UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA

FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ

Specializarea: Electrotehnică

AUTOMATIZAREA DISTRIBUŢIEI DE
CURENT ELECTRIC

Coordonator științific
Carmen Dumitrescu

Student
GHEORDUNESCU RĂZVAN
ET 41

Constanța
2018-2019
1
Introducere .................................................................................................................................... 3
1. Sistemul electroenergetic naval ................................................................................................. 4
2. Distribuţia energiei electrice la navă .................................................................................... 6
3. Automatizarea sistemelor electroenergetice navale ............................................................ 7
3.1 Sistem automat de protecţie la suprasarcină ...................................................................... 8

Bibliografie ................................................................................................................................... 10

2
 Introducere

Automatizările navale au început să se aplice proceselor continue şi discrete ale diverselor

mecanisme, dispozitive şi agregate de la bordul navelor. S-a trecut la automatizarea diferitelor
echipamente din compartimentul maşini (CM) şi apoi la centralizarea comenzii şi supravegherii
instalaţiilor energetice navale de forţă într-un PC.
Automatizarea navală complexă vizează trecerea de la automatizarea individuală a
mecanismelor, agregatelor şi instalaţiilor navale la sisteme automate complexe care să unifice
sistemele automate individuale într-un tot unitar. Automatizarea complexă conduce la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale echipajului, iar pe de altă parte la reducerea
echipajului la minimul de membri necesar pentru manevra navei atât în regim normal de
funcţionare , cât şi în regim de avarie până la cel mai apropiat port.
Tendinţa este de a extinde tehnicile de automatizare la toate compartimentele navei şi
introducerea unor sisteme de control dotate cu calculatoare şi automate programabile precum şi
centralizarea înaltă a operaţiilor de comandă, achiziţii de date şi supravegherea tuturor maşinilor şi
instalaţiilor navale.
Această fază este denumită, în unele lucrări de specilaitate, superautomatizare navală; ea va
permite reducerea continuă a numărului membrilor echipajului dar şi eliminării distincţiei
convenţionale existente între compartimentele navelor; membrii echipajului vor avea atribuţii
multiple, iar navele vor fi dotate cu cele mai moderne sisteme automate. Revenind la automatizarea
clasică, să definim câteva noţiuni de automatizare.
Ansamblul de obiecte materiale care asigură conducerea unui proces tehnic sau de altă natură
fără intervenţia directă a omului reprezintă un echipament de automatizare. Ştiinţa care se ocupă cu
studiul principiilor şi aparatelor prin intermediul cărora se asigură conducerea proceselor tehnice
fără intervenţia directă a omului poartă denumirea de Automatică. Automatizarea reprezintă
introducerea în practică a principiilor automaticii.

3
 1. Sistemul electroenergetic naval

Sistemul electroenergetic naval (SEN) cuprinde totalitatea instalaţiilor şi echipamentelor

electrice de la bordul navei destinate pentru producerea, transformarea şi distribuţia energiei
electrice destinată alimentării consumatorilor deenergie electrică de la bordul navei.
Structura SEN conţine: surse de energie electrică, linii de transport a energiei electrice,
tablouri de distribuţie şi convertizori de energie electrică. Consumatorii de energie electrică nu fac
parte din SEN, aceştia au particularităţispecifice şi sunt trataţi separat.
Pe nave, în calitatea de surse de energie electrică, se folosesc generatoarele de curent
continuu şi curent alternativ acţionate de motoare diesel sau turbine precum şi bateriile de
acumulatoare. Liniile de transport a energiei electrice se realizează cu cabluri electrice sau cu bare
conductoare. Tablourile de distribuţie reprezintăconstrucţii destinate pentru conectarea liniilor de
transport a energiei electrice învederea distribuirii acesteia la mai mulţi consumatori. În calitatea de
convertizori sefolosesc transformatoarele, redresoarele ş.a. Tabloul de distribuţie la care sunt cuplate
sursele de energie electrică şi reţeleleelectrice de putere, se numeşte tabloul principal de distribuţie,
TPD.
SEN este complet autonom, dacă în compunerea sa intră numai dieselgeneratoare. În cazul în
care se folosesc turbogeneratoare este necesar ca împreunăcu acestea să se instaleze şi diesel
generatoare folosite ca rezervă sau pentruregimul de staţionare, întrucât turbogeneratoarele cu
turbină cu abur pot funcţionanumai în marş, atunci când este în funcţiune caldarina. În acelaşi
timp,turbogeneratoarele necesită mai mult timp de pregătire pentru intrarea în funcţiuneşi încărcarea
în sarcină, comparativ cu diesel generatoarele. Indiferent de numărul centralelor electrice de bază,
conform regulilor registruluide clasificare pe nave mari de transport şi ale flotei tehnice trebuie să
existe şi ocentrală electrică de avarie (figura 1.).
Centrala electrică de avarie este conectată cu una din centralele electrice de bază şi în
regimul normal energia electrică se transmitede la centrala electrică de bază la tabloul de distribuţie
de avarie TDA al centralei electrice de avarie. La dispariţia tensiunii de la barele centralei electrice
de bază se dăsemnalul pentru pornirea automată a diesel generatorului de avarie şi se conectează
această sursă la barele tabloului TDA.
În acest fel, se asigură alimentarea neîntreruptăa consumatorilor conectaţi la centrala
electrică de avarie, care sunt importanţi pentrusiguranţa navei. Centrala electrică de avarie se
dispune pe navă în afara zonei inundabile, adică deasupra punţii principale.
De asemenea, SEN conţine, în toate cazurile, un tablou de legătură cu malul,TLM, prin
intermediul căruia se realizează primirea energiei electrice de la mal atuncicând nava staţionează în
port, la dană. În unele situaţii, prin acelaşi tablou se poatetransmite energie electrică de la bordul
navei la reţeaua electrică de la mal sau la o altă navă.

