Sunteți pe pagina 1din 15

I.P.M.

I MANAGEMENTUL
AN: 3 MEDIULUI

REFERAT

PLAN DE PREGATIRE
PENTRU
SITUATII DE URGENTA
IN CAZ DE
POLUARE ACCIDENTALA

ELEVI: DINA MARIUS EDUARD


CIMPIANU TIMEEA MARIA
STUPARIU MADALINA
CARAMIDA DORINA
PROFESOR: CRIVEANU MARIUS
PLANUL DE PREVENIRE
SI COMBATERE A POLUARII ACCIDENTALE
CUPRINS
1. Generalităţi
2. Folosinţe de apă cu monitoring de calitate
3. Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluare
accidentală
4. Lista principalelor folosinţe de apă care pot fi afectate în caz de poluare accidentală
5. Reguli de exploatare la folosinţele de apă în caz de poluări accidentale ale surselor de apă
6. Schema sinoptică a sistemului informaţional – decizional în caz de poluare accidentală
7. Lista staţiilor hidrometrice şi a subunităţilor de gospodărire a apelor
8. Tabel cu debitele medii multianuale şi vitezele medii pe cursurile de apă monitorizate prin staţii
hidrometrice
9. Date caracteristice privind staţiile hidrometrice şi cursurile de apă ce pot fi afectate de poluări
accidentale
10. Lista acumulărilor şi derivaţiilor din care se pot asigura debite suplimentare pentru diminuarea
efectelor poluărilor accidentale
11. Modul de acţiune la poluări accidentale
12. Cazuri de poluări accidentale şi modul de intervenţie
13. Scenarii prestabilite de intervenţie în caz de poluări accidentale pe principalele cursuri de apă
14. Fişa de comunicare 9.9
15. Fişa de avertizare 9.10
16. Fişa de caracterizare 9.11
17. Lista laboratoarelor de analize fizico-chimice şi biologice
18. Surse potenţiale de poluare pe râuri
19. Harta surselor potenţiale de poluare pe râuri
20. Harta monitoringului de supraveghere a calităţii râurilor
21. Harta monitoringului de supraveghere a calităţii apelor
22. Stocul de mijloace şi materiale (poluare)

