o%tinerea celulozei contin co!pusi
lignosul+onici care i!piedica precipitarea sarurilor de calciu.
. In+luenta asupra +olosintei agricole si a cresterii ani!alelor
Apele cu un continut !are de acizi dizol(a su%stantele nutriti(e din sol. 1epunerile de +i%re de
la +a%ricile de celuloza si prelucrarea le!nului sau de la +a%ricile te,tile- depunerile de la !inele de
car%uni sau na!olurile cu continut de +ier pot produce col!atarea terenurilor irigate. Apele to,ice de la
!inele de plu!% si zinc se depun pe terenuri de pasuni si pot pro(oca i!%olna(irea ani!alelor care le
consu!a- actionnand si asupra capacitatii lor de reproducere.
Apele de la %aile gal(anice- cu cianuri si saruri !etalice- pro(oaca !oartea ani!alelor si
pasarilor care consu!a plante irigate cu aceste ape- si- in plus pot pro(oca si sterilizarea solului-
+acandu?l neutilizanil pentru agricultori.
4. In+luenta asupra +ondului piscicol
Pentru a per!ite o dez(oltare nor!ala a pHestolor- apa din resursele de supra+ata tre%uie sa
indeplineasca anu!ite conditii de calitate. Pentru reproducerea si dez(oltarea pastra(ilor- apa tre%uie
sa ai%a categoria I de calitate- iar pentru reproducerea si dez(oltarea +ondului piscicol natural din apele
de ses- categoria a II?a de calitate.
Pentru a e(identia e+ectul noci( al apelor uzate asupra (ietuitoarelor ac(atice- inclusi( a
pestilor- au +ost sta%ilite doua li!ite0 doza li!ita- care aplicata ti!p de o ora nu inco!odeaza pestii;
doza !ini!a !ortala- care produce !oartea pestilor dupa o ora.
P 42
$. In+luenta asupra starii sanitare si igienice
Apele uzate- de e,. de la a%atoare- laptarii- ta%acarii- +a%rici de piele- de uleiuri- !argarina- %ere
etc.- prin continutul lor ridicat de !aterii organice ca al%u!ine- *idrati de car%on si saruri nutriti(e-
constituie un !ediu propice pentru toate %acteriile si- in consecinta- +a(orizeaza dez(oltarea acestora in
e!isar- constiruin un +actor negati( pentru sanatatea oa!enilor si a ani!alelor.
6ocurile de %aie- strandurile naturale po +i- de ase!enea- puternic a+ectate de unele ape uzate
industriale- cu! sunt cele ce contin uleiuri- grasi!i- gudroane- detergenti- care pe langa ca retin pra+ul
si tot +elul de i!puritati- +acand o spu!a cu aspect neplacut- i!piedica si aerarea apei.
Apele uzate cu continut de *irdati de car%on si alte su%stante organice usor +er!enta%ile
+a(orizeaza dez(oltarea coloniilor de %acterii- cu! sunt S+erotilus si 6epto!otos- +or!and co+i su%
+or!a de [%lana de oaie\- care dau un aspect inestetic si dezagrea%il locurilor de %aie.
Apa uzata contine o serie de poluanti- dintre care unii sunt indepartati !ai !ult sau !ai putin in
treptele de epurare con(entionala- iar altii sunt retinuti e,tre! de putin sau deloc- in statiile de epurare
clasice. Pro%le!ele acute legate de protectia apelor au codus la i!punerea unor conditii se(ere legate
de concentratiile li!ita ad!ise in e+luentul epurat de(ersatin e!isarii naturali.
Cunoasterea poluantilor e,istenti in e+luentul epurat si a e+ectelor pe care le au acestia asupra
!ediului este deose%it de i!portanta in sta%ilirea !odalitatilor de epurare a(ansata- in scopul
respectarii standardelor de calitate in (igoare.
In ta%elul de !ai 9os sunt prezentati poluantii caracterisici apelor uzate epurate si concentratiile
acestora- precu! si e+ectele pe care le au asupra !ediului si sanatatii u!ane.
Nr.
crt.
Poluant 8+ecte
1 Suspensii solide separa%ile gra(itational
C
SS&
46. !g3l
Pot cauza depuneri de na!ol sau pot
interactiona cu apa e!isarului.
2 Co!pusi organici %iodegrada%ili Pot saraci resursele de o,igen ale
e!isarului.
Suspensii solide nesepara%ile gra(itational
C
SS
414$ !g3l
Pot cauza depuneri de na!ol.
4 &rasi!i si uleiuri
C
&
421$ !g3l
Sunt to,ice pentru !ediu ac(atic.
$ =aterii solide dizol(ate Cnitrati- +os+orB
C
diz
44. !g3l
Sti!uleaza dezol(area alegerea si a
culturilor ac(atice.
8+ectele potentiale ale su%stante reziduale e,istente in e+luenti po (aria considera%il. 1esi
suspensiile solide si co!pusii organici %idegrada%ili sunt retinuti in special prin epurare !ecano?
%iologica- sunt unele situatii in care pot +i i!puse retineri supli!entare.
P 4
Cap.6 'R8AP'A 18 8PURAR8 A:ANSA'A
8purarea a(ansata a apelor uzate se de+ineste prin ansa!%lul operatiilor supli!entare- ce
ur!eaza epurarii con(entionale secundare- a(and drept scop eli!inarea su%stantelor in suspensie si
dizol(ate ra!ase in apa dupa parcurgerea etapelor clasice.
8purarea a(ansata cuprinde procesele si te*nologiile destinate sa asigure grade ridicate de
epurare i!posi%il de realizat prin !etode clasice si3sau destinate indepartarii unor poluanti in treptele
+izica si %iologica.
8purarea a(ansata a apelor uzate se introduce in te*nologia de tratare atunci cand este necesar a
se o%tine o apa de calitate superioara i!posi%il de realizar prin procedee secundare %iologice- pentru
protectia !ediului incon9urator- e(itarea eutro+izarii pe cursul natural in a(al de punctul de descarcare-
in scopul reutilizarii apei epurate sau atunci cand e!isarul este utilizat ca sursa de ali!entare a unor
localitati. Pentru alegerea procedeelor si a te*nologiei in ansa!%lu tre%uie a(ute in (edere0
aB capacitatea de autoepurare a cursului naturl in care se +ace descarcarea e+luentilor;
%B costurile de tratare a apelor in scopul pota%ilizarii pentru cazul captarilor a!plasate in a(al de
punctul de descarcare a e+luentilor;
cB costuriloe constructiilor si instalatiilor a+erente te*nologiei propuse;
dB costurile de e,ploatare si control a calitatii e+luentilor de(ersati
eB necesarul de energie pentru +unctionarea instalatiilor si ec*ipa!entelor a+erente te*nologiei
propuse.
'e*nologiile de epurare a(ansata se pot clasi+ica in +unctie de tipul procesului unitar sau
dependent de per+or!antele de indepartare a poluantilor. Procesele de epurare a(ansata pot !odi+ica-
co!pleta sau inlocui una sau !ai !ulte +aze ale te*nologiilor clasice de epurare. Scopul epurarii
a(ansate este +ie de a di!inua de%itul de poluanti inainte de descarcarea in e!isar- +ie de a produce o
apa de o calitate corespunzatoare re+olosirii.
Selectia operatiilor si co!%inarea proceselor in te*nologia de epurare depinde de0
capacitatea te*nologieie de a raspunde la necesitatile de epurare a apelor uzate;
natura apei uzate A co!pozitia si concentratia ei;
co!pati%ilitatea di+eritelor operatii si procese;
!i9loacele de care se dispune;
caracteristicile si e,igentele !ediului
+eza%ilitatea econo!ica a siste!elor utilizate.
Principalele procese sunt0
aB con(ersia azotului a!oniacal in nitrat prin operatia denu!ita nitri+icare %iologica;
%B indepartarea azotului prin nitri+icare?denitri+icare %iologica;
cB indepartarea co!%inata a azotului si +os+orului prin !etode %iologice
dB indepartarea azotului si +os+orului prin !etode +izice si c*i!ice0 +iltrarea- coagularea/precipitarea-
adsor%tia- electodializa- os!oza in(ersa- distilarea- sc*i!%ul ionic- e,tractia- ing*etarea- striparea
cu aer a poluantilor (olatili.
P 44
'e*nologia de indepartare a su%stantelor anorganice dizol(ate
!smoza inversa hiperfiltrarea
5s!oza este +eno!enul de curgere a unui +lui printr?o !e!%rana per!ea%ila la apa si
i!per!ea%ila la saruri care separa doua solutii apoase cu concetratii di+erite. Apa trece prin !e!%rana-
su% actiunea di+erentei de concentratie- pana se constituie presiunea os!otica care %loc*eaza
+eno!enul de curgere. 5s!oza in(ersa reprezinta +eno!enul de concentrare unei solutii su% actiunea
unei di+erente de presiune superioara (alorii de ec*ili%ru.
Presiunea os!otica apare in +eno!unul +izic de curgere al unui +luid printr?o !e!%rana care
desparte doua +aze lic*ide de concentratii di+erite. 1i+erentade presiune ]p care se sta%ileste intre cele
doua parti ale !e!%ranei se!iper!ea%ile este ]p
os
4 ]CR' HPaI- unde ]C este di+erenta de
concentratie in !oli3!