4
 SEN autonome sunt independente de sistemul energetic al navei şi dispun de surse separate
de energie electrică, diesel generatoare sau turbogeneratoare, tablou principal de distribuţie, tablouri
de distribuţie, transformatoare, redresoare, tablou de legătură cu malul şi linii de distribuţie a
energiei electrice. După primul criteriu de clasificare SEN autonome pot fi cu una, două, trei şi mai
multe centrale electrice. În figura 1. se prezintă trei variante.

Figură 1
 2. Distribuţia energiei electrice navale

La nave transmiterea energiei electrice de la generatoare la consumatori se realizează prin

sistemul de distribuţie. Acest sistem este destinat pentru conectarea,deconectarea şi protecţia
instalaţiei electrice şi reţelei, reglarea şi controlul parametrilor electrici ai surselor de energie
electrică şi de asemenea pentru semnalizarea stării aparatelor de conectare precum şi a stării
circuitelor electrice.
Corespunzător acestor funcţii pe care le îndeplinesc sistemele de distribuţie aenergiei electrice,
acestea conţin bare conductoare pentru distribuţie, aparate de conectare , aparate de protecţie, reglare
şi semnalizare, precum şi aparate de măsură.
De regulă, sistemele de distribuţie se clasifică după importanţă, realizare constructivă şi felul
curentului.
Pentru a reduce numărul plecărilor din TPD şi pentru scurtarea traseelor decabluri se utilizează
tablouri de distribuţie care primesc alimentarea de la TPD şicare la rândul lor alimentează un grup
de consumatori. De regulă consumatoriiconectaţi la un tablou de distribuţie sunt în apropierea
acestuia.
Pe navele cu mulţi consumatori, tablourile de distribuţie sunt astfel organizate încât asigură
alimentarea c onsumatorilor de acelaşi fel (tablou ventilaţie, tablou pompe ş.a.). În sistemele
electroenergetice navale se folosesc tablouri de distribuţie în care plecările spre consumatori pot fi
echipate cu: siguranţe; siguranţe şi întrerupătoare;întrerupătoare automate; siguranţe, contactoare şi
relee termice. În figura 2 se prezintă schemele de principiu ale acestor variante.

Figură 2

6
 3. Automatizarea sistemelor electroenergetice navale

Conectarea automată a rezervei de energie electrică măreşte siguranţa în funcţionare

asistemelor electroenergetice navale şi contribuie la alimentarea fără întrerupere a consumatorilorde
energie electrică. În calitatea de rezervă de energie electrică se foloseşte unul sau mai multe agregate
diesel gen eratoare.

Durata conectării agregatului de rezervă trebuie să fie minimă şi din acest punct de vedere cel
mai bine corespund agregatele diesel - generatoare. În centraleleelectrice constituite din grupuri
diesel- generatoare, în calitatea de rezervă poate fi folositunul special destinat. In centralele electrice,
cu agregate turbo-generatoare, pentru rezerva de energie se montează un diesel -generator. În cazul în
care sunt câteva agregate de rezervă, atunci la primirea semnalului de conectare a rezervei se asigură
pornirea lor simultană. După cuplarea rezervei, în funcţie desarcină, câteva agregate se opresc iar
celelalte continuă să lucreze.

Un asemenea procedeu deconectare a rezervei oferă siguranţă mare şi rapiditate în acţiune.