1. GENERALITATI
POLUAREA - introducerea directă sau indirectă în aer, apă sau sol, a unor substanţe sau a
căldurii, care pot dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor
terestre, care pot conduce la pagube materiale ale proprietăţii sau care pot dăuna sau
obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului.
• Poluare accidentală a apelor - orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice,
biologice sau bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză
asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamitaţi naturale şi
în urma căreia apa devine improprie folosirii posibile înainte de poluare.
• Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă
durată
Substanţe cu potenţial poluator
Substanţe solide sau lichide cu proprietăţi toxice, care în anumite condiţii create, pot
genera poluarea apelor
Punct critic
Locul de la care pot fi antrenate în ape de suprafaţă sau subterane, substanţe cu
potenţial poluator
Prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă
• Totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică : măsuri de prevenire, mijloace şi
construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de
urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi
distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea
echilibrului ecologic.
Cauzele poluărilor accidentale
• PIERDERI de materiale- semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse
finite, combustibili, ape uzate sau alte substanţe solide sau lichide care prin
ANTRENARE în REŢELE PLUVIALE, REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ,
CANALIZARE, în SOL sau EVACUĂRI DIRECTE ÎN RECEPTOR NATURAL,
pot provoca poluări accidentale.
II. PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR
ACCIDENTALE
Una dintre măsurile importante pentru protecţia calităţii resurselor de apă o reprezintă
activitatea de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale
- Unităţile cu potenţial poluator au obligaţia să întocmească PLANURI proprii de
prevenire şi combatere a efectelor poluărilor accidentale
- PLANUL întocmit va avea caracter de INSTRUMENT DE LUCRU APLICABIL
IN CAZ DE NECESITATE.
• Conţinutul cadru al PLANULUI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A
EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE este prezentat în ORDINUL
278/1997
III. MOD DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ
A. La agentul poluator
1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei sau a unităţii
2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune:
- anunţarea colectivelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea
trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea
efectelor poluării accidentale
- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea
3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală
- limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante
- îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante
- colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru
mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii
substanţelor poluante
4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării,
respectiv de combatere a efectelor acesteia
5. In situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt
suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita
sprijin altor unităţi.
NOTĂ: In caz de forţă majoră conducerea unităţii poluatoare va dispune oprirea
funcţionării instalaţiilor/secţiilor/sectoarelor de activitate care generează poluarea
accidentală
6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului
răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra
sistării poluării
7. La solicitarea autorităţilor de g.a. conducerea unităţii va dispune subordonaţilor
colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor pentru
poluarea accidentală.
B. La nivelul unităţilor afectate de o poluare din amonte ( sursa de alimentare cu apă
a fost poluată )
• La primirea unei avertizări din partea SGA privind producerea unei poluări
accidentale amonte de sursă de alimentare cu apă conducerea unităţii dispune de
urgenţă:
• Anunţarea colectivelor cu atribuţii prestabilite în gestionarea evenimentului
• Avertizarea consumatorilor interni asupra posibilelor modificări ale calităţii apei
brute
• Trecerea la acţiuni şi măsuri pentru limitarea pagubelor ce pot fi produse de
deteriorarea apei de alimentare
• Monitorizarea calităţii apei
• Solicitarea de informaţii de la SGA
La apariţia în apă, la captare, a unor poluanţi, factorii responsabili execută, după caz,
următoarele:
1. Întreruperea alimentării cu apă pe durata deplasării undei de poluare pe râu, în dreptul
prizei
2. Tratarea suplimentară a apei, dacă acest lucru poate conduce la eliminarea poluanţilor
3. Participarea la acţiunile desfăşurate pentru devierea, colectarea, neutralizarea sau
distrugerea poluanţilor
• La încetarea poluării, respectiv la sistarea acţiunilor generate de acest eveniment,
conducerea dispune informarea SGA din zonă
• Imediat după încetarea efectelor poluării accidentale, conducerea unităţii va dispune
evaluarea pagubelor, dacă acestea s-au produs şi a cheltuielilor materiale efectuate
pentru gestionarea evenimentelor generate de poluare

12. CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE ŞI MODUL DE INTERVENŢIE


A. Poluarea accidentală cu cianuri, pe râul Siret
• A fost cel mai grav eveniment de acest gen care s-a petrecut la nivelul B.H. Siret şi care
a afectat SGA Neamţ, prin consecinţele sale.
• SURSA: Platforma fostei S.C. METADET S.A. Fălticeni, profilată pe producerea
detergenţilor şi a polimetacrilatului de metil, situată pe malul r. Şomuzu Mare, afluent al
râului Siret.
CAUZE: neluarea măsurilor de prevenire a scurgerilor de substanţe în momentul tăierii unor
conducte de legătură între rezervoarele de stocare a acetoncianhidrinei, de către o societate
care executa dezmembrări în depozitul de compuşi chimici toxici.
NOTĂ: Lungimea totală de râu afectată a fost de cca 220 km din care 56 km pe zona SGA
Neamţ. Concentraţia maximă de cianură înregistrată pe râul Siret a fost de 0,46 mg/l iar la
intrarea în jud. Neamţ a fost de 0,32 mg/l faţă de CMA 0,01 mg/l. Durata manifestării poluării a
fost de 5 zile. Cantitatea de cianură ajunsă în apă a fost estimată la 350 kg.
EFECTE
• Dezechilibre majore în ecosistemul r. Siret, cu diminuarea accentuată a unor grupe
funcţionale de organisme şi mortalităţi piscicole (pierderi estimate la cca 125 to de peşte)
OBS. Printr-un studiu efectuat la acea dată s-a evidenţiat faptul că, spre deosebire de
biocenoza care într-un timp relativ scurt ( 11 zile ) a ajuns la densităţile numerice existente
înainte de poluare, fauna piscicolă a înregistrat pierderi care necesită perioade de refacere de
mai mulţi ani.
• Pagubele produse împreună cu cheltuielile efectuate pentru limitarea efectelor poluării au
fost de cca. 10 miliarde lei
MĂSURI:
• La efecte:
- suplimentarea debitului râului Siret prin descărcări de debite din acumulările de apă
Bucecea, Şomuzu II Moara si Bacău II ( pe Bistriţa) pentru reducerea concentraţiei undei
poluante
- monitorizarea undei poluante pe zonele de activitate a patru Sisteme de Gospodărire a
Apelor ( Suceava, Paşcani, Neamţ, Bacău )
Pentru limitarea efectelor asupra mediului si sănătăţii umane:
- avertizări ale populaţiei prin mass media , prin organele administraţiei publice locale şi
formarea de echipe de patrulare pentru împiedicarea accesului la râu şi convingerea
localnicilor de a nu consuma peşte intoxicat