- R4#14 U3!ol D A constanta gazelor per+ecte- ' HDI A te!peratura a%soluta.


Presiunea os!otica intr?o solutie apoasa este o !asura a energiei li%ere a solutiei.
5s!oza in(ersa sau *iper+iltrarea per!ite retinerea particulelor cu di!ensiuni ato!ice si cele
caracteristice ionilor intre
6
1. 1 ... 1. 1

!icroni.
7actorii care in+luenteaza !ecanis!ul de curgere prin !e!%rana se!iper!ea%ila sunt0
presiunea- concentratia- natura su%stantelor dizol(ate- te!peratura. In cadrul procesului de os!oza
directa apare la supra+ata !e!%ranei un +eno!en de concentrare a solutiei pana la un ni(el care
creeaza o %ariera in trecerea apei. Aceasta opune rezistenta !a,i!a generand aparitia di+erentei de
presiune ]p
os!otic
care tre%uie in(insa in os!oza in(ersa. Acest +eno!en este denu!it polarizarea de
concentratie a !e!%ranei.

Instalatia pentru os!oza in(ersa- +ig.2- este alcatuita din0
aB ec*ipa!ent pentru +iltrare destinat indepartarii solidelor in suspensi- a su%stantelor grase etc. in
scopul pre(enirii col!atarii !e!%ranei;
%B %ateriile de os!oza in(ersa realizate su% +or!a unor recipienti su% presiune;
cB ec*ipa!ente de po!pare 9oasa si inalta presiune precu! si tur%ina de recuperare a energiei de
presiune.
7ig.2 Sc*e!a instalatiei pentru os!oza in(ersa
1 A apa %ruta; 2? po!pa ali!entare; A +iltru; 4? po!pa de inalta presiune;
$ A recipient pentru os!oza; 6 A tur%ina pentru recuperarea energiei *igraulice;
" A apa puri+icata.
Apa uzata 1 este preluata de po!pa de 9oasa presiune 2si diri9ata catre siste!ul de +iltrare .
Apa este preluata de po!pa de 9oasa presiune 4 si introdusa in celula de os!oza in(ersa $. Apa
puri+icata iese prin "- iar cea concentrata- de inalta presiune- trece prin tur%ina de recuperare a energiei
de presiune.
P 4$
A(anta9ul os!ozei in(erse este ca reduce su%stantele anorganice dizol(ate care sunt !ai putin
indepartate selecti( decat in alte te*nici de de!ineralizare. Principalele deda(anta9e sunt costul ridicat
si e,perienta li!itata in +unctionare pentru epurarea apelor uzate orasenesti.
Ca !ateriale pentru e,ecutia !e!%ranei se +olosesc0 acetatul de celuloza si n<lonul. S?au
utilizat patru tipuri de suporturi pentru !e!%rane0 !elc in+asurat- tu%ular si di(erse con+iguratii de
+iltre cu goluri. Suportul tip !elc este cel !ai indicat pentru apa uzata oraseneasca.
Unitatile de os!oza in(ersa pot +i a!plasate +ie paralel pentru asigurarea unei capacitati
*idraulice adec(ate- +ie in serie pentru a asigura gradul de de!ineralizare dorit.
Pentru o e+icienta +unctionare a siste!ului de os!oza in(ersa este ne(oie de un in+luent de
calitate superioara. =e!%ranele siste!ului pot +i col!atate de !ateriile coloidale e,istente in in+luent.
1e aceea- este necesara pretratarea e+leuntului secundar prin clari+icare utilizand reacti(i c*i!ici si
+iltrare pe !edii !ultiple- sau +iltrare pe !edii !ultiple si ultra+iltrare.
In os!oza in(ersa de%itul de apa 2 este dat de relatia0
( )
t os p
D p p
s
A
D 2
unde0
D
p
A coe+icientul de per!ea%ilitate al apei prin !e!%rana;
A A supra+ata acti(a a !e!%ranei- !
2
;
s A grosi!ea !e!%ranei se!iper!ea%ile;
]p A di+erenta de presiune aplicata- Pa;
]p
os
A di+erenta de presiune os!otica- Pa;
D
t
A coe+icientul de te!peratura A coe+icientul care considera in+luenta te!peraturii
asupra (ascozitatii.
Se aleg ur!atorii para!etrii0
D
p
41-1
A4 "-$ !
2
s44. !!
D
t
41-.$
]p4112 Pa
]p
os
411.. Pa
Cunoscand toate datele de%itul de apa (a a(ea (aloarea0
( ) .$ - 1 11.. 112
1. 4.
$ - "
1 - 1 2

9 - 49#. 2
Pg3* 41-# Pg3s
P 46
Cap ". )I6AN'U6 =ASIC
"ilant in punctul # $inainte de gratar%
1e%itul zilnic !a,i! este de0
"69 - . 2
!a, zi

!

3s
Concentratia de suspensii solide separa%ile gra(itational0
6 - . C
SS&

Pg3!

Concentratia de suspensii solide nesepara%ile gra(itational0


14$ - . C
SS

Pg3!

&rasi!i si uleiuri0
21$ - . C
&

Pg3!

Concentratia de !aterii solide dizol(ate0


4. - . C
diz

Pg3!

1e%itul de suspensii solide separa%ile gra(itational este de0


SS& !a, zi
1
SS&
C 2 2
6 - . "69 - . 2
1
SS&
2"6 - . 2
1
SS&
Pg3s
1e%itul de suspensii solide nesepara%ile gra(itational este de0
SS !a, zi
1
SS
C 2 2
14$ - . "69 - . 2
1
SS&
111 - . 2
1
SS
Pg3s
P 4"
1e%itul de grasi!i si uleiuri este de0
& !a, zi
1
&
C 2 2
21$ - . "69 - . 2
1
&
16$ - . 2
1
&
Pg3s
1e%itul de !aterii solide dizol(ate este de0
diz !a, zi
1
diz
C 2 2
4. - . "69 - . 2
1
diz
261 - . 2
1
diz
Pg3s
1e%itul de apa este de0
( )
1
diz
1
&
1
SS
1
SS& 5 E !a, zi
1
5 E
2 2 2 2 2 2
2 2
+ + +
( ) 261 - . 16$ - . 111 - . 2"6 - . 1... "69 - . 2
1
5 E
2
+ + +
1#" - "6# 2
1
5 E
2

Pg3s
"ilant in punctul & $dupa gratar%
1e%itul de suspensii solide separa%ile gra(itational in punctu 2 este de0
9$ - . 2 2
1
SS&
2
SS&

9$ - . 2"6 - . 2
2
SS&
262 - . 2
2
SS&
Pg3s
1e%itul de suspensii solide nesepara%ile gra(itational in punctul 2 este de0
9$ - . 2 2
1
SS
2
SS