Neajunsul constă în faptul cănecesită menţinerea tuturor agregatelor de rezervă în starea de pregătire
pentru pornire ceea cesporeşte consumurile, iar pornirile dese ale acestora conduc la creşterea uzurii
lor. Folosirea unui singur agregat diesel- generator de rezervă simplifică schema de automatizare a
pornirii şi menţine siguranţa şi rapiditatea intrării în funcţiune a rezervei.

În acest caz la mărirea sarcinii centralei electrice peste valoarea stabilită intră în acţiune
numaiun agregat de rezervă. Schema de conectare automa tă a rezervei dă semnalul de conectare
atunci cândîncărcarea agregatelor generatoare care lucrează în centrala electrică depăşeşte sarcina
stabilită. De regulă nu este de dorit funcţionarea îndelungată a generatoarelor din sistemul
elctroenergetic naval c u sarcina care depăşeşte 90% din puterea generatoarelor în funcţiune. În acelaşi
timp, după conectarea rezervei, la scăderea sarcinii sub 40% din puterea totală ageneratoarelor care
lucrează, sistemul automat dă semnalul de deconectare a agregatului diesel-generator de rezervă.

Intrarea în funcţionare a agregatului de rezervă se face atât în cazul apariţieisuprasarcinii cât

şi în situaţia în care tensiunea la barele centralei scade sub o limităstabilită, de regulă 80% din
tensiunea nominală. În figura 3 se prezintă schema structurală a instalaţiei de cuplare a rezervei de
energie.

Figură 3

7
3.1. Sistem automat de protecţie la suprasarcină

Schimbările în regimurile de exploatare ale sistemului elctroenergetic naval suntlegate de

conectarea de lungă durată sau de scurtă durată a unor consumatori de energieelectrică şi deconectarea
altora.

Este posibil ca la cuplarea concomitentă a unor consumatori de putere mare(compresoare

pentru MP, pompe de răcire, pompe de incendiu, pompe de balast ş.a.) săapară suprasarcina pentru
generatoarele care lucrează.

De asemenea, la funcţionarea în paralel a generatoarelor poate apăr ea suprasarcin ă în sistem

în cazul deconectării unui generator ca urmare a funcţionării protecţiei acestuia. Suprasarcina de scurtă
durată este posibil să apară şi la pornirea directă a unormotoare asincrone de putere mare. În astfel de
situaţii valoarea mare a curentului de pornire produce scăderea tensiunii reţelei, iar revenirea ei se face
lent existând posibilitatea ca în această perioadă să acţioneze protecţia la suprasarcină a generatorului.

Conectarea automată a agregatului diesel - generator de rezervă pentru fiecare dincazurile

analizate de suprasarcină conduce la porniri şi opriri dese ale acestuia, creştereauzurii şi scurtarea
duratei de exploatare. Sistemul automat de descărcare, la apariţiasuprasarcinii generatoarelor, permite
descărcarea automată de sarcină prin deconectarea întrepte a consumatorilor neesenţiali şi astfel se
previne conectarea automată a rezervei.

Consumatorii de energie electrică se grupează în funcţie de importanţă. Deconectarea

grupelor de consumatori se face în trepte. La mărirea sarcinii generatoarelor care lucrează peste limita
stabilită, sistemul automat comandă decuplarea primei grupe, care are în compunere consum atorii cu
cea mai mică importanţă, fără să afecteze funcţionareaconsumatorilor cu importanţă mai mare. Dacă
sarcina continuă să fie peste limita stabilităse deconectează a doua grupă ş.a.m.d.

Împărţirea consumatorilor pe grupe preîntâmpină decuplarea simultană a consumatorilorşi

permite menţinerea neîntreruptă a consumatorilor esenţiali care asigură marşul navei. Pentru a evita
acţionarea falsă a sistemului, la curenţii de pornire ai motoarelor asincrone, deconectarea grupelor se
face cu temporizare. Circa 3-10 secunde pentru grupa I a şi 2 - 5 secunde pentru ultima grupă.

Consumatorii fiecărei grupe formează o secţie conectată printr - un întrerupător automatla

barele TPD. Semnalul de decuplare se aplică electromagnetului de declanşare al întrerupătorului
automat. Consumatorii de putere mare, de obicei, au fiecare întrerupătoarea utomate proprii şi
semnalul de decuplare se dă distinct acestora.

Schema structurală de descărcare de sarcină a generatorului este prezentată în fig. 4

8
Figură 4

9
Bibliografie

Auxiliare curriculare pe site-urile:

https://www.scribd.com
https://www.academia.edu/

10