• C. Poluare accidentală cu produs uleios pe râul Moldova


SURSA: S.C. ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS S.A. Roman.
CAUZE: avarierea conductei de alimentare cu ulei vâscos a staţiei de lubrifiere din laminorul
16". Spărturile din conducta au condus la scurgeri de ulei în canalul energetic şi de aici, prin
sifoanele de pardoseală în canalizarea pluvială care deversează în ovoidul general colector, cu
descărcare în râul Moldova
EFECTE: modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei râului Moldova cauzată de prezenţa
peliculei uleioase la suprafaţa receptorului.
MĂSURI:
• La sursa de poluare:
- Blindarea conductei prin care au avut loc scurgeri de produs uleios
- curăţirea canalului energetic şi recuperarea avansată a pierderilor de ulei
• La efecte:
- execuţia pe canalul spre Moldova a unei serii de baraje din scândura şi baloţi de paie.
Acţionarea cu material absorbant pentru produs petrolier
- colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje
- curăţarea malurilor canalului de evacuare de produsul uleios, până la confluenţa cu
- moldova- Analize fizico-chimice pe efluent
NOTA:
- pierderile totale de produs uleios au fost estimate la 600 kg, din care au fost recuperate
cca. 500 kg, diferenţa de 100 kg a ajuns în apa râului Moldova
- Cheltuielile materiale efectuate pentru gestionarea situaţiilor generate de poluare au fost
de 27,5 milioane lei

• D. Poluare accidentală cu uleiuri pe râul Bistriţa (curs amenajat )