9$ - . 111 - . 2
2
SS
1.$ - . 2
2
SS
Pg3s
1e%itul de grasi!i si uleiuri si de%itul de !aterii solide dizol(ate in punctul 2 sunt aceleasi ca in punctul10
16$ - . 2 2
1
&
2
&
Pg3s
261 - . 2 2
1
diz
2
diz
Pg3s
1e%itul toatal de suspensii solide separa%ile gra(itational este de0
P 4#
2
SS&
1
SS&
'
SS&
2 2 2
262 - . 2"6 - . 2
'
SS&
.14 - . 2
'
SS&
Pg3s
1e%itul total de suspensii solide nesepara%ile gra(itational este de0
2
SS
1
SS
'
SS
2 2 2
1.$ - . 111 - . 2
'
SS
..6 - . 2
'
SS&
Pg3s
Rezulta un de%it total de suspensii solide uscate de0
'
SS
'
SS&
'
usc
2 2 2 +
..6 - . .14 - . 2
'
usc
+ .2 - . 2
'
SS&
Pg3s
In ti!p ce depitul total de suspensii solide u!ede este de0
.2 - .
2
2
'
usc '
u!ed

.2 - .
.2 - .
2
'
u!ed

1 2
'
u!ed
Pg3s
7acand di+erenta dintre !aterii solide u!ede si cele uscate rezulta ca- cantitatea de apa este de0
'
usc
'
u!ed 5 E
2 2 2
2

.2 - . 1 2
5 E
2
9# - . 2
5 E
2

Pg3s
1eci de%itul de apa care (a intra in deznisipator este de0
5 E
1
5 E
2
5 E
2 2 2
2 2 2
9# - . 1#" - "6# 2
2
5 E
2
2." - "6" 2
2
5 E
2

Pg3s
"ilant pentru deznisipator
Presupunand ca densitatea nisipului este de 2.. Pg3!

- cantitatea de nisip care rezulta din


deznisipator raporata la nu!arul de locuitori este de0
#64.. 6$
loc 1. 6
2
nisip

nisip

P 49
#64.. 6$
19.... 2.. 1. 6
2

nisip

.# - . 2
nisip

Pg3s
1e%itul de suspensii solide separa%ile gra(itational care intra in deznisipator este de0
nisip
2
SS&

SS&
2 2 2
.# - . 262 - . 2

SS&
1"9 - . 2

SS&
Pg3s
1e%itul de suspensii solide nesepara%ile gra(itational- de%itul de grasi!i si uleiuri si de%itul de
!aterii solide dizol(ate in punctul sunt aceleasi ca in punctul 20
1.$ - . 2 2
2
SS

SS
Pg3s
16$ - . 2 2
2
&

&
Pg3s
261 - . 2 2
2
diz

diz
Pg3s
In orice statiei de epurare a apei se inregistreaza si pierderi0
.2 - .
2
2
nisip
pierderi

.2 - .
.# - .
2
pierderi
1$ - 4 2
pierderi

Pg3s
1e%itul de apa care intra separatorul de grasi!i este de0
nisip pierderi 5 E
2 2 2
2

.# - . 1$ - 4 2
5 E
2
.6" - 4 2
5 E
2

Pg3s
5 E
2
5 E

5 E
2 2 2
2 2 2
.6" - 4 .2 - "6" 2

5 E
2
9$ - "62 2

5 E
2

Pg3s
"ilant pentru separatorul de grasimi
Presupunand ca densitatea grasi!ilor este de 9.. Pg3!

- de%itul de grasi!i rapotat la nu!arul


de locuitori este de0
#64.. 6$
loc 1.
2
grasi!i

&

#64.. 6$
19.... 9.. 1.
2

&

.162 - . 2
&

Pg3s
1eci din separatorul de grasi!i (a rezulta un de%it de grasi!i de0
P $.
&
1
&
'
&
2 2 2
.162 - . 16$ - . 2
'
&
14# - . 2
'
&
Pg3s
1aca scade! si u!iditatea (a rezulta un de%it de grasi!i uscate de0
1 - .
2
2
&
&usc

1 - .
.162 - .
2
&usc
162 - . 2
&usc

Pg3s
1e%itul de apa care (a intra in decantorul pri!ar este de0
& &usc 5 E
2 2 2
2

.162 - . 162 - . 2
5 E
2
14$ - . 2
5 E
2

Pg3s
5 E

5 E
$
5 E
2 2 2
2 2 2
14$ - . 9$ - "62 2
$
5 E
2
#.# - "62 2
$
5 E
2

Pg3s
"ilant pentru decantorul primar
1aca considera! ca e+icienta de separare a suspensiilor solide separa%ile gra(itationa este de 6.@- de%itul de
suspensii este de0
( )

SS&

SS&
"
SS&
2 2 2
( ) 6 - . 1"9 - . 1"9 - . 2
"
SS&
."16 - . 2
"
SS&
Pg3s
Iar de%itul de apa care (a iesi din decantorul pri!ar este de0
( )
1
1
]
1

,
_

SS&

SS& $
5 E
"
5 E
2
.2 - .
2
2 2
2 2
( )
1
]
1


,
_


6 - . 1"9 - .
.2 - .
6 - . 1"9 - .
#.# - "62 2
"
5 E
2
$4$ - "$" 2
"
5 E
2

Pg3s
1e%itul de na!ol care iese din decatorul pri!ar este de0
P $1

.2 - .
2
2

SS& #
na!ol

.2 - .
6 - . 1"9 - .
2
#
na!ol

" - $ 2
#
na!ol
Pg3s
"ilant pentru treapta de epurare biologica
Considerand o e+icienta de separare a grasi!ilor de "$@- de%itul de grasi!i care rezulta din
decantorul pr!ar este de0
( )
'
&
'
&
"
&
2 2 2
( ) "$ - . 14# - . 14# - . 2
"
&
." - . 2
"
&
Pg3s
1in decantor rezulta un de%it total de apa si grasi!i de0
1 - .
2
2
'
& '
grasi!i apa

+
1 - .
"$ - . 14# - .
2
'
grasi!i apa

+
11 - 1 2
'
grasi!i apa

+
Pg3s
1e%itul de apa din grasi!i este de0
( )
+
'
&
'
grasi!i apa
'
i!i apadingras
2 2 2
( ) "$ - . 14# - . 11 - 1 2
'
i!i apadingras
999 - . 2
'
i!i apadingras

Pg3s
1aca presupune! ca indicele (olu!ului de recirculare este de $. g3!l atunci de%itul de na!ol
este de0
[ ]
.2 - .
@ I:N
2
11
na!ol

.2 - .
.$ - .
2
11
na!ol

$ - 2 2
11
na!ol
Pg3s
1e%itul de apa din na!ol este de0
[ ] @ I:N 2 2
11
na!ol ol apadinna!o

P $2
.$ - . $ - 2 2
ol apadinna!o
4$ - 2 2
ol apadinna!o

Pg3s
1aca se aduna cantitatea de apa care rezulta din na!ol si cea din grasi!i- rezulta ca de%itul total de apa este de0
'
i!i apadingras l apadinna!o
'
5 E
2 2 2
2
+
999 - . 4$ - 2 2
'
5 E
2
+ 449 - 2
'
5 E
2

Pg3s
1aca rata de recirculare este de apro,i!ati( 2.@- rezulta ca de%itul de na!ol care iese din treapta
de epurare %iologica este de0
# - .
2
2
11
na!ol 1.
na!ol

# - .
$ - 2
2
1.
na!ol

12$ - 2
1.
na!ol
Pg3s
1eci (a rezulta un de%it de na!ol recirculat de0
11
na!ol
1.
na!ol
12
na!ol
2 2 2
$ - 2 12$ - 2
12
na!ol
62$ - . 2
12
na!ol
Pg3s
6a gospodaria de na!ol (a !erge un de%it de na!ol de0
11
na!ol
#
na!ol
1
na!ol
2 2 2 +
$ - 2 " - $ 2
1
na!ol
+ " - $ 2
1
na!ol
Pg3s
"ilant pentru decantorul secundar
Considerand ca
. C
SS&

- de%itul de apa care (a rezulta de la treapta de epurare %iologica este
de0
'
5 E
"
5 E
9
5 E
2 2 2
2 2 2
449 - $4$ - "$" 2
9
5 E
2
.96 - "$4 2
9
5 E
2

Pg3s
1e%itul de suspensii solide nesepara%ile gra(itational care (a rezulta de la decantorul secundar este de0
.2 - .
2
2
2
SS 14
SS

.2 - .
1.$ - .
2
14
SS

2$ - $ 2
14
SS
Pg3s
1eci de%itul de apa care (a iesi din decantorul secundar este de0
P $
2
SS
14
SS 5 E
2 2 2
2