SURSA: S.C. HIDROELECTRICA S.A. - S.H. Bistriţa
CAUZE: scurgeri accidentale de lubrifianţi ocazionate de intervenţii la hidroagregate - la faza de
demontare a instalaţiilor hidraulice
EFECTE: modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei, cauzate de prezenţa peliculei
uleioase la suprafaţa receptorului
MĂSURI:
• La sursă:
- verificări permanente a etanşeităţilor la hidroagregate
- control riguros al activităţilor de revizie şi reparaţii
• La efecte:
- la demararea activităţii de revizie - reparaţie cu risc de poluare a apei se vor amplasa
baraje de retenţie flotabile în bazinul de liniştire al hidrocentralei
• D. Poluări accidentale cu amoniu pe râul Bistriţa (curs amenajat )
SURSA: Platforma chimica Savinesti - S.C. GA-PRO-CO CHEMICALS S.A.
CAUZE: - defectiuni tehnice la utilaje
- Porniri, opriri repetate ale instalatiilor chimice
- purjari
- Lipsa controlului activitatilor generatoare de poluare( spalari in spatiul instalatiilor, curatiri
ale utilajelor, descarcari de substante chimice)
- Tehnologii deficitare de neutralizare a poluanţilor din apele uzate
EFECTE:
Degradarea apei cauzata de depăşirea concentraţiei maxime admise de poluanţi în efluentul
descărcat in receptor
MASURI:
• La sursă:
- acţiuni specifice, funcţie de cauză, pentru sistarea poluării şi limitarea efectelor
- Monitorizarea fenomenului
La efecte:
- intensificarea monitorizării efluentului şi receptorului
S-a solicitat uzinarea cu debit maxim pe canalul UHE pentru mărirea gradului de diluţie a
poluanţilor
UNITĂŢI care au acordat sprijin :
• FIBREXNYLON S.A. - Săvineşti
• HIDROELECTRICA S.A. - S.H. BISTRIŢA
POLUĂRI “ SECUNDARE”
• Cazuri de poluări atipice ale cursurilor de apă care sunt generate de următorii factori
favorizanţi:
-evacuări sistematice de ape uzate poluate, în receptor
-acumularea de poluanţi pe patul albiei , în special compuşi organici
- temperaturi ridicate
- debite scăzute în receptor
• Pe LACUL RECONSTRUCŢIA,
situat la cca 3 km aval de o descărcare de ape uzate cu conţinut organic (fibră
celulozică) - efluentul fabricii de hârtie S.C. PERGOPAPER S.A.
- lacul a funcţionat ca un decantor pentru suspensia organică din apă.
• Fenomenul s-a manifestat în special în perioadele calde şi secetoase, când nivelul apei
era scăzut iar temperatura ridicată
• Modul de manifestare a poluării consta în acoperirea suprafeţei lacului cu un material
plutitor cu aspect de nămol .
• Modul de producere a acestui fenomen:
-în condiţiile creşterii temperaturii apei materia organică de pe patul albiei intră în proces de
biodegradare
-gazele care rezultă în timpul proceselor de descompunere determină “flotaţia“materiei
organice la suprafaţa apei
• EFECTELE
- pe lângă aspectul dezagreabil al lacului a adus prejudicii utilizatorilor din aval - SC
FIBREXNYLON S.A. Săvineşti, prin scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de demineralizare a
apei.
• Pe râul BISTRIŢA
- un caz similar îl reprezintă poluarea râului Bistriţa aval de evacuarea staţiei de epurare
orăşeneşti.
Cauza este materia organică acumulată în timp pe patul albiei şi care în condiţiile
menţionate anterior intră în descompunere. Fenomenul este vizibil pe porţiunile cu curs liniştit şi
puţin adânci
• EFECTELE
- aspect tulbure al apei, cu prezenţa în masa apei a suspensiilor şi a diverselor organisme
biocenotice indicatoare de poluare
- creşterea concentraţiei substanţelor consumatoare de oxigen
- scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat
- mortalitate piscicolă

1.4 Definiţii
Poluare accidentală – orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza asemănătoare, ca urmare a
unei erori, omisiuni, neglijente ori calamităţi naturale si in urma căreia apa devine improprie
folosirii posibile înainte de poluare . Poluarea accidentala este, de cele mai multe ori, de
intensitate mare si de scurta durata. [01]
Poluarea accidentala a resurselor de apa de suprafaţă sau subterane este un tip de risc care
generează situaţii de urgenta. [03]
Situaţie de urgentă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare
si intensitate ameninţă viata si sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale si
culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de
masuri si acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forţelor si
mijloacelor implicate. [05]
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de poluări accidentale - identificarea si
monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea,
înlăturarea sau contracararea factorilor de risc. [03]