1.$ - . 2$ - $ 2
5 E
2
14$ - $ 2
5 E
2

Pg3s
5 E
9
5 E
14
5 E
2 2 2
2 2 2
P $4
Capitolul 8.
Costul apei epurate
8.1. Managementul staiei de epurare
A. un!iile managementului
Managementul are responsabilitatea i autoritatea de a olosi resursele disponibile
pentru reali!area scopurilor.
"iteratura de specialitate #mparte aceast$ aceast$ sarcin$ #n % componente&
planiicarea ac'iunilor(
organi!area compartimentelor de munc$ i a timpului de lucru(
deci!ia(
direc'ionarea )diri*area+(
controlul(
1. "lani#i!area
,n plan se deinete printr-un proiect. un sistem sau o modalitate de reali!are a
obiecti/elor unui colecti/ de munc$.
Tipuri obinuite de planuri olosite de 012, includ&
a+ strategia pe termen scurt i lung
b+ probabilitatea
c+ unic$ olosin'$)ne/oi speciale+
d+ principalele acilit$'i
e+ inan'ele
Planuri strategice& descriu obiecti/ele organi!a'ie. sc3imb$rile obiecti/e. scopurile.
resursele necesare i strategiile care au determinat ac3i!i'ionarea i olosirea acestor
resurse.
Planurile de probabilitate& descriu modul de ac'ionare pentru re!ol/area unei anumite
unei anumite situa'ii e/entuale. ca de e4emplu& m$surile de urgen'$ #n ca!ul unor gre/e.
inunda'ii. incendii. cutremure. tulbur$ri ci/ile.
Planuri de olosin'$ unic$& descriu modul de des$urare a unei acti/it$'i speciice.
P $$
Planuri pentru principalele acilit$'i& cuprind descrierea principalelor acilit$'i necesare
#n /iitor. costurile aerente acestora. graicele de reali!are a construc'iei i mecanismele
inanciare care s$ asigure ondurile necesare.
Planurile inanciare& cuprind capitalul pre/i!ionat. resursele opera'ionale necesare
pentru o anumit$ perioad$ /iitoare i di/erse surse de beneicii.
5ri!onturile planiic$rii planiicarea se poate ace pe termen scurt. mediu sau lung. #n
unc'ie de durata de reali!are a unui plan. de asigurarea resurselor materiale i umane
necesare i de lucru eecti/.
Construc'ia i e4ploatarea unei sta'ii de epurare este o problem$ deosebit de
comple4$ care permite corelarea mai multor actori ce se intercondi'ionea!$ reciproc&
a. 0ociet$'i de cercetare care preci!ea!$ indicatorii i parametrii i parametrii de mediu
ce trebuie a/u'i #n /edere(
b. 0ociet$'i de proiectare te3nologic$(
c. ,n in/estitor subordonat sau nu administra'iei locale(
d. 6urni!ori de ec3ipamente i materiale speciale(
e. Constructor de specialitate(
. 0ocietate de operare(
2. $e!i%ia
7eci!ia este cursul de ac'iune ales pentru reali!area unuia sau mai multor obiecti/e.
3. &rgani%area
6unc'ia de organi!are include dou$ acti/it$'i principale&
a+ 7esemnarea responsabilit$'ilor pentru des$urarea acti/it$'ii 012, #n condi'ii bune
b+ 7elegarea acti/it$'ii necesare pentru reali!area acesteia
6iecare anga*at trebuie s$ aib$ o i$ a postului care s$ deineasc$ responsabilit$'ile i
ierar3i!area.
'. $ire!ionarea
8ntr-o 012, iecare sarcin$ trebuie s$ repre!inte un pas #n reali!area un pas spre
reali!area scopului& e/aluarea unei epurate #n condi'ii impuse de autori!a'ia de mediu.
Managementul sta'iei #i e4ercit$ aceast$ unc'ie a reali!$rii acti/it$'ii cotidiene prin
modiicarea i comunicarea cu personal. 5 bun$ comunicare implic$ urm$toarea procedur$&
transmiterea unui mesa*. primirea unui mesa*. #n'elegerea mesa*ului. e4isten'a eedbac9-ului.
(. Controlul
P $6
Controlul consta #n asigurarea aptului c$ acti/it$'ile des$urate #n cadrul sta'iei
contribuie la reali!area scopului acesteia. Controlul implic$ e/aluarea re!ultatelor i a
perorman'elor personalului. comparati/ cu obiecti/ele stabilite #n a!a de planiicare a
personalului.
). Managementul personalului
1. *e!rutarea
5 recrutare eicient$ suscit$ interesul solicitan'ilor i #ncura*ea!$ e/olu'ia personalului
e4istent.
Criteriile de selec'ie trebuie s$ se ba!e!e pe cerin'ele reale ale ser/iciului. $r$
discrimin$ri de ras$. con/ingeri. se4. stare ci/il$. na'ionalitate . religie sau /:rst$. cu e4cep'ia
ca!urilor #n care acti/itatea solicit$ cerin'e speciale.
0ursele recrut$rii include anun'urile de pres$. recomand$rile anga*a'ilor. colile
te3nice.
2. +nstruirea ,i de%-oltarea
C:te/a elemente ale programului de de!/oltare sunt&
a+ Policaliicare pentru #n/$'area altor meserii
b+ ;nstruire adec/at$ prin cursuri serale. la s:rit de s$pt$m:n$ sau la !i
c+ <esponsabilit$'i speciale proiectate
d+ <esponsabilit$'i de decurg din rota'ia cadrelor
e+ Participarea la edin'e ale conducerii
+ Certiicarea caliic$rii #n meserie la locul de munc$
3. A!ti-itatea .n e!hip/
Metode olosite pentru olosirea acti/it$'ii #n ec3ip$&
a+ 0tabilirea eortului colecti/ pentru de!/oltarea unei probleme
b+ Posibilitatea anga*a'ilor de a-i #mp$rt$ii unul altuia scopurile proprii
c+ 2sigurarea de recompense indi/iduale i colecti/e
d+ <ota'ia de cadre sau di/i!area acti/it$'ii
'. +nstruirea
%. 0-aluarea
0istemul trebuie s$ includ$ recunoaterea prompt$ a unei reali!$ri cu succes i
recompense cu/enite. ca i identiicarea unor nereali!$ri i a sanc'iunilor disciplinare ce
decurg din aceasta.
P $"
1. Moti-area
Managerul trebuie s$ identiice ne/oile indi/iduale de satisac'ie i s$ oloseasc$
aceste cunotin'e #n /ederea moti/$rii anga*atului.
2. $is!iplina
,n sistem disciplinar progresi/. ca!ul cel mai des aplicat poate include #n mod
succesi/& a/erti!area /erbal$ i scris$. diminuarea #ncadr$rii i desacerea contractului de
munc$.
0istemul de management al personalului include& un sistem de e/iden'$ i alte
elemente necesare pentru asigurarea structurii. a orient$ri i controlului personalului anga*at.
0c3ema de personal const$ dintr-o organigram$ care pre!int$ structura organi!a'iei.
num$rul de anga*a'i desemna'i pe posturi i o descriere a iecarui post.
C. Relaii funcional
1. Managementul inanciar i al bugetului
2. 0ursele de /enituri
ta4ele de racordare
ta4e pentru abona'i
aloca'ii pentru bugetul de stat
#mprumuturi rambursabile
crean'e municipale generale
crean'e returnabile
#n'elegeri contractuale pentru asigurarea ser/iciilor
3. =ugetul de e4ploatare i #ntre'inere
4. 4.=ugetul pentru moderni!are i repara'ii capitale
Toate 012, - rile au o /arietate de ec3ipamente cu durat$ de olosin'$ limitat$ )% - 20ani+. 7atorit$ aptului
ca pentru #nlocuirea ec3ipamentelor u!ate i!ic sau moral sunt necesare sume importante de bani o bun$ metod$
inanciar$ o repre!int$ reali!area unui ond de re!er/$ anual #n /ederea atingerii acestui scop.
$. 03ploatarea ,i .ntreinerea
5 #ntre'inere eicient$ necesit$ o planiicare sistematic$. ,n sistem de management al #ntre'inerii )0M;+
complete trebuie s$ includ$ urm$toarele&
1. 5rgani!area i dotarea cu personal
2. ;nstruire
3. ,n sistem de #ntre'inere pre/enti/$ i de e/iden'$ a opera'iunilor de #ntre'inere
4. ,n sistem computeri!at a datelor
%. Programarea. planiicare i #ntocmirea datelor de lucru
P $#
6. Control managerial al /eniturilor i c3eltuielilor
>. 0uport te3nic
"ersonalul de .ntreinere ,i e3ploatare al staiei de epurare.
Pentru buna unc'ionare a instala'iilor . acti/itatea #n cadrul sta'iei de epurare se
des$oar$ dup$ urm$toarea sc3ema organi!atoric$&
1 se sta'ie
3 laboran'i #n sc3imburi
3 electricieni #n sc3imburi i de !i
2 instalatori
2 mecanici #n sc3imburi i de !i
2 oc3iti #n sc3imburi
4 muncitori necaliica'i #n sc3imburi i de !i
1 sudor
0ta'ia de epurare este deser/ita de 18 oameni ai muncii care #n aara sarcinilor ce le
re/in pe proil de specialitate. conorm normelor de protec'ia muncii. mai au i urm$toarele
obliga'ii&
s$ asigure o unc'ionare continu$. normal$ a instala'iilor #n sc3imbul s$u.
s$ asigure predarea instala'iilor #n stare de unc'ionare. sau sa sesi!e!e deec'iunile
i/ite #n sc3imbul sau. ce nu s-au putut remedia(
s$ se #ngri*easc$ de buna #ntre'inere a agregatelor i utila*elor i s$ se oloseasc$
acestea #n conormitate cu caietul de sarcini i prospectul iec$rui utila*(
'ine e/iden'a unc'ion$rii agregatelor(
asigur$ ordinea i cur$'enia #n incinta sta'iei de epurare(
pentru e4ecutarea lucr$rilor de #ntre'inere i repara'ii. sta'ia de epurare este dotat$ cu
urm$toarele scule i utila*e(
trusa electrician- 2 buc.
trusa scule- 2 buc.
poli!or dublu- 1 buc.
electropompa 1P1T- 1 buc.
electropompa 1P1?- 1 buc.
=ormaina de g$urit i4$ i portabil$.
P $9
Transormator de sudur$
?enerator de sudur$ autogen
"$mpi portati/e. masca de ga!a. lope'i. urci. t:rn$coape. sape. roaba. urtun. g$le'i.
0. 4igurana mun!ii ,i s/n/tatea 54M6
C:te/a din obiecti/ele managementului reeritor la acest subiet sunt&
scule i ec3ipamente sigure
instructa* de 0M
ec3ipament de 0M
instruc'iuni i norme scrise de 0M
anc3etarea accidentelor
metode de prim a*utor #n ca! de urgen'$
C:te/a din procedurile obinuite de 0M #ntr-o 012, cer&
p$strarea aleilor i drumurilor de acces curate i libere
montarea de balustr$!i #n *urul tuturor desc3iderilor
pa!a la toate locurile necesare
inter!icerea utili!$rii sculelor deecte
moduri de ac'ionare #n ca! de urgen'$
C:te/a din normele de 0M speciice 012, - rilor care trebuie s$ ie prelucrate #n cadrul instructa*elor sunt&
stabilirea spa'iilor #nc3ise i accesul #n acestea
instructa*ul de prim a*utor i reanimare cardio-respiratorie
siguran'a olosirii uneltelor
siguran'a lucrului la #n$l'ime
igien$
8.2. Costul apei epurate
7eterminarea costului apei epurate se stabileste conorm rela'iei 8.1.
1
]
1