Stare de alertă - se refera la punerea de îndată in aplicare a planurilor de acţiuni si


măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare si înlăturare a consecinţelor situaţiei de
urgenta ; [05]
Puncte critice – punctele din cadrul unităţii, unde se pot produce pierderi de produse
(semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse finite, combustibili sau alte materiale -
solide sau lichide), care, prin antrenare in reţelele pluviale, de alimentare cu apa, canalizări, in
sol sau evacuări directe in receptor natural, pot provoca poluări accidentale ; [01]
Poluanţi potenţiali – substanţe care pot sa determine poluare ;[02]
Stare de alertă în caz de poluare accidentală – stare care se declara in cazul iminentei
ameninţării sau producerii poluării resurselor de apa si care se refera la punerea de îndată in
aplicare a planurilor de acţiuni si masuri de prevenire, avertizare, limitare si înlăturare a
consecinţelor unei poluări accidentale ; [01], [05]
Prevenirea si combaterea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apa -
totalitatea masurilor si acţiunilor care implica: masuri de prevenire, mijloace si construcţii cu rol
de apărare si pregătire pentru intervenţii, acţiuni operative de urmărire a undei de poluare,
limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluanţilor; masuri pentru
restabilirea situaţiei normale si refacerea echilibrului ecologic.[01], [02], [03]

Memoriul planului de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale se va completa astfel:


a) Datele de identificare a folosinţei de apa se vor prezenta după următorul model:
Utilizatorul (unitatea) ...................................................
Folosinţă de apa ..........................................................
Adresa ....................................................................
Cod fiscal ........ nr. ........... Registru comerţului ..................
Telefon ................ FAX .....................TELEX ...................
Curs de apa în care se evacueaza apele după utilizare .....................
Cod cadastral ...............
Se va specifică telefonul de la serviciul de permanenta al unităţii.
b) Modul de actionare în caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate
conduce la poluarea iminenta a surselor de apa va fi prezentat adaptand la condiţiile specifice următoarele:
b.1. Persoana care observa fenomenul anunta imediat conducerea secţiei şi a unităţii.
b.2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune:
- anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluarii, în vederea
trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluarii şi pentru diminuarea efectelor
acesteia, locale sau din zona;
- anunţarea imediata a sistemului de gospodărire a apelor şi apoi informarea periodică asupra desfăşurării
operaţiunilor de sistare a poluarii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o şi de combatere
a efectelor acesteia.
b.3. Persoanele sau colectivele din unitate, cu atribuţii în combaterea poluarii accidentale acţionează
pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, în scopul sistării ei;
- limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante;
- îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante;
- colectarea, transportul şi depozitarea intermediara în condiţii de securitate corespunzătoare pentru
mediu, în vederea respectării sau, după caz, a neutralizarii ori distrugerii substanţelor poluante.
b.4. Modul de solicitare a sprijinului acordat de unităţile cu care s-au stabilit, în prealabil, relaţii de
colaborare în acest scop, în cazul în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt
suficiente pentru sistarea poluarii şi/sau eliminarea efectelor acesteia.
b.5. În cazul în care, cu toate măsurile interne luate, exista pericol ca poluarea să se extindă către resurse
de apa de suprafaţa sau subterane imediat, va fi avertizat sistemul de gospodărire a apelor din zona,
asupra situaţiei deosebite create.
În cazuri de forta majoră, conducerea unităţii va dispune oprirea funcţionarii unor instalaţii sau secţii de
producţie, sectoare de activitate, care contribuie la generarea, în continuare a poluarii accidentale (astfel
de situaţii limita vor fi analizate prin scenarii prestabilite de poluari accidentale posibile şi vor fi incluse în
programul propriu de acţiune în cazuri de poluari accidentale).
b.6. După eliminarea cauzelor poluarii accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii substanţelor
poluante în unităţi sau zone adiacente, conducerea unităţii sau a secţiei va informa sistemul de gospodărire
a apelor asupra sistării fenomenului.
b.7. La solicitarea autorităţilor de gospodărire a apelor, conducerea unităţii dispune subordonaţilor
colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii raspunderilor şi a vinovatilor pentru poluarea
accidentala produsă.

S-ar putea să vă placă și