m
lei
Q
A
C )8.1+
unde&
2 - c3eltuielile lunare de e4ploatare(
[ ] lei
@ - cantitatea total$ de ap$ epurat$ #ntr-o lun$. [ ]

m
14ploatarea sta'iilor de epurare se relect$ #n costul epur$rii apei. #n condi'iile #n care se reali!ea!$
integral indicii stabili'i. conorm normelor #n /igoare pentru primirea apelor epurate #n receptor.
P 6.
C3eltuielile anuale de e4ploatare se calculea!$ conorm rela'iei 8.2.
V h g f e d c b a A + + + + + + +
)8.2+
unde&
2 - totalul c3eltuielilor care se ac #n timp de o luna pentru e4ploatarea te3nic$ a sta'iei de epurare(
a - cotele de amortisment ale sta'iei de epurare(
b - costul energiei electrice necesare pentru& pompare. micarea mecanismelor. iluminat. semnali!$ri.
#nc$l!it te3nologic. etc(
c - costul combustibililor i energiei calorice consumate la ermentare. des3idratare(
d - costul reacti/ilor olosi'i pentru epurare. de!inec'ie i des3idratare(
e - costul apei potabile i de incendiu sau alte olosin'e(
- c3eltuieli de transporturi te3nologice(
g - retribu'ii i alte drepturi b$nesti ale personalului(
3 - c3eltuieli generale de e4ploatare i administrati/e. indirect legate de e4ploatarea te3nica(
A - /enituri reali!ate din /aloriicarea produselor.
a6 Cotele de amortisment
Cotele de amortisment se stabilesc #n unc'ie de durata normat$ de amorti!are.
0-a considerat c$ /aloarea total$ de proiectare a sta'iei de epurarea a ost de 3 milioane de euro. 7e
asemeni se consider$ c$ amorti!area in/esti'iei se ace #n trei ani.
0a determinat c$ cota de amortisment este de&
1
]
1


lun
lei
a
9
1. .
76 Costul energiei ele!tri!e
Costul energiei electrice se stabilete pentru iecare obiect. lu:nd #n considerare consumul pe durata
respecti/$ de unc'ionare( calculul se ace pentru iecare consum lunar #n /igoare la data proiectului sau a
e4ploatarii.
8n tabelul 8.1. sunt stabilite puterile necesare uc'ion$rii utila*elor din sta'ia de epurare.
8a7elul 8.1. "uterea ne!esar/ #un!ion/rii utila9elor
'ip ec*ipa!ent
"uterea
1
]
1

h
KW
:r/tar tip ;2A1.1 1.1
$e%nisipator tip ;2A1.1 1,1
4eparator de gr/simi de tip ;2A1.2 1.2
$e!antor primar
? pod ra!lor de tip ;2A2.(
? motor de antrenare
2,(
<,13
P 61
)a%inul de aerare '(
$e!antor se!undar
? pod ra!lor de tip ;2A3.(
? motor de antrenare
3.(
<.13
TOTAL
(1.32
0a determinat c$ pentru unc'ionarea utila*elor de mai sus este ne/oie de o putere de %6.32
1
]
1

h
KW
.
7ac$ consider$m c$ 1
1
]
1

h
KW
este de 3%00 lei se ob'ine c$
"2. $.. 2 . $6 b
1
]
1


lun
lei
b
#
1. 42 . 1
!6 Costul !om7usti7ililor ,i energiei !alori!e
Costul combustibililor i energiei calorice consumate la ermenrarea n$molurilor se consider$ c$ sunt&
1
]
1


lun
lei
c
6
1. 1.
d+ Costul reacti/ilor
<eacti/i olosi'i pentru epurarea. de!inec'ia i des3idratarea apelor u!ate sunt pre!enta'i #n tabelul 8.2.
8a7elul 8.2. *ea!ti-i #olosii .n staia de epurare
'eactiv
Cantitate
[ ] g
Cost
[ ] lei
=ar '<< 1<<
4ul#at de aluminiu 2<< 3<<<
"oliele!trolit 1<< 2<<<<
Costul total care este necesar pentru reacti/i intr-o luna este de &
1
]
1


lun
lei
d
6
1. #4 . 2
e6 Costul apei pota7ile
Costul apei potabile pentru stingerea incendiilor sau alte olosin'e se aprecia!$ pe ba!a altor statii de
epurare similare. 0e consider$ c$ pentru apa potabile. apa de incendiu sau alte ape olosite #n dierite scopuri
sunt necesari
1
]
1

lun
m

2. . 7aca 1 m
3
de ap$ costa 10000 lei. atunci /aloarea costului este de &
1
]
1


lun
lei
e
4
1. 2.
P 62
#6 Cheltuielile de transport
C3eltuielile de transport pri/esc e/acuarea ga!elor. n$molului i depunerilor la locul de depo!itare i
consum. 0a estimat c$ aceste costuri sunt de &
1
]
1


lun
lei
f
6
1. 1.
g6 Costurile !u salariile personalului
Personalul care este necesar pentru unctionarea unei sta'ii de epurare a apelor u!ate. precum i
salariile pe care le incasea!$ acestia sunt pre!entate #n tabelul 8.3.
8a7elul 8.3. "ersonalul unei staii de epurare
Tip personal
;um/rul de
persoane
4alariu
[ ] lei mil
Manager general
1 3<
+nginer 1 1(
>a7orant ' 2.(
0le!tri!ian ' 2.(
Me!ani! ' 2.(
&perator ' 2.(
Mun!itor ne!ali#i!at ' (.(
"a%ni! ' '.(
0e ob'ine c$ retribu'iile i drepturile b$neti necesare personalului sunt &
1
]
1


lun
lei
g
6
1. 2 . 6"
h6 Alte !heltuieli
C3eltuielile generale de e4polatare i administrati/e. indirect legate de e4ploatarea te3nic$ se
estimea!$ c$ sunt&
1
]
1


lun
lei
f
6
1. .
96 =enituri
Aeniturile care se pot reali!a #ntr-o sta'ie de epurare a apelor u!ate pro/in din /:n!area&
ga!elor produse prin ermentare.
n$molului des3idratat.
nisipului de la de!nisipatoare
grasimilor re'inute #n separatorul de gr$simi.
0e estimea!$ ca /eniturile ob'inute de sta'ia de epurare a apelor u!ate sunt&
P 6
1
]
1


lun
lei
f
6
1. 1.
8nlocuind #n rela'ia 8.2 se ob'ine c$ totalul c3eltuielilor care se ac #n timp de o luna pentru e4ploatarea
te3nic$ a sta'iei de epurare sunt de&
1
]
1


lun
lei
A
9
1. $#$ .
Cantitatea total$ de ap$ care este epurat$ #ntr-o lun$ este e4primat$ conorm rela'iei 8.3.
. #64..
!a, -

! tot
" Q
1
]
1


luna
m
Q
tot

6
1. #." . 2
7in rela'ia 8.1 se determin$ c$ costului apei epurate este &
6
9
1. #." . 2
1. $#$ .

C
1
]
1

1..
m
lei
C
7ac$ se iau #n calcul i pierderile. pre'ul de cost al unui metru cub de ap$ epurat$ /a i de apro4imati/
1
]
1

1$..
m
lei
C
0ta'ia deser/ete un num$r de 240000 locuitori. ceea ce #nseamn$ c$ iec$rui locuitor #i re/in spre
consum 11.> m
3
apa. deci iecare locuitor /a pl$ti c:te 1>>%0 lei #n iecare lun$.
P